Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-27 / nr. 9853

­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9853 Sîmbătă 27 aprilie 1974 6 PAGINI 30 BANI SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI IN ZIARUL DE AZI: Un şirag de mari capacităţi va spori în acest an forţa energetică a ţării Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidata de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate şi dind o înaltă apreciere activităţii construc­tive desfăşurate de delegaţia ro­mână la consfătuire, poziţiei expri­mate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformi­tate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comi­tetul Executiv a adoptat în acest sens o hotârîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Co­mitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Finan­ciar cu privire la activitatea de con­trol financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile între­prinse pînâ în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmă­rească cu consecvenţă transpune­rea întocmai in viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folo­sirii acestora, introducerea unui cli­mat de ordine şi disciplină riguroa­să în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori mate­riale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Execu­tiv atrage atenţia ministerelor, co­mitetelor judeţene de partid şi con­siliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor să a­plice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a mate­riilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activi­tăţii curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Poltic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia si activitatea desfăşurata la consfătuire de delegaţia de partid si guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceausescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat infor­marea prezentată de secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guverna­mentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Po­litic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la consfătuire de to­varăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabi­lită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale par­tidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activi­tate a delegaţiei la consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăp­tuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi în­crederii între toate naţiunile continentului, un aport însem­nat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de docu­mentele consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. în legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmindu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemă­rii la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătu­irea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consul­tativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a mi­litat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe conti­nent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a ma­terializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contac­te şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organi­zaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în de­claraţiile solemne, comunicatele comune şi în celelalte do­cumente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucră­rilor conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare, care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ame­ninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dez­volta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de priete­nie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, im­portanţa faptului că în documentele consfătuirii a fost rea­firmată necesitatea instituirii unui organism permanent al sutelor participante la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inart. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comite­tului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod una­nim, în documentele adoptate, necesitatea completării des­tinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor expri­mate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obli­gaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la în­făptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu clari­tate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar­­politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de co­mun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea pro­blemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atît străine, cît şi naţionale, asi­­gurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atit a statelor participante la con­ferinţă, cît şi a celor care nu sunt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la consfătuire şi-au reafirmat în mod public şi deschis, în comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze or­ganizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, Româ­nia, alături de celelalte state socialiste participante la Tra­tatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capaci­tăţii de apărare şi a colaborării reciproce în această di­recţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, priori­tară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfec­ţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea in Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apre­ciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte pro­bleme care au format, de asemenea, obiectul unor schim­buri de vederi la consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafir­mat poziţia constantă privind soluţionarea politică a con­flictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupa­te în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinean, pornin­­du-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-şi constitui un stat independent. A­­preciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Is­rael, ca un prim pas spre retragerea Israelului din terito­riile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comi­tetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţi­nute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instau­rării păcii în întreaga Indochină, asigurîndu-se astfel con­diţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperia­lismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eli­berarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţiona­le