Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-24 / nr. 9850

PAGINA 6 INSPECTORUL ŞCOLAR „Tovarăşă profesoară, avem In­specţie ?“ — mă întreabă elevii atunci cînd mă abat prin clase sau pe culoare, cerîndu-le să-şi revi­zuiască ţinuta, să facă ordine in jurul lor etc. Ce determină asemenea întrebări ? Desigur, măsurile „de circumstanţă“ pe care le iau uneori cadrele didactice sau directorii de şcoli cu scopul de a face „impresie“ cînd vine vreun inspector în şcoală. Astfel de procedee arată, dintr-un anume punct de vedere, optica prin care, de multe ori, lumea şcolii pri­veşte pe inspector şi îndatoririle sale profesionale. Dar reflectă, într-o bună măsură, şi o concepţie discuta­bilă cu privire la rolul şi modalită­ţile de realizare a controlului în şcoală, exprimind preferinţa pentru inspecţia inopinată, „incognito“, cu respectiva ei înfăţişare de „pîndă“, inacceptabilă chiar dacă reuşeşte uneori să dezvăluie anumite defi­cienţe. Pe bună dreptate, în concordanţă deplină cu statutul său profesional, inspectorul pretinde ordine, disci­plină, curăţenie, respectarea regu­­lamentului şco­lar, incepînd cu ţinuta elevilor şi terminînd cu si­tuaţia reflectată in documentele­­­ şcolare. Dar pen­tru a face aprecierile de rigoare, trebuie să se asigure că asemenea caracteristici nu sunt numai de „oca­zie" în şcoala pe care o controlează. Faţă de tendinţele de superficiali­tate, de practicile de a se face totul „de ochii lumii“, el are datoria să aibă un ochi deosebit de circumspect şi maximă intransigenţă , pentru că asemenea atitudini manifestate în unele şcoli nu numai că falsifică starea de lucruri reală, dar au grave repercusiuni educative asupra tineri­lor ca viitori cetăţeni. Am greşi însă dacă ne-am gîndi că îndatoririle inspectorului şcolar se opresc aici, dacă am socoti că aces­tea trebuie să-i ocupe cea mai mare parte a timpului petrecut in şcoală. Invăţămîntul epocii contemporane, şcoala societăţii noastre socialiste plasează locul inspectorului pe o platformă integrată total, activ şi creator în viaţa unităţilor de învă­­ţămînt. Aceasta impune ca cel che­mat să contribuie la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, la ri­dicarea calităţii întregii activităţi din şcoală, să fie, în primul rind, un profesor cu experienţă şi pasiune, cu larg orizont politic, care să simtă neîntrerupt pulsul catedrei ce l-a format, să participe in continuare la munca ei. O experienţă personală în acest domeniu mă îndeamnă să afirm că lecţiile la diferite discipline de spe­cialitate pot să fie eficient analizate In cadrul inspecţiei numai dacă în prealabil au fost trăite şi realizate de inspector la nivelul cerinţelor di­dactice actuale. Cunoaşterea minuţi­oasă de către inspector a bazei ma­teriale existente şi a celei realiza­bile, în perspectivă, in respectiva şcoală, pot să influenţeze substanţial conţinutul şi calitatea îndrumărilor pe care le formulează. De asemenea, situarea permanentă în realitatea vie, concretă a şcolii, a celor învestiţi cu misiunea de control şi îndrumare a procesului instructiv-educativ le per­mite să sesizeze, cu eficienţă sporită, pe lingă obiectivele clasice urmărite în asistentele obişnuite la lecţii — exactitatea conţinutului ştiinţific, ac­tualizarea noţiunilor şi legarea lor de viaţă, de practică, îmbinarea echi­librată şi adecvată a diferitelor me­tode şi procedee didactice clasice şi moderne — şi capacitatea de desco­perire, de deducţie şi asimilare a no­ţiunilor ştiinţifice noi de către elevi, rezultatele lecţiei asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a elevilor, pre­misele şi perspectivele utilizării practice a informaţiilor acumulate. Intr-un cuvint — lecţia ca subtilă operă de creaţie didactică, în care profesorul este „regizorul“, iar elevii „actorii“ protagonişti. Actuala orga­nizare a inspectoratelor şcolare favo­rizează şi stimulează îndeplinirea acestor îndatoriri majore şi caracte­ristici ale inspecţiei şcolare. Inspec­torii -­ ca activişti politici, cu muncă de răspundere în viaţa şcolii, ca pro­motori ai noului şi ai experienţei va­loroase şi rodnice a celor mai buni profesori şi educatori — sunt promo­vaţi, de regulă, dintre profesorii cu experienţă şi lucrează direct în spe­cialitatea lor. Se exclude astfel, in bună măsură, caracterul de diletan­tism şi improvizaţie al îndrumărilor, al observaţiilor, deşi