Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)

1974-04-26 / nr. 9852

PAGINA 2 In aceste zile, mii de fa­milii s-au mutat ori se pregătesc pentru a se muta în casă nouă. In primul trimestru au fost date în folosinţă 12 554 de aparta­mente , în multe judeţe planul fiind substanţial de­păşit. Din multe jude­ţe, redacţia primeşte veşti despre bucuria proaspeţilor posesori de apartamente, ca şi despre minduna­ cetă­ţenească de a-şi vedea lo­calităţile împodobindu-se, în această primăvară, cu edificii care le sporesc fru­museţea. Iată ce ne trans­mite — în debutul telecon­­ferinţei noastre de azi — Ion Anghel, din Bistriţa. — Am fost în vizită la cîţiva dintre locatarii noi­lor blocuri date în fo­losinţă zilele acestea. Iiie Brătfălean, electrician la I.R.E.C., îmi spunea : „Sun­tem fericiţi că fetiţa noas­tră, Daniela, care are şapte luni şi a început să gingu­­rească, va învăţa primele cuvinte într-o casă nouă“. Ion Mihăiese, lăcătuş me­canic la fabrica de plăci aglomerate din lemn, a pri­mit două apartamente , are 8 copii. Iar învăţătoarea Maria Hosu îmi spunea că e prima ei vacanţă în casă nouă. Chiar în aceste zile, in zona de vest 212 familii şi-au inaugurat, acum, în pragul sărbătorii zilei de 1 Mai, noile cămine. In a­­propierea noilor blocuri se află dotările comerciale. „Este o realizare edilitară cu care ne mîndrim, pe drept cuvînt — îmi spunea tovarăşul Andrei Weingärt­ner, primarul oraşului. Au­torii — constructorii de la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaje, şi-au depăşit propriile recorduri : planul pe primul trimestru al anului prevedea să fie date în folosinţă 72 aparta­mente ; ei au reuşit să pre­dea de două ori mai mul­te“. Vreau să mai adaug că, în prezent, se finisează alte 240 apartamente pro­prietate de stat, şi 200 a­­partamente proprietate per­sonală, care vor fi date în folosinţă pînă la sfirşitul trimestrului In curs. Un nou cartier, purtînd nume­le poetului Andrei Mureşa­­nu, originar din aceste locuri, îşi conturează pro­filul , se lucrează la pri­mele 4 blocuri, cu 235 apar­tamente, o creşă şi o gră­diniţă cu 220 de locuri. In final, cartierul va avea peste 4 400 de apartamente — ceea ce înseamnă asi­gurarea căminelor pentru un număr de locuitori e­­chivalent cu mai mult de jumătate din populaţia ac­tuală a oraşului Bistriţa. — Legătura la Piteşti. Gheorghe Cîrstea, ai cuvin­­tul... — In municipiul nostru, numărul de apartamente noi este astăzi egal cu ci­fra populaţiei oraşului din 1938 , circa 22 000. Şi se construieşte mai departe, un ritm intens. Anul acesta urmează să mai fie date în folosinţă încă 2 450 aparta­mente. Alte cîteva sute se construiesc în oraşele Curtea de Argeş şi Câmpu­­lung. „Pînă la 31 martie — îmi spunea Marin Tătules­­cu, şeful biroului plan —■ trustul de construcţii Argeş a predat „la cheie“ 458 a­­partamente, faţă de 260 cite au fost planificate“. Deci, depăşirile sunt substanţiale. Unde sunt situate aceste a­­partamente . Cu cele 140, recent predate, construcţia marelui cartier „Trivale“ din Piteşti s-a încheiat. Constructorii s-au mutat în alt cartier, tot în jurul parcului „Trivale“ — în an­samblul de mari proporţii — „Găvana". Alte aparta­mente au mai fost date in folosinţă la Colibaşi, pre­cum şi în cartierul „Vişoi III“ din Cîmpu­­lung. Tovarăşul Ion Şer­­bănescu, locţiitorul se­cretarului comitetului de partid al trustului, mă roa­gă să notez numele cîtorva formaţii fruntaşe de con­structori : fierarii-betonişti — conduşi de Aurel Puşca­­şu, Ion Davila şi Ilie Suru­­gel, zidarii şi dulgherii lui Constantin Tănase şi Tase Maruntu. La rîndul lor, constructorii au insis­tat să notez că au primit un sprijin substanţial din partea viitorilor