Scînteia, mai 1974 (Anul 43, nr. 9857-9882)

1974-05-01 / nr. 9857

TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITATII INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9857 Miercuri 1 mai 1974 6 PAGINI - 30 BANI O PRIMĂVARĂ A PRIMĂVERILOR Trăim o primăvară a primăveri­lor. Nu numai crugul timpului care aduce pe paralela noastră renaşterea firii la această vreme are valoare da simbol, ci însăşi revoluţia de trei ori decenară trăită de România so­cialistă face din primăverile noastre un anotimp deosebit, încărcat de semnificaţii. Cu atit mai bogat cu cit se conjugă armonios cu toate primăverile pe care le trăiesc oa­menii muncii, popoarele de pe me­ridianele globului — mai pregnant ca oricînd la acest 1 Mai al înfră­ţirii şi solidarităţii In lupta pentru prefaceri Înnoitoare In lumea în­treagă. Către Intîiul Mai de acum 30 de ani se forma, sub conducerea Parti­dului Comunist Român, Frontul Unic Muncitoresc, singurul capabil, în ţara ce se pregătea de adevărata ei pri­măvară, să tină piept urgiei fascis­te. Sunt numai 30 de ani de atunci si vor fi, în august ’74, trei decenii de cînd sămînta aruncată în acea teribilă primăvară a lui 1944 avea să dea roade într-o împlinire de des­tin, definitorie pentru viitorul Româ­niei. Pentru ca apoi, an de an, da la cel dinţii Mai liber pe care l-am trăit cu frenetică bucurie, ţara să ni se Înfăţişeze tot mai mîndră, tot mai puternică, tot mai demnă, aşa cum am făurit-o cu minţile şi cu braţele noastre, sub conducerea partidului. De la acel prim ! Mai liber, cînd urgia războiului încă nu se potolise şi cînd fiii ţării se Întorceau însîn­­geraţi de pe fronturile războiului an­tifascist, tara aceasta, căreia pe drept cuvînt îi putem spune astăzi mîndră si demnă, a devenit, printr-un pro­ces revoluţionar de percutantă forţă istorică, de 28 de ori mai puternică ; aproape in fiecare an am adăugat o nouă Românie la cea pe care am mostenit-o. 28 de Românii intr-una. În mai puţin de 30 de ani, iată o singură cifră care spune totul des­pre un popor mereu,tînăr, dornic de autodepăşire, conştient de necesitatea de a nu se opri aici, ci de a-şi ri­dica printr-un continuu efort tara pe culmile înalte ale progresului. Pen­tru aceasta a trebuit ca aici, la noi, în spaţiul carpato-dunărean, unde am jurat credinţă şi îndeplinire vi­selor strămoşeşti, să durăm o ţară nouă şi un om nou, un cetăţean al ei demn şi conştient de răspunderile ce-i revin. Iar suprema ipostază a demnităţii noastre este munca, efor­tul neprecupeţit pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dez­voltate. E primăvara anului XXX, cind roadele investiţiilor unor generaţii de glorie se anunţă şi mai măreţe, iar plenitudinea vieţii, spre care se­cole de-a rindul întregul popor a aspirat luptind, ne este mai aproape ca oricînd. Cilezasie a îzvhridirii ei se pune indestructibila unitate a po­porului român în jurul partidului, al Comitetului său Central, in frunte cu conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este o unitate atotbirui­toare, izvorîtă din încrederea în vi­talitatea politicii interne si externe a partidului, din marile comanda­(Continuare In pag. a Il-a) Desen de Gh. CALARASU Sărbătoarea muncii έn trupă multe­­semne amăgitoa­re, a sosit, in sfirşit, primăvara, primăvara adevărată, cu soarele ei dulce, cu cerul ei albastru şi pur şi cu ploile mărunte şi dese atit de aşteptate de oameni şi de insăşi întreaga natură. Cu numai două săptămini în urmă, in fiecare dimineaţă, chiar noi orăşenii ne uitam cu ochii spre cer, uşor îngrijoraţi şi ne în­trebam : ,,Oare nici astăzi nu va ploua ?“. Seara deschideam televizorul şi luam cunoştinţă de faptele zilei şi, mai ales, de acele fapte care se petreceau pe nesfîrşirea cimpurilor unde mii şi mii de oameni, de la cei mai in virstă pină la copii de şcoa­lă, aveau o singură îndeletnici­re : luau apă din riuri şi din grile, din lacuri şi din fîntîni şi udau pămintul uscat ca piatra. Era un început de secetă pe care sătenii, şi nu numai ei, ci aproape întreaga ţară, se apu­case s-o combată, să-i anihileze măcar în parte efectele. Peste această stare de lucruri a că­zut, tocmai cînd era aşteptată mai puţin, în toată ţara, ploaia, o ploaie măruntă de primăvară, care a durat cîteva zile şi citeva nopţi. După ce s-a arătat iarăşi soarele şi a încălzit pămintul, oamenii au trecut la lucrările obişnuite in acest sezon de pri­măvară — zi şi noapte, noapte şi zi. Cu hărnicie. Cu cit mai multă hărnicie şi cu cit mai multă grijă. Nici un petic de pămînt nu trebuie lăsat nelu­crat. Cincinalul trebuie să fie împlinit înainte de termen. Anul acesta, care este anul al treizecilea de la eliberarea patriei de sub fascism şi anul celui de-al Xl-lea Congres, acum in pregătire, al Partidu­lui Comunist Român, trebuie să fie strălucit