Scînteia, mai 1974 (Anul 43, nr. 9857-9882)
1974-05-01 / nr. 9857
TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITATII INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9857 Miercuri 1 mai 1974 6 PAGINI - 30 BANI O PRIMĂVARĂ A PRIMĂVERILOR Trăim o primăvară a primăverilor. Nu numai crugul timpului care aduce pe paralela noastră renaşterea firii la această vreme are valoare da simbol, ci însăşi revoluţia de trei ori decenară trăită de România socialistă face din primăverile noastre un anotimp deosebit, încărcat de semnificaţii. Cu atit mai bogat cu cit se conjugă armonios cu toate primăverile pe care le trăiesc oamenii muncii, popoarele de pe meridianele globului — mai pregnant ca oricînd la acest 1 Mai al înfrăţirii şi solidarităţii In lupta pentru prefaceri Înnoitoare In lumea întreagă. Către Intîiul Mai de acum 30 de ani se forma, sub conducerea Partidului Comunist Român, Frontul Unic Muncitoresc, singurul capabil, în ţara ce se pregătea de adevărata ei primăvară, să tină piept urgiei fasciste. Sunt numai 30 de ani de atunci si vor fi, în august ’74, trei decenii de cînd sămînta aruncată în acea teribilă primăvară a lui 1944 avea să dea roade într-o împlinire de destin, definitorie pentru viitorul României. Pentru ca apoi, an de an, da la cel dinţii Mai liber pe care l-am trăit cu frenetică bucurie, ţara să ni se Înfăţişeze tot mai mîndră, tot mai puternică, tot mai demnă, aşa cum am făurit-o cu minţile şi cu braţele noastre, sub conducerea partidului. De la acel prim ! Mai liber, cînd urgia războiului încă nu se potolise şi cînd fiii ţării se Întorceau însîngeraţi de pe fronturile războiului antifascist, tara aceasta, căreia pe drept cuvînt îi putem spune astăzi mîndră si demnă, a devenit, printr-un proces revoluţionar de percutantă forţă istorică, de 28 de ori mai puternică ; aproape in fiecare an am adăugat o nouă Românie la cea pe care am mostenit-o. 28 de Românii intr-una. În mai puţin de 30 de ani, iată o singură cifră care spune totul despre un popor mereu,tînăr, dornic de autodepăşire, conştient de necesitatea de a nu se opri aici, ci de a-şi ridica printr-un continuu efort tara pe culmile înalte ale progresului. Pentru aceasta a trebuit ca aici, la noi, în spaţiul carpato-dunărean, unde am jurat credinţă şi îndeplinire viselor strămoşeşti, să durăm o ţară nouă şi un om nou, un cetăţean al ei demn şi conştient de răspunderile ce-i revin. Iar suprema ipostază a demnităţii noastre este munca, efortul neprecupeţit pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. E primăvara anului XXX, cind roadele investiţiilor unor generaţii de glorie se anunţă şi mai măreţe, iar plenitudinea vieţii, spre care secole de-a rindul întregul popor a aspirat luptind, ne este mai aproape ca oricînd. Cilezasie a îzvhridirii ei se pune indestructibila unitate a poporului român în jurul partidului, al Comitetului său Central, in frunte cu conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este o unitate atotbiruitoare, izvorîtă din încrederea în vitalitatea politicii interne si externe a partidului, din marile comanda(Continuare In pag. a Il-a) Desen de Gh. CALARASU Sărbătoarea muncii În trupă multesemne amăgitoare, a sosit, in sfirşit, primăvara, primăvara adevărată, cu soarele ei dulce, cu cerul ei albastru şi pur şi cu ploile mărunte şi dese atit de aşteptate de oameni şi de insăşi întreaga natură. Cu numai două săptămini în urmă, in fiecare dimineaţă, chiar noi orăşenii ne uitam cu ochii spre cer, uşor îngrijoraţi şi ne întrebam : ,,Oare nici astăzi nu va ploua ?“. Seara deschideam televizorul şi luam cunoştinţă de faptele zilei şi, mai ales, de acele fapte care se petreceau pe nesfîrşirea cimpurilor unde mii şi mii de oameni, de la cei mai in virstă pină la copii de şcoală, aveau o singură îndeletnicire : luau apă din riuri şi din grile, din lacuri şi din fîntîni şi udau pămintul uscat ca piatra. Era un început de secetă pe care sătenii, şi nu numai ei, ci aproape întreaga ţară, se apucase s-o combată, să-i anihileze măcar în parte efectele. Peste această stare de lucruri a căzut, tocmai cînd era aşteptată mai puţin, în toată ţara, ploaia, o ploaie măruntă de primăvară, care a durat cîteva zile şi citeva nopţi. După ce s-a arătat iarăşi soarele şi a încălzit pămintul, oamenii au trecut la lucrările obişnuite in acest sezon de primăvară — zi şi noapte, noapte şi zi. Cu hărnicie. Cu cit mai multă hărnicie şi cu cit mai multă grijă. Nici un petic de pămînt nu trebuie lăsat nelucrat. Cincinalul trebuie să fie împlinit înainte de termen. Anul acesta, care este anul al treizecilea de la eliberarea patriei