Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-20 / nr. 9846

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9846 Sîmbăti 20 aprilie 1974 6 PAGINI 30 BANI a întrecerea în întîmpinarea _____zilei de 1 Mai_____ ASTĂZI, LA TELECONFERINŢA NOASTRĂ, CĂLITĂ­TEA — Vă Invităm la o discuţie des­pre calitate — obiectiv de prim ordin al întrecerii socialiste in preajma zilei de 1 Mai. Fireşte, calitatea este o preocupare perma­nentă a tuturor oamenilor muncii. De altminteri actualul plan cincinal a şi fost numit cincinalul calităţii. Iar acum, in preajma sărbătorii muncii, efortul pentru calitate a fost sporit... — E foarte adevărat — se aude vocea unuia dintre corespondenţii noştri — aş putea să vă ofer unele argumente convingătoare... — O clipă ! Să pornim de la unele elemente de ansamblu. Iată ce ne arată o situaţie recentă : calitatea produselor noastre indus­triale Înregistrează in ultima vre­me un progres important. Iată şi cîteva întreprinderi care deţin ca­pul de afiş in privinţa calităţii : „Tractorul“ din Braşov (pentru tractoarele ,,650 M“ şi „445“), „Tim­puri Noi“ din Bucureşti (compre­­soarele „2010“ şi „2EC10“), Combi­natul siderurgic Hunedoara (profi­le laminate), Întreprinderea de scule din Rişnov (burghie, freze, arezoare), întreprinderea de ma­şini electrice din Bucureşti (mo­toare electrice şi grupuri de sudu­ră), Combinatul de fibre sintetice din Iaşi (fire şi fibre poliesterice), Combinatul petrochimic din Borzeşti (insectofungicide şi polistiren), Combinatul chimic din Craiova (îngrăşăminte chimice)... — Daţi-mi voie să adaug ceva cu privire la ultima întreprindere citată pe lista calităţii. Vă vorbesc de la Craiova... Sunt Nistor Ţurcu. Chiar ieri am avut o convorbire cu tovarăşul Oliviu Popa, directorul tehnic al Centralei Industriale de îngrăşăminte chimice din localita­te, care mi-a precizat că succesul combinatului craiovean pe linia ca­lităţii se datoreşte, în mare mă­sură, activităţii de cercetare ştiin­ţifică. Astfel, anul acesta au fost omologate şi introduse în produc­ţie trei tipuri noi de îngră­şăminte organo-minerale care vor aduce mari sporuri de produc­ţie în culturile agricole din sere şi solarii, de pe nisipuri, de pe so­lurile erodate şi podzolite cu tex­tură uşoară, pe solurile irigate... — Deci noutăţi de... calitate, dar şi cu influenţe directe asupra can­tităţii. Mai ai de făcut precizări ? — Da, experienţele au dovedit că noile tipuri de îngrăşăminte, faţă de cele obişnuite, aduc sporuri de recolte mergînd pină la 30 la sută la porumb. 20 la sută la griu. 25 la sută la cartofi etc. Au şi fost livrate o mie de tone. — Alo, ca să mai adăugăm ceva la bătălia calităţii în industria chi­mică — intervine Alexandru Brad, corespondentul din Teleorman — vă rog să reţineţi că la Combinatul chimic din Turnu-Măgurele s-au obţinut, în primul trimestru, o se­rie de rezultate remarcabile. Deşi este vorba de cantităţi, ele se în­cadrează firesc la capitolul calita­te. Pentru că numai, printr-o ex­celentă calitate a muncii s-a pu­tut realiza aici o depăşire a pro­ducţiei globale in valoare de 6 121 000 lei. Fizic, asta înseamnă 2115 tone uree, 8 000 de tone azo­tat de amoniu şi nitrocalcar şi mul­te altele. De notat că s-au econo­misit 28 000 de tone de combustibil conventional... Să continui ? De la Alba Iulia, preia „ştafeta calităţii" corespondentul nostru Stefan Dinică . — Calitate? Ei bine, Intr-o re­centă vizită pe care a făcut-o in 17 întreprinderi din judeţul Alba, Inspectoratul judeţean de stat pen­tru controlul calităţii produselor a ajuns la următoarea concluzie : în fiecare dintre aceste unităţi, preocuparea pentru creşterea ca­lităţii produselor a devenit cuvin­­tul de ordine în întrecerea socia­listă. Cuvînt şi faptă. Pe primul loc se situează fabricile de mobilă care au livrat in ultimul timp gar­nituri pentru dormitoare, camere de