locatari, care au muncit cu rivnă pe şantiere. Le-am îndeplinit dorinţa şi unora şi celor­lalţi. — Meritau să fie eviden­ţiaţi. Tiberiu Brăescu, de la redacţia ziarului „Clopo­tul“, doreşte să intervină cu o ştire foarte proaspătă. Deci, Botoşanii : — Intr-una din dimine­ţile trecute mă aflam în hala de montaj războaie de ţesut a întreprinderii de utilaje şi piese de schimb pentru industria ușoară... Stăteam de vorbă cu strun­garul Ioan Dobinschi, ca­re-mi povestea despre noaptea petrecută in hală, în jurul primelor războaie din istoria tinerei între­prinderi. „De ce n-a­ ple­cat acasă ?“ l-am întrebat. „Nu puteam să scap un a­­semenea eveniment“, mi-a explicat el. — Interesant ce spui, to­tuşi nu are legătură cu locuinţele... — Are, pentru că inter­locutorul meu, şi încă pa­tru tovarăşi de muncă de-ai săi — Mihai Costin, Petre Mazureac, Dumitru Ţurcanu şi Ion Gorbănescu — au plecat din hala de montaj direct la consiliul popular , toţi cinci primi­seră locuinţă, toţi cinci în acelaşi bloc, pe aceeaşi scară. In acea zi au fost predate locatarilor 120 de apartamente. — Şansa te-a servit ad­mirabil ; ai fost martorul a două evenimente pline de bucurii. Să trecem acum legătura lui Vasile Iancu, din Vaslui. — In acest an, mai exact în primul trimestru, con­structorii vasluieni au obţi­nut prima lor performan­ţă : predarea a 140 de a­­partamente peste preve­deri. Am spus prima, pen­tru că există şi a doua : toate blocurile prevăzute a fi date în folosinţă, în acest an, au început să prindă contur, multe se află „la roşu“. Notati, în condiţiile in care planul a crescut in mod sensibil, de la un an la altul ! Cine sunt proaspeţii locatari ai elegantelor blocuri ? Mun­citori din noile unităţi eco­nomice — filatura de bumbac, întreprinderile de izolatoare, de ventilatoare, de confecţii, de prelucrare a lemnului etc. Toate — unităţi tinere, ca şi oraşul mereu tînăr, deşi multi­secular. — Bartunek István, ce ne poţi spune despre tot atît de tinărul centru in­dustrial Miercurea Ciuc ? — Anul 1974 este de pe acum foarte bogat, la capitolul „locuinţe“, iar demarajul a fost bun : constructorii au în­registrat, pînă acum, o depăşire a planului valo­ric cu 1,2 milioane lei. A­­ceasta înseamnă că, de la începutul anului și pînă a­­cum, 120 de familii s-au mutat în blocurile noi din cartierul „Tudor Vladimi­­rescu" din Miercurea Ciuc. De asemenea, in munici­piul Odorheiul Secuiesc, în cartierul Taberei, s-au dat în folosinţă 160 de a­­partamente. Numărul noi­lor apartamente se ridică la 320, iar pînă la sfirșitul anului se va ajunge, con­form prevederilor planu­lui, la 1 280. La acestea se vor adăuga încă 210 apar­tamente, restante din anul trecut, situate în noile cartiere din oraşele Gheor­­ghieni, Topliţa, Vlăhiţa, Băile Tuşnad.­­ Din Drobeta Turnu- Severin, vă vorbeşte Virgil Tătaru. Şi constructorii de locuinţe din judeţul nostru se află in întrecere cu timpul: ei au luat un substanţial avans. Iată, in acest sens, o mărturie au­torizată : ing. Mihail Voi­­cu, vicepreşedinte al comi­tetului executiv al consi­liului popular judeţean : „La locuinţele realizate din fondurile statului, în primul trimestru, s-a pre­văzut construirea a 80 de apartamente ; s-au dat în folosinţă 148 ; la locuinţele realizate din fondurile populaţiei, cu sprijinul sta­tului, în loc de 100, cîte erau planificate, s-au pre­dat „la cheie“ — 167 d­in cartierele Crihala şi CET­­Nord. Circa 110 muncitori cu familii numeroase, care muncesc la combinatul de celuloză şi hîrtie, şantierul naval şi întreprinderea de vagoane — cele mai mari unităţi industriale din ju­deţ — au trăit, zilele acestea, bucuria mutării în noile apartamente“. Din cele văzute de mine pe şantiere