Scînteia, iunie 1974 (Anul 43, nr. 9883-9908)

1974-06-01 / nr. 9883

Stimaţi tovarăşi, Şedinţa activului de partid din judeţul Dolj a fost organizată cu scopul de a dezbate unele pro­bleme ale activităţii organizaţiei de partid, de a face un bilanţ cu privire la rezultatele obţinute în îndeplinirea planului cincinal de către oamenii muncii din judeţ şi, desigur, de a discuta împreună ce trebuie făcut în vederea îm­bunătăţirii muncii, pentru a asi­gura realizarea în cele mai bune condiţii a Directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale ale partidului. Totodată, trebuie să vă spun de la început că această şedinţă a fost determinată şi de gravele abateri care s-au produs în acti­vitatea unor întreprinderi din ju­deţul Dolj. Am dorit ca aceste probleme să facă obiectul unei analize mai temeinice în cadrul activului de partid. Doresc mai întîi să mă refer la ceea ce s-a făcut în judeţ, deşi pentru fiecare din cei prezenţi aici sunt cunoscute rezultatele activită­ţii în cei trei ani şi cinci luni care au trecut din acest cincinal. In înfăptuirea politicii partidu­lui de dezvoltare a tuturor regiu­nilor şi zonelor ţării, de amplasare cît mai raţională a forţelor de producţie pe teritoriul patriei noastre, şi judeţul Dolj a bene­ficiat, din plin, de această orien­tare generală. Din 1965 şi pînă în prezent, producţia industrială a judeţului a crescut de la 3,9 mi­liarde, în 1965, la 9,8 miliarde în 1970 şi se prevede să ajungă, în 1975, la peste 18 miliarde lei. In acest fel, judeţul Dolj se va nu­măra printre judeţele fruntaşe în ce priveşte volumul producţiei in­dustriale. A crescut, de asemenea, în mod corespunzător, valoarea producţiei industriale pe locuitor, de la 5 700 lei în 1965 la 13 500 în 1970 şi se apreciază să ajungă la peste 24 000 în 1975. Numărul de oameni ai muncii care lucrează în industrie şi în celelalte activităţi neagricole a crescut, de asemenea, de la 175 000 în 1965 la 242 000 în 1974. A crescut, totodată, producţia agricolă, de la 2,9 miliarde în 1965, preconizîndu-se să se ajungă, în 1975, la 5,6 miliarde lei. S-au realizat investiţii importan­te pentru dezvoltarea impetuoasă a industriei ; pe această bază s-au creat mari unităţi de producţie, care ocupă locuri importante prin­tre primele întreprinderi indus­triale din România. Succese de seamă s-au obţinut şi în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, în ridicarea nivelului de cunoştinţe al oamenilor muncii. Mă refer la aceasta pentru că, pînă la urmă, tot ceea ce am rea­lizat nu ar fi fost posibil fără pre­gătirea corespunzătoare a cadrelor pentru toate domeniile de activi­tate. Tocmai aceste cadre, oamenii au fost aceia care au reuşit să în­făptuiască în bune condiţii, sub conducerea organizaţiilor de par­tid, sarcinile ce le-au stat în faţă. S-a realizat, de asemenea, un număr important de construcţii de locuinţe şi alte aşezăminte social­­culturale, în concordanţă cu pro­gramul şi măsurile generale de creştere a nivelului de trai al în­tregului popor. Au crescut veni­turile şi nivelul general de trai al oamenilor muncii, al locui­torilor judeţului Dolj. De altfel, construcţiile de locuinţe realizate în Craiova sunt destul de elocven­te în această privinţă. Am vizitat astăzi cîteva între­prinderi. Voi începe cu cele indus­triale. Mă refer mai întîi la Com­binatul chimic, care a cunoscut o puternică dezvoltare în această perioadă şi continuă să se dezvol­te, devenind una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din Re­publica Socialistă România. S-a vorbit aici de rezultatele sale. Do­resc să arăt că şi pe primele 5 luni ale acestui an, planul de pro­ducţie se realizează în bune con­diţii, chiar cu o depăşire. De­sigur, vizita a fost destul de scurtă, dar impresiile pe care le am despre această unitate chimică sunt bune. Am vizitat uzina „Electropu­tere“, care