tineret, fotolii, canapele şi mul­te alte asemenea produse care se bucură de aprecierile îndreptăţite ale cumpărătorilor. — O mobilă bună intr-o casă bună — ne spune George Mihăes­­cu, corespondentul de la Constan­ţa. Aşadar, citeva noutăţi privind construcţia de locuinţe, mai exact calitatea cimentului şi a altor ma­teriale de construcţie. Fabricile din Medgidia şi Cernavodă au livrat in primul trimestru, peste preve­deri, 2 700 de tone de ciment. In privinţa calităţii, trebuie spus că In ultimul timp s-au înmulţit co­menzile — şi aşa destule — din partea unor beneficiari interni şi externi. Dar vorbind despre calita­te, vorbim despre Însuşirile oa­menilor. Iată un fapt semnificativ, petrecut zilele acestea la fabrica din Cernavodă. S-a ivit o defecţiu­ne la cuptorul numărul doi de clincher : trebuia înlocuit moto­rul electric. Reparaţia presupunea oprirea cuptorului şi răcirea lui a cel puţin patru ore pierdute. Ti­nerii electricieni Iancu Pisică, Ion Dudileu, Nicolae Tudorache şi Ion Moise, din atelierul condus de maistrul Vasile Nicolae, au hotă­­rit să intervină urgent şi să înlo­cuiască rulmentul motorului la temperatura de 200 de grade ! Doar intr-o oră şi jumătate — vă în­chipuiţi sub ce dogoare — mun­cind cu abnegaţie, tinerii au reuşit ce şi-au propus. La rindul lor, co­­cătorii au recuperat acea oră şi ju­mătate de întrerupere. De la Cluj, Alexandru Mureşan dă semne de nerăbdare : — Nu credeţi că am neglijat construcţiile de maşini ? — Ai ceva deosebit ? — Dacă o scrisoare de mulţumi­re din partea beneficiarilor pentru calitatea produselor livrate vă spu­ne ceva, atunci am. — Nu e un caz unic, dar spune ! — Pe adresa Comitetului muni­cipal de partid Cluj a sosit de cu­­rlnd o scrisoare din Cîmpulung Moldovenesc. Citez : „întreprinde­rea „Unirea“ din Cluj a contribuit, în calitate de furnizor de utilaje tehnologice, la realizarea Filaturii de bumbac din Cîmpulung Moldo­enesc. Du­*ă două 'mnn-Aa. la pu*__ erea in funcțiune a acestei fila-Mihai CARANFIL (Continuare In pag. a III-a) Imagine de la Şantierul naval Olteniţa Foto : S. Cristian Cu citva timp in urmă, unor tinere, două absolven­te de liceu, care lucrează la serviciul de contabilitate al cooperativei agricole de producţie din comuna Vlă­­dila (judeţul Olt), li s-au propus funcţii de brigadier. Nu ştiu cite cooperative se pot lăuda cu şefi de bri­găzi atît de tineri — cele două absolvente au 20 şi, respectiv, 23 de ani — dar, oricum, intenţia celor din Vlădila merită a fi releva­tă ca un fapt pozitiv. Să recunoaştem mai întii că a fi brigadier in cooperativa agricolă nu-i un lucru toc­mai uşor. Dimpotrivă. Ai pe mină un Întreg sector de producţie, presupune să lu­crezi zilnic cu zeci şi zeci de oameni — deci o func­ţie de răspundere. A fi brigadier presupune, de a­­semenea, capacitate orga­nizatorică, spirit de iniţiati­vă, pricepere etc. — calităţ pe care un absolvent de li­ceu (care are pe deasupra — în cazul de faţă — şi o practică de contabilitate in cooperativă) le poate do­vedi cu prisosinţă. Aşadar, cum au primit vestea cele două tinere ? Surprinzător, poate, dar răspunsul lor a fost cate­goric : nu. — Păi, d’aia am făcut eu liceul ? — ne spune una din­tre ele, mirată că o mai întrebăm de motivul pen­tru care a refuzat funcția de brigadier in C.A.P. Să mă scol dis-de-dimineață in fiecare zi ? Să stau de vorbă cu oamenii ? Să ies pe cîmp ca să mă ardă soa­rele ? Aici, la sediu, eu am biroul meu, am socotelile mele, am programul meu... Nu mă doare capu’. — Eu nu zic că n-aș fi primit pînă la urmă, dacă altfel nu s-ar fi putut, ne spune cealaltă. Dar de ce s-au gindit tocmai la mine, cînd sintem­ aici atîtea con­tabile ? Nu, să nu credeţi că C.A.P.