rezultă că avansul cîştigat, în îndeplinirea sar­cinilor de plan pe acest an, va fi menţinut şi sporit. * încheiem aici turul de orizont care ne-a dat pri­lejul de a celebra, odată cu miile de familii din în­treaga ţară, bucuria insta­lării într-o casă nouă. O bucurie care se datoreşte hărniciei constructorilor, abnegaţiei cu care aceştia au muncit în iarnă pentru ca în primăvară să poată oferi cetăţenilor ţării din splendid „buchet“ de peste 12 500 apartamente. Rodica ŞERBAN BUCURII IN CASE NOI In primul trimestru au fost date în folosinţă peste 12 500 apartamente Corespondenţii noştri transmit din judeţele Bistriţa-Năsăud, Ar­geş, Botoşani, Vaslui, Harghita şi Mehedinţi Cartierul Colentina din Capitală — vast şantier al construcţiilor de locuinţe Foto : M. Andreescu O serie de prevederi cuprinse în proiectul legii remunerării sti­mulează puternic interesul fiecărui muncitor pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru realizarea unor producţii sporite şi de calitate superioară, în vederea obţinerii pe această cale a unei categorii superioare de retribuţie. In legătură cu aceste prevederi am avut o convorbire cu tovarăşul LORANT KOVACS, din Ministerul Muncii. — Pentru a reliefa mai bine esen­ţa problemei în discuţie — ne-a­mpus la început interlocutorul — socotesc util să subliniez că actualul proiect de lege asigură menţinerea la un nivel ridicat a ponderii retribuţiei tarifa­re, ceea ce stimulează interesul oa­menilor muncii pentru ridicarea ni­velului calificării ; potrivit ansam­blului prevederilor sale, o retribuţie mai mare se poate obţine prin pro­movarea în categorii, trepte, funcţii sau gradaţii, promovare direct lega­tă de aptitudinile şi cunoştinţele pro­fesionale dobîndite. De asemenea, in forma sa îmbunătăţită, proiectul legii asigură stabilirea unor creşteri echi­librate ale retribuţiilor tarifare de la o categorie sau funcţie la alta, ţinind seama de eforturile ce trebuie depuse de fiecare om al muncii pen­tru perfecţionarea pregătirii profe­sionale, de contribuţia adusă la rea­lizarea sarcinilor de plan. — Vă­­rugăm să vă referiţi concret la elementele noi care survin, faţă de legislaţia in vi­goare, pe linia stimulării inte­resului pentru creşterea nivelu­lui calificării. D­in proiectul de lege se prevede ca retribuţiile tarifare ale muncito­rilor calificaţi încadraţi în reţele ta­rifare să fie diferenţiate in cadrul fiecărei categorii pe trei niveluri — bază şi două trepte — în loc de patru niveluri cum este acum — bază şi trei trepte. De ce s-a renun­ţat la această din urmă soluţie, a­­doptată cu prilejul introducerii în anul 1968 a noului sistem de retri­buţie ? Pe parcursul experimentării au survenit unele neajunsuri în sen­sul că în cadrul aceleiaşi categorii de calificare există un număr prea mare de niveluri de retribuţie, cu di­ferenţe nesemnificative şi, ca atare, nestimulative ; în plus, retribuţiile tarifare prevăzute pentru treapta a IlI-a sunt mai mari decît retribu­ţiile nivelului de bază al categoriei imediat următoare, ceea ce diminu­ează simţitor interesul pentru ridi­carea calificării, în scopul trecerii la o categorie superioară. — Deci stimularea muncitori­lor in creşterea nivelului lor de calificare constituie raţiunea restringerii treptelor de retri­buţie. — Exact. Tocmai în acest scop s-a inclus in proiectul de lege pre­vederea ca sporirea procentuală a retribuţiei, de la o categorie la alta, să fie progresivă, de 5—6 la sută la categoriile mici, ajungind pînă la 10—15 la sută la categoriile superi­oare. In aceste condiţii, trecerea u­­nui muncitor într-o categorie supe­rioară poate să-i aducă o creştere importantă a retribuţiei tarifare, a cărei mărime depinde