s-a dezvoltat, de ase­menea, foarte puternic, devenind o unitate cu peste 11 mii de oa­meni ai muncii, dotată cu maşini şi utilaje moderne. De asemenea, şi aici s-au obţinut o serie de re­zultate pozitive. Impresii bune am şi despre ce­lelalte două unităţi de construc­ţii de maşini vizitate — mă refer la uzinele „7 Noiembrie“ şi la U­­zina de reparaţii auto. Şi aici oa­menii muncii, comuniştii depun eforturi pentru a realiza în bune condiţii sarcinile pe care le au. Impresii bune mi-a produs şi fabrica de confecţii, care, dacă nu mă înşel, este a doua ca mărime după cea din Bucureşti. S-a vor­bit aici de rezultatele obţinute în folosirea mai eficientă a capacită­ţilor de producţie, de preocuparea acestui colectiv pentru creşterea productivităţii muncii. Intr-ade­văr, din ceea ce am putut con­stata în această vizită scurtă, se pare că acest colectiv de circa 6 000 de oameni ai muncii depu­ne eforturi susţinute pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin. Deci, aş putea spune că impre­siile generale din aceste vizite sunt bune ; am rămas cu convingerea “ că oamenii muncii din toate aces­te unităţi depun eforturi susţinu­te pentru a contribui la înfăptui­rea programului stabilit de Con­gresul al X-lea, pentru a asigura Realizarea cincinalului înainte de­­termen. Aş dori, de aceea, să a­­dresez tuturor oamenilor muncii de la aceste întreprinderi şi din în­treaga industrie a judeţului Dolj felicitări pentru rezultatele obţi­nute şi urări de succese tot mai mari. (Aplauze puternice). Din păcate, trebuie însă să vor­besc şi despre o serie de lipsuri, despre unele abateri grave care s-au produs la uzinele „Electro­­putere“ şi la Fabrica de celule electrice din Băileşti. Desigur, sunt o serie de lipsuri legate de faptul că nici uzinele „Electroputere“, nici „7 Noiem­brie“ — şi mai sunt şi alte unităţi — nu şi-au realizat sarcinile de plan. Pe cinci luni din acest an, „Electroputere“ a realizat planul doar în proporţie de 88 la sută, iar „7 Noiembrie“ — de 90 la sută. Mai sunt şi unele întreprin­deri din industria alimentară care, de asemenea, au serioase rămîneri în urmă. Neîndeplinirea sarcinilor de către aceste întreprinderi dimi­nuează mult valoarea realizării şi chiar depăşirii planului de către celelalte întreprinderi. Sunt, de asemenea, serioase ră­mîneri în urmă în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, care, pe total judeţ, nu este reali­zată decît în proporţie de 94 la sută. Este semnificativ că în timp ce pe ţară producţia industrială, în primele 5 luni ale acestui an, a crescut cu 15,5 la sută, în Dolj această creştere este de numai 6,5 la sută, judeţul rămînînd în urmă, în această perioadă, cu aproape 140 milioane lei. După cum vedeţi, impresiile bune pe care le am, precum şi e­­forturile pe care le depun oamenii muncii sînt diminuate de aceste lipsuri care — este adevărat — se materializează la cîteva între­prinderi, dar cu o pondere mare, şi care influenţează negativ asu­pra întregii industrii din judeţ. Desigur, cauzele acestor lipsuri sînt diverse. In primul rînd ele pornesc de la felul în care con­ducerea uzinei „Electroputere“, comitetul oamenilor muncii, con­siliul de conducere al centralei, organizaţia de partid din între­prindere au ştiut să soluţioneze problemele multiple pe care le au în faţă. Există serioase rămîneri în urmă în ceea ce priveşte buna organi­zare a fluxului de producţie, in­troducerea tehnologiilor moderne, precum şi în folosirea corespunză­toare a dotării cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, care trebuiau să creeze condiţii nu numai pentru realizarea planului, dar chiar pen­tru depăşirea lui. In fond, cu capacităţile exist­en­v la' '„Elec­troputere“, cu dotarea realizată în ultimii 4—5 ani, cu cei 11 000 de oameni ai muncii pe care îi are, se putea face mult mai mult. Pro­ducţia