asemenea feno­mene n-au dispărut cu totul din pe­rimetrul inspecţiei şcolare. Integrarea periodică in viaţa şcolii inspectate, de care aminteam mai înainte, se poate realiza prin diferite procedee. După părerea mea, proce­deul clasic, dar nu cel mai eficient, anume de a înregistra cu comentarii critice filmul lecţiei asistate, nu trebuie aplicat cu predilecţie. Pre­gătirea temeinică, ştiinţifică şi peda­gogică a inspectorului îi asigură a­­cestuia posibilitatea de a prelua, in orice moment, conducerea unei lec­ţii in specialitatea sa sau a oricărei forme de activităţi şcolare. Condu­­cînd el însuşi , » lecţii de verifica­re a gradului de asimilare crea­toare de către elevi a cunoştin­ţelor prevăzute de programă sau de formare a de­prinderilor practice şi intelectuale prin utilizarea bazei materiale a ate­lierului, cabinetului sau laboratoru­lui, constatările privind calitatea muncii in respectiva şcoală vor fi mult mai concludente decit prin asis­tenţa la ore. Astfel de „demonstra­ţii“ vor fi cu atit mai grăitoare şi convingătoare, cu cit ele se vor rea­liza în prezenţa titularului catedrei, eventual a întregii comisii metodice şi a direcţiei şcolii. Se ştie că oglin­da muncii profesorului, a stilului său de apreciere sunt lucrările de con­trol date elevilor ; ele ar putea fi notate paralel şi independent atit de profesor, cit şi de inspector, prile­juind ulterior o confruntare a opi­niilor. Sau, bunăoară, inspectorul ar putea prelua, pe durata vizitei în şcoală, îndrumarea efectivă a comi­siei de specialitate, dirijînd-o ferm şi competent spre modernizarea con­ţinutului activităţii sale instructiv­­educative. Din păcate, nu de puţine ori, ase­menea obiective majore ale inspec­ţiei şcolare sunt înlocuite, prin forţa lucrurilor, cu cercetarea şi rezolva­rea a tot felul de hîrtii, lipsind per­sonalul didactic de acele îndrumări utile şi necesare pentru perfecţiona­rea activităţii din fiecare instituţie de învăţămint. Prezenţa inspectorului în şcoală se cuvine resimţită ca prezenţa unui co­leg cu multă experienţă, competenţă, receptivitate faţă de inovaţii utile, obiectivitate şi tact. In felul acesta va dispărea tradiţionalul „trac“ al cadrelor didactice in faţa inspectoru­lui, va face ca acesta din urmă să devină, aşa cum e normal, un coleg care pune umărul alături de ele la modernizarea şcolii. Revenirea pe­riodică în mijlocul aceluiaşi colectiv şcolar are de asemenea o mare im­portanţă pentru consecvenţa realiză­rii sarcinilor propuse. Perioadele de inspecţie vor deveni pentru profesori ceea ce pe drept trebuie să fie : cele mai eficiente cursuri de perfecţio­nare la locul de muncă , iar pentru inspector , etape in efectuarea unor observaţii ştiinţifice, cu conţinut or­ganizat, programatic şi planificat, realizarea unui schimb de experien­ţă, promovarea metodelor pedagogice noi şi rodnice de predare a lecţiilor, de educare a elevilor. Fiecare profesor aşteaptă cu ne­răbdare şi primeşte cu plăcere, stimă şi recunoştinţă, pe acel inspector al cărui portret l-aş schiţa astfel : „maestru“ in profesie, psiholog com­petent, participant activ la viaţa so­­cial-politică a localităţii sau judeţu­lui în care trăieşte, exemplu de pro­bitate etică şi profesională. Cezara POPOVICI profesor emerit puncte de vedere Pentru generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal NOI UNITĂŢI ŞCOLARE In cadrul măsurilor ce se între­prind in vederea generalizării pri­mei trepte a învăţămîntului liceal şi perfecţionarea învăţămîntului li­ceal, prin hotărire a guvernului, începind cu anul şcolar 1974/1975 se înfiinţează noi unităţi de învă­­ţămînt, după cum urmează : Licee de mecanică la : Alba Iu­­lia, Zlatna, Arad, Colibaşi, Cîmpu­­lung (Argeş), Bacău, Oradea (două unităţi), Dr. Petru Groza (două unităţi), Bistriţa, Botoşani, Braşov (trei unităţi), Rişnov, Buzău, Bocşa, Cluj, Palas-Constanţa, Mo­reni (două unităţi), Tîrgovişte, Craiova (trei unităţi), Galaţi, Ro­­vinari, Gheorgheni, Topliţa, Si­­meria, Petroşani, Giurgiu, Sighetul Marmaţieii, Drobeta Turnu-Severin, Tg. Mureş, Roman, Piatra Neamţ, Ploieşti, Cîmpina, Sinaia, Filipeştii de Pădure, Satu-Mare (două uni­tăţi), Cărei, Şimleu Silvaniei, Si­biu (două unităţi), Iacobeni (Su­ceava), Timişoara, Tulcea, Rm. Vîlcea, Bucureşti (12 unităţi) . Licee de mecanică agricolă la: Aiud, Sîntana (Arad), Costeşti (Ar­geş), Hemeiuş (Bacău), Beelenn (Bistriţa-Năsăud), Făgăraş, Ianca (Brăila), Cluj, Castelu (Constan­ţa), Sf. Gheorghe, Găeşti, Segar­­cea, Ciulniţa, Holboca (Iaşi), Săru­­leşti (Ilfov), Şimian (Mehedinţi), Sighişoara, Balş, Bărcăneşti (Pra­hova), Cărei, Negreşti-Oaş, Roşiorii de Vede, Negreşti (Vaslui), Foc­şani ; Licee de electrotehnică la : Cu­gir, Arad, Oradea, Bistriţa, Săcele, Buzău, Iaşi, Buftea, Baia Mare, Iernut, Zalău, Timişoara (două unităţi), Bucureşti (patru unităţi) ; Licee de construcţii la : Arad, Piteşti, Săcele, Dej, Craiova, Iaşi, Urziceni, Sibiu, Cimpulung (Su­ceava), Timişoara, Bucureşti (două unităţi). Licee de chimie industrială la : Turda, Constanţa, Fieni, Deva, Călăraşi, Slobozia, Buşteni, Jim­­bolia. Se înfiinţează, de asemenea, licee metalurgice la :­­ Tîrgovişte, Iaşi şi Roman , lic­ee pentru indus­tria prelucrării lemnului la : Beiuş şi Cehu Silvaniei ; licee pentru in­dustria textilelor şi confecţiilor la : Arad, Piteşti, Oradea, Botoşani, Braşov, Buzău, Sf. Gheorghe, Si­ghişoara, Sibiu, Mediaş, Timişoara, Lugoj, Focşani şi Bucureşti ; licee sanitare la : Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Hune­doara, Iaşi, Satu-Mare, Rm. Vâlcea şi Bucureşti ; licee pentru dome­niul îmbunătăţirilor funciare şi gospodăririi apelor la : Arad şi Miroslava (Iaşi) ; licee de industrii alimentare la : Craiova, Roman, Constanţa şi Tulcea ; liceu econo­mic la Petroşani şi liceu agricol la Armăşeşti (Ilfov). (Agerpres) t­eatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Sala mică a Palatu­lui) : Concert susţinut de forma­ţiile ieşene : corala „Animosi“, di­rijată de Sabin Pautza şi „Nouva Consonanza“ condusă de Vicente Tuşcă — 19.30. • Opera Română : Carnaval • Invitaţie la vals : Carmen — 19. 0 Teatrul Naţional (sala mare) i­n fluture pe lampă — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din bd. Schitu Ma­­gureanu) : Chiţimia — 19,30, (sala Studio) : Lozul cel mic — pre­mieră — 19,30. • Teatrul Mic : Viaţa • ca un vagon 7 — 19,30. • Fraţii Jderi : PATRIA — 9, 12; 15; 18, 21, BUCUREŞTI — 8,30; 11,13; 14,15; 17,15; 20,15. • Omul din inalta societate : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, CAPITOL — 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9,45; 11,15. • Mai tari decit moartea : DOI­NA — 12,30; 14,45; 17,15; 19,45. • Valea prafului de pușcă : LU­CEAFĂRUL — 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CASA FILMULUI (bd. Magheru nr. 29) — 15; 17,30; 20. 0 Păcală : DACIA — 9; 11,45; 15; 17,45; 20,30, LIRA — 15,30; 19; CO­­TROCENI — 11; 14; 16,45; 19,15. • Ce drum să alegi : EXCEL­SIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,39; 20,45, GLORIA — 8,30; 11; 13,15; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Trei scrisori secrete : CEN­TRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Rio Lobo : GRIVITA — 8,45; 11,15; 13,39; 15,45; 18,15; 20,30, FLA­MURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Valurile Dunării : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Ciclul : VICTORIA — 9; 12,30; 16,15; 19,45, VOLGA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Un comisar acuză : BUZESTI — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; c­inema 18; 20,13, FLACĂRA — 9; 11,13; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Le Mans î ARTA — 15,30; 17,45; 20. • Lumea se mișcă — 14,30; 16,30, Peisaj după bătălie — 18,45, Bă­­trîna pierdută -- 20,45 : CINEMA­TECA (sala Unifnii). • Călăreţul fără cap : BUCEGI — 15,45; 18; 20,15, MUNCA — 16; 18, 20. • Aurul negru din Oklahoma * DRUMUL SĂRII — 15,30; 18; 20,15. • Ţarul Ivan îşi schimbă profe­sia : GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,15. • Cea mai frumoasă seară din viaţa mea : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15. • Al șaptelea cartuș : CRlNGAȘI — 16; 18,15. • Fantastica aventură a Iul „Nep­tun* : FERENTARI — 15,30; 18; 20,15. « Uimitoarele aventuri ale Iui Obinson Crusoe : PACEA — 15,30; 17,45, 20. • Cîntecul Norvegiei s MOȘILOR — 9; 12,30; 16; 19,30. # Secretul lui Buddha : UNIREA — 15,45; 18; 20,15. • Chemarea străbunilor : VITAN — 15,30; 18; 20,15. • Porţile albastre ale oraşului : COSMOS — 15,30; 18; 20,15; PRO­GRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Omul cu creierul transplantat : POPULAR — 15,30; 18. • Ceaţa : POPULAR — 20,13. • Drumul spre Vest : VIITORUL — 17,15; 19,45. • Structura cristalului : VIITO­RUL — 15,30. • Luna furioasă : RAHOVA — 15,30; 18; 20,15. # Sambizanga : ÎNFRĂȚIREA ÎN­TRE POPOARE — 16, 18; 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bună seara, domnule Wilde — 19,30. • Teatrul „Țăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ileana Sinziana — 15, (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea 7 — 17. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Cara­­giale“ : Jurnalul unui nebun — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Savoy) : „Pardon... scuzaţi... bonsoar !“ — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) . Vino să ne vezi deseară — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Reflectorul re­vistei — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : La hanul cu cîntece — 19,30. • Circul „București" : Intilnire la circ — 19,30. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT LA BUENOS AIRES Argentina - România: 2-1 (Prin telex, de la corespondentul nostru). Nici în cel de-al doilea meci sus­ţinut in America de Sud, selecţionata noastră reprezentativă nu a reuşit să obţină un scor pozitiv, fiind în­vinsă, la limită, de data aceasta de echipa Argentinei cu scorul de 2—1 (0—1), luni seara pe stadionul Velez Sarsfield din Buenos Aires. Cele trei goluri ale partidei au fost înscrise, in ordine, de Kun (min. 25), House­­mann (min. 57) si Kempes (min. 75). Meciul, disputat in faţa a peste 40 000 de spectatori, a prilejuit o in­tilnire fotbalistică de un bun nivel tehnic, cu numeroase faze de gol la o poartă şi la cealaltă, de mare cursivitate şi ambiţie din partea ambelor formaţii şi s-a desfăşurat in limitele unei perfecte sportivi­tăţi. Intîlnirea a debutat cu atacuri suc­cesive şi foarte rapide ale argen­­tinenilor. Timp de zece minute a fost un adevărat iureş, ieşind în e­­videnţă faptul că jucătorii localnici fac o partidă a orgoliului, dorind să învingă. Dar apărarea noastră a funcţionat fără greşeală, reuşind nu numai să destrame acţiunile ofen­sive ale gazdelor, ci să echilibreze jocul în ansamblu, pentru ca apoi să preia conducerea ostilităţilor. Marea ocazie ratată de Kun în min. 10 (singur cu portarul Santoro) a mar­cat începutul unei perioade de 35 de minute in care echipa României a primit aplauze la scenă deschisă pentru frumoasele şi eficientele faze şi combinaţii realizate. Lucescu (min. 15) şi Kun (min. 17) au avut r­olul în virful ghetei, cum se spune,­­ min. 25. Anghelini, Dinu, Dudu Georgescu şi Kun au realizat o combinaţie pe toată partea dreaptă a terenului, ultimul înscriind după ce a driblat şi portarul. După 1-0, reprezentanţii noştri controlează des­făşurarea jocului. Marcu, mai de­zinvolt poate decit pe terenul de la Craiova — de altfel dezinvoltura şi aplombul cu care Marcu a jucat atit împotriva Braziliei, cit şi împo­triva Argentinei, a fost, alături de evoluţia lui Anghelini, una dintre cele mai plăcute surprize ale turneu­lui — dovedeşte o mare abilitate in depăşirea adversarilor. La o fază petrecută spre finalul primei re­prize Marcu n-a putut fi oprit în drumul spre poartă decit printr-un fault repetat. Pauza s-a dovedit mai bună pen­tru gazde. Imediat după reînceperea jocului, selecţionata Argentinei — impulsionată puternic de House­­mann, introdus în locul lui Cha­­zarreta, şi de încurajările galeriei — atacă cu o energie extraordinară o echipă care arată încet, încet, că este deficitară la capitolul pregătire fizică. Housemann egalează, iar Kem­pes aduce victoria, în urma pasei­­cadou primite, un careu, de la... Iordănescu. Aşa cum s-a desfăşurat jocul un rezultat de egalitate ar fi fost mai just. Revăzînd cele două jocuri susţinute de selecţionata noastră la Sao Paulo şi Buenos Aires, trebuie să arătăm că randamentul ei a fost superior in partida cu Argentina, deşi partenerul de întrecere i-a pus mai multe probleme, dar şi aici a arătat aceleaşi deficienţe : o anu­mită nehotărîre asupra ideii în care vrea să acţioneze, fapt ce duce la apariţia unor desincronizări ale an­samblului în multe momente ale jocului ; suport fizic limitat ; lipsa unui spirit competitiv mai accen­tuat (ca şi la Sao Paulo, unii dintre jucători au acceptat ideea înfrînge­­rii, iar eforturile lui Lucescu, Dinu sau Marcu n-au fost susţinute cu convingere). Acest aspect ni se pare cel mai important pentru viitorul actualului lot al selecţionatei re­prezentative, resemnarea fiind cel mai mare duşman al performanţei. In partida de luni seara s-au re­marcat Dinu, Marcu, Lucescu, An­­ghelini şi, respectiv, Brindisi, Hou­semann, Santoro, Kempes şi Bal­­buena. Exemplar arbitrajul argen­­tineanului Arturo Ithaurralde. Selecţionata de fotbal a României se întoarce in Capitală joi după­­amiază. g. PAUNESCU ACTUALITATEA LA TENIS Năstase şi Newcombe, favoriţi Românul Ilie Năstase şi australia­nul John Newcombe au fost desem­naţi drept principalii favoriţi ai fa­zei finale a „Circuitului W.C.T.