Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-27 / nr. 9853
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9853 Sîmbătă 27 aprilie 1974 6 PAGINI 30 BANI SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI IN ZIARUL DE AZI: Un şirag de mari capacităţi va spori în acest an forţa energetică a ţării Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate şi dind o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotârîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînâ în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai in viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Poltic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia si activitatea desfăşurata la consfătuire de delegaţia de partid si guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceausescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. în legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmindu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în declaraţiile solemne, comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare, care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al sutelor participante la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inart. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militarpolitice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atît străine, cît şi naţionale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atit a statelor participante la conferinţă, cît şi a celor care nu sunt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la consfătuire şi-au reafirmat în mod public şi deschis, în comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea in Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinean, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurîndu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documentelor consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, nn ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu patru zile mai devreme Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din judeţul Vrancea au realizat cu patru zile mai devreme planul producţiei industriale globale pe primele patru luni ale anului, fapt care va permite să obţină până la 1 Mai o producţie suplimentară în valoare de 30 milioane lei. Cu acest prilej, Biroul Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R. a adresat o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. ! In industria Buzăului, întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen se desfăşoară cu vigoare, oamenii fiind hotărâţi să dea tot ce au mai bun ca putere de muncă, pricepere şi iniţiativă, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea acestui obiectiv de interes naţional. Cu o voinţă unanimă, colectivele unităţilor industriale şi-au unit eforturile şi energiile, pentru ca rezultatele din acest an, marcat de evenimente deosebite în viaţa ţării, să fie cit mai rodnice. Multe întreprinderi lucrează în avans faţă de prevederile iniţiale din cincinal. De altfel, azi este şi greu să se facă o departajare netă a întreprinderilor in întrecere. Multe au rezultate pozitive asemănătoare. Un grup de cinci Întreprinderi deţin, totuşi, cele mai mari avansuri, obţinute, desigur, în condiţii diferite, însă fiecare distingindu-se in rezolvarea anumitor probleme-„cheie“ de producţie. Ne referim la întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic, întreprinderea de mase plastice, întreprinderea de geamuri, I.F.E.T.Nehoiu şi întreprinderea de garnituri de frină şi etanşare din Rm. Sărat. Subliniem, de la bun început, că în industria judeţului planul pe primul trimestru a fost îndeplinit la toţi indicatorii, depăşindu-se substanţial sarcinile la producţia globală, productivitatea muncii şi export. Şi nu-i deloc lipsit de însemnătate să menţionăm că toate aceste succese au fost obţinute în condiţiile cînd trei mari întreprinderi se reprofilează din mers. In lumina indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru din toamna anului trecut, trei între- prinderi cu profil metalurgic din zona industrială a oraşului Buzău au trecut la reprofilarea producţiei, potrivit nevoilor de ansamblu ale economiei naţionale. Dar pentru că transformarea este făcută de oameni, care se transformă mai întâi pe ei înşişi, o vom privi şi relata prin oameni. La întreprinderea de utilaj terasier, doi muncitori cu înaltă calificare, amindoi şefii unor echipe complexe, Alexandru Arghirescu şi Ion Lisandru, împreună cu strungarul Ion Moldoveanu şi maistrul Mihai Voinescu sunt consideraţi creatori de drept ai noilor produse intrate în profilul producţiei din această unitate. De cînd a început fabricaţia de utilaje complexe metalurgice, ei au fost şi continuă să fie cadrele de bază in jurul cărora se concentrează şi se îngroaşă „colectivul reprofilării“. Nu este lesne să treci, şi încă rapid, de la o fabricaţie de rulouri compresoare la utilaje metalurgice complexe pentru laminoarele din ţară. Alegerea „pionilor“ trebuia făcută cu Ştefan ZIDARIŢA (Continuare în pag. a IH-a) Judeţele M U •• ţarii in marea întrecere socialistă buzău: Competiţia pentru modernizare O veritabilă întrecere pentru produse de calitate se desfășoară în aceste zile la întreprinderea de utilaj terasier din Buzău ■$ Cuvint de ordine in agricultură: LUCRĂRILE DE IRIGAŢII să continue cu intensitate In multe zone ale ţării, ploile din ultima vreme nu au refăcut rezervele de umiditate din sol. Din datele furnizate de Institutul da meteorologie şi hidrologie rezultă că deficitul de apă în sol este mai accentuat în nordul Bărăganului — cuprinzînd terenurile judeţelor Buzău, Vrancea, Brăila — în cea mai mare parte a Moldovei, iar în cîmpia de vest continuă să fie afectate de lipsa de umiditate judeţele Satu-Mare şi Bihor. în aceste condiţii se impune amenajarea de noi suprafeţe în vederea extinderii irigaţiilor, cît şi intensificarea udărilor în zonele unde ploile n-au reuşit să refacă umiditatea solului. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii rezultă că pină ieri, 26 aprilie, au fost făcute udări pe 221 000 ha în întreprinderile agricole de stat şi 345 000 ha in cooperativele agricole. S-a constatat insă că in unele unităţi agricole, deşi a plouat foarte puţin, lucrările de irigaţii au fost întrerupte. Specialiştii din minister apreciază că udările trebuie să continue cu intensitate. Situaţia sub aspectul umidităţii solului rămîne necorespunzătoare ; in multe zone, deficitul de apă din sol este de 1 200—1 500 mc la ha. Extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii şi executarea udărilor potrivit programelor stabilite constituie sarcini de cea mai mare răspundere. In pagina a lll-a, veşti din judeţe Zece mii de aspersoare funcţionează zilnic In sistemul de irigaţie Cazasul_____________________________|