pe care o realizează astăzi uzina nu corespunde efortului fă­cut de statul nostru pentru dez­voltarea acestei unităţi şi nu este pe măsura posibilităţilor acestui colectiv în care sunt oameni cu înaltă calificare ; îi cunosc pe unii dintre ei încă din 1946 şi ştiu că pot face mai mult. Dar, dacă vorbim de organiza­ţia de partid din uzină, trebuie să ne punem, totodată, şi întrebarea : ce a făcut comitetul municipal de partid ? Mă aşteptam ca secretarul comitetului municipal să vorbeas­că ceva mai mult despre acest lu­cru ; or, numai nişte lucruri ge­nerale nu ne pot satisface. In de­finitiv, în Craiova sunt cîteva în­treprinderi mari. „Electroputere“ este cea mai mare întreprindere din oraş. Ea trebuie să stea în atenţia zilnică a biroului, a comi­tetului orăşenesc şi, în aceeaşi mă­sură, a comitetului judeţean, a bi­roului judeţean, inclusiv a primu­lui secretar. Nu vreau să înţeleagă cineva — nici chiar ministrul, care este de faţă — că ministerul este în vreun fel absolvit de lipsurile care-i re­vin. Numărîndu-se printre cele mai mari uzine din ramura res­pectivă, era normal ca această în­treprindere să se bucure de o mai mare atenţie din partea ministe­rului. Or, o perioadă îndelungată din anul 1973 în uzină nu a exis­tat o conducere corespunzătoare ; directorul centralei care a fost nu­mit nu s-a prezentat, iar ministe­rul a închis ochii, i-a admis să stea în Bucureşti. La aceste lip­suri din uzină a contribuit şi po­ziţia ministerului faţă de asigura­rea îndrumării şi conducerii cores­punzătoare a întreprinderii. Aşa cum am mai spus şi în alte îm­prejurări, o asemenea uzină — de altfel orice întreprindere economi­că — trebuie să fie în stare să treacă rapid de la o producţie la alta, în raport cu necesităţile vieţii, cu cerinţele interne şi ale pieţei internaţionale. Or, poziţia pe care o au tovarăşii de la minister, de a accepta ca uzina să producă su­plimentar locomotive, este o pozi­ţie cu care nu putem fi de acord. Din punct de vedere tehnic, o ase­menea uzină trebuie să fie în stare să producă orice. In timp ce noi importăm o serie de mo­toare şi aparatură din Vest, uzina de aici se plînge că nu are acoperită cu comenzi întreaga ca­pacitate, deşi în profilul ei intră tocmai realizarea unor asemenea motoare electrice şi aparatură. In ce priveşte aparatura ce se reali­zează la această uzină, trebuie a­­rătat că se menţin în producţie tipuri vechi, care nu mai cores­pund cerinţelor actuale. Deci lu­crurile nu sunt chiar aşa de sim­ple şi nu se poate trece peste ele cu uşurinţa cu care s-a trecut as­tăzi, aici. Aceasta, în ce priveşte problema nerealizării generale a planului de producţie, a productivităţii muncii, a neajunsurilor legate de nivelul tehnic şi, în general, de organizarea activităţii în această întreprindere. Dar la toate aces­tea s-au adăugat anul trecut o se­rie de abateri grave, de încălcări ale legilor şi disciplinei financia­re, prin raportarea, pînă în no­iembrie 1973, a unei producţii ne­realizate în valoare de 138 mili­oane lei. Ceea ce este grav e că nimeni din întreprindere nu a în­cercat ca cel puţin să sesizeze a­­cest lucru şi să nu admită ca el să continue. Nici comitetul oră­şenesc de partid şi nici comitetul judeţean — am în vedere aici bi­roul, care are în atribuţii con­trolul zilnic al activităţii — nu s-au sesizat de această situaţie şi nu au acţionat la timp. De-abia după controlul făcut de brigada Comitetului Central — al unei comisii a Controlului muncitoresc, Secţiei organizatorice şi altor or­ganisme centrale, la care au par­ticipat, în spiritul metodelor noastre de muncă, şi reprezentan­ţii comitetului de partid — comi­tetul judeţean a cunoscut aceste lucruri — deşi, să vă spun cinstit, impresia tovarăşilor care au făcut controlul este că ceva a ştiut şi biroul comitetului judeţean, dar a crezut că lucrurile se vor