“, programată, între 8 şi 12 mai, la Dallas (Texas). Mai sunt calificaţi pentru turneul de la Dallas ameri­canii Stan Smith, Arthur Ashe, aus­tralianul Rod Laver, olandezul Tom Okker şi suedezul Björn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cunoscut în urma rezultatelor ce se vor înre­gistra în ultimele două turnee ale competiţiei, care se desfăşoară în a­­ceastă săptămînă la St. Louis şi Denver. Au început întrecerile ultimelor două turnee contînd pentru actuala ediţie a „Circuitului W.C.T.“. La St. Louis (grupa a II-a), tenis­­manul sovietic Aleksandr Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—3, 6—2 pe americanul Jack Gorsuch. Alte re­zultate : Sid Ball (Australia) — Jiri Hrebec (Cehoslovacia) 6—2, 6—4 ; Ross Case (Australia) — Raz Reid (S.U.A.) 7—6, 6—4 ; Jaime Fillol (Chile) — Bill Heinbecker (S.U.A.) 6—1, 6—3 ; Phillips Moore (Austra­lia) — Torben Ulrich (Danemarca) 6—4, 6—0. In concursul de la Denver (grupa a III), englezul Mark Cox l-a elimi­nat cu 6—3, 6—3 pe japonezul Jun Kamiwazumi. Alte rezultate : Tom Leonard (S.U.A.) — Antonio Munoz (Spania) — 6—7, 6—3, 6—4 ; Haroon Rahim (Pakistan) — Roy Barth (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—2 ; Graham Stilwell (Anglia) — Dick Dell (S.U.A) 6—2, 6—4. * Meciurile din turul 3 al competiţiei de tenis „Cupa Davis“ (zona euro­peană) se vor disputa între 3—5 mai după următorul program: grupa A: Portugalia — Franţa ; Austria — Noua Zeelandă ; Suedia — Polonia ; Olanda — Finlanda; grupa B: Re­publica Arabă Egipt — Anglia ; Belgia — Iugoslavia ; R. F. Germa­nia — Danemarca ; Spania — Nor­vegia.­­Echipele României şi Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S. şi Cehoslovaciei, în grupa B, sunt ca­lificate direct pentru semifinalele zonei europene. Comitetul director al Federaţiei internaţionale de tenis s-a întrunit, la Moscova, pentru a pregăti agenda de lucru a adunării generale a F.I.L.T., programată în luna iulie in Olanda. Comitetul director a cerut ca pe ordinea de zi să fie inclusă din nou propunerea excluderii Re­publicii Sud-Africane din „Cupa Da­vis“. Va fi luată în studiu propune­rea ca pe viitor întilnirile din „Cupa Davis“ să poată fi jucate şi pe teren acoperit. Nu a fost adoptată nici o decizie cu privire la campionatul american interoraşe (W.T.T.) ce ur­mează să înceapă la 6 mai. Poziţia F.I.L.T. faţă de W.T.T. va fi pre­cizată cu ocazia adunării generale. ÎN CÎTE­V­A R­ÎNDURI GIMNASTICA. — La Plovdiv s-a disputat intîlnirea internaţională a­­micală de gimnastică dintre selecţio­natele de juniori ale Bulgariei şi României. Victoria a revenit gazde­lor cu scorul de 269,25—265,15 puncte. La individual compus pe primul loc s-a clasat gimnastul român So­rin Cepoiu cu 55,50 puncte, urmat de bulgarul S. Narodikian — 54,10 puncte. ŞAH. — In cadrul semifinalelor turneului candidaţilor la titlul mon­dial de şah, la Leningrad a fost con­tinuată a 5-a partidă dintre Boris Spasski şi Anatoli Karpov, care fu­sese întreruptă la mutarea 41-a. Partida s-a încheiat remiză. Scorul meciului este în prezent egal : 2,5— 2,5 puncte. CROS.­­ Tradiţionalul cros al zia­rului „Pravda“ s-a desfăşurat anul acesta în oraşul Frunze, reunind peste 1 500 de concurenţi. „Cursa aşilor“, disputată pe distanţa de 8 000 m, a revenit lui Anatoli Ba­­drankov, cronometrat cu timpul de 24’53’’4/10. Proba feminină a fost cîș­­tigată de Tamara Panghelova, care a parcurs 2 000 m în 6T6”2/10. Buna noastră literatură a născut de-a lungul timpului eroi memora­bili, eroi exemplari, s-a afirmat ca o literatură care a pus totdeauna mai ales problemele timpu­lui, în­­gemănînd aspiraţia socială a unoi societăţi desfăşurate intr-o luptă pentru bunăstarea sa cu psihologia individului ce nu se lasă învins de vicisitudini. Şi in literatura pre­zentului multe cărţi — dar nu atî­­tea cite ar trebui — continuă pres­tigios