Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-20 / nr. 9846
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9846 Sîmbăti 20 aprilie 1974 6 PAGINI 30 BANI a întrecerea în întîmpinarea _____zilei de 1 Mai_____ ASTĂZI, LA TELECONFERINŢA NOASTRĂ, CĂLITĂTEA — Vă Invităm la o discuţie despre calitate — obiectiv de prim ordin al întrecerii socialiste in preajma zilei de 1 Mai. Fireşte, calitatea este o preocupare permanentă a tuturor oamenilor muncii. De altminteri actualul plan cincinal a şi fost numit cincinalul calităţii. Iar acum, in preajma sărbătorii muncii, efortul pentru calitate a fost sporit... — E foarte adevărat — se aude vocea unuia dintre corespondenţii noştri — aş putea să vă ofer unele argumente convingătoare... — O clipă ! Să pornim de la unele elemente de ansamblu. Iată ce ne arată o situaţie recentă : calitatea produselor noastre industriale Înregistrează in ultima vreme un progres important. Iată şi cîteva întreprinderi care deţin capul de afiş in privinţa calităţii : „Tractorul“ din Braşov (pentru tractoarele ,,650 M“ şi „445“), „Timpuri Noi“ din Bucureşti (compresoarele „2010“ şi „2EC10“), Combinatul siderurgic Hunedoara (profile laminate), Întreprinderea de scule din Rişnov (burghie, freze, arezoare), întreprinderea de maşini electrice din Bucureşti (motoare electrice şi grupuri de sudură), Combinatul de fibre sintetice din Iaşi (fire şi fibre poliesterice), Combinatul petrochimic din Borzeşti (insectofungicide şi polistiren), Combinatul chimic din Craiova (îngrăşăminte chimice)... — Daţi-mi voie să adaug ceva cu privire la ultima întreprindere citată pe lista calităţii. Vă vorbesc de la Craiova... Sunt Nistor Ţurcu. Chiar ieri am avut o convorbire cu tovarăşul Oliviu Popa, directorul tehnic al Centralei Industriale de îngrăşăminte chimice din localitate, care mi-a precizat că succesul combinatului craiovean pe linia calităţii se datoreşte, în mare măsură, activităţii de cercetare ştiinţifică. Astfel, anul acesta au fost omologate şi introduse în producţie trei tipuri noi de îngrăşăminte organo-minerale care vor aduce mari sporuri de producţie în culturile agricole din sere şi solarii, de pe nisipuri, de pe solurile erodate şi podzolite cu textură uşoară, pe solurile irigate... — Deci noutăţi de... calitate, dar şi cu influenţe directe asupra cantităţii. Mai ai de făcut precizări ? — Da, experienţele au dovedit că noile tipuri de îngrăşăminte, faţă de cele obişnuite, aduc sporuri de recolte mergînd pină la 30 la sută la porumb. 20 la sută la griu. 25 la sută la cartofi etc. Au şi fost livrate o mie de tone. — Alo, ca să mai adăugăm ceva la bătălia calităţii în industria chimică — intervine Alexandru Brad, corespondentul din Teleorman — vă rog să reţineţi că la Combinatul chimic din Turnu-Măgurele s-au obţinut, în primul trimestru, o serie de rezultate remarcabile. Deşi este vorba de cantităţi, ele se încadrează firesc la capitolul calitate. Pentru că numai, printr-o excelentă calitate a muncii s-a putut realiza aici o depăşire a producţiei globale in valoare de 6 121 000 lei. Fizic, asta înseamnă 2115 tone uree, 8 000 de tone azotat de amoniu şi nitrocalcar şi multe altele. De notat că s-au economisit 28 000 de tone de combustibil conventional... Să continui ? De la Alba Iulia, preia „ştafeta calităţii" corespondentul nostru Stefan Dinică . — Calitate? Ei bine, Intr-o recentă vizită pe care a făcut-o in 17 întreprinderi din judeţul Alba, Inspectoratul judeţean de stat pentru controlul calităţii produselor a ajuns la următoarea concluzie : în fiecare dintre aceste unităţi, preocuparea pentru creşterea calităţii produselor a devenit cuvintul de ordine în întrecerea socialistă. Cuvînt şi faptă. Pe primul loc se situează fabricile de mobilă care au livrat in ultimul timp garnituri pentru dormitoare, camere de tineret, fotolii, canapele şi multe alte asemenea produse care se bucură de aprecierile îndreptăţite ale cumpărătorilor. — O mobilă bună intr-o casă bună — ne spune George Mihăescu, corespondentul de la Constanţa. Aşadar, citeva noutăţi privind construcţia de locuinţe, mai exact calitatea cimentului şi a altor materiale de construcţie. Fabricile din Medgidia şi Cernavodă au livrat in primul trimestru, peste prevederi, 2 700 de tone de ciment. In privinţa