so­luţiona pe parcurs. Nu există, fi­reşte, o certitudine în această pri­vinţă, dar tovarăşii care au con­trolat ne-au informat în cadrul Secretariatului că au această im­presie şi eu doresc să o pun în faţa activului de partid. Dar, ori­cum, este greu de închipuit ca timp de 11 luni de zile nimeni să nu se fi sesizat în vreun fel de această situaţie. De-abia după 30 noiem­(Continuare în pag. a ii-a) C­UVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOL­AE CEAUŞESCU la întîlnirea cu activul de partid din judeţul Dolj — miercuri, 29 mai 1974 — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAÂN Anu! XLIII Nr. 9883 Sîmbătă 1 iunie 1974 6 PAGINI 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Intre centrală şi între­prinderi legătură ope­rativă, funcţională • O îndatorire a şcolii de toate gradele: cultivarea gîndirii teh­nice • Rubricile noastre : Din poşta redacţiei: fapte, opinii, propu­neri ; Note de lectu­ră ; Sport; De pretu­tindeni Azi, în cartierul bucureştean Berceni PREŞEDINTELE REPUBLICII, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORILOR Republicii Guineea In ziua de 31 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Ibrahima Camara, care şi-a prezentat scrisorile prin care este acreditat în calitate de amba­sador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Guineea în ţara noastră. (Cuvîntările rostite, in pagina a V-a). Australiei Vineri, 31 mai a.c., la Palatul Consiliului de Stat, preşedintele Republicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, l-a pri­mit pe Malcolm Richard Booker, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Australiei în țara noas­tră. (Cuvîntările rostite, in pagina a V-a). Ţara îşi zăreşte viitorul în ochii copiilor săi Copiii din întreaga lume sunt sărbătoriţi astăzi, sub semnul lup­tei popoarelor pentru pace şi co­laborare internaţională, pentru un climat care să asigure pretutindeni celor mici o copilărie senină. „Ziua internaţională a copilului", tradi­ţională sărbătoare a celei mai tine­re generaţii. Îmbracă în ţara noas­tră haina colorată a bucuriei mili­oanelor de copii, a recunoştinţei lor faţă de grija părintească a par­tidului şi a statului, faţă de stră­daniile întregii societăţi socialiste pentru ca ei să beneficieze de toate roadele pe care le oferă o societate în plină dezvoltare, societatea so­cialistă. Cuprinzătorul tablou al manifes­tărilor concrete ilustrînd atenţia cu care sunt înconjurate tinerele vlăs­tare ale patriei include nenumărate fapte semnificative : de la manua­lele şcolare gratuite la zecile de construcţii şcolare care an de an se dau în folosinţă in întreaga ţară, de la jucăriile pentru cei mici la „casele tehnicii", gazde primitoare pentru mii de pionieri şi elevi. Cîteva cifre, ilustrînd dezvoltarea bazei materiale, sînt elocvente, prin ele însele : reţeaua de creşe şi gră­diniţe cuprinde, la ora actuală, cir­ca 11 500 de instituţii preşcolare, cu peste 591 000 locuri şi 595 creşe, de întreprindere şi de cartier, cu pes­te 41 000 de locuri. In anul în curs vor fi date în folosinţă 25 800 locuri în creşe şi 15 060 in grădiniţe. Deci, pînă la sfirşitul anului, alţi peste 40 000 de copii vor beneficia de locuri în construcţii noi. Grija pe care sta­tul nostru o poartă copiilor se re­flectă şi in sprijinul acordat fa­miliilor cu mai mulţi copii, ca şi în acordarea alocaţiilor de stat pentru cei pînă la 16 ani, de acest drept beneficiind şi copiii ţărani­lor cooperatori. Preocupaţi unanim de a crea co­piilor condiţii optime de creştere, de instruire, asociem acestor efor­turi sentimentul major al răspun­derilor de ordin educativ, privind creşterea şi formarea unei gene­raţii animate de spirit revoluţio­nar, de dragoste şi devotament faţă de patria socialistă, faţă de cauza partidului comunist — che­zăşia viitorului ei fericit. „Ceea ce este hotărîtor