Scînteia, august 1974 (Anul 43, nr. 9935-9960)

1974-08-01 / nr. 9935

A Auspicii rodnice pentru un eveniment istoric: CONGRESUL PARTIDULUI NOSTRU Profundă şi temeinică pregătire ideologică, politică şi organizatorică pentru marele forum comunist al ţârii tenţia şi interesul viu ale intregului nostru popor au fost polarizate in aceste zile de lucrările plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, lucrări strălucit încununate prin cuvîntarea secretarului general al partidu­­lui, ■ tovarășul Nicolae Ceaușescu, publicată în zia- - -----O­rele de ieri. Semnificaţia deosebită a plenarei decurge din faptul că ea a adoptat hotăriri de cea mai mare însemnătate pentru pregătirea Congresu­lui al XI-lea al partidului, a dezbătut şi şi-a însuşit docu­mente cu adevărat istorice in viaţa partidului şi a po­porului, menite să devină, prin adoptarea de către Con­gres, programul teoretic şi îndreptarul de acţiune prac­tică in vederea făuririi so­cietăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintării României pe calea edificării comunismului. In unanimi­tatea cu care au fost adop­tate aceste documente şi-a găsit reflectare strinsa unita­te ce caracterizează foru­rile conducătoare ale partidu­lui nostru, partidul în intre- -----------------------­iul său. Pregătindu-se pentru aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei, poporul român are sa­tisfacţia că va sărbători acest măreţ eveniment nu numai trecind în revistă bilanţul deosebit de bogat al înfăptuirilor din cele trei decenii de viaţă nouă, dar şi bucurîndu-se de asemenea perspective însufleţitoare de viitor cum­ sînt cele prefigurate în proiectul de program al partidu­lui, in proiectul de directive pentru viitorul cincinal şi prognozele de dezvoltare a tării pînă in 1990. Poporul nostru a verificat prin întreaga sa experienţă da viată din ultimele decenii con­cordanta dintre vorbă şi faptă proprie parti­dului, adevărul că ceea ce a proiectat parti­dul comuniştilor şi­ a găsit întotdeauna tradu­cere în viaţă, s-a materializat in realizări care au schimbat radical Înfăţişarea ţării, condiţiile de trai ale celor ce muncesc. Oamenii muncii au, aşadar, toate temeiurile să fie convinşi că şi ceea ce se prevede în documentele adoptate de recenta plenară se va înfăptui, că sub con­ducerea partidului vor urca trepte tot mai inalte ale progresului si civilizației socialiste. In cuvîntarea sa la plenară, tovarășul Nicolae Ceausescu a făcut o amplă prezentare a pmtee-" 'tellr de program si de directive, a reliefat 4Tii­niile fundamentale şi trăsăturile generale cele mai caracteristice ale acestor documente, înte­meiat pe concepţia ştiinţifică despre lume — materialismul dialectic şi istoric — aplicată crea­tor la realităţile şi particularităţile economice, politice, sociale ale României, proiectul de pro­gram sintetizează în mod strălucit şi trage con­cluziile corespunzătoare din experienţa istorică multiseculară a României, ca şi din experienţa anilor de construcţie socialistă, dă o orientare clară pentru întreaga activitate pe plan naţio­nal şi internaţional a partidului şi poporului nostru, stabileşte linia generală de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral ----------------------- dezvoltate şi de Înaintare pe calea comunismului în Româ­nia, de participare activă a ţării noastre la viaţa inter­naţională, la lupta pentru transformarea pe baze noi a omenirii, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune, îşi află, astfel, oglindire în cuprinsul proiectului de pro­gram continuitatea istorică a luptei necurmate a poporu­lui nostru pentru