Scînteia, iunie 1974 (Anul 43, nr. 9883-9908)
1974-06-01 / nr. 9883
Stimaţi tovarăşi, Şedinţa activului de partid din judeţul Dolj a fost organizată cu scopul de a dezbate unele probleme ale activităţii organizaţiei de partid, de a face un bilanţ cu privire la rezultatele obţinute în îndeplinirea planului cincinal de către oamenii muncii din judeţ şi, desigur, de a discuta împreună ce trebuie făcut în vederea îmbunătăţirii muncii, pentru a asigura realizarea în cele mai bune condiţii a Directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, trebuie să vă spun de la început că această şedinţă a fost determinată şi de gravele abateri care s-au produs în activitatea unor întreprinderi din judeţul Dolj. Am dorit ca aceste probleme să facă obiectul unei analize mai temeinice în cadrul activului de partid. Doresc mai întîi să mă refer la ceea ce s-a făcut în judeţ, deşi pentru fiecare din cei prezenţi aici sunt cunoscute rezultatele activităţii în cei trei ani şi cinci luni care au trecut din acest cincinal. In înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a tuturor regiunilor şi zonelor ţării, de amplasare cît mai raţională a forţelor de producţie pe teritoriul patriei noastre, şi judeţul Dolj a beneficiat, din plin, de această orientare generală. Din 1965 şi pînă în prezent, producţia industrială a judeţului a crescut de la 3,9 miliarde, în 1965, la 9,8 miliarde în 1970 şi se prevede să ajungă, în 1975, la peste 18 miliarde lei. In acest fel, judeţul Dolj se va număra printre judeţele fruntaşe în ce priveşte volumul producţiei industriale. A crescut, de asemenea, în mod corespunzător, valoarea producţiei industriale pe locuitor, de la 5 700 lei în 1965 la 13 500 în 1970 şi se apreciază să ajungă la peste 24 000 în 1975. Numărul de oameni ai muncii care lucrează în industrie şi în celelalte activităţi neagricole a crescut, de asemenea, de la 175 000 în 1965 la 242 000 în 1974. A crescut, totodată, producţia agricolă, de la 2,9 miliarde în 1965, preconizîndu-se să se ajungă, în 1975, la 5,6 miliarde lei. S-au realizat investiţii importante pentru dezvoltarea impetuoasă a industriei ; pe această bază s-au creat mari unităţi de producţie, care ocupă locuri importante printre primele întreprinderi industriale din România. Succese de seamă s-au obţinut şi în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, în ridicarea nivelului de cunoştinţe al oamenilor muncii. Mă refer la aceasta pentru că, pînă la urmă, tot ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără pregătirea corespunzătoare a cadrelor pentru toate domeniile de activitate. Tocmai aceste cadre, oamenii au fost aceia care au reuşit să înfăptuiască în bune condiţii, sub conducerea organizaţiilor de partid, sarcinile ce le-au stat în faţă. S-a realizat, de asemenea, un număr important de construcţii de locuinţe şi alte aşezăminte socialculturale, în concordanţă cu programul şi măsurile generale de creştere a nivelului de trai al întregului popor. Au crescut veniturile şi nivelul general de trai al oamenilor muncii, al locuitorilor judeţului Dolj. De altfel, construcţiile de locuinţe realizate în Craiova sunt destul de elocvente în această privinţă. Am vizitat astăzi cîteva întreprinderi. Voi începe cu cele industriale. Mă refer mai întîi la Combinatul chimic, care a cunoscut o puternică dezvoltare în această perioadă şi continuă să se dezvolte, devenind una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din Republica Socialistă România. S-a vorbit aici de rezultatele sale. Doresc să arăt că şi pe primele 5 luni ale acestui an, planul de producţie se realizează în bune condiţii, chiar cu o depăşire. Desigur, vizita a fost destul de scurtă, dar impresiile pe care le am despre această unitate chimică sunt bune. Am vizitat uzina „Electroputere“, care s-a dezvoltat, de asemenea, foarte puternic, devenind o unitate cu peste 11 mii de oameni ai muncii, dotată cu maşini şi utilaje moderne. De asemenea, şi aici s-au obţinut o serie de rezultate pozitive. Impresii bune am şi despre celelalte două unităţi de construcţii de maşini vizitate — mă refer la uzinele „7 Noiembrie“ şi la Uzina de reparaţii auto. Şi aici oamenii muncii, comuniştii depun eforturi pentru a realiza în bune condiţii sarcinile pe care le au. Impresii bune mi-a produs şi fabrica de confecţii, care, dacă nu mă înşel, este a doua ca mărime după cea din Bucureşti. S-a vorbit aici de rezultatele obţinute în folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie, de preocuparea acestui colectiv pentru creşterea productivităţii muncii. Intr-adevăr, din ceea ce am putut constata în această vizită scurtă, se pare că acest colectiv de circa 6 000 de oameni ai muncii depune eforturi susţinute pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin. Deci, aş putea spune că impresiile generale din aceste vizite sunt bune ; am rămas cu convingerea “ că oamenii muncii din toate aceste unităţi depun eforturi susţinute pentru a contribui la înfăptuirea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a asigura Realizarea cincinalului înainte determen. Aş dori, de aceea, să adresez tuturor oamenilor muncii de la aceste întreprinderi şi din întreaga industrie a judeţului Dolj felicitări pentru rezultatele obţinute şi urări de succese tot mai mari. (Aplauze puternice). Din păcate, trebuie însă să vorbesc şi despre o serie de lipsuri, despre unele abateri grave care s-au produs la uzinele „Electroputere“ şi la Fabrica de celule electrice din Băileşti. Desigur, sunt o serie de lipsuri legate de faptul că nici uzinele „Electroputere“, nici „7 Noiembrie“ — şi mai sunt şi alte unităţi — nu şi-au realizat sarcinile de plan. Pe cinci luni din acest an, „Electroputere“ a realizat planul doar în proporţie de 88 la sută, iar „7 Noiembrie“ — de 90 la sută. Mai sunt şi unele întreprinderi din industria alimentară care, de asemenea, au serioase rămîneri în urmă. Neîndeplinirea sarcinilor de către aceste întreprinderi diminuează mult valoarea realizării şi chiar depăşirii planului de către celelalte întreprinderi. Sunt, de asemenea, serioase rămîneri în urmă în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, care, pe total judeţ, nu este realizată decît în proporţie de 94 la sută. Este semnificativ că în timp ce pe ţară producţia industrială, în primele 5 luni ale acestui an, a crescut cu 15,5 la sută, în Dolj această creştere este de numai 6,5 la sută, judeţul rămînînd în urmă, în această perioadă, cu aproape 140 milioane lei. După cum vedeţi, impresiile bune pe care le am, precum şi eforturile pe care le depun oamenii muncii sînt diminuate de aceste lipsuri care — este adevărat — se materializează la cîteva întreprinderi, dar cu o pondere mare, şi care influenţează negativ asupra întregii industrii din judeţ. Desigur, cauzele acestor lipsuri sînt diverse. In primul rînd ele pornesc de la felul în care conducerea uzinei „Electroputere“, comitetul oamenilor muncii, consiliul de conducere al centralei, organizaţia de partid din întreprindere au ştiut să soluţioneze problemele multiple pe care le au în faţă. Există serioase rămîneri în urmă în ceea ce priveşte buna organizare a fluxului de producţie, introducerea tehnologiilor moderne, precum şi în folosirea corespunzătoare a dotării cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, care trebuiau să creeze condiţii nu numai pentru realizarea planului, dar chiar pentru depăşirea lui. In fond, cu capacităţile existenv la' '„Electroputere“, cu dotarea realizată în ultimii 4—5 ani, cu cei 11 000 de oameni ai muncii pe care îi are, se putea face