calităţii, trebuie spus că In ultimul timp s-au înmulţit comenzile — şi aşa destule — din partea unor beneficiari interni şi externi. Dar vorbind despre calitate, vorbim despre Însuşirile oamenilor. Iată un fapt semnificativ, petrecut zilele acestea la fabrica din Cernavodă. S-a ivit o defecţiune la cuptorul numărul doi de clincher : trebuia înlocuit motorul electric. Reparaţia presupunea oprirea cuptorului şi răcirea lui a cel puţin patru ore pierdute. Tinerii electricieni Iancu Pisică, Ion Dudileu, Nicolae Tudorache şi Ion Moise, din atelierul condus de maistrul Vasile Nicolae, au hotărit să intervină urgent şi să înlocuiască rulmentul motorului la temperatura de 200 de grade ! Doar intr-o oră şi jumătate — vă închipuiţi sub ce dogoare — muncind cu abnegaţie, tinerii au reuşit ce şi-au propus. La rindul lor, cocătorii au recuperat acea oră şi jumătate de întrerupere. De la Cluj, Alexandru Mureşan dă semne de nerăbdare : — Nu credeţi că am neglijat construcţiile de maşini ? — Ai ceva deosebit ? — Dacă o scrisoare de mulţumire din partea beneficiarilor pentru calitatea produselor livrate vă spune ceva, atunci am. — Nu e un caz unic, dar spune ! — Pe adresa Comitetului municipal de partid Cluj a sosit de curlnd o scrisoare din Cîmpulung Moldovenesc. Citez : „întreprinderea „Unirea“ din Cluj a contribuit, în calitate de furnizor de utilaje tehnologice, la realizarea Filaturii de bumbac din Cîmpulung Moldoenesc. Du*ă două 'mnn-Aa. la pu*__ erea in funcțiune a acestei fila-Mihai CARANFIL (Continuare In pag. a III-a) Imagine de la Şantierul naval Olteniţa Foto : S. Cristian Cu citva timp in urmă, unor tinere, două absolvente de liceu, care lucrează la serviciul de contabilitate al cooperativei agricole de producţie din comuna Vlădila (judeţul Olt), li s-au propus funcţii de brigadier. Nu ştiu cite cooperative se pot lăuda cu şefi de brigăzi atît de tineri — cele două absolvente au 20 şi, respectiv, 23 de ani — dar, oricum, intenţia celor din Vlădila merită a fi relevată ca un fapt pozitiv. Să recunoaştem mai întii că a fi brigadier in cooperativa agricolă nu-i un lucru tocmai uşor. Dimpotrivă. Ai pe mină un Întreg sector de producţie, presupune să lucrezi zilnic cu zeci şi zeci de oameni — deci o funcţie de răspundere. A fi brigadier presupune, de asemenea, capacitate organizatorică, spirit de iniţiativă, pricepere etc. — calităţ pe care un absolvent de liceu (care are pe deasupra — în cazul de faţă — şi o practică de contabilitate in cooperativă) le poate dovedi cu prisosinţă. Aşadar, cum au primit vestea cele două tinere ? Surprinzător, poate, dar răspunsul lor a fost categoric : nu. — Păi, d’aia am făcut eu liceul ? — ne spune una dintre ele, mirată că o mai întrebăm de motivul pentru care a refuzat funcția de brigadier in C.A.P. Să mă scol dis-de-dimineață in fiecare zi ? Să stau de vorbă cu oamenii ? Să ies pe cîmp ca să mă ardă soarele ? Aici, la sediu, eu am biroul meu, am socotelile mele, am programul meu... Nu mă doare capu’. — Eu nu zic că n-aș fi primit pînă la urmă, dacă altfel nu s-ar fi putut, ne spune cealaltă. Dar de ce s-au gindit tocmai la mine, cînd sintem aici atîtea contabile ? Nu, să nu credeţi că C.A.P.-ul din Vlădila duce cumva lipsă de brigadieri. Brigadieri s-au găsit, iar refuzul celor două tinere n-a întors cursul Oltului la deal. De ce stăruim, totuşi, asupra acestui caz , înainte de toate sunt necesare insă unele precizări. In refuzul de mai sus nu-i vorba, după cum s-a văzut, de modestia celui care are convingerea că i s-a propus o funcţie peste meritele şi puterile sale. La fel, nu-i vorba nici de vreo glumă, aidoma celei cu Păcală — ştiţi, pentru a scăpa dintr-o încurcătură, cunoscutul erou popular repetă intr-una : „nu vreau să fiu primar în sat“. Nu. In cazul de faţă e vorba de cu totul altceva : este refuzul unei munci care ţi se pare că nu corespunde pregătirii tale, a unei munci care, pe scurt, „nu face de tine“. „Să ies pe cimp ? Să stau de vorbă cu oamenii ?" In aceste intrebări de om „jignit“, căruia parcă i s-ar propune să facă ceva înjositor, se reflectă o anume mentalitate nu numai profund greşită, ci şi foarte păgubitoare — mai ales că ea aparţine unor tineri. Este optica celui ce se consideră „împărat“ peste hîrtiile de pe biroul lui şi care nu numai că