in toate sectoa­rele de activitate. El va consti­tui inalta şi trainica treaptă de pe care se va putea porni cu paşi spornici înainte, spre mă­reaţa construcţie a socialismu­lui, a comunismului. Către a­­ceastă ţintă mergem cu toţii. Despre această măreaţă con­strucţie vorbeşte aproape in toate cuvîntările sale secretarul general al partidului, preşedin­tele republicii noastre socialis­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar cuvintele sale înflăcărate pătrund in suflet şi in gind — n sufletele oamenilor acestor păminturi, in gindurile lor — şi acolo nu intîrzie să dea rod. In aproape toate cuvîntările sale, rostite cu un prilej sau altul, apar de nenumărate ori cuvintele muncă, hărnicie, şi nu la întîmplare. Cea mai mare bogăţie a ţării noastre constă în munca poporului care o locuieşte de milenii, în pro­verbiala lui hărnicie ; o­­are înzestrată de natură chiar cu multe bogăţii nu poate progre­sa fără muncă, bine organiza­tă, fără hărnicia celor ce o lo­cuiesc. La acestea face mereu apel în cuvîntările sale secreta­rul general al partidului nos­tru comunist, preşedintele Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, dind el — cel dinţii — exemplu de muncă pusă întreagă în slujba ţării, a poporului, a partidului, cu alte cuvinte, o viaţă dăruită toată patriei române, poporului, partidului. Astăzi, pe întregul cuprins al ţării, sărbătorim tra­diţionala zi de intîi Mai. O săr­bătorim aşa cum se cuvine — o sărbătorim muncind. Zaharia STANCU • Eroismul în muncă — excepţia cea mai accesibilă • Flacăra mereu vie a solidarităţii internaţionaliste • Mesajul vibrant al lozincilor de 1 Mai IN PAGINILE IMII Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu grupului de ziarişti finlandezi După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit la 29 aprilie pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsingin Sanomat“, Jaakko Lensu, redactor politic la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti", Jarkko Sauli, redactor politic la Agenţia finlan­deză de ştiri S.T.T., cărora le-a acordat un interviu. ÎNTREBARE: Cum apre­ciaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, rolul ţârilor mici in politica internaţională ? RĂSPUNS: România porneşte de la faptul că la soluţionarea ma­rilor probleme ale lumii contem­porane trebuie să participe, pe baza deplinei egalităţi, toate ţările, indiferent de mărimea lor. Desi­gur, recunoaştem rolul pe care-l au ţările mari în viaţa internaţio­nală, dar, totodată, considerăm că astăzi nici o problemă a vieţii in­ternaţionale nu se poate soluţiona în mod corespunzător, în interesul tuturor naţiunilor, decît cu parti­ciparea activă a tuturor statelor. De aceea, considerăm că ţările mici şi mijlocii trebuie să fie tot mai active pentru a contribui la găsirea soluţiilor corespunzătoare problemelor care confruntă ome­nirea, la realizarea unei politici de colaborare şi de pace între toate naţiunile lumii. ÎNTREBARE : Care este po­ziţia României faţă de confe­rinţa pentru securitate euro­peană şi ce efecte credeţi că va avea aceasta asupra rela­ţiilor viitoare din Europa ? RĂSPUNS : Anul acesta se îm­plinesc 8 ani de cînd conducătorii de partid şi de stat din ţările so­cialiste participante la Tratatul de la Varşovia, reuniţi la Bucu­reşti, au lansat chemarea pentru o conferinţă europeană. In toţi a­­ceşti ani, România a participat ac­tiv la dezvoltarea colaborării cu toate statele europene pentru reali­zarea înţelegerii cu privire la în­ceperea lucrărilor conferinţei ge­­neral-europene. După cum se ştie, am participat activ la lucrările preliminare şi la prima fază a conferinţei, care s-au desfăşurat la Helsinki. Participăm activ la lucrările de la Geneva, a­­nimaţi de dorinţa de a ajunge la realizarea unor asemenea înţele­geri care să aşeze relaţiile dintre statele europene pe principii noi, de egalitate, de respect­­ şi care să deschidă perspectiva unei largi colaborări multilaterale, să dea fiecărei naţiuni sentimentul unei mai depline securităţi, să excludă în viitor folosirea forţei sau ame­ninţarea cu forţa între statele eu­ropene. Pornind de aici, apreciem că sunt reale posibilităţi ca în acest an să se încheie cu succes conferinţa ge­­neral-europeană şi ne şi pregătim să participăm la Helsinki la faza ultimă a conferinţei, pe care o do­rim la nivelul cel mai înalt. După părerea noastră, încheierea cu succes a conferinţei general-euro­­pene va marca un moment de im­portanţă istorică nu numai pentru continentul nostru, dar şi pentru întreaga lume, exercitînd o in­fluenţă pozitivă asupra politicii de destindere şi colaborare între toate statele lumii. ÎNTREBARE : Cum vedeţi, domnule preşedinte, viitorul alianţelor militare pe conti­nentul european şi care este poziţia României faţă de ne­gocierile privind