libertate, unitate şi independenţă, a forţelor înaintate, democra­tice şi a mişcării muncito­reşti, permanenţa idealurilor revoluţionare de eliberare naţională şi socială şi reali­zarea lor, pe un plan supe­rior, sub conducerea partidu­lui comunist, in condiţiile socialismului. Tezele şi ori­entările definite în proiectul ———————— de program cu privire la dezvoltarea puternică a for­ţelor de producţie, amplasarea lor raţională pe teritoriul ţării, perfecţionarea relaţiilor de pro­ducţie şi sociale şi dezvoltarea democraţiei, în­tărirea rolului conducător al partidului şi întă­rirea rolului statului, rezolvarea ».justă in cont.t­­i­nuare, pe bază principiilor lui, a problemei naţionale, formarea omului nou, înaintat — toate jalonează direcţiile fundamen­tale de concentrare a energiilor poporului in ur­mătorii 20—25 de ani. (Continuare în pag. a IV-a) „Perioada de pregătire a Congresului, perioada alegerii în partid a organelor conducătoare şi a delegaţilor la Congres să constituie un prilej de analiză temeinică a muncii depuse de fiecare organizaţie de partid, de fiecare membru al partidului, de fiecare organism, de jos şi pînâ la Comitetul Central al partidului. Adunările şi conferinţele de partid, dezbaterea programului şi a directivelor trebuie să ducă la ridicarea nivelului politico-ideologic, la întărirea organizatorică a partidului, la creşterea spiritului critic şi autocritic, la dezvoltarea democraţiei de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, la creşterea forţei de acţiune şi a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. Totodată trebuie să obţinem o întărire şi mai puternică a disciplinei de partid, a răspunderii fiecărui comunist în înde­plinirea sarcinilor încredinţate de partid în orice domeniu de activitate". NICOLAE CEAUŞESCU IN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre: Fap­tul divers. Sport, De pretutindeni PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9935 Joi 1 august 1974 6 PAGINI-30 BANI REZERVELE PRODUCŢIEI devin resurse ale bunăstării LA CHEMAREA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., IN ÎNTREPRINDERI SE IAU MASURI PENTRU CREŞTEREA SUPLIMENTARĂ A PRODUCŢIEI Angajamentele insufletitoare de creştere suplimentară a pro­ducţiei, în condiţii de Înaltă efi­cienţă, asumate de oamenii muncii In aceste zile, constituie un edificator ,răspuns la chema­rea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind sporirea con­tribuţiei fiecărui colectiv la creş­terea avuţiei naţionale, prin în­făptuirea şi depăşirea tuturor sarcinilor cantitative şi calitative ale planului pe acest an şi rea­lizarea înainte de termen a ac­tualului cincinal. Teleconferinţa de astăzi cu corespondenţi ai „Scînteii“ se referă la măsu­rile care se stabilesc in între­prinderi pentru creşterea supli­mentară a producţiei fizice. „ O primă relatare din Reşiţa, de la Nicolae Catană . „ Siderurgiştii din Reşiţa, ca toţi oamenii muncii din patria noastră, au primit cu deosebită satisfacţie măsurile privitoare la majorarea retribuţiei tarifare şi acţionează ferm,­in aceste zile, pentru trans­punerea în practică a sarcini­lor subliniate în chemarea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. De pildă, comitetul de partid al combinatului a iniţiat o amplă dez­batere cu comuniştii, cu întregul co­lectiv, asupra recentelor măsuri pri­vind ridicarea nivelului de trai, pu­nând un accent deosebit pe desco­perirea şi valorificarea de noi re­zerve menite să ducă la creşterea producţiei fizice, in condiţii de înal­tă eficienţă, în aşa fel ca majorările de retribuţie de care vor beneficia