Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-24 / nr. 9850
PAGINA 6 INSPECTORUL ŞCOLAR „Tovarăşă profesoară, avem Inspecţie ?“ — mă întreabă elevii atunci cînd mă abat prin clase sau pe culoare, cerîndu-le să-şi revizuiască ţinuta, să facă ordine in jurul lor etc. Ce determină asemenea întrebări ? Desigur, măsurile „de circumstanţă“ pe care le iau uneori cadrele didactice sau directorii de şcoli cu scopul de a face „impresie“ cînd vine vreun inspector în şcoală. Astfel de procedee arată, dintr-un anume punct de vedere, optica prin care, de multe ori, lumea şcolii priveşte pe inspector şi îndatoririle sale profesionale. Dar reflectă, într-o bună măsură, şi o concepţie discutabilă cu privire la rolul şi modalităţile de realizare a controlului în şcoală, exprimind preferinţa pentru inspecţia inopinată, „incognito“, cu respectiva ei înfăţişare de „pîndă“, inacceptabilă chiar dacă reuşeşte uneori să dezvăluie anumite deficienţe. Pe bună dreptate, în concordanţă deplină cu statutul său profesional, inspectorul pretinde ordine, disciplină, curăţenie, respectarea regulamentului şcolar, incepînd cu ţinuta elevilor şi terminînd cu situaţia reflectată in documentele şcolare. Dar pentru a face aprecierile de rigoare, trebuie să se asigure că asemenea caracteristici nu sunt numai de „ocazie" în şcoala pe care o controlează. Faţă de tendinţele de superficialitate, de practicile de a se face totul „de ochii lumii“, el are datoria să aibă un ochi deosebit de circumspect şi maximă intransigenţă , pentru că asemenea atitudini manifestate în unele şcoli nu numai că falsifică starea de lucruri reală, dar au grave repercusiuni educative asupra tinerilor ca viitori cetăţeni. Am greşi însă dacă ne-am gîndi că îndatoririle inspectorului şcolar se opresc aici, dacă am socoti că acestea trebuie să-i ocupe cea mai mare parte a timpului petrecut in şcoală. Invăţămîntul epocii contemporane, şcoala societăţii noastre socialiste plasează locul inspectorului pe o platformă integrată total, activ şi creator în viaţa unităţilor de învăţămînt. Aceasta impune ca cel chemat să contribuie la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, la ridicarea calităţii întregii activităţi din şcoală, să fie, în primul rind, un profesor cu experienţă şi pasiune, cu larg orizont politic, care să simtă neîntrerupt pulsul catedrei ce l-a format, să participe in continuare la munca ei. O experienţă personală în acest domeniu mă îndeamnă să afirm că lecţiile la diferite discipline de specialitate pot să fie eficient analizate In cadrul inspecţiei numai dacă în prealabil au fost trăite şi realizate de inspector la nivelul cerinţelor didactice actuale. Cunoaşterea minuţioasă de către inspector a bazei materiale existente şi a celei realizabile, în perspectivă, in respectiva şcoală, pot să influenţeze substanţial conţinutul şi calitatea îndrumărilor pe care le formulează. De asemenea, situarea permanentă în realitatea vie, concretă a şcolii, a celor învestiţi cu misiunea de control şi îndrumare a procesului instructiv-educativ le permite să sesizeze, cu eficienţă sporită, pe lingă obiectivele clasice urmărite în asistentele obişnuite la lecţii — exactitatea conţinutului ştiinţific, actualizarea noţiunilor şi legarea lor de viaţă, de practică, îmbinarea echilibrată şi adecvată a diferitelor metode şi procedee didactice clasice şi moderne — şi capacitatea de descoperire, de deducţie şi asimilare a noţiunilor ştiinţifice noi de către elevi, rezultatele lecţiei asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a elevilor, premisele şi perspectivele utilizării practice a informaţiilor acumulate. Intr-un cuvint — lecţia ca subtilă operă de creaţie didactică, în care profesorul este „regizorul“, iar elevii „actorii“ protagonişti. Actuala organizare a inspectoratelor şcolare favorizează şi stimulează îndeplinirea acestor îndatoriri majore şi caracteristici ale inspecţiei şcolare. Inspectorii - ca activişti politici, cu muncă de răspundere în viaţa şcolii, ca promotori ai noului şi ai experienţei valoroase şi rodnice a celor mai buni profesori şi educatori — sunt promovaţi, de regulă, dintre profesorii cu experienţă şi lucrează direct în specialitatea lor. Se exclude astfel, in bună măsură, caracterul de diletantism şi improvizaţie al îndrumărilor, al observaţiilor, deşi