reducerile de trupe şi armamente în Europa Centrală ? RĂSPUNS: După cum se ştie, blocurile militare au apărut într-o perioadă de încordare, denumită generic „război rece“. Tratatul de la Varşovia s-a creat ca urmare a existenţei Pactului Nord-Atlan­­tic , dar chiar de la început, in (Continuare in pag. a Vl-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU­­Delegaţia cambodgiana, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marti, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernu­lui Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Po­litic al C.C. al F.U.N.C., viceprim­­ministru şi ministrul apărării na­ţionale al G.R.U.N.C., comandantul şef al Forţelor armata populare da eliberare naţională. Din delegaţie fac parte leng Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Miniştri, şef adjunct al delegaţiei, Sarin Chirak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul edu­caţiei populare şi al tineretului, Chea San, ambasadorul Regatului Cam­­bodgia in România. La Întrevedere au participat to­varășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al (Continuare in pag. a V*a) Toastul preşedintelui Toastul viceprio­ministrului Nicolae Ceauşescu Rhieu Samurian Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, conducător respec­­tat şi iubit al poporului român. Excelenţele Voastre prezente aici. Cuvintele extrem de călduroase rostite de Excelenţa Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, la adresa poporului nos­tru, la adresa forţelor armate de eliberare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumirile noas­tre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceauşescu, şi tuturor distinşilor conducători al Republicii Socialiste România. România este una din primele ţări socialiste care recunoscut Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cam­bodgiei încă de la constituirea sa. Apoi, Republica So­cialistă România a desfăşurat numeroase acţiuni pen­tru a sprijini lupta noastră justă pe plan Internaţio­nal. (Continuare in pag. a V-a) Domnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţe­lor de eliberare, Stimaţi prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, şi exprim satisfacţia mea, a con­ducerii de partid şi de­ stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoarele noastre, dintre guvernul României socialiste şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, în frunte cu prinţul Norodom Stanik. Poporul nostru, Partidul Comunist Român şi guvernul român au sprijinit întotdeauna lupta de eliberare naţio­nală a poporului cambodgian împotriva clicii reacţionare a lui Von Noi şi au acordat întregul lor sprijin guver­nului de uniune naţională. Suntem­ bucuroşi şi salutăm victoriile obţinute de forţele de eliberare, care apropie momentul victoriei depline. Ştim din propria noastră experienţă, cât şi din învăţămintele mai generale ale luptei popoarelor, că lupta de eliberare naţională nu (Continuare in pag. a V-a) vicepremierul Mohamed Haydar, pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 apri­lie, pe vicepremierul pentru pro­bleme economice al guvernului si­rian, Mohamed Haydar, care face o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, mi­nistrul comerţului exterior şi coope­rării economice internaţionale. Vicepremierul guvernului sirian a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de sa­lut din partea preşedintelui Repu­blicii Arabe Siriene, Hafez Al Assad, precum şi cele mai bune urări de prosperitate şi noi succese poporului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Hafez Al Assad un salut cordial, urări de să­nătate şi fericire, de pace, progres şi bunăstare poporului sirian. In timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, a fost subliniată evoluţia pozitivă a relaţiilor priete­neşti de colaborare şi cooperare din­tre cele două ţâri, exprimîndu-se, de ambele părţi, dorinţa de a se În­făptui In cele mai buna condiţii acordurile şi Înţelegerile Încheiate cu prilejul recentei vizita In Siria a şefului statului român. Totodată, s-a manifestat dorinţa de a lărgi şi aprofunda cooperarea re­ciproc avantajoasă, pe baze stabile, de lungă durată, în interesul ambe­lor ţări şi popoare. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme de Interes comun privind situaţia internaţională ac­­tuală. întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească. Ambasadorul Republicii Ecuador şi-a prezentat scrisorile de acreditare In ziua de 30 aprilie a.c., tovară­şul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a pri­­mit pe Enrique Sanchez Barona, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare In calitate de ambasador extraordi­nar și plenipotențiar al Republicii Ecuador in țara noastră. (Cuvintările rostite. In pagina a V-a). .

Next