exclusiv de categoria in care promovează şi de ramura în care îşi desfăşoară acti­vitatea. Este demn de reţinut şi faptul că s-a prevăzut ca nivelul de bază al categoriei superioare să fie mai ridicat decît ultima treaptă a categoriei inferioare. De altfel, trebuie spus că şi în ca­zurile în care, datorită volumului mai mic de lucrări încadrate în ca­tegorii superioare, posibilităţile de promovare sunt mai reduse, singura modalitate de a obţine o retribuţie superioară o constituie tot ridicarea nivelului de pregătire profesională. Calificarea înaltă este, fără îndoială, elementul determinant care ii per­mite unui muncitor să realizeze la un nivel superior de productivitate sarcinile stabilite şi să obţină, pe această bază, un adaos la retribuţia tarifară. Un muncitor din construc­ţia de maşini, de exemplu, care, pentru categoria în care este înca­drat, va avea o retribuţie, să spu­nem, de 1 800 lei lunar, prin depă­şirea normei de muncă cu 10 la su­tă poate beneficia de un adaos la retribuţie de 180 lei lunar. Pentru a obţine acest rezultat, fără îndoia­lă, va fi nevoie de un plus de cu­noştinţe, de o calificare superioară, chiar în categoria in care este înca­drat. — Am dori să precizaţi şi modul in care proiectul de lege stimulează „apetitul" califică­rii, adică interesul de a trece din categoria de muncitor neca­lificat, in cea de calificat. — In prezent, diferenţa din­tre retribuţia muncitorilor calificaţi — încadraţi in primele categorii — şi muncitorii necalificaţi este des­tul de restrinsă, ceea ce atenuează serios interesul acestora din urmă de a se califica. Pentru a-i stimula in acest sens, în noul proiect s-a avut în vedere ca creşterile de re­tribuţie la primele categorii să fie mult mai mari, astfel că, pe lingă media planificată de sporire a re­tribuţiilor, să se asigure la acestea o creştere suplimentară. — Vă rugăm să raportaţi i­­deea amintită la un caz con­cret din economie. — Bunăoară, cazul muncitorilor calificaţi cuprinşi în reţeaua con­strucţiilor de maşini — nivel A ; cei încadraţi în primele categorii vor obţine creşteri de retribuţie de pînă la 300 lei şi chiar mai ridicate, in comparaţie cu muncitorii încadraţi in ultimele categorii, unde sporul se ridică la circa 180 lei. Aceasta înseamnă că un muncitor care se califică, trecînd în categoria I­a nivel de bază, va beneficia de o majorare mai accentuată a retribu­ţiei decit cea prevăzută iniţial, asi­­gurîndu-i-se o creştere, faţă de re­tribuţia actuală, de peste 300 lei. In cazul industriei textile — ramura care beneficiază de retribuţii supe­rioare prin ridicarea in ierarhie — li se vor acorda creşteri şi mai mari. Cred că cele două exemple sunt edificatoare asupra accentului pe care actualul proiect de lege îl pune pe creşterea nivelului de cali­ficare. S-a prevăzut, de asemenea, ca muncitorilor necalificaţi, care e­­xecută lucrări grele şi foarte grele, să li se acorde de la început una din treptele categoriei I, in cazul cind se califică, astfel incit să li se asigure o retribuţie egală sau apro­piată de aceea avută anterior.­­ Evident, asigurind creşte­rea mai accentuată a retribuţi­ilor muncitorilor calificaţi înca­draţi in prima categorie, pro­iectul legii vizează, implicit, creşterea retribuţiei tinerilor, deoarece, după cum este bine cunoscut, ei deţin ponderea co­vârşitoare in ansamblul acestei categorii. Ce prevederi specia­le le consacră actualul proiect de lege ? — In afara celor spuse pînă acum, s-ar cuveni adăugat că proiectul le­gii conţine o prevedere deosebit de importantă pentru încadrarea in pro­ducţie a tinerilor muncitori, după absolvirea şcolii profesionale. Exis­tă, in acest sens, stipulată posibili­tatea încadrării