să fie acoperite integral prin efor­tul propriu al colectivului. — Care ar fi lucrul esenţial asu­pra căruia este concentrată atenţia siderurgiştilor reşiţeni ? — In acest an ei şi-au propus să atingă, pentru prima oară in istoria acestei vetre metalurgice a ţării, o producţie fizică absolută de UN MI­LION DE TONE DE OŢEL. Şi, prin tot ce se face la furnale şi oţelărie, la laminoare, în toate secţiile com­binatului, siderurgiştii dovedesc că angajamentul lor va fi depăşit. De altfel, la oţelărie, unde colectivul lucrează încă din acest an la nive­lul indicilor de folosire a capacităţilor de producţie prevăzuţi pentru anul 1975, planul „Ia zi“ a fost depăşit cu 25 000 de tone de oţel ; la laminoare întregul spor suplimentar de produc­ţie se obţine pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii. — La ce alte realizări de presti­giu se gîndesc acum reşiţenii ? — Iată-i, bunăoară, pe cei de la laminoare, care tocmai în aceste zile şi-au onorat integral angajamentul anual asumat în întrecere. Din re­latarea secretarului comitetului de partid din secţie, tovarăşul Nicolae Andriţoiu, am reţinut un fapt sem­nificativ pentru ecoul pe care l-a avut recenta chemare a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în sco­pul sporirii suplimentare a produc­ţiei şi ridicării eficienţei economi­ce. Colectivul acestei secţii a hotă­­rît să-şi amplifice substanţial an­gajamentul iniţial, astfel ca pe în­tregul an să realizeze peste plan o producţie de aproape 30 000 tone de laminate. — Ce garanţii există că acest an­gajament va fi înfăptuit ? — Disciplina de fier în desfăşura­rea producţiei şi a muncii. Iar la baza acestei discipline muncitoreşti ferme stau nu numai conştiinţa po­litică a colectivului, ci şi progra­marea raţională a fabricaţiei. Pen­tru lunile următoare, pînă la sfîrşi­__________Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a IlI-a) ú Deseori sunt întrebat de ce în creaţia mea literară mă refer cu precădere la Reşiţa. Ce-aş putea răspun­de ? Dacă aş spune că a­­ceasta nu se datorează unor motive de patriotism local, răspunsul poate nu va pă­rea prea convingător. In realitate nu motivele su­biective, ci cele obiective sint hotărîtoare ! Adevărul este că nu cunosc mai bine alţi oameni decit pe conce­tăţenii mei reşiţeni. Privind realist lucrurile, multe din cele ce se petrec azi la Reşiţa sunt caracteristice pentru procesul de indus­trializare al întregii ţări. Este vorba de un factor, obiectiv esenţial. Această lume complexă, care tră­ieşte şi munceşte pe tărî­­mul industriei socialiste, reprezintă o generoasă sursă de inspiraţie,­ îndeo­sebi muncitorii, tehnicienii, inginerii care îşi bazează cunoştinţele lor umane şi profesionale pe o experien­ţă ■ muncitorească de zece generaţii. Prima impresie, stărui­toare şi pe deplin confir­mată, este aceea că Reşiţa a rămas tînără. Nu am în vedere doar noile cartiere şi halele uzinale, ci în pri­mul rînd oamenii şi activi­tatea lor, planurile şi visu­rile lor, participarea lor foarte vie, bogată la viaţa politică, socială şi culturală a acestui oraş muncitoresc. Spiritul revoluţionar al muncitorilor, dirzenia şi elanul. Încrederea lor ne­ţărmurită de a-şi putea făuri o existenţă mai bună, mai demnă sunt caracteris­tici permanente care s-au păstrat la fel de puternice, tinere şi inepuizabile — asemenea clocotului dogo­ritor al focului de două sute şi trei ani al furnale­lor. Hotărîtoare in acest sens sint noile condiţii is­torice de după 23 August 1944, programul revoluţio­nar al partidului nostru, înlăturarea capitalismului însemnări de Anton BREITENHOFER şi