în forma­rea copiilor ca oameni înaintaţi ai epocii socialismului şi comunismu­lui este de a sădi în inimile lor iubirea şi respectul faţă de mun­că, izvorul celor mai mari şi mai depline satisfacţii, principalul mij­loc de perfecţionare umană, de progres social — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a­­ Organizaţiei Pionieri­lor. Pentru pionieri, pentru toţi şcolarii nu poate exista dorinţă mai nobilă decît aceea ca fiecare, pe măsura forţelor sale, să parti­cipe la clocotitoarea construcţie a noii orinduiri din patria noastră, să-şi aducă contribuţia, oricît de mică, la sporirea frumuseţii şi bo­găţiei ţării, la realizarea înaltelor idealuri de progres şi civilizaţie”. Formarea acestei generaţii, schimbul de mîine al constructori­lor societăţii socialiste şi comunis­te, presupune o vastă şi complexă activitate educativă desfăşurată de întreaga noastră societate, misiune înaltă la care concură familia, şco­lile de toate gradele, organizaţiile de pionieri şi U.T.C. Cheia de boltă a întregii lor activităţi o constituie cultivarea, de la cea mai fragedă vîrstă, a năzuinţei copiilor de a deveni fii devotaţi ai po­porului şi ai partidului, de a se (Continuare în pag. a II-a) Noi obiective industriale MEHEDINŢI NEAMŢ Intensa activitate de cerceta­re şi investiţii care se desfă­şoară la Combinatul de fire şi fibre chimice din Săvineşti s-a concretizat în finalizarea lu­crărilor la om nou şi important obiectiv economic. Este vorba de obţinerea primelor cantităţi de produse la cea dintâi instala­ţie din ţara noastră pentru rea­lizarea firelor de relon tip „co­ver tufting“. Tehnologia fabri­cării acestui nou produs a fost elaborată de către specialiştii combinatului. Prin obţinerea acestui nou produs se asigură o valorificare superioară a ma­teriei prime şi pentru diversifi­carea continuă a producţiei. Gradul înalt de automatizare a acestei instalaţii permite reali­zarea, in acelaşi timp, a unei game de fire vopsite în 6 culori. La Drobeta Turnu-Severin a intrat în producţie o nouă şi modernă fabrică de producere şi îmbuteliere a oxigenului. U­­nitatea va asigura zilnic între­gul necesar de oxigen pentru întreprinderea de vagoane — principala beneficiară — cit şi pentru celelalte mari unităţi industriale din judeţ. BUZĂU In perimetrul zonei indus­triale din municipiul Buzău a intrat în probe tehnologice pri­ma capacitate de producţie a noii întreprinderi textile, de 4,4 milioane metri pătraţi ţesă­turi din bumbac. In final, noua întreprindere va avea o capaci­tate anuală de 27 milioane metri pătraţi ţesături. Utilată cu e­­chipamente tehnologice de mare randament fabricate în ţară, noua unitate buzoiană va con­tribui la realizarea unui volum sporit de ţesături necesare eco­nomiei naţionale. CU PRILEJUL ALEGERII ÎN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL U.C.I. PE TIMP NELIMITAT Tovarăşului IOSIP BROZ TITO Preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia BELGRAD Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte cu mandat nelimitat al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, am deosebita plăcere de a vă adresa, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al meu personal, cele mai cordiale felicitări, îm­preună cu urările sincere de succes în îndeplinirea acestei sarcini da cea mai mare răspundere și a hotărîrilor adoptate de cel de-al X-lea congres al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, îmi exprim şi pe această cale convingerea fermă că relaţiile frăţeşti de colaborare tovărăşească multilaterală dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre popoarele şi ţările noastre vecine se vor extinde şi dezvolta în continuare în spiritul convorbirilor pe care le-am avut împreună, spre binele popoarelor României şi Iugoslaviei, al cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român

Next