de sub fascism şi anul celui de-al Xl-lea Congres, acum in pregătire, al Partidului Comunist Român, trebuie să fie strălucit in toate sectoarele de activitate. El va constitui inalta şi trainica treaptă de pe care se va putea porni cu paşi spornici înainte, spre măreaţa construcţie a socialismului, a comunismului. Către această ţintă mergem cu toţii. Despre această măreaţă construcţie vorbeşte aproape in toate cuvîntările sale secretarul general al partidului, preşedintele republicii noastre socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar cuvintele sale înflăcărate pătrund in suflet şi in gind — n sufletele oamenilor acestor păminturi, in gindurile lor — şi acolo nu intîrzie să dea rod. In aproape toate cuvîntările sale, rostite cu un prilej sau altul, apar de nenumărate ori cuvintele muncă, hărnicie, şi nu la întîmplare. Cea mai mare bogăţie a ţării noastre constă în munca poporului care o locuieşte de milenii, în proverbiala lui hărnicie ; oare înzestrată de natură chiar cu multe bogăţii nu poate progresa fără muncă, bine organizată, fără hărnicia celor ce o locuiesc. La acestea face mereu apel în cuvîntările sale secretarul general al partidului nostru comunist, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dind el — cel dinţii — exemplu de muncă pusă întreagă în slujba ţării, a poporului, a partidului, cu alte cuvinte, o viaţă dăruită toată patriei române, poporului, partidului. Astăzi, pe întregul cuprins al ţării, sărbătorim tradiţionala zi de intîi Mai. O sărbătorim aşa cum se cuvine — o sărbătorim muncind. Zaharia STANCU • Eroismul în muncă — excepţia cea mai accesibilă • Flacăra mereu vie a solidarităţii internaţionaliste • Mesajul vibrant al lozincilor de 1 Mai IN PAGINILE IMII Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu grupului de ziarişti finlandezi După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit la 29 aprilie pe Erkki Pennanen, corespondent la Viena al ziarului finlandez „Helsingin Sanomat“, Jaakko Lensu, redactor politic la ziarul „Suomen Sosialidemokraatti", Jarkko Sauli, redactor politic la Agenţia finlandeză de ştiri S.T.T., cărora le-a acordat un interviu. ÎNTREBARE: Cum apreciaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, rolul ţârilor mici in politica internaţională ? RĂSPUNS: România porneşte de la faptul că la soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane trebuie să participe, pe baza deplinei egalităţi, toate ţările, indiferent de mărimea lor. Desigur, recunoaştem rolul pe care-l au ţările mari în viaţa internaţională, dar, totodată, considerăm că astăzi nici o problemă a vieţii internaţionale nu se poate soluţiona în mod corespunzător, în interesul tuturor naţiunilor, decît cu participarea activă a tuturor statelor. De aceea, considerăm că ţările mici şi mijlocii trebuie să fie tot mai active pentru a contribui la găsirea soluţiilor corespunzătoare problemelor care confruntă omenirea, la realizarea unei politici de colaborare şi de pace între toate naţiunile lumii. ÎNTREBARE : Care este poziţia României faţă de conferinţa pentru securitate europeană şi ce efecte credeţi că va avea aceasta asupra relaţiilor viitoare din Europa ? RĂSPUNS : Anul acesta se împlinesc 8 ani de cînd conducătorii de partid şi de stat din ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, reuniţi la Bucureşti, au lansat chemarea pentru o conferinţă europeană. In toţi aceşti ani, România a participat activ la dezvoltarea colaborării cu toate statele europene pentru realizarea înţelegerii cu privire la începerea lucrărilor conferinţei general-europene. După cum se ştie, am participat activ la lucrările preliminare şi la prima fază a conferinţei, care s-au desfăşurat la Helsinki. Participăm activ la lucrările de la Geneva, animaţi de dorinţa de a ajunge la realizarea unor asemenea înţelegeri care să aşeze relaţiile dintre statele europene pe principii noi, de egalitate, de respect şi care să deschidă perspectiva unei largi colaborări multilaterale, să dea fiecărei naţiuni sentimentul unei mai depline securităţi, să excludă în viitor folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa între statele europene. Pornind de aici, apreciem că sunt reale posibilităţi ca în acest an să se încheie cu succes conferinţa general-europeană şi ne şi pregătim să participăm la Helsinki la faza ultimă a conferinţei, pe care o dorim la nivelul cel mai înalt. După părerea noastră, încheierea cu succes a conferinţei general-europene va marca un moment de importanţă istorică nu numai pentru continentul nostru, dar şi pentru întreaga lume, exercitînd o influenţă