a exploatării, edificarea noii orînduiri care a creat pentru prima oară în isto­ria României posibilităţi re­ale pentru progresul şi feri­cirea omului. In toţi aceşti ani de luptă revoluţionară şi de construcţie socialistă, Reşiţa a întinerit, devenind totodată mult mai matură. Uzina şi oraşul reprezintă o citadelă a elanului tine­resc şi a muncii creatoare, in cadrul căreia tehnica modernă, elanul şi compe­tenţa sunt la ele acasă. In cadrul unor convorbiri literare cu muncitori, elevi şi alţi locuitori ai oraşului meu de baştină, unii par­ticipanţi la acest dialog şi-au exprimat părerea că, in literatura noastră actua­lă, muncitorii sunt repre­zentaţi prea palid, schema­tic sau idealizat. Ei au sub­liniat că muncitorul, mais­trul sau inginerul de tra­diţie, urmaş al mai multor generaţii muncitoreşti, este incă prea puţin cunoscut, iar priceperea şi,, calităţile sale nu sunt îndeajuns de reliefate. S-a vorbit şi des­pre tradiţiile muncitoreşti, despre muncă in calitatea ei de element vital, despre blazonul profesiunii şi des­pre noile condiţii de muncă şi de viaţă. „Şi totuşi, spu­nea un tînăr muncitor, a­­cest lucru n-ar trebui înţe­les ca şi cum oamenii zile­lor noastre n-ar mai avea griji şi probleme. Dimpo­trivă, progresul nostru este atît de impetuos, Incit une­ori cu greu putem ţine pa­sul cu el, fiind puşi zilnic să facem faţă unor noi pro­bleme, atît in uzină, cit şi acasă. Şi reuşim ce ne pro­punem, deoarece avem con­diţii corespunzătoare, avem partidul şi socialismul !“. Cine cunoaşte istoria muncitorilor reşiţeni ştie că tineretul a avut aici (Continuare in pag a II-a) tipTgi­tivi A­NT­TT. .U­TBILIAR Scriitori pe meleagurile natale Întinereşte Kat­rin­a Reşiţa MEMORABILUL AN XXX E­popeea Lotrului Act final la Lotru ? Nu. Doar începutul sfirşitului. Și o certitudine : perpetua continuitate. Cind, în 1966, hotărîrea privind captarea tuturor energiilor din bazi­nul Lotrului a fost adopta­tă, noua Românie, prinsă în impetuosul marș al dez­voltării, avea 22 de ani. Acum împlineşte trei de­cenii. N-au trecut decit opt ani de cind in munţii prea puţin umblaţi pînă atunci, dintre Făgăraş şi Paring, s-a pronunţat răspicat cu­­vîntul : aici ! Aici „însemna o suprafa­ţă de 8 000 km pătraţi, 100 de km în lung, 80 m­ lat, a 30-a parte a teritoriului ţării, pămînt care sfidează orizontala, numai munţi împăduriţi, legende şi săl­băticie. De la Jiet pînă la Sadu. Şi de sub crestele munţilor care domină Ţara Loviştei pînă la nesfirşitele generaţii­ înspumegate ale valurilor Oltului. Poteci a­­rareori călcate de pasul o­­mului, zeci de riuri şi dî­­m­uri gravitînd spre făga­şul Oltului ca nervurile u­­nei frunze de arţar, omeni­re putină, citeva sate ar­haice cu casele strînse ghem la ieşirea apelor din munţi. Păduri bătrine si plaiuri mioritice. Apoi, deodată, insinuîn­­du-se cu o năvalnică im­petuozitate in acest colt de tară rămas într-o patriar­hală stare de somnolenţă, a apărut lumea constructo­rilor. A celor ce îmblânzi­seră Bistriţa şi domestici­seră Argeşul. A celor ce măriseră duritatea de cre­mene a cuvîntului Bicaz şi îndrăzneau să ferece Por­ţile de Fier pentru a le deschide spre lumină. „Cea mai mare hidrocen­trală de pe apele interioa­re ale României“ nu în­seamnă un simplu grad de comparaţie, chiar dacă el este exprimat la superla­tiv. Ci mult mai mult de­cit atît. Căci adevăratul superlativ al giganticei con­strucţii de pe Lotru nu este meritat de altcineva decit de om, de miile de con­structori pentru care cu­­vîntul „imposibil“ a fost exclus din uz. Da, părea imposibil. Şi era în mod cert imposibil pentru o altă