mult mai mult. Producţia pe care o realizează astăzi uzina nu corespunde efortului făcut de statul nostru pentru dezvoltarea acestei unităţi şi nu este pe măsura posibilităţilor acestui colectiv în care sunt oameni cu înaltă calificare ; îi cunosc pe unii dintre ei încă din 1946 şi ştiu că pot face mai mult. Dar, dacă vorbim de organizaţia de partid din uzină, trebuie să ne punem, totodată, şi întrebarea : ce a făcut comitetul municipal de partid ? Mă aşteptam ca secretarul comitetului municipal să vorbească ceva mai mult despre acest lucru ; or, numai nişte lucruri generale nu ne pot satisface. In definitiv, în Craiova sunt cîteva întreprinderi mari. „Electroputere“ este cea mai mare întreprindere din oraş. Ea trebuie să stea în atenţia zilnică a biroului, a comitetului orăşenesc şi, în aceeaşi măsură, a comitetului judeţean, a biroului judeţean, inclusiv a primului secretar. Nu vreau să înţeleagă cineva — nici chiar ministrul, care este de faţă — că ministerul este în vreun fel absolvit de lipsurile care-i revin. Numărîndu-se printre cele mai mari uzine din ramura respectivă, era normal ca această întreprindere să se bucure de o mai mare atenţie din partea ministerului. Or, o perioadă îndelungată din anul 1973 în uzină nu a existat o conducere corespunzătoare ; directorul centralei care a fost numit nu s-a prezentat, iar ministerul a închis ochii, i-a admis să stea în Bucureşti. La aceste lipsuri din uzină a contribuit şi poziţia ministerului faţă de asigurarea îndrumării şi conducerii corespunzătoare a întreprinderii. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, o asemenea uzină — de altfel orice întreprindere economică — trebuie să fie în stare să treacă rapid de la o producţie la alta, în raport cu necesităţile vieţii, cu cerinţele interne şi ale pieţei internaţionale. Or, poziţia pe care o au tovarăşii de la minister, de a accepta ca uzina să producă suplimentar locomotive, este o poziţie cu care nu putem fi de acord. Din punct de vedere tehnic, o asemenea uzină trebuie să fie în stare să producă orice. In timp ce noi importăm o serie de motoare şi aparatură din Vest, uzina de aici se plînge că nu are acoperită cu comenzi întreaga capacitate, deşi în profilul ei intră tocmai realizarea unor asemenea motoare electrice şi aparatură. In ce priveşte aparatura ce se realizează la această uzină, trebuie arătat că se menţin în producţie tipuri vechi, care nu mai corespund cerinţelor actuale. Deci lucrurile nu sunt chiar aşa de simple şi nu se poate trece peste ele cu uşurinţa cu care s-a trecut astăzi, aici. Aceasta, în ce priveşte problema nerealizării generale a planului de producţie, a productivităţii muncii, a neajunsurilor legate de nivelul tehnic şi, în general, de organizarea activităţii în această întreprindere. Dar la toate acestea s-au adăugat anul trecut o serie de abateri grave, de încălcări ale legilor şi disciplinei financiare, prin raportarea, pînă în noiembrie 1973, a unei producţii nerealizate în valoare de 138 milioane lei. Ceea ce este grav e că nimeni din întreprindere nu a încercat ca cel puţin să sesizeze acest lucru şi să nu admită ca el să continue. Nici comitetul orăşenesc de partid şi nici comitetul judeţean — am în vedere aici biroul, care are în atribuţii controlul zilnic al activităţii — nu s-au sesizat de această situaţie şi nu au acţionat la timp. De-abia după controlul făcut de brigada Comitetului Central — al unei comisii a Controlului muncitoresc, Secţiei organizatorice şi altor organisme centrale, la care au participat, în spiritul metodelor noastre de muncă, şi reprezentanţii comitetului de partid — comitetul judeţean a cunoscut aceste lucruri — deşi, să vă spun cinstit, impresia tovarăşilor care au făcut controlul este că ceva a ştiut şi biroul comitetului