este rupt de viaţă, de realităţi, dar in mintea căruia orice posibilitate de contact cu lumea capătă contururi diforme, exagerate, fiind închipuită ca o gravă ameninţare a tihnei personale. De fapt, este o gravă înstrăinare de muncă, de munca productivă, de care cel în cauză se fereşte şi se izolează printr-un paravan de hîrtie. Pentru funcţionarul-birocrat, hirtia parafată este singura care dă impuls şi sens acţiunii. Tot ce se mişcă are la origine o hirtie. Cum să convingi un asemenea om că ceea ce face el nu este chiar lucrul cel mai important de pe lume ? Cit de înrădăcinată este această mentalitate birocratică la contabilii de la cooperativa agricolă din Vlădila, o dovedește, in plus, şi faptul că celor două tinere li s-a făcut propunerea de a fi brigadiere nu direct, prin viu grai, ci prin intermediul unor... hirtii (adresele nr. 62 şi 63 din III a.c.), deşi fetele lucrau în acelaşi birou cu contabilul şef care emisese adresele ! Şi, în loc să fie onorate de încrederea ce li s-a arătat, în loc să aibă sentimentul că vor face o treabă frumoasă, utilă, în mijlocul oamenilor, acolo unde se hotărăşte „pîinea“ colectivităţii căreia ii aparţin, tinerele s-au încruntat : „Noi la cimp ? Noi să stăm de vorbă cu oamenii ? ! Noi, să ieşim din birou ? De ce tocmai noi ?” Fiindcă aşa e viaţa, fetelor. Viaţa adevărată. Cu eforturi, cu răspunderi. „O bună organizare a muncii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste — înseamnă să pui accentul pe contactul nemijlocit cu oamenii, să renunţi la hîrtiile din birouri. Aceasta înseamnă ca toate cadrele de conducere din agricultură, de la conducerea ministerului pînă jos, să fie in mijlocul oamenilor muncii, al cooperatorilor, pe ogoare, unde se produc pină la urmă şi griul şi porumbul, in grajd, unde cresc vitele, pretutindeni unde se hotărăşte soarta producţiei agricole... Cadrele din agricultură să nu stea să scrie hîrtii, ci să se ocupe de problemele concrete ale producţiei“. Ion POPA (Continuare în pag . II-a) Mirajul hîrtiilor anchetă socială Cadenţe pioniereşti O vacanţă frumoasă înseamnă deopotrivă o lecţie in natură, o arenă a bunei dispoziţii, un prilej pentru copii de a-şi dovedi atit exuberanţa, cit si inimoasa dorinţă de a fi cit mai folositori in bătălia primăverii, plantind arbori şi flori, amenajind grădini si spaţii de joacă, făcind sport si ajutindu-şi părinţii la treburile gospodăreşti. O vacanţă obişnuită, te simţi îndemnat să spui. Şi totuşi, zilele trecute, in Capitală am fost martorii unor momente emoţionante, cu totul inedite, care au adus un suflu nou, tineresc, revoluţionar in peisajul obişnuit al vacanţei. 6 000 de pionieri, in frunte cu drapelele unităţilor lor, cu trompete si tobe, cu eşarfe multicolore, au ieşit pe străzile Bucureştiului intr-un marş al exuberanţei. Au răsunat, pe largile bulevarde ale Capitalei, ,cintece revoluţionare intonate de glasuri de copii. Moment profund emoţionant. Şi, privindu-i un marş pe miile de purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, înţelegi că oraşele şi satele trăiesc in aceste zile o infuzie entuziastă de prospeţime, de tinereţe, de optimism. O vacanţă ce va rămâne de neuitat pentru fiecare copil, o vacanţă ale cărei coloane primăvăratice i-au purtat nu numai pe copiii din Bucureşti, ci şi pe cei din Galaţi, din Rimnicu- Vilcea, din aşezările celor patru puncte cardinale ale ţării, pe străzi şi bulevarde, in noile cartiere, pe marile platforme industriale, in zonele unde se prefigurează oraşele noastre tre miine. Acest aprilie 1974, cu muguri bătind frenetic in azur, este proclamat de copii — in cadrul acţiunilor pe care le închină glorioasei aniversări a eliberării, Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Român — aprilie al muncii patriotice, al cîntecelor şi marşurilor pioniereşti. Definind sub ochii noştri, sub fagurii de lumină ai steagurilor, Lucind pe umeri inguşti, dar cutezători, birleţe şi trunchiul firav al arbuştilor, ei, două-trei milioane de copii, dau acestei primăveri o notă de romantism şi angajare revoluţionară, o notă de robustă frumuseţe. Mihai NEGULESCU Primiri la preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu 9 9 Delegaţia parlamentară argentineană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marce- Uno Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron. Împreună