asemenea fenomene n-au dispărut cu totul din perimetrul inspecţiei şcolare. Integrarea periodică in viaţa şcolii inspectate, de care aminteam mai înainte, se poate realiza prin diferite procedee. După părerea mea, procedeul clasic, dar nu cel mai eficient, anume de a înregistra cu comentarii critice filmul lecţiei asistate, nu trebuie aplicat cu predilecţie. Pregătirea temeinică, ştiinţifică şi pedagogică a inspectorului îi asigură acestuia posibilitatea de a prelua, in orice moment, conducerea unei lecţii in specialitatea sa sau a oricărei forme de activităţi şcolare. Conducînd el însuşi , » lecţii de verificare a gradului de asimilare creatoare de către elevi a cunoştinţelor prevăzute de programă sau de formare a deprinderilor practice şi intelectuale prin utilizarea bazei materiale a atelierului, cabinetului sau laboratorului, constatările privind calitatea muncii in respectiva şcoală vor fi mult mai concludente decit prin asistenţa la ore. Astfel de „demonstraţii“ vor fi cu atit mai grăitoare şi convingătoare, cu cit ele se vor realiza în prezenţa titularului catedrei, eventual a întregii comisii metodice şi a direcţiei şcolii. Se ştie că oglinda muncii profesorului, a stilului său de apreciere sunt lucrările de control date elevilor ; ele ar putea fi notate paralel şi independent atit de profesor, cit şi de inspector, prilejuind ulterior o confruntare a opiniilor. Sau, bunăoară, inspectorul ar putea prelua, pe durata vizitei în şcoală, îndrumarea efectivă a comisiei de specialitate, dirijînd-o ferm şi competent spre modernizarea conţinutului activităţii sale instructiveducative. Din păcate, nu de puţine ori, asemenea obiective majore ale inspecţiei şcolare sunt înlocuite, prin forţa lucrurilor, cu cercetarea şi rezolvarea a tot felul de hîrtii, lipsind personalul didactic de acele îndrumări utile şi necesare pentru perfecţionarea activităţii din fiecare instituţie de învăţămint. Prezenţa inspectorului în şcoală se cuvine resimţită ca prezenţa unui coleg cu multă experienţă, competenţă, receptivitate faţă de inovaţii utile, obiectivitate şi tact. In felul acesta va dispărea tradiţionalul „trac“ al cadrelor didactice in faţa inspectorului, va face ca acesta din urmă să devină, aşa cum e normal, un coleg care pune umărul alături de ele la modernizarea şcolii. Revenirea periodică în mijlocul aceluiaşi colectiv şcolar are de asemenea o mare importanţă pentru consecvenţa realizării sarcinilor propuse. Perioadele de inspecţie vor deveni pentru profesori ceea ce pe drept trebuie să fie : cele mai eficiente cursuri de perfecţionare la locul de muncă , iar pentru inspector , etape in efectuarea unor observaţii ştiinţifice, cu conţinut organizat, programatic şi planificat, realizarea unui schimb de experienţă, promovarea metodelor pedagogice noi şi rodnice de predare a lecţiilor, de educare a elevilor. Fiecare profesor aşteaptă cu nerăbdare şi primeşte cu plăcere, stimă şi recunoştinţă, pe acel inspector al cărui portret l-aş schiţa astfel : „maestru“ in profesie, psiholog competent, participant activ la viaţa social-politică a localităţii sau judeţului în care trăieşte, exemplu de probitate etică şi profesională. Cezara POPOVICI profesor emerit puncte de vedere Pentru generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal NOI UNITĂŢI ŞCOLARE In cadrul măsurilor ce se întreprind in vederea generalizării primei trepte a învăţămîntului liceal şi perfecţionarea învăţămîntului liceal, prin hotărire a guvernului, începind cu anul şcolar 1974/1975 se înfiinţează noi unităţi de învăţămînt, după cum urmează : Licee de mecanică la : Alba Iulia, Zlatna, Arad, Colibaşi, Cîmpulung (Argeş), Bacău, Oradea (două unităţi), Dr. Petru Groza (două unităţi), Bistriţa, Botoşani, Braşov (trei unităţi), Rişnov, Buzău, Bocşa, Cluj, Palas-Constanţa, Moreni (două unităţi), Tîrgovişte, Craiova (trei unităţi), Galaţi, Rovinari, Gheorgheni, Topliţa, Simeria, Petroşani, Giurgiu, Sighetul Marmaţieii, Drobeta Turnu-Severin, Tg. Mureş, Roman, Piatra Neamţ, Ploieşti, Cîmpina, Sinaia, Filipeştii de Pădure, Satu-Mare (două unităţi), Cărei, Şimleu Silvaniei, Sibiu (două unităţi), Iacobeni (Suceava), Timişoara, Tulcea, Rm. Vîlcea, Bucureşti (12 unităţi) . Licee de mecanică agricolă la: Aiud, Sîntana (Arad), Costeşti (Argeş), Hemeiuş (Bacău), Beelenn (Bistriţa-Năsăud), Făgăraş, Ianca (Brăila), Cluj, Castelu (Constanţa), Sf. Gheorghe, Găeşti, Segarcea, Ciulniţa, Holboca (Iaşi), Săruleşti (Ilfov), Şimian (Mehedinţi), Sighişoara, Balş, Bărcăneşti (Prahova), Cărei, Negreşti-Oaş, Roşiorii de Vede, Negreşti (Vaslui), Focşani ; Licee de electrotehnică la : Cugir, Arad, Oradea, Bistriţa, Săcele, Buzău, Iaşi, Buftea, Baia Mare, Iernut, Zalău, Timişoara (două unităţi), Bucureşti (patru unităţi) ; Licee de construcţii la : Arad, Piteşti, Săcele, Dej, Craiova, Iaşi, Urziceni, Sibiu, Cimpulung (Suceava), Timişoara, Bucureşti (două unităţi). Licee de chimie industrială la : Turda, Constanţa, Fieni, Deva, Călăraşi, Slobozia, Buşteni, Jimbolia. Se înfiinţează, de asemenea, licee metalurgice la : Tîrgovişte, Iaşi şi Roman , licee pentru industria prelucrării lemnului la : Beiuş şi Cehu Silvaniei ; licee pentru industria textilelor şi confecţiilor la : Arad, Piteşti, Oradea, Botoşani, Braşov, Buzău, Sf. Gheorghe, Sighişoara, Sibiu, Mediaş, Timişoara, Lugoj, Focşani şi Bucureşti ; licee sanitare la : Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Hunedoara, Iaşi, Satu-Mare, Rm. Vâlcea şi Bucureşti ; licee pentru domeniul îmbunătăţirilor funciare şi gospodăririi apelor la : Arad şi Miroslava (Iaşi) ; licee de industrii alimentare la : Craiova, Roman, Constanţa şi Tulcea ; liceu economic la Petroşani şi liceu agricol la Armăşeşti (Ilfov). (Agerpres) teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Sala mică a Palatului) : Concert susţinut de formaţiile ieşene : corala „Animosi“, dirijată de Sabin Pautza şi „Nouva Consonanza“ condusă de Vicente Tuşcă — 19.30. • Opera Română : Carnaval • Invitaţie la vals : Carmen — 19. 0 Teatrul Naţional (sala mare) in fluture pe lampă — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Magureanu) : Chiţimia — 19,30, (sala Studio) : Lozul cel mic — premieră — 19,30. • Teatrul Mic : Viaţa • ca un vagon 7 — 19,30. • Fraţii Jderi : PATRIA — 9, 12; 15; 18, 21, BUCUREŞTI — 8,30; 11,13; 14,15; 17,15; 20,15. • Omul din inalta societate : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, CAPITOL — 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9,45; 11,15. • Mai tari decit moartea : DOINA — 12,30; 14,45; 17,15; 19,45. • Valea prafului de pușcă : LUCEAFĂRUL — 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CASA FILMULUI (bd. Magheru nr. 29) — 15; 17,30; 20. 0 Păcală : DACIA — 9; 11,45; 15; 17,45; 20,30, LIRA — 15,30; 19; COTROCENI — 11; 14; 16,45; 19,15. • Ce drum să alegi : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,39; 20,45, GLORIA — 8,30; 11; 13,15; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Trei scrisori secrete : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Rio Lobo : GRIVITA — 8,45; 11,15; 13,39; 15,45; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Valurile Dunării : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Ciclul : VICTORIA — 9; 12,30; 16,15; 19,45, VOLGA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Un comisar acuză : BUZESTI — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; cinema 18; 20,13, FLACĂRA — 9; 11,13; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Le Mans î ARTA — 15,30; 17,45; 20. • Lumea se mișcă — 14,30; 16,30, Peisaj după bătălie — 18,45, Bătrîna pierdută -- 20,45 : CINEMATECA (sala Unifnii). • Călăreţul fără cap : BUCEGI — 15,45; 18; 20,15, MUNCA — 16; 18, 20. • Aurul negru din Oklahoma * DRUMUL SĂRII — 15,30; 18; 20,15. • Ţarul Ivan îşi schimbă profesia : GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,15. • Cea mai frumoasă seară din viaţa mea : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15. • Al șaptelea cartuș : CRlNGAȘI — 16; 18,15. • Fantastica aventură a Iul „Neptun* : FERENTARI — 15,30; 18; 20,15. « Uimitoarele aventuri ale Iui Obinson Crusoe : PACEA — 15,30; 17,45, 20. • Cîntecul Norvegiei s MOȘILOR — 9; 12,30; 16; 19,30. # Secretul lui Buddha : UNIREA — 15,45; 18; 20,15. • Chemarea străbunilor : VITAN — 15,30; 18; 20,15. • Porţile albastre ale oraşului : COSMOS — 15,30; 18; 20,15; PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Omul cu creierul transplantat : POPULAR — 15,30; 18. • Ceaţa : POPULAR — 20,13. • Drumul spre Vest : VIITORUL — 17,15; 19,45. • Structura cristalului : VIITORUL — 15,30. • Luna furioasă : RAHOVA — 15,30; 18; 20,15. # Sambizanga : ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE POPOARE — 16, 18; 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bună seara, domnule Wilde — 19,30. • Teatrul „Țăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ileana Sinziana — 15, (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea 7 — 17. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ : Jurnalul unui nebun — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : „Pardon... scuzaţi... bonsoar !“ — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) . Vino să ne vezi deseară — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Reflectorul revistei — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : La hanul cu cîntece — 19,30. • Circul „București" : Intilnire la circ — 19,30. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT LA BUENOS AIRES Argentina - România: 2-1 (Prin telex, de la corespondentul nostru). Nici în cel de-al doilea meci susţinut in America de Sud, selecţionata noastră reprezentativă nu a reuşit să obţină un scor pozitiv, fiind învinsă, la limită, de data aceasta de echipa Argentinei cu scorul de 2—1 (0—1), luni seara pe stadionul Velez Sarsfield din Buenos Aires. Cele trei goluri ale partidei au fost înscrise, in ordine, de Kun (min. 25), Housemann (min. 57) si Kempes (min. 75). Meciul, disputat in faţa a peste 40 000 de spectatori, a prilejuit o intilnire fotbalistică de un bun nivel tehnic, cu numeroase faze de gol la o poartă şi la cealaltă, de mare cursivitate şi ambiţie din partea ambelor formaţii şi s-a desfăşurat in limitele unei perfecte sportivităţi. Intîlnirea a debutat cu atacuri succesive şi foarte rapide ale argentinenilor. Timp de zece minute a fost un adevărat iureş, ieşind în evidenţă faptul că jucătorii localnici fac o partidă a orgoliului, dorind să învingă. Dar apărarea noastră a funcţionat fără greşeală, reuşind nu numai să destrame acţiunile ofensive ale gazdelor, ci să echilibreze jocul în ansamblu, pentru ca apoi să preia conducerea ostilităţilor. Marea ocazie ratată de Kun în min. 10 (singur cu portarul Santoro) a marcat începutul unei perioade de 35 de minute in care echipa României a primit aplauze la scenă deschisă pentru frumoasele şi eficientele faze şi combinaţii realizate. Lucescu (min. 15) şi Kun (min. 17) au avut rolul în virful ghetei, cum se spune, min. 25. Anghelini, Dinu, Dudu Georgescu şi Kun au realizat o combinaţie pe toată partea dreaptă a terenului, ultimul înscriind după ce a driblat şi portarul. După 1-0, reprezentanţii noştri controlează desfăşurarea jocului. Marcu, mai dezinvolt poate decit pe terenul de la Craiova — de altfel dezinvoltura şi aplombul cu care Marcu a jucat atit împotriva Braziliei, cit şi împotriva Argentinei, a fost, alături de evoluţia lui Anghelini, una dintre cele mai plăcute surprize ale turneului — dovedeşte o mare abilitate in depăşirea adversarilor. La o fază petrecută spre finalul primei reprize Marcu n-a putut fi oprit în drumul spre poartă decit printr-un fault repetat. Pauza s-a dovedit mai bună pentru gazde. Imediat după reînceperea jocului, selecţionata Argentinei — impulsionată puternic de Housemann, introdus în locul lui Chazarreta, şi de încurajările galeriei — atacă cu o energie extraordinară o echipă care arată încet, încet, că este deficitară la capitolul pregătire fizică. Housemann egalează, iar Kempes aduce victoria, în urma paseicadou primite, un careu, de la... Iordănescu. Aşa cum s-a desfăşurat jocul un rezultat de egalitate ar fi fost mai just. Revăzînd cele două jocuri susţinute de selecţionata noastră la Sao Paulo şi Buenos Aires, trebuie să arătăm că randamentul ei a fost superior in partida cu Argentina, deşi partenerul de întrecere i-a pus mai multe probleme, dar şi aici a arătat aceleaşi deficienţe : o anumită nehotărîre asupra ideii în care vrea să acţioneze, fapt ce duce la apariţia unor desincronizări ale ansamblului în multe momente ale jocului ; suport fizic limitat ; lipsa unui spirit competitiv mai accentuat (ca şi la Sao Paulo, unii dintre jucători au acceptat ideea înfrîngerii, iar eforturile lui Lucescu, Dinu sau Marcu n-au fost susţinute cu convingere). Acest aspect ni se pare cel mai important pentru viitorul actualului lot al selecţionatei reprezentative, resemnarea fiind cel mai mare duşman al performanţei. In partida de luni seara s-au remarcat Dinu, Marcu, Lucescu, Anghelini şi, respectiv, Brindisi, Housemann, Santoro, Kempes şi Balbuena. Exemplar arbitrajul argentineanului Arturo Ithaurralde. Selecţionata de fotbal a României se întoarce in Capitală joi dupăamiază. g. PAUNESCU ACTUALITATEA LA TENIS Năstase şi Newcombe, favoriţi Românul Ilie Năstase şi australianul John Newcombe au fost desemnaţi drept principalii favoriţi ai fazei finale a „Circuitului W.C.T.