judeţean, dar a crezut că lucrurile se vor soluţiona pe parcurs. Nu există, fireşte, o certitudine în această privinţă, dar tovarăşii care au controlat ne-au informat în cadrul Secretariatului că au această impresie şi eu doresc să o pun în faţa activului de partid. Dar, oricum, este greu de închipuit ca timp de 11 luni de zile nimeni să nu se fi sesizat în vreun fel de această situaţie. De-abia după 30 noiem(Continuare în pag. a ii-a) CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la întîlnirea cu activul de partid din judeţul Dolj — miercuri, 29 mai 1974 — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAÂN Anu! XLIII Nr. 9883 Sîmbătă 1 iunie 1974 6 PAGINI 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Intre centrală şi întreprinderi legătură operativă, funcţională • O îndatorire a şcolii de toate gradele: cultivarea gîndirii tehnice • Rubricile noastre : Din poşta redacţiei: fapte, opinii, propuneri ; Note de lectură ; Sport; De pretutindeni Azi, în cartierul bucureştean Berceni PREŞEDINTELE REPUBLICII, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE A AMBASADORILOR Republicii Guineea In ziua de 31 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Ibrahima Camara, care şi-a prezentat scrisorile prin care este acreditat în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în ţara noastră. (Cuvîntările rostite, in pagina a V-a). Australiei Vineri, 31 mai a.c., la Palatul Consiliului de Stat, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a primit pe Malcolm Richard Booker, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Australiei în țara noastră. (Cuvîntările rostite, in pagina a V-a). Ţara îşi zăreşte viitorul în ochii copiilor săi Copiii din întreaga lume sunt sărbătoriţi astăzi, sub semnul luptei popoarelor pentru pace şi colaborare internaţională, pentru un climat care să asigure pretutindeni celor mici o copilărie senină. „Ziua internaţională a copilului", tradiţională sărbătoare a celei mai tinere generaţii. Îmbracă în ţara noastră haina colorată a bucuriei milioanelor de copii, a recunoştinţei lor faţă de grija părintească a partidului şi a statului, faţă de strădaniile întregii societăţi socialiste pentru ca ei să beneficieze de toate roadele pe care le oferă o societate în plină dezvoltare, societatea socialistă. Cuprinzătorul tablou al manifestărilor concrete ilustrînd atenţia cu care sunt înconjurate tinerele vlăstare ale patriei include nenumărate fapte semnificative : de la manualele şcolare gratuite la zecile de construcţii şcolare care an de an se dau în folosinţă in întreaga ţară, de la jucăriile pentru cei mici la „casele tehnicii", gazde primitoare pentru mii de pionieri şi elevi. Cîteva cifre, ilustrînd dezvoltarea bazei materiale, sînt elocvente, prin ele însele : reţeaua de creşe şi grădiniţe cuprinde, la ora actuală, circa 11 500 de instituţii preşcolare, cu peste 591 000 locuri şi 595 creşe, de întreprindere şi de cartier, cu peste 41 000 de locuri. In anul în curs vor fi date în folosinţă 25 800 locuri în creşe şi 15 060 in grădiniţe. Deci, pînă la sfirşitul anului, alţi peste 40 000 de copii vor beneficia de locuri în construcţii noi. Grija pe care statul nostru o poartă copiilor se reflectă şi in sprijinul acordat familiilor cu mai mulţi copii, ca şi în acordarea alocaţiilor de stat pentru cei pînă la 16 ani, de acest drept beneficiind şi copiii ţăranilor cooperatori. Preocupaţi unanim de a crea copiilor condiţii optime de creştere, de instruire, asociem acestor eforturi sentimentul major al răspunderilor de ordin educativ, privind creşterea şi formarea unei generaţii animate de spirit revoluţionar, de dragoste şi devotament faţă de patria socialistă, faţă de cauza partidului comunist — chezăşia viitorului ei fericit. „Ceea ce este hotărîtor în