Românie. Era mult peste puterile ei, aşa cum o ast­fel de construcţie nu poa­te fi decit pe măsura pu­terilor omului liber în casa lui, care îşi asumă con­ştient responsabilităţile şi ştie să transforme cuvântul în faptă. Aici a fost mai întîi cuvintul. Cuvintul Partidului Comunist Ro­mân, transformat, de miile de constructori care i-au urmat chemarea,­in faptă. Iar fapta lor, după opt ani de trudă, de luptă cu săl­băticia locului şi cu stihii­le naturii, de luptă cu ei Înşişi întru călirea carac­terelor şi întru naşterea u­­nei noi etici — caracteris­tică omului multilateral format în orânduirea socia­listă — este astăzi o ma­iestuoasă operă făurită nu în conflict, ci în consens cu natura. Vorbesc cu inginerul Dan Predoiu despre eroism. îmi spune citeva cuvinte care mă tulbură profund prin adevărul lor : „Ne-am o­­bişnuit să-i numim eroi numai pe cei ce cad in luptă. Dar cei ce duc lup­tele pînă la capăt şi apoi se angajează în alte bătă­lii, şi mai dificile, pentru a ieşi din ele victorioşi, zdraveni la trup şi mai bo­gaţi la minte, oare sunt ei mai puţin eroi ?“. La Lotru s-a tezaurizat rodul a peste 20 de milioa­ne zile-muncă. Este ca şi cind întreaga populaţie a ţării, de la mic la mare, ar fi venit aici să muncească o zi. N-au fost, in perioa­da de vîrf a lucrărilor, de­cit vreo opt mii de con­structori. Mineri, topome­tri, excavatorişti, şoferi, ar­tificieri, betonişti, dulgheri, macaragii, mecanici, zidari şi montori. In urma lor ră­­mîne uriaşul baraj de la Vidra, lacul de acumulare care îşi împlineşte strînsu­­ra apelor, uzina subterană de la­ Ciunget, barajele de la Galbenu, Petrimanu şi Jidoaia. Rămin peste 150 de kilometri de tuneluri săpate in trupurile munţi­lor, adevărată reţea de co­lectare a energiei lichide din întregul bazin al Lo­trului, pentru ca fiecare riu şi pîrîu să-şi dea obo­lul de forţă necesară roti­rii turbinelor. Din lacurile montane de la Jidoaia şi Petrimanu, pe Valea Lotri­­ţei, apele sunt puse să urce, împinse de pompe puter­nice acţionate de energia electrică din centralele „de bază“ pentru ca, prăbuşin­­du-se din Vidra pe o coloa­nă forţată, cu o cădere de peste 800 de metri, să dea un turbinele uzinei de la Ciunget energie „de vîrf“. Operaţiunea aceasta, de captare a apelor şi de înăl­ţare a lor pînă în lacul de sub Obîrşia Lotrului poate apărea în ochii unui profan lipsită de noimă. „Şi totuşi, îmi spune bătrînul topo­metru Ferry-baci, fiecare litru de apă ajuns in uzi­nă valorează mai mult de­cit litrul de vin“. Ii în­treb : „Ce-ai mai făcut, Ferry-baci, in cei aproape trei ani de cind nu ne-am loan GRIGORESCU (Continuare în pag a II-a) Sa toarnă Încă o lamelă în barajul de la Petrimanu-Lotru ÎN PAGINA A • ÎNNOIREA ŞI CREŞ­TEREA EFICIENŢEI PRODUCŢIEI • LA RECOLTATUL GRIULUI - ORA DE­­ ORĂ, ZI DE ZI CU TOATE FORŢELE • PRODUCŢIE SPORI­TĂ, RANDAMENT SU­PERIOR Pe frontispiciul celor trei decenii: TOTU­L PENTRU OM ASIGURAREA ODIHNEI Crearea unor condiţii de via­ţă mereu mai bune pentru între­gul popor constituie obiectivul fundamental al politicii partidului si statului nostru. In cadrul rubri­cii „Pe frontispiciul celor trei decenii : TOTUL PENTRU OM“, publicăm astăzi un amplu gru­paj despre asigurarea odihnei oa­menilor muncii — cărora li se o­­feră în prezent posibilităţi din ce în ce mai largi si diversificate de a-şi petrece intr-un mod reconfor­tant, plăcut şi util timpul liber, re­pausul săptămînal, concediul anual de odihnă. IN PAGINA A ll-A Ilustrată din Herculane ÎN JUDEŢELE DOLJ ŞI IALOMIŢA S-a încheiat secerişul Lucrătorii de pe o­­goarele judeţului Dolj au terminat recoltatul