“, programată, între 8 şi 12 mai, la Dallas (Texas). Mai sunt calificaţi pentru turneul de la Dallas americanii Stan Smith, Arthur Ashe, australianul Rod Laver, olandezul Tom Okker şi suedezul Björn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cunoscut în urma rezultatelor ce se vor înregistra în ultimele două turnee ale competiţiei, care se desfăşoară în această săptămînă la St. Louis şi Denver. Au început întrecerile ultimelor două turnee contînd pentru actuala ediţie a „Circuitului W.C.T.“. La St. Louis (grupa a II-a), tenismanul sovietic Aleksandr Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—3, 6—2 pe americanul Jack Gorsuch. Alte rezultate : Sid Ball (Australia) — Jiri Hrebec (Cehoslovacia) 6—2, 6—4 ; Ross Case (Australia) — Raz Reid (S.U.A.) 7—6, 6—4 ; Jaime Fillol (Chile) — Bill Heinbecker (S.U.A.) 6—1, 6—3 ; Phillips Moore (Australia) — Torben Ulrich (Danemarca) 6—4, 6—0. In concursul de la Denver (grupa a III), englezul Mark Cox l-a eliminat cu 6—3, 6—3 pe japonezul Jun Kamiwazumi. Alte rezultate : Tom Leonard (S.U.A.) — Antonio Munoz (Spania) — 6—7, 6—3, 6—4 ; Haroon Rahim (Pakistan) — Roy Barth (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—2 ; Graham Stilwell (Anglia) — Dick Dell (S.U.A) 6—2, 6—4. * Meciurile din turul 3 al competiţiei de tenis „Cupa Davis“ (zona europeană) se vor disputa între 3—5 mai după următorul program: grupa A: Portugalia — Franţa ; Austria — Noua Zeelandă ; Suedia — Polonia ; Olanda — Finlanda; grupa B: Republica Arabă Egipt — Anglia ; Belgia — Iugoslavia ; R. F. Germania — Danemarca ; Spania — Norvegia.Echipele României şi Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S. şi Cehoslovaciei, în grupa B, sunt calificate direct pentru semifinalele zonei europene. Comitetul director al Federaţiei internaţionale de tenis s-a întrunit, la Moscova, pentru a pregăti agenda de lucru a adunării generale a F.I.L.T., programată în luna iulie in Olanda. Comitetul director a cerut ca pe ordinea de zi să fie inclusă din nou propunerea excluderii Republicii Sud-Africane din „Cupa Davis“. Va fi luată în studiu propunerea ca pe viitor întilnirile din „Cupa Davis“ să poată fi jucate şi pe teren acoperit. Nu a fost adoptată nici o decizie cu privire la campionatul american interoraşe (W.T.T.) ce urmează să înceapă la 6 mai. Poziţia F.I.L.T. faţă de W.T.T. va fi precizată cu ocazia adunării generale. ÎN CÎTEVA RÎNDURI GIMNASTICA. — La Plovdiv s-a disputat intîlnirea internaţională amicală de gimnastică dintre selecţionatele de juniori ale Bulgariei şi României. Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 269,25—265,15 puncte. La individual compus pe primul loc s-a clasat gimnastul român Sorin Cepoiu cu 55,50 puncte, urmat de bulgarul S. Narodikian — 54,10 puncte. ŞAH. — In cadrul semifinalelor turneului candidaţilor la titlul mondial de şah, la Leningrad a fost continuată a 5-a partidă dintre Boris Spasski şi Anatoli Karpov, care fusese întreruptă la mutarea 41-a. Partida s-a încheiat remiză. Scorul meciului este în prezent egal : 2,5— 2,5 puncte. CROS. Tradiţionalul cros al ziarului „Pravda“ s-a desfăşurat anul acesta în oraşul Frunze, reunind peste 1 500 de concurenţi. „Cursa aşilor“, disputată pe distanţa de 8 000 m, a revenit lui Anatoli Badrankov, cronometrat cu timpul de 24’53’’4/10. Proba feminină a fost cîștigată de Tamara Panghelova, care a parcurs 2 000 m în 6T6”2/10. Buna noastră literatură a născut de-a lungul timpului eroi memorabili, eroi exemplari, s-a afirmat ca o literatură care a pus totdeauna mai ales problemele timpului, îngemănînd aspiraţia socială a unoi societăţi desfăşurate intr-o luptă pentru bunăstarea sa cu psihologia individului ce nu se lasă învins de vicisitudini. Şi in literatura prezentului multe cărţi — dar nu atîtea cite ar trebui — continuă