de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichi­darea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi sta­tele avansate economic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonia­lismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respec­tarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bo­găţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice inter­naţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor con­diţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avanta­joase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dez­voltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documen­tele consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contri­buţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In le­gătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi efi­cienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destin­dere internaţională, inclusiv pe continentul european, în solu­ţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în con­solidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiu­nile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documentelor consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu pu­tere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congre­sul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu pri­vire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale ur­mate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în dome­niul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, nn ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nos­tru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pen­tru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. Cu patru zile mai devreme Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din ju­deţul Vrancea au rea­lizat cu patru zile mai devreme planul pro­ducţiei industriale globale pe primele patru luni ale anului, fapt care va permite să obţină până la 1 Mai o producţie supli­mentară în valoare de 30 milioane lei. Cu acest prilej, Bi­roul Comitetului jude­ţean Vrancea al P.C.R. a adresat o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România. ! In industria Buzău­lui, întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen se desfăşoară cu vigoare, oamenii fiind hotărâţi să dea tot ce au mai bun ca putere de mun­că, pricepere şi iniţia­tivă, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea acestui o­­biectiv de interes na­ţional. Cu o voinţă u­­nanimă, colectivele unităţilor industriale şi-au unit eforturile şi energiile, pentru ca re­zultatele din acest an, marcat de evenimente deosebite în viaţa ţă­rii, să fie cit mai rod­nice. Multe întreprin­deri lucrează în avans faţă de prevederile iniţiale din cincinal. De altfel, azi este şi greu să se facă o de­partajare netă a între­prinderilor in între­cere. Multe au rezul­tate pozitive asemănă­toare. Un grup de cinci Întreprinderi de­ţin, totuşi, cele mai mari avansuri, obţinu­te, desigur, în condi­ţii diferite, însă fie­care distingindu-se in rezolvarea anumitor probleme-„cheie“ de producţie. Ne referim la întreprinderea me­canică de utilaj tehno­logic, întreprinderea de mase plastice, între­prinderea de geamuri, I.F.E.T.­Nehoiu şi în­treprinderea de gar­nituri de frină şi etan­­şare din Rm. Sărat. Subliniem, de la bun început, că în industria judeţului planul pe primul trimestru a fost îndeplinit la toţi indicatorii, depăşin­­du-se substanţial sar­cinile la producţia glo­bală, productivitatea muncii şi export. Şi nu-i deloc lipsit de în­semnătate să menţio­năm că toate aceste succese au fost obţi­nute în condiţiile cînd trei mari întreprinderi se reprofilează din mers. In lumina indi­caţiilor date de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru din toamna anu­lui trecut, trei între-­ prinderi cu profil me­talurgic din zona in­dustrială a oraşului Buzău au trecut la reprofilarea producţiei, potrivit nevoilor de ansamblu ale econo­miei naţionale. Dar pentru că transforma­rea este făcută de oa­meni, care se trans­formă mai întâi pe ei înşişi, o vom privi şi relata prin oameni. La întreprinderea de utilaj terasier, doi muncitori cu înaltă ca­lificare, amindoi şefii unor echipe complexe, Alexandru Arghirescu şi Ion Lisandru, îm­preună cu strungarul Ion Moldoveanu şi maistrul Mihai Voi­­nescu sunt consideraţi creatori de drept ai noilor produse intrate în profilul producţiei din această unitate. De cînd a început fabrica­ţia de utilaje comple­xe metalurgice, ei au fost şi continuă să fie cadrele de bază in jurul cărora se con­centrează şi se îngroa­şă „colectivul reprofi­lării“. Nu este lesne să treci, şi încă rapid, de la o fabricaţie de ru­louri compresoare la utilaje metalurgice complexe pentru la­­minoarele din ţară. Alegerea „pionilor“ trebuia făcută cu Ştefan ZIDARIŢA (Continuare în pag. a IH-a) Judeţele M U •• ţarii in marea întrecere socialistă buzău: Competiţia pentru modernizare O veritabilă întrecere pentru produse de cali­tate se desfășoară în aceste zile la întreprin­derea de utilaj terasier din Buzău ■$ Cuvint de ordine in agricultură: LUCRĂRILE DE IRIGAŢII să continue cu intensitate In multe zone ale ţării, ploile din ultima vreme nu au refăcut rezervele de umiditate din sol. Din datele furnizate de Institutul da meteorologie şi hidrologie rezultă că deficitul de apă în sol este mai accentuat în nordul Bărăganului — cuprinzînd terenurile judeţelor Buzău, Vrancea, Brăila — în cea mai mare parte a Moldovei, iar în cîmpia de vest continuă să fie afectate de lipsa de umiditate ju­deţele Satu-Mare şi Bihor. în aces­te condiţii se impune amenajarea de noi suprafeţe în vederea extin­derii irigaţiilor, cît şi intensifica­rea udărilor în zonele unde ploile n-au reuşit să refacă umiditatea solului. Din datele centralizate la Mi­nisterul Agriculturii rezultă că pină ieri, 26 aprilie, au fost făcute udări pe 221 000 ha în întreprinde­rile agricole de stat şi 345 000 ha in cooperativele agricole. S-a con­statat insă că in unele unităţi agricole, deşi a plouat foarte pu­ţin, lucrările de irigaţii au fost în­trerupte. Specialiştii din minister apreciază că udările trebuie să continue cu intensitate. Situaţia sub aspectul umidităţii solului rămîne necorespunzătoare ; in multe zone, deficitul de apă din sol este de 1 200—1 500 mc la ha. Extinderea suprafeţelor amena­jate pentru irigaţii şi executarea udărilor potrivit programelor sta­bilite constituie sarcini de cea mai mare răspundere. In pagina a lll-a, veşti din judeţe Zece mii de aspersoare funcţionează zilnic In sistemul de irigaţie Cazasu­l_____________________________|

Next