-u­l din Vlădila duce cumva lipsă de brigadieri. Brigadieri s-au găsit, iar refuzul celor două tinere n-a întors cursul Oltului la deal. De ce stăruim, totuşi, asupra acestui caz , înainte de toate sunt necesare insă unele precizări. In refuzul de mai sus nu-i vorba, după cum s-a văzut, de modestia celui care are convingerea că i s-a pro­pus o funcţie peste merite­le şi puterile sale. La fel, nu-i vorba nici de vreo glumă, aidoma celei cu Păcală — ştiţi, pentru a scăpa dintr-o încurcătură, cunoscutul erou popular repetă intr-una : „nu vreau să fiu primar în sat“. Nu. In cazul de faţă e vorba de cu totul altceva : este refuzul unei munci care ţi se pare că nu corespunde pregătirii tale, a unei munci care, pe scurt, „nu face de tine“. „Să ies pe cimp ? Să stau de vorbă cu oame­nii ?" In aceste intrebări de om „jignit“, căruia par­că i s-ar propune să facă ceva înjositor, se reflectă o anume mentalitate nu numai profund greşită, ci şi foarte păgubitoare — mai ales că ea aparţine unor tineri. Este optica celui ce se consideră „împărat“ peste hîrtiile de pe biroul lui şi care nu numai că este rupt de viaţă, de reali­tăţi, dar in mintea căruia orice posibilitate de contact cu lumea capătă contururi diforme, exagerate, fiind închipuită ca o gravă ame­ninţare a tihnei­ personale. De fapt, este o gravă în­străinare de muncă, de munca productivă, de care cel în cauză se fereşte şi se izolează printr-un para­van de hîrtie. Pentru func­­ţionarul-birocrat, hirtia pa­rafată este singura care dă impuls şi sens acţiunii. Tot ce se mişcă are la ori­gine o hirtie. Cum să con­vingi un asemenea om că ceea ce face el nu este chiar lucrul cel mai impor­tant de pe lume ? Cit de înrădăcinată este această mentalitate birocratică la contabilii de la cooperativa agricolă din Vlădila, o do­vedește, in plus, şi faptul că celor două tinere li s-a făcut propunerea de a fi brigadiere nu direct, prin viu grai, ci prin interme­diul unor... hirtii (adresele nr. 62 şi 63 din III a.c.), deşi fetele lucrau în ace­laşi birou cu contabilul şef care emisese adresele ! Şi, în loc să fie onorate de încrederea ce li s-a ară­tat, în loc să aibă sentimen­tul că vor face o treabă frumoasă, utilă, în mijlocul oamenilor, acolo unde se hotărăşte „pîinea“ colecti­vităţii căreia ii aparţin, tinerele s-au încruntat : „Noi la cimp ? Noi să stăm­­ de vorbă cu oamenii ? ! Noi, să ieşim din birou ?­­ De ce tocmai noi ?” Fiind­­­­că aşa e viaţa, fetelor.­­ Viaţa adevărată. Cu efor­­­­turi, cu răspunderi. „O­­ bună organizare a mun­­­­cii — sublinia tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu în cu­­­­vîntarea rostită la Confe­rinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile a­­gricole de stat şi coopera­tiste — înseamnă să pui accentul pe contactul ne­mijlocit cu oamenii, să re­nunţi la hîrtiile din birouri. Aceasta înseamnă ca toate cadrele de conducere din agricultură, de la conduce­rea ministerului pînă jos, să fie in mijlocul oameni­lor muncii, al cooperatori­lor, pe ogoare, unde se pro­duc pină la urmă şi griul şi porumbul, in grajd, unde cresc vitele, pretutindeni unde se hotărăşte soarta producţiei agricole... Cadre­le din agricultură să nu stea să scrie hîrtii, ci să se ocupe de problemele con­crete ale producţiei“. Ion POPA (Continuare în pag . II-a) Mirajul hîrtiilor anchetă socială Cadenţe pioniereşti O vacanţă frumoasă înseamnă deopotrivă o lecţie in natură, o arenă a bunei dispoziţii, un pri­lej pentru copii de a-şi dovedi atit exuberanţa, cit si inimoa­sa dorinţă de a fi cit mai fo­lositori in bătălia primăverii, plantind arbori şi flori, amena­­jind grădini si spaţii de joacă, făcind sport si ajutindu-şi pă­rinţii la treburile gospodăreşti. O vacanţă obişnuită, te simţi îndemnat să spui. Şi totuşi, zilele trecute, in Ca­pitală am fost martorii unor momente emoţionante, cu totul inedite, care au adus un suflu nou, tineresc, revoluţionar in peisajul obişnuit al vacanţei. 