diferenţiate, superi­oare a absolvenţilor care — in tim­pul şcolarizării — au obţinut rezul­tate foarte bune atît la invăţămin­­tul teoretic, cit şi la cel practic şi care, în timp de 3 luni, după înca­drarea în producţie, confirmă aceas­tă pregătire prin rezultate bune la locul de muncă. Astfel, aceştia vor putea fi promovaţi în una din trep­tele categoriei I de către organul de conducere colectivă al unităţii, fără a mai fi necesară îndeplinirea vechimii minime de un an pentru promovarea de la nivelul de bază la treapta I şi, respectiv, de doi ani pentru promovarea de la treap­ta I la treapta a II-a. Este lim­pede că o asemenea prevedere are menirea să-i ajute pe elevi să-şi formeze o optică sănătoasă asupra rosturilor lor în şcoală, să le spo­rească interesul pentru studiu con­tinuu in vederea obţinerii unei te­meinice calificări profesionale. Aşadar, sunt suficiente temeiuri să afirmăm că sistemul de retribuţie, în ansamblul lui, este conceput să acţioneze energic in direcţia creş­terii pregătirii profesionale, aceasta fiind calea esenţială pentru obţine­rea de rezultate cit mai bune in producţie — sursa sigură a creşterii veniturilor oamenilor muncii. Convorbire realizată de Ioan ERHAN Pe marginea proiecturi Legii remunerării după cantitatea și calitatea muncii Stimulente puternice pentru ridicarea calificării muncitorilor SCINTEIA - vineri 26 aprilie 1974 Fiole de ultimul timp nu justifică slăbrea atenţiei pentru EXTINDEREA ŞI BONA FUNCŢIONARE A IRIGAŢIILOR BUZĂU Se caută noi surse de apă Comitetul judeţean de partid Bu­zău a întocmit un amplu program de măsuri prin care se stabilesc principalele direcţii de acţiune în vederea folosirii tuturor resurselor de apă pentru irigaţii. Printre altele, se prevede accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor de amenajare in sistemele Vadu-Paşii, Merei-Lipia, Glodeanu Sărat-Pituliceanu, astfel incit, pînă la 10 mai, întreaga supra­faţă de 2 500 ha să fie dată in folo­sinţă. Precipitaţiile căzute la înce­putul săptămînii nu trebuie să de­termine slăbirea eforturilor pentru terminarea amenajărilor şi continua­rea in ritm susţinut a irigaţiilor. Pă­­mîntul are încă nevoie de multă apă. In judeţ există circa 2 700 ha cu bălţi, cele mai mari suprafeţe cu ochiuri de apă fiind concentrate in comunele Balta Albă, Vîlcele, Boldu, Ghergheasa, Bălăceanu, Ruşeţu, Lu­ciu. Prin amenajări simple, aceste rezerve de apă pot fi folosite pen­tru irigarea culturilor agricole, în special a plantelor furajere şi a griului. De altfel, in numeroase co­operative agricole, printre care cele din Gălbinaşi, Pogoanele, Cochir­­leanca, Udaţi, au fost organizate ac­ţiuni de masă pentru desfundarea şi curăţirea acestor bălţi. Tot­odată, pentru irigarea plantaţiilor tinere de vii şi pomi se folosesc 80 de autocisterne şi vidanje. Se caută şi alte surse de apă. Una din principalele acţiuni o constituie denisiparea puţurilor forate în cimp pentru mărirea debitului lor. O ini­ţiativă interesantă am întîlnit şi la cooperativa agricolă Lanuri. Aici, pentru extinderea suprafeţelor friga­te, la conducta de alimentare a cas­telului cu apă din sectorul zootehnic a fost montată o aripă de ploaie cu 15 jeturi de aspersiune. Sunt numai cîteva acţiuni care de­monstrează hotărirea cooperatorilor din judeţul Buzău de a folosi toate resursele de apă pentru extinderea suprafeţelor irigate. Ion TEODOR O cerinţă imperioasă: utilizarea apei subterane Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei au stabilit un program co­mun de extindere a forajelor în ve­derea folosirii apei subterane la iri­gat. In afara lucrărilor de acest fel, prevăzute a se realiza anul acesta de către unităţile specializate ale Mi­nisterului