prestigios o asemenea tradiţie. Ceea ce nu ne poate împiedica să observăm în unele cărţi — semnate de autori hrăniţi cu grăbire şi fără discernămînt cu modeste sanvisuri literare îngurgitate de aiurea — o tristă debilitate. Un demers sibilin din partea unor critici, şi ei grăbiţi, a făcut să se acrediteze pentru firile slabe părerea cum că romanul cu tentă socială ar fi de-,modat şi n-ar face cinste autorilor care l-au scris. De mai bine de zece ani proza noastră aşteaptă să se ivească un nou Bălcescu, urmind pilda lui Camil Petrescu dintr-un om între oameni, amplă frescă a paşoptismului, dar, vedeţi dumneavoastră, eroul ardent, visînd la fericirea patriei lui, la eliberarea ei spirituală şi socială, mai este pus la index de către cîte o cronicăreasă care scrie pe rupte recenzii in subsolurile revistelor, confundînd, printre altele, mondena luare de seamă a filmului cu gangsteri, cu Istoria cea mai sacră pentru noi. Mai recenţi doxologi, înarmaţi cu dicţionare cărate din diverse metropole îşi irosesc vremea în demonstraţii cu lux de amănunte, din care ar reieşi — nici mai mult, nici mai puţin — cum că ne-am afla cam în coada altora dacă n-am promova literatura angoasei, a incertitudinii, a omului dublu, muşcat de îndoieli şi care găseşte singura scăpare în drogul alcoolului (în lipsă de heroină, haşiş, L.D.S. şi alte delicatese). Decorul unora din noile romane — apărute sub proteguirea unei critici nereceptive, pare-se, la tradiţionalism, la ce e specific şi care vede în legendarii noştri haiduci nu nişte oameni revoltaţi care vor să elibereze mulţimea de spoliere, ci un fel de briganzi cu iatagane şi şalvari, uitînd, din ignoranţă, iţarii şi brîul, pistolul cu doi craci şi biciul cu care erau spovediţi la stîlpul infamiei lacomii şi vînduţi neamului — nu mai este cel baladesc din Baltagul lui Sadoveanu (autor trimis şi el pe apa Lethei), ci unul mai nou în care hruba bahică deţine primul loc. O statistică ar putea culege din romanele noastre mai proaspete — apărute, multe, sub titluri enigmatice, derutante — cantităţi de alcool, care ar putea fi vîndute vreme îndelungată. Un Mitrea Cocor, cu cinstea lui şi curăţenia trupească şi sufletească, ar face hazul mai noilor criticaştri, autori şi ei de nuvele în care ţăranul devine un fel de hippy pe tractor, înarmat cu tranzistor, la care ascultă Hallelujah, şi Coock-book sau Future blues şi New age. Bietul Ionică a lăsat oaia şi capra şi trage la bufet cerînd gin sau rom cubanez. In locul hainelor omeneşti este înzestrat cu blugi şi petece de piele pe care Marioara, care-l priveşte cu drag, citeşte : I love you ! ? Foşti proletcultişti, profilaţi pe post de existenţialişti, ne prezintă uzine din H. Wells în care ingineri electronişti urmăresc la tranzistoare portative emisiunile de la Huston, vorbind în englezeşte cu subalternii lor, folosind automobile însemnări de Eugen BARBU Ford-Capri şi casetofoane italieneşti în raliurile lor cu iubite platinate, în week-end pînă la casa părintească de la Adunaţii din Deal. Evident, în astfel de cărţi, nu ne va mai surprinde faptul că muncitorul din zilele noastre mestecă chewing-gumm, răsfoieşte Play Boy şi dansează la Casa de cultură rock and roll. Totul merge în astfel de romane ca pe roate, un pitoresc de tinichea însufleţeşte sutele de pagini dăruite tiparului cu o inconştienţă suverană de-ai zice că pe Bărăgan lucrează o armată de roboţi pe tractoare, în timp ce locuitorii din Ciulniţa, Slobozia mare şi mică sunt cu toţii în smocking la hotelurile de pe litoral. Studentul din unele povestiri e un fel de cinic mardeiaş care îşi alege iubita din baluri organizate cu prilejul carnavalului anual al studenţilor , o cară la mare cu maşina personală şi o abandonează grupurilor de colegi care abia aşteaptă să-şi arate virtuţile. Să nu fie cu păcat, nu vreau să-l uit pe schizofrenic, pe „complexatul mintal“, nu vreau să las de-o parte pe fiicele ţigării Kent (lungă şi cu filtru) care-şi duc nopţile în misterioase baruri de zi. Nu vreau să-i uit nici pe doctorii cinici care populează unele romane, oameni cu cariere încărcate, pline de fapte care mai de care mai imunde. Se practică în cîte o carte de proză biografia luse, cu „eroi“ însoţiţi de amante recrutate la studioul Buftea sau prin cabinete de gerontologie. Apar eroine macerate de un plictis