o asemenea tradiţie. Ceea ce nu ne poate împiedica să obser­văm în unele cărţi — semnate de autori hrăniţi cu grăbire şi fără discernămînt cu modeste sanvisuri literare îngurgitate de aiurea — o tristă debilitate. Un demers sibilin din partea u­­nor critici, şi ei grăbiţi, a făcut să se acrediteze pentru firile slabe pă­rerea cum că ro­manul cu tentă socială ar fi de-,­modat şi n-ar face cinste auto­rilor care l-au scris. De mai bine de zece ani proza noastră aş­teaptă să se i­­vească un nou Bălcescu, urmind pilda lui Camil Petrescu dintr-un om între oameni, amplă frescă a pa­­şoptismului, dar, vedeţi dumnea­voastră, eroul ardent, visînd la fe­ricirea patriei lui, la eliberarea ei spirituală şi socială, mai este pus la index de către cîte o cronică­­reasă care scrie pe rupte recenzii in subsolurile revistelor, confun­­dînd, printre altele, mondena luare de seamă a filmului cu gangsteri, cu Istoria cea mai sacră pentru noi. Mai recenţi doxologi, înar­maţi cu dicţionare cărate din di­verse metropole îşi irosesc vre­mea în demonstraţii cu lux de amănunte, din care ar reieşi — nici mai mult, nici mai puţin — cum că ne-am afla cam în coada altora dacă n-am promova litera­tura angoasei, a incertitudinii, a omului dublu, muşcat de îndoieli şi care găseşte singura scăpare în drogul alcoolului (în lipsă de he­roină, haşiş, L.D.S. şi alte delica­tese). Decorul unora din noile ro­mane — apărute sub proteguirea unei critici nereceptive, pare-se, la tradiţionalism, la ce e specific şi care vede în legendarii noştri hai­duci nu n­işte oameni revoltaţi care vor să elibereze mulţimea de spo­liere, ci un fel de briganzi cu iata­gane şi şalvari, uitînd, din ignoran­ţă, iţarii şi brîul, pistolul cu doi craci şi biciul cu care erau spo­vediţi la stîlpul infamiei lacomii şi vînduţi neamului — nu mai este cel baladesc din Baltagul lui Sadoveanu (autor trimis şi el pe apa Lethei), ci unul mai nou în care hruba bahică deţine primul loc. O statistică ar putea culege din romanele noastre mai proas­pete — apărute, multe, sub titluri enigmatice, derutante — cantităţi de alcool, care ar putea fi vîndute vreme îndelungată. Un Mitrea Cocor, cu cinstea lui şi curăţenia trupească şi sufletească, ar face hazul mai noilor criticaştri, autori şi ei de nuvele în care ţăranul de­vine un fel de hippy pe tractor, înarmat cu tranzistor, la care as­cultă Hallelujah, şi Coock-book sau Future blues şi New age. Bietul Ionică a lăsat oaia şi capra şi trage la bufet cerînd gin sau rom cuba­nez. In locul hainelor omeneşti este înzestrat cu blugi şi petece de piele pe care Marioara, care-l priveşte cu drag, citeşte : I love you ! ? Foşti proletcultişti, profilaţi pe post de existenţialişti, ne prezintă uzine din H. Wells în care ingi­neri electronişti urmăresc la tran­­zistoare portative emisiunile de la Huston, vorbind în englezeşte cu subalternii lor, folosind automobile însemnări de Eugen BARBU Ford-Capri şi casetofoane italie­neşti în raliurile lor cu iubite pla­tinate, în week-end pînă la casa părintească de la Adunaţii din Deal. Evident, în astfel de cărţi, nu ne va mai surprinde faptul că muncitorul din zilele noastre mes­tecă chewing-gumm, răsfoieşte Play Boy şi dansează la Casa de cultură rock and roll. Totul merge în astfel de romane ca pe roate, un pitoresc de tinichea însufleţeş­te sutele de pagini dăruite tiparu­lui cu o inconştienţă suverană de-ai zice că pe Bărăgan lucrează o armată de roboţi pe tractoare, în timp ce locuitorii din Ciulniţa, Slobozia mare şi mică sunt cu toţii în smocking la hotelurile de pe li­toral. Studentul din unele poves­tiri e un fel de cinic mardeiaş care îşi alege iubita din baluri organi­zate cu prilejul carnavalului anual al studenţilor , o cară la mare cu maşina personală şi o abandonează grupurilor de colegi care abia aş­teaptă să-şi arate virtuţile. Să nu fie cu păcat, nu vreau să-l uit pe schizofrenic, pe „complexa­tul mintal“, nu vreau să las de-o parte pe fiicele ţigării Kent (lungă şi cu filtru) care-şi duc nopţile în misterioase baruri de zi. Nu vreau să-i uit nici pe doctorii cinici care populează unele romane, oameni cu cariere încărcate, pline de fapte care mai de care mai imunde. Se practică în cîte o carte de proză biografia luse, cu „eroi“ însoţiţi de amante recrutate la studioul Buftea sau prin cabinete de gerontologie. Apar eroine macerate de un plictis congenital, monologînd