6 000 de pionieri, in frunte cu drapelele unităţilor lor, cu trompete si tobe, cu eşarfe mul­ticolore, au ieşit pe străzile Bucureştiului intr-un marş al exuberanţei. Au răsunat, pe lar­gile bulevarde ale Capitalei, ,cin­­tece revoluţionare intonate de glasuri de copii. Moment pro­fund emoţionant. Şi, privindu-i un marş pe miile de purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, înţelegi că oraşele şi satele tră­iesc in aceste zile o infuzie en­tuziastă de prospeţime, de tine­reţe, de optimism. O vacanţă ce va rămâne de neuitat pentru fiecare copil, o vacanţă ale cărei coloane pri­­măvăratice i-au purtat nu nu­mai pe copiii din Bucureşti, ci şi pe cei din Galaţi, din Rimnicu- Vilcea, din aşezările celor patru puncte cardinale ale ţării, pe străzi şi bulevarde, in noile car­tiere, pe marile platforme in­dustriale, in zonele unde se prefigurează oraşele noastre tre miine. Acest aprilie 1974, cu mu­guri bătind frenetic in azur, este proclamat de copii — in cadrul acţiunilor pe care le închină glorioasei aniversări a eliberă­rii, Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Român — aprilie al muncii patriotice, al cîntecelor şi marşurilor pionie­reşti. Definind sub ochii noştri, sub fagurii de lumină ai stea­gurilor, Lucind pe umeri in­­guşti, dar cutezători, birleţe şi trunchiul firav al arbuştilor, ei, două-trei milioane de copii, dau acestei primăveri o notă de ro­mantism şi angajare revoluţio­nară, o notă de robustă fru­museţe. Mihai NEGULESCU Primiri la preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu 9 9 Delegaţia parlamentară argentineană Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri diminea­ţa, pe membrii delegaţiei parlamen­tare din Argentina, condusă de de­putatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de pri­măvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marce- Uno Beltramino, ambasadorul Repu­blicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros me­saj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Ar­gentina, general Juan Domingo Pe­ron. Împreună cu urări de noi şi În­semnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la Înapoierea In pa­trie, să transmită preşedintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes in activita­tea sa. Evocind recenta vizită pe care pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fă­cut-o in ţara sa, conducătorul dele­gaţiei parlamentare argentinene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii Româ­niei şi Argentinei au exercitat o pu­ternică influenţă asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre popoa­rele argentinean şi român, a colabo­rării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu preşedintele Pe­ron, cu personalităţi ale vieţii poli­tice, precum şi cu muncitorii, ţăra­nii şi intelectualii argentineni. In timpul convorbirii a fost ex­primată dorinţa comună de a se ac­ţiona ferm pentru Înfăptuirea Înţe­legerilor convenite, a tratatului şi acordurilor încheiate recent, subli­­niindu-se că aceste documente a­­şează pe o bază trainică tradiţiona­lele relaţii dintre cele două ţări şi, totodată, constituie o contribuţie de seamă la dezvoltarea cooperării in­ternaţionale, a Înţelegerii şi păcii la lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Preşedintele Grupului interparlamentar din R. F. Germania, Hans Jurgen Wischnewsky Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amia­ză, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele Grupului interparlamen­tar din R.F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social Demo­crat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parla­mentare din R. F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt. Împreună cu urări de sănă­tate, fericire personală şi succese in activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evo­luţia pozitivă a relaţiilor dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul re­ciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comer­ciale, a cooperării economice şi teh­­nico-ştiinţifice dintre România şi R. F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, re­ciproc avantajoasă, pentru îmbună­tăţirea climatului politic in Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward J. Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii­ Socialiste România, a pri­mit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezentanţilor, vicepre­şedinte al Consiliului Interparlamen­tar, şi Hugh Scott, membru al Se­natului. Oaspeţii au fost Însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea pre­şedintelui Statelor Unite ale Ameri­­cii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evi­denţiind continua lor dezvoltare in ultimii ani, precum şi dorinţa co­mună ca, şi in viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate in drep­turi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător in­tereselor popoarelor român şi ame­rican, cauzei păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor pro­bleme ale vieţii politice internaţio­nale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. G. S. Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, preşedinte al Camerei reprezentanţilor din India Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparla­mentar, preşedintele Camerei repre­zentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pen­tru bunele condiţii ce au fost asigu­rate desfăşurării, la Bucureşti, a lu­crărilor sesiunii Uniunii Interparla­mentare, pentru ospitalitatea deose­bită cu care sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamen­tarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvîntarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la cristalizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată intr-o ambianţă cordială, priete­nească, au fost subliniate bunele re­laţii existente între România şi India, contribuţia pe care au adus-o întilni­rile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea pe multiple pla­nuri a acestor relaţii, precum şi po­sibilităţile de extindere in viitor a legăturilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ru­gat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V.V. Girl şi primului ministru Indira Gandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi pace poporului indian prieten. Senatorul Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-a­miază, pe senatorul Alejandro Car­rillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparla­mentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmi­te preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român, un cordial salut din partea preşedintelui Mexicului, Luis Echeverria Alvarez, şi a po­porului mexican. La rindul său, preşedintele Româ­niei a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroa­se, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a sub­liniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea po­porului mexican, pentru politica României pusă în slujba cauzei păcii, Înţelegerii şi cooperării internaţio­nale. In timpul Întrevederii au fost re­­levate bunele relaţii româno-mexica­­ne, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor în viitor. Abordîndu-se unele probleme ale actualităţii internaţionale, au fost sub­liniate de ambele părţi cursul po­zitiv spre destindere, precum şi im­portanţa eforturilor ce se depun in direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. mexican Alejandro Carrillo Vedere parţială a tinerei zone Industriale a oraşului Drobeta Turnu-Severin IN ZIARUL DE AZI: In pagina A vi-A • timp bun pentru se- Declarațiile adoptate la MANATUL PORUMBULUI * # “ W U . rubricile noastre: Consfătuirea Comitetului DUCATIE, FAPTUL Dl- POIl­lC COllSUltatlV VERSI FAMILIA PE E­­I I . . . CRANUL PANORAMIC, al statelor participante la SPORT­­ DE PRETUTIN- *T­ . . II I \ / dem­ Tratatul ci© la Varșovia

Next