Agriculturii, vor fi execu­tate circa 200 de foraje noi, îndeosebi in judeţele din Moldova şi nordul Dobrogei. Apa obţinută din priza freatică va fi folosită, în primul rind, la adăpatul animalelor şi apoi la iri­gat, acordîndu-se prioritate pepinie­relor de vii şi pomi, plantaţiilor ti­nere, grădinilor de legume şi plante­lor furajere. Tot pentru sporirea suprafeţelor irigate prin folosirea apei subterane, Ministerul Agricultu­rii a stabilit ca toate forajele din re­ţeaua republicană şi cele ale Insti­tutului de meteorologie şi hidrologie să fie folosite pentru irigarea culturilor. Trebuie luate măsuri in vederea punerii în funcţiune şi a numeroa­selor foraje executate anii trecuţi pentru alimentarea cu apă a sectoa­relor zootehnice şi mai ales pentru irigarea grădinilor de legume. O ana­liză recentă arată că multe din aceste foraje nu mai sunt utilizabile, fie că au fost înfundate cu nisip, fie că s-au surpat. Iată de ce este necesar să se identifice toate forajele executate cu ani in urmă de unităţile agricole şi să fie puse în funcţiune. In unele judeţe, lucrările de punere in func­ţiune a forajelor existente nu se desfăşoară în ritmul cerut. Bună­oară, în judeţul Ialomiţa sunt peste 160 de foraje care nu mai func­ţionează deloc sau au un ran­dament scăzut. Iată de ce este necesar ca, pe lingă noile foraje, ce se vor executa în toate judeţele, ofi­ciile de Îmbunătăţiri funciare să de­pisteze pe cele care există şi să asi­gure funcţionarea lor din plin. Aurel PAPADIUC Semănatul porumbului la CAP. Becicherecu-Mic, judeţul Timiş Şi pe terenurile îndiguite din Lunca Dunării Sistemele de irigaţie să lucreze ireproşabil Este binecunoscut că în Lunca inunda­bilă a Dunării, cu ani in urmă, au fost exe­cutate ample lucrări de îndiguiri şi dese­cări, in urma cărora au fost redate agri­culturii sute de mii de hectare de teren fertil. Producţiile de cereale şi plante teh­nice ce se obţin pe a­­­­ceste terenuri justifi­că pe deplin efortu­rile materiale şi umane depuse. In momentul de faţă problema care se pune cu deosebită a­­cuitate este folosirea integrală a tuturor suprafeţelor de teren din incintele indiguite, pentru a se recupera, în termen cit mai scurt investiţia făcută. Se poate aprecia că in majoritatea unită­ţilor agricole se de­pun in această privin­ţă eforturi susţinute. In multe locuri însă se bate pasul pe loc ; de aceea, însemnate suprafeţe de teren în­diguite în zonele Ol­teniţa şi Giurgiu sunt sustrase agriculturii, în aceste zone guta de kilometri de ca­nale principale sunt colmatate. Suprafeţe rntinse sunt ocupate cu... cioate, în loc să treacă la executarea lucrărilor, întreprinderile agricole de stat şi reprezen­tanţii trusturilor de Construcţii pentru îm­bunătăţiri funciare poartă discuţii inter­minabile, deşi săpa­rea şi decolma­tarea canalelor, imprăştie­­rea pămîntului rezul­tat, ca şi celelalte lu­crări, trebuiau termi­nate Încă din toamna anului trecut ! Cum e Şi firesc, suprafeţele respective au fost cu­prinse în planurile de producţie ale uni­tăţilor agricole din zonă. In prezent, cind in alte locuri din tară semănatul po­rumbului e pe termi­nate, in Lunca Dună­rii se înregistrează mari intîrzieri. 