lung şi in­descifrabil poveşti bovarice , apar adolescenţi aflaţi in stare iniţiatică şi învăţaţi de doamne cu soţi la primărie, libertari şi ei pină­ la re­fuz. Eroii unor asemenea cărţi, cu toţii mitomani, capabili de acte exacerbate, scăpînd controlului so­cial, îşi admiră muşchii in oglindă, sau pur şi simplu se declară fru­moşi ca Adonis. O cunoscută proza­toare, nu lipsită de talent altfel, po­vestind numai la persoana intîia, işi descrie savantele reliefuri ale trupului cu o incîntare care aproa­pe jigneşte. Miţa Biciclista a fost înlocuită cu un fel de pilot de în­cercare care goneşte pe şoselele naţionale, strivind gîştele şi ciinii. O frenezie dubioasă domneşte în actele acestor fantoşe literare care fac orice numai să nu muncească. Un lung monolog neîntrerupt înso­ţeşte capitol de capitol pe eroul introvert care nu ştie să povesteas­că decit ce i se intîmplă lui, adică ceva fără însem­nătate, adică o amfaloscopie fără Început şi fără sfirşit, In care cele mai nebuloa­se tendinţe se a­­mestecă... Asta ca să nu mai vorbim despre invenţiile hidoase în care eroul devine — imitînd servil un celebru model — clapon, gindac sau, pur şi simplu, un dulap. Dar ce jalnici claponi ! Stai şi te întrebi de unde dezu­manizarea asta atit de Îngrozitoa­re ? Doar ştim bine că lumea din jur nu e o lume de nebuni, de vic­­time ale tratamentelor psihiatrice nereuşite ! De unde acest curaj de a mistifica, de a escamota viaţa, adevărurile ei, nu o dată neplăcute, dar adevăruri ? Bineînţeles, ordi­nea, legea şi armonia nu au dis­părut din­ cultură şi doar din capul unor asemenea autori care au cu­rajul să acopere hîrtia cu orice, au­tori ce par a vrea să ne convingă că trebuie să ne preocupe mai mult întunericul şi lipsa de conştiinţă. Dar oricîte asemenea inovaţii se vor mai aduce în literatură ca şi în alte arte, în ce mă priveşte voi rămîne mereu în admiraţia celebrei Pieta a lui Michelangelo, neînţele­­gînd zelul celor care umplu lumea cu sîrme, paralitici de ipsos sau eroi care nu au nimic de arătat lumii în afară de o infernală ve­nalitate. Există încă oameni buni şi ei sînt cei mai mulţi în această lume şi vor exista cit va fi lumea lume ; mai există dragoste şi fru­mos, aspiraţie şi abnegaţie. Toate aceste adevăruri, la îndemîna ori­cui de altfel, prezente in opera a­­celor scriitori care Înţeleg să-şi pună talentul în slujba semenilor, mă îndreptăţesc să cred că bietele cărţi împovărate cu eroi de carton cum sunt cei despre care am scria aici vor rămîne doar un trist de­­seu pentru biblioteci şi cititori. Eroi de carton întreceri sportive studenţeşti Astăzi Încep, la Cluj, finalele stu­denţeşti pe ţară din cadrul „Cupei tineretului“ (ediţia de vară). Peste 900 de studenţi şi studente, repre­­zentînd 19 centre universitare, se vor întrece la m­ai multe discipline sportive. In program figurează în­treceri de atletism, orientare turis­tică, baschet, volei, handbal şi fot­bal. Competiţia se încheie la 26 aprilie. * . La sfirşitul acestei săptămîni, vor avea loc la Braşov campionatele studenţeşti de tir. In zilele de 27 şi 28 aprilie, la Timişoara se vor des­făşura campionatele universitare de judo. La această competiţie va par­ticipa şi echipa selecţionată studen­ţească a ţării noastre care se pre­găteşte în vederea Campionatelor mondiale universitare, programate in Belgia. Echipa de judo s-a întors recent din Franţa, unde a participat la un turneu desfășurat la Stras­bourg. 53 43. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA SPECIALA A PRIMĂVERII DIN 23.IV.1971 FAZA I EXTRAGEREA I : 51 27 12 76 28 34 58 70 48. EXTRAGEREA a II-a : 82 59 49 77 44 63 10 40 55. FAZA a II-a EXTRAGEREA a IH-a : 86 66 74 EXTRAGEREA a IV-a: 84 72 26 33 3 18. EXTRAGEREA a V-a : 16 15 74 46 64 34 30. FAZA a Hl-a EXTRAGEREA a Vl-a : 65 84 3 72 49 83 11 1­6 87. EXTRAGEREA a Vil-a : 30 75 50 89 17 69 45 51 15 57 40 70. FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI 1 3 805 711 lei, din care 86 881 lei re­port cat. A. SCITEI A - miercuri 24 aprilie 1974 PREMIERĂ LA OPERĂ: Triptic de balet încă un triptic de balet pe scena Operei Române. Recentul trip­tic coregrafic îl dato­răm viziunii lui Oleg Danovski, asupra a trei piese simfonice de mare popularitate. Este abordat „Carna­valul“ lui Schumann. Este de fapt o suită de piese în care defilează Pierrot şi Arlechin şi Colombina (celebri