formarea copiilor ca oameni înaintaţi ai epocii socialismului şi comunismului este de a sădi în inimile lor iubirea şi respectul faţă de muncă, izvorul celor mai mari şi mai depline satisfacţii, principalul mijloc de perfecţionare umană, de progres social — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a Organizaţiei Pionierilor. Pentru pionieri, pentru toţi şcolarii nu poate exista dorinţă mai nobilă decît aceea ca fiecare, pe măsura forţelor sale, să participe la clocotitoarea construcţie a noii orinduiri din patria noastră, să-şi aducă contribuţia, oricît de mică, la sporirea frumuseţii şi bogăţiei ţării, la realizarea înaltelor idealuri de progres şi civilizaţie”. Formarea acestei generaţii, schimbul de mîine al constructorilor societăţii socialiste şi comuniste, presupune o vastă şi complexă activitate educativă desfăşurată de întreaga noastră societate, misiune înaltă la care concură familia, şcolile de toate gradele, organizaţiile de pionieri şi U.T.C. Cheia de boltă a întregii lor activităţi o constituie cultivarea, de la cea mai fragedă vîrstă, a năzuinţei copiilor de a deveni fii devotaţi ai poporului şi ai partidului, de a se (Continuare în pag. a II-a) Noi obiective industriale MEHEDINŢI NEAMŢ Intensa activitate de cercetare şi investiţii care se desfăşoară la Combinatul de fire şi fibre chimice din Săvineşti s-a concretizat în finalizarea lucrărilor la om nou şi important obiectiv economic. Este vorba de obţinerea primelor cantităţi de produse la cea dintâi instalaţie din ţara noastră pentru realizarea firelor de relon tip „cover tufting“. Tehnologia fabricării acestui nou produs a fost elaborată de către specialiştii combinatului. Prin obţinerea acestui nou produs se asigură o valorificare superioară a materiei prime şi pentru diversificarea continuă a producţiei. Gradul înalt de automatizare a acestei instalaţii permite realizarea, in acelaşi timp, a unei game de fire vopsite în 6 culori. La Drobeta Turnu-Severin a intrat în producţie o nouă şi modernă fabrică de producere şi îmbuteliere a oxigenului. Unitatea va asigura zilnic întregul necesar de oxigen pentru întreprinderea de vagoane — principala beneficiară — cit şi pentru celelalte mari unităţi industriale din judeţ. BUZĂU In perimetrul zonei industriale din municipiul Buzău a intrat în probe tehnologice prima capacitate de producţie a noii întreprinderi textile, de 4,4 milioane metri pătraţi ţesături din bumbac. In final, noua întreprindere va avea o capacitate anuală de 27 milioane metri pătraţi ţesături. Utilată cu echipamente tehnologice de mare randament fabricate în ţară, noua unitate buzoiană va contribui la realizarea unui volum sporit de ţesături necesare economiei naţionale. CU PRILEJUL ALEGERII ÎN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL U.C.I. PE TIMP NELIMITAT Tovarăşului IOSIP BROZ TITO Preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia BELGRAD Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte cu mandat nelimitat al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, am deosebita plăcere de a vă adresa, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al meu personal, cele mai cordiale felicitări, împreună cu urările sincere de succes în îndeplinirea acestei sarcini da cea mai mare răspundere și a hotărîrilor adoptate de cel de-al X-lea congres al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, îmi exprim şi pe această cale convingerea fermă că relaţiile frăţeşti de colaborare tovărăşească multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre popoarele şi ţările noastre vecine se vor extinde şi dezvolta în continuare în spiritul convorbirilor pe care le-am avut împreună, spre binele popoarelor României şi Iugoslaviei, al cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român