congenital, monologînd lung şi indescifrabil poveşti bovarice , apar adolescenţi aflaţi in stare iniţiatică şi învăţaţi de doamne cu soţi la primărie, libertari şi ei pină la refuz. Eroii unor asemenea cărţi, cu toţii mitomani, capabili de acte exacerbate, scăpînd controlului social, îşi admiră muşchii in oglindă, sau pur şi simplu se declară frumoşi ca Adonis. O cunoscută prozatoare, nu lipsită de talent altfel, povestind numai la persoana intîia, işi descrie savantele reliefuri ale trupului cu o incîntare care aproape jigneşte. Miţa Biciclista a fost înlocuită cu un fel de pilot de încercare care goneşte pe şoselele naţionale, strivind gîştele şi ciinii. O frenezie dubioasă domneşte în actele acestor fantoşe literare care fac orice numai să nu muncească. Un lung monolog neîntrerupt însoţeşte capitol de capitol pe eroul introvert care nu ştie să povestească decit ce i se intîmplă lui, adică ceva fără însemnătate, adică o amfaloscopie fără Început şi fără sfirşit, In care cele mai nebuloase tendinţe se amestecă... Asta ca să nu mai vorbim despre invenţiile hidoase în care eroul devine — imitînd servil un celebru model — clapon, gindac sau, pur şi simplu, un dulap. Dar ce jalnici claponi ! Stai şi te întrebi de unde dezumanizarea asta atit de Îngrozitoare ? Doar ştim bine că lumea din jur nu e o lume de nebuni, de victime ale tratamentelor psihiatrice nereuşite ! De unde acest curaj de a mistifica, de a escamota viaţa, adevărurile ei, nu o dată neplăcute, dar adevăruri ? Bineînţeles, ordinea, legea şi armonia nu au dispărut din cultură şi doar din capul unor asemenea autori care au curajul să acopere hîrtia cu orice, autori ce par a vrea să ne convingă că trebuie să ne preocupe mai mult întunericul şi lipsa de conştiinţă. Dar oricîte asemenea inovaţii se vor mai aduce în literatură ca şi în alte arte, în ce mă priveşte voi rămîne mereu în admiraţia celebrei Pieta a lui Michelangelo, neînţelegînd zelul celor care umplu lumea cu sîrme, paralitici de ipsos sau eroi care nu au nimic de arătat lumii în afară de o infernală venalitate. Există încă oameni buni şi ei sînt cei mai mulţi în această lume şi vor exista cit va fi lumea lume ; mai există dragoste şi frumos, aspiraţie şi abnegaţie. Toate aceste adevăruri, la îndemîna oricui de altfel, prezente in opera acelor scriitori care Înţeleg să-şi pună talentul în slujba semenilor, mă îndreptăţesc să cred că bietele cărţi împovărate cu eroi de carton cum sunt cei despre care am scria aici vor rămîne doar un trist deseu pentru biblioteci şi cititori. Eroi de carton întreceri sportive studenţeşti Astăzi Încep, la Cluj, finalele studenţeşti pe ţară din cadrul „Cupei tineretului“ (ediţia de vară). Peste 900 de studenţi şi studente, reprezentînd 19 centre universitare, se vor întrece la mai multe discipline sportive. In program figurează întreceri de atletism, orientare turistică, baschet, volei, handbal şi fotbal. Competiţia se încheie la 26 aprilie. * . La sfirşitul acestei săptămîni, vor avea loc la Braşov campionatele studenţeşti de tir. In zilele de 27 şi 28 aprilie, la Timişoara se vor desfăşura campionatele universitare de judo. La această competiţie va participa şi echipa selecţionată studenţească a ţării noastre care se pregăteşte în vederea Campionatelor mondiale universitare, programate in Belgia. Echipa de judo s-a întors recent din Franţa, unde a participat la un turneu desfășurat la Strasbourg. 53 43. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA SPECIALA A PRIMĂVERII DIN 23.IV.1971 FAZA I EXTRAGEREA I : 51 27 12 76 28 34 58 70 48. EXTRAGEREA a II-a : 82 59 49 77 44 63 10 40 55. FAZA a II-a EXTRAGEREA a IH-a : 86 66 74 EXTRAGEREA a IV-a: 84 72 26 33 3 18. EXTRAGEREA a V-a : 16 15 74 46 64 34 30. FAZA a Hl-a EXTRAGEREA a Vl-a : 65 84 3 72 49 83 11 16 87. EXTRAGEREA a Vil-a : 30 75 50 89 17 69 45 51 15 57 40 70. FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI 1 3 805 711 lei, din care 86 881 lei report cat. A. SCITEI A - miercuri 24 aprilie 1974 PREMIERĂ LA OPERĂ: Triptic de balet încă un triptic de balet pe scena Operei Române. Recentul triptic coregrafic îl datorăm viziunii lui Oleg Danovski, asupra a trei piese simfonice de mare popularitate. Este abordat „Carnavalul“ lui Schumann. Este de fapt o suită de piese în care defilează Pierrot şi Arlechin şi