eroi ai Commediei dell’arte), iar alături de ei, Florestan şi Pantalone, Chopin şi nostalgicul Eusebius... Oleg Danovski a dorit o desfăşurare spumoa­să, crearea atmosferei de carnaval. Foarte reuşită Colombina (plină de nerv, sigură de fiecare mişcare — Gabriela Nicolescu). Apoi Arlechinul — realizat subtil de A­­drian Gheorghiu, cu treceri nuanţate de la grimasa tristeţii la zîmbetul concesiv, la hazul amar, cu mişcări aparent ■ haotice. De asemenea, Ştefan Bă­nică — Pierrot, Cris­tina Savu — graţioasa Chiarina, Amatto Che­­ciulescu — distins în rolul lui Chopin, Boji­­dar Petrov în şugubă­ţul Pantalone au im­pus personajele pa care le întruchipau. In rest Insă, coregrafia nu ni s-a relevat ca deplin realizată, da­torită faptului că celelalte figuri, cei­lalţi eroi nu au fost bine individualizaţi, au apărut şi dispărut me­teoric, pentru că miş­carea ansamblului nu avea o viziune clară, nu se închega perfect. Partea mediană a tripticului, „Invitaţie la vals" de Weber, ni s-a părut mult mai reuşită. Oleg Danovski a gindit-o ca un vis de dragoste, un poem in care simbolul este o gingaşă floare, simbol de tinereţe şi puritate. Păcat însă că protago­niştii nu s-au armoni­zat deloc. Am aplau­dat debutul unui ex­celent balerin, unul dintre cei mai tineri artişti ai baletului Operei Române — Ma- CARNET MUZICAL din Boieru, convingă­tor, sensibil, realmen­te o prezenţă. Dar a fost neinspirată dis­tribuirea Aurorei Ro­­taru în rolul fetei, rol mult prea dificil pentru posibilităţile expresive ale artistei. Astfel incit, dintr-un frumos duet de dra­goste, după cum am spus, sensibil gîndit, am asistat mai mult la un „solo“ core­grafic... Fără îndoială cheia succesului acestei pre­miere s-a aflat în pie­sa „Carmen“ de Bizet- Scedrin. Aici planuri­le : muzică-coregrafie (Oleg Danovski), sce­nografie (Paula Brîn­­coveanu) au fost gîn­­dite inteligent. S-a tradus fericit simbolul „lanţurilor“, în miş­care, în liniile şi culo­rile proiectate pe fundalul scenic ; de asemenea simbolurile dragostei şi urii şi-au găsit expresive cores­pondenţe. Imaginea u­­nor pomi singuratici desfrunziţi, pe care numai vremea rea ii poate aştepta, era de fapt glasul iubirii pier­dute, al deznădejdii, sămînţa răzbunării. Cu fiecare moment s-a marcat tensiunea, s-a pregătit deznodămîn­­tul. Magdalena Popa (Carmen) a fost per­fectă, dacă un artist poate atinge cu adevă­rat perfecţiunea. Era dorinţa ei, poate, să arate că nu este numai o graţioasă lebădă sau Giselle, sau frumoasa din pădurea adormită, sau oricare personaj al celebrelor partituri coregrafice cărora ex­celenta noastră artistă le-a dat viaţă scenică. In Carmen, Magdale­na Popa a făcut de­monstraţia unei exce­lente virtuozităţi. La rîndul său, Ion Tugea­­ru şi-a susţinut cu vervă partitura, cu vi­brația necesară creării portretului lui Don Jósé, așa cum l-au gândit Merimée, Bizet. Un Don José pătimaş, o explozie de tempe­rament, un Don José care, prins în mre­jele dragostei, este neiertător, acţionează dur, impulsiv. Expre­siv, cu aerul cucerito­rului mereu aclamat, a fost şi Petre Ciortea in rolul distinsului to­reador, Escamillo. „Carmen" este, aşa cum am spus, piesa de greutate a acestei recente premiere, pie­sa care va avea cu siguranţă un mare succes de public. Smaranda OTEANU 18,45 Selecţiuni din baletul „Prl­t y 19,10 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. Povestea Iul ■ ■■■■■■■■■■I Rumcajs. 39,30 Telejurnal. PROGRAMUL I Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca 7­­,Un om 9,00 Teleşcoală . Introducere în pentru eternitate“. Regia : informatică * Biologie (anul Fred Zinemann. Cu : Paul III) : Fiziologia inimii • In­ Scofield, Wendy Hiller, Leo­­erferenţe ştiinţifice : Cosmo- Mc­Kern, Orson Welles, Sy­nautică. Hannah York, John Hurt, 10,00 Curs de limba engleză: Corin Redgrave, Vanessa 10,30 Curs de limba rusă: Redgrave. 11,00 Film pentru tineret : „Boxe- 22,15 24 de ore. rul“ — producție a studiouri­lor cinematografice poloneze. PROGRAMUL n 16,00 Curs de limba germană. „A 16,30 - 17,00 Curs de limba fran- s0'00 ^ ’ A’C~-^ăJ1 a mai făcut nevasta mea“. 17,30 Telex. "•*» ^rMiane literare' TMend­s la­­n,eatend­*J. M.w Reintîlnire cu Nana Mont-18,00 Muzică uşoară cu formaţia gourl, Franco Corem şi Harry „Venus L“. Belafonte. 18,20 Micii meşteri mari. 21,55 Universitatea TV. măvara“ pe muzică de Cor­­■ m nel Trăilescu.

Next