cu urări de noi şi Însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la Înapoierea In patrie, să transmită preşedintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes in activitatea sa. Evocind recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o in ţara sa, conducătorul delegaţiei parlamentare argentinene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii României şi Argentinei au exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre popoarele argentinean şi român, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu preşedintele Peron, cu personalităţi ale vieţii politice, precum şi cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii argentineni. In timpul convorbirii a fost exprimată dorinţa comună de a se acţiona ferm pentru Înfăptuirea Înţelegerilor convenite, a tratatului şi acordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documente aşează pe o bază trainică tradiţionalele relaţii dintre cele două ţări şi, totodată, constituie o contribuţie de seamă la dezvoltarea cooperării internaţionale, a Înţelegerii şi păcii la lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania, Hans Jurgen Wischnewsky Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele Grupului interparlamentar din R.F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamentare din R. F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt. Împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese in activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi R. F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic in Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward J. Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezentanţilor, vicepreşedinte al Consiliului Interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare in ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi in viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate in drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. G. S. Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedinte al Camerei reprezentanţilor din India Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedintele Camerei reprezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucureşti, a lucrărilor sesiunii Uniunii Interparlamentare, pentru ospitalitatea deosebită cu care sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvîntarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la cristalizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată intr-o ambianţă cordială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii existente între România şi India, contribuţia pe care au adus-o întilnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple planuri a acestor relaţii, precum şi posibilităţile de extindere in viitor a legăturilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V.V. Girl şi primului ministru Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi pace poporului indian prieten. Senatorul Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe senatorul Alejandro Carrillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român, un cordial salut din partea preşedintelui Mexicului, Luis Echeverria Alvarez, şi a poporului mexican. La rindul său, preşedintele României a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea poporului mexican, pentru politica României pusă în slujba cauzei păcii, Înţelegerii şi cooperării internaţionale. In timpul Întrevederii au fost relevate bunele relaţii româno-mexicane, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor în viitor. Abordîndu-se unele probleme ale actualităţii internaţionale, au fost subliniate de ambele părţi cursul pozitiv spre destindere, precum şi importanţa eforturilor ce se depun in direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. mexican Alejandro Carrillo Vedere parţială a tinerei zone Industriale a oraşului Drobeta Turnu-Severin IN ZIARUL DE AZI: In pagina A vi-A • timp bun pentru se- Declarațiile adoptate la MANATUL PORUMBULUI * # “ W U . rubricile noastre: Consfătuirea Comitetului DUCATIE, FAPTUL Dl- POIllC COllSUltatlV VERSI FAMILIA PE EI I . . . CRANUL PANORAMIC, al statelor participante la SPORT DE PRETUTIN- *T . . II I \ / dem Tratatul ci© la Varșovia