Colombina (celebri eroi ai Commediei dell’arte), iar alături de ei, Florestan şi Pantalone, Chopin şi nostalgicul Eusebius... Oleg Danovski a dorit o desfăşurare spumoasă, crearea atmosferei de carnaval. Foarte reuşită Colombina (plină de nerv, sigură de fiecare mişcare — Gabriela Nicolescu). Apoi Arlechinul — realizat subtil de Adrian Gheorghiu, cu treceri nuanţate de la grimasa tristeţii la zîmbetul concesiv, la hazul amar, cu mişcări aparent ■ haotice. De asemenea, Ştefan Bănică — Pierrot, Cristina Savu — graţioasa Chiarina, Amatto Checiulescu — distins în rolul lui Chopin, Bojidar Petrov în şugubăţul Pantalone au impus personajele pa care le întruchipau. In rest Insă, coregrafia nu ni s-a relevat ca deplin realizată, datorită faptului că celelalte figuri, ceilalţi eroi nu au fost bine individualizaţi, au apărut şi dispărut meteoric, pentru că mişcarea ansamblului nu avea o viziune clară, nu se închega perfect. Partea mediană a tripticului, „Invitaţie la vals" de Weber, ni s-a părut mult mai reuşită. Oleg Danovski a gindit-o ca un vis de dragoste, un poem in care simbolul este o gingaşă floare, simbol de tinereţe şi puritate. Păcat însă că protagoniştii nu s-au armonizat deloc. Am aplaudat debutul unui excelent balerin, unul dintre cei mai tineri artişti ai baletului Operei Române — Ma- CARNET MUZICAL din Boieru, convingător, sensibil, realmente o prezenţă. Dar a fost neinspirată distribuirea Aurorei Rotaru în rolul fetei, rol mult prea dificil pentru posibilităţile expresive ale artistei. Astfel incit, dintr-un frumos duet de dragoste, după cum am spus, sensibil gîndit, am asistat mai mult la un „solo“ coregrafic... Fără îndoială cheia succesului acestei premiere s-a aflat în piesa „Carmen“ de Bizet- Scedrin. Aici planurile : muzică-coregrafie (Oleg Danovski), scenografie (Paula Brîncoveanu) au fost gîndite inteligent. S-a tradus fericit simbolul „lanţurilor“, în mişcare, în liniile şi culorile proiectate pe fundalul scenic ; de asemenea simbolurile dragostei şi urii şi-au găsit expresive corespondenţe. Imaginea unor pomi singuratici desfrunziţi, pe care numai vremea rea ii poate aştepta, era de fapt glasul iubirii pierdute, al deznădejdii, sămînţa răzbunării. Cu fiecare moment s-a marcat tensiunea, s-a pregătit deznodămîntul. Magdalena Popa (Carmen) a fost perfectă, dacă un artist poate atinge cu adevărat perfecţiunea. Era dorinţa ei, poate, să arate că nu este numai o graţioasă lebădă sau Giselle, sau frumoasa din pădurea adormită, sau oricare personaj al celebrelor partituri coregrafice cărora excelenta noastră artistă le-a dat viaţă scenică. In Carmen, Magdalena Popa a făcut demonstraţia unei excelente virtuozităţi. La rîndul său, Ion Tugearu şi-a susţinut cu vervă partitura, cu vibrația necesară creării portretului lui Don Jósé, așa cum l-au gândit Merimée, Bizet. Un Don José pătimaş, o explozie de temperament, un Don José care, prins în mrejele dragostei, este neiertător, acţionează dur, impulsiv. Expresiv, cu aerul cuceritorului mereu aclamat, a fost şi Petre Ciortea in rolul distinsului toreador, Escamillo. „Carmen" este, aşa cum am spus, piesa de greutate a acestei recente premiere, piesa care va avea cu siguranţă un mare succes de public. Smaranda OTEANU 18,45 Selecţiuni din baletul „Prlt y 19,10 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. Povestea Iul ■ ■■■■■■■■■■I Rumcajs. 39,30 Telejurnal. PROGRAMUL I Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca 7,Un om 9,00 Teleşcoală . Introducere în pentru eternitate“. Regia : informatică * Biologie (anul Fred Zinemann. Cu : Paul III) : Fiziologia inimii • In Scofield, Wendy Hiller, Leoerferenţe ştiinţifice : Cosmo- McKern, Orson Welles, Synautică. Hannah York, John Hurt, 10,00 Curs de limba engleză: Corin Redgrave, Vanessa 10,30 Curs de limba rusă: Redgrave. 11,00 Film pentru tineret : „Boxe- 22,15 24 de ore. rul“ — producție a studiourilor cinematografice poloneze. PROGRAMUL n 16,00 Curs de limba germană. „A 16,30 - 17,00 Curs de limba fran- s0'00 ^ ’ A’C~-^ăJ1 a mai făcut nevasta mea“. 17,30 Telex. "•*» ^rMiane literare' TMends lan,eatend*J. M.w Reintîlnire cu Nana Mont-18,00 Muzică uşoară cu formaţia gourl, Franco Corem şi Harry „Venus L“. Belafonte. 18,20 Micii meşteri mari. 21,55 Universitatea TV. măvara“ pe muzică de Cor■ m nel Trăilescu.