4 Prin luna martie s-au adunat cadre cu funcţii de răspundere la I.A.S. Chirogi, una din unităţile cu mari suprafeţe îndi­guite. Atunci s-a a­­juns la concluzia că lucrările pot şi tre­buie să fie terminate in cel mai scurt timp, drept care tov. Ion Medrea, prim-vice­­preşedinte al consi­liului popular jude­ţean Ilfov, împreună cu constructorul şi beneficiarul au stabi­lit noi termeni pen­tru executarea fiecă­rei lucrări în parte. La şedinţa de lucru amintită au fost şi re­prezentanţi din De­partamentul I.A.S. Şi de la direcţiile de re­sort din Ministerul Agriculturii. Ar fi ur­mat — dacă cele ho­­tărîte s-ar fi respectat — ca pînă la 20 apri­lie să fie terminate toate lucrările, iar terenul semănat. La data de 22 apri­lie, participanţii la şedinţa amintită s-au întîlnit din nou pen­tru a analiza stadiul lucrărilor. Ce s-a con­statat? La I.A.S. Chir­­nogi, imprăştierea de deponi din etapele I şi II S-a făcut in proporţie de 60 şi, res­pectiv, 70 la sută. Lu­crările de adincire, la cota stabilită, a 15 ca­nale de desecare din sistemul Greaca (care însumează un volum de lucrări de 21 000 mc pămint) s-au executat in proporţie de 25 la sută. S-au scos cioate­le de pe 1,5 ha din cele 5 ha., s-a eliberat terenul de cioare pe 5 ha din cele 8 ha. La I.A.S. Prundu din cei 35 000 mc pămint de împrăştiat, lucrarea s-a făcut pe jumătate. La I.A.S. Olteniţa mai sunt de­carat 2 500 mp de canale. La I.A.S. Mănăstirea din cei 16 000 mc pămint de Împrăştiat, nu s-a fă­cut nimic. Planul cu­prinde şi alte lucrări de executat, cum Sunt construirea de podețe, canale, terasamente la­in timpul scurt el a mai rămas pină cind se mai poate semăna porumbul ar mai fi, deci, de executat un volum mare de lucrări. Pentru terminarea lor s-a stabilit alt termen : 29 aprilie. Pentru că terenurile din Lunca Dunării să rodească din plin, e necesar să fie rezolva­tă o problemă impor­tantă care de multă vreme se tărăgănează. E vorba de sistemele de irigaţii şi desecări din Lunca Dunării, care au doi stăpîni : întreprinderile agrico­le de stat — care dis­pun de canalele se­cundare — şi între­prinderea de exploata­re a lucrărilor de Îm­bunătăţiri funciare, care are canalele prin­cipale şi staţiile de pompare. Cind lucru­rile nu merg bine, vina o aruncă unul pe altul. Oare ministerul de resort aşteaptă ca lucrurile să se rezol­ve de la sine ? Florea CEAUŞESCU Viteze sporite la semănat îmbunătăţirea vremii a permis ca, in această săptămină, în toate uni­tăţile agricole din judeţul Arad să se intensifice semănatul porumbu­lui. In fiecare zi, ritmul de lucru a atins, în majoritatea cooperativelor agricole, valori peste viteza medie zilnică stabilită. Aceasta a permis ca, pină miercuri seara, pe judeţ să se insăminţeze peste 53 000 ha, ceea ce reprezintă 71 la sută din plan. Creşterea ritmului de lucru a fost posibilă, printre altele, datorită mă­surilor întreprinse pentru prelungi­rea duratei de folosire zilnică a ma­şinilor. Aşa, spre exemplu, la coope­rativa „Steagul roşu“ din Pecica, mecanizatorii Hegyes Matei şi Kő­műves Ioan au lucrat şi lucrează in fiecare zi la semănat cite 15 ore. Grăbirea semănatului se îmbină cu preocuparea pentru realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate. După ploi, la cooperativa agricolă din Almaş, înaintea semănătorilor, terenul a fost discuit şi grăpat încă o dată, întrucit prinsese o crustă. Efectuarea acestei lucrări a permis realizarea unui bun pat germinativ. La cooperativele agricole din Sem­­lac, Pecica, Peregu-Mic şi alte loca­lităţi, specialiştii şi mecanizatorii acordă intreaga atenţie asigurării unei viteze sporite. In acest scop, maşinile de semănat au fost adap­tate pentru a lucra cu 8 rînduri o­­dată, in loc de 6. Tot în vederea grăbirii lucrărilor, direcţia agricolă judeţeană, a iniţiat o vastă acţiune de întrajutorare între unităţile agri­cole cooperatiste. Este insă de da­toria specialiştilor din unităţile agricole cooperatiste, mai ales din cele în care insăminţările sint întîrziate, să nu aştepte ca numai direcţia agricolă şi alţi factori să-i sprijine, ci să ia măsuri pentru ca, din cel mai scurt timp, să încheie semănatul cu forţele mecanice şi umane de care dispun. Constantin SIMION

Next