pozitivă asupra politicii de destindere şi colaborare între toate statele lumii. ÎNTREBARE : Cum vedeţi, domnule preşedinte, viitorul alianţelor militare pe continentul european şi care este poziţia României faţă de negocierile privind reducerile de trupe şi armamente în Europa Centrală ? RĂSPUNS: După cum se ştie, blocurile militare au apărut într-o perioadă de încordare, denumită generic „război rece“. Tratatul de la Varşovia s-a creat ca urmare a existenţei Pactului Nord-Atlantic , dar chiar de la început, in (Continuare in pag. a Vl-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCUDelegaţia cambodgiana, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marti, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprimministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., comandantul şef al Forţelor armata populare da eliberare naţională. Din delegaţie fac parte leng Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Miniştri, şef adjunct al delegaţiei, Sarin Chirak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul educaţiei populare şi al tineretului, Chea San, ambasadorul Regatului Cambodgia in România. La Întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al (Continuare in pag. a V*a) Toastul preşedintelui Toastul viceprioministrului Nicolae Ceauşescu Rhieu Samurian Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, conducător respectat şi iubit al poporului român. Excelenţele Voastre prezente aici. Cuvintele extrem de călduroase rostite de Excelenţa Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, la adresa poporului nostru, la adresa forţelor armate de eliberare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceauşescu, şi tuturor distinşilor conducători al Republicii Socialiste România. România este una din primele ţări socialiste care recunoscut Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei încă de la constituirea sa. Apoi, Republica Socialistă România a desfăşurat numeroase acţiuni pentru a sprijini lupta noastră justă pe plan Internaţional. (Continuare in pag. a V-a) Domnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare, Stimaţi prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, şi exprim satisfacţia mea, a conducerii de partid şi de stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoarele noastre, dintre guvernul României socialiste şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, în frunte cu prinţul Norodom Stanik. Poporul nostru, Partidul Comunist Român şi guvernul român au sprijinit întotdeauna lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian împotriva clicii reacţionare a lui Von Noi şi au acordat întregul lor sprijin guvernului de uniune naţională. Suntem bucuroşi şi salutăm victoriile obţinute de forţele de eliberare, care apropie momentul victoriei depline. Ştim din propria noastră experienţă, cât şi din învăţămintele mai generale ale luptei popoarelor, că lupta de eliberare naţională nu (Continuare in pag. a V-a) vicepremierul Mohamed Haydar, pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 aprilie, pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian, Mohamed Haydar, care face o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Vicepremierul guvernului sirian a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Siriene, Hafez Al Assad, precum şi cele mai bune urări de prosperitate şi noi succese poporului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Hafez Al Assad un salut cordial, urări de sănătate şi fericire, de pace, progres şi bunăstare poporului sirian. In timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, a fost subliniată evoluţia pozitivă a relaţiilor prieteneşti de colaborare şi cooperare dintre cele două ţâri, exprimîndu-se, de ambele părţi, dorinţa de a se Înfăptui In cele mai buna condiţii acordurile şi Înţelegerile Încheiate cu prilejul recentei vizita In Siria a şefului statului român. Totodată, s-a manifestat dorinţa de a lărgi şi aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, pe baze stabile, de lungă durată, în interesul ambelor ţări şi popoare. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme de Interes comun privind situaţia internaţională actuală. întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească. Ambasadorul Republicii Ecuador şi-a prezentat scrisorile de acreditare In ziua de 30 aprilie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Enrique Sanchez Barona, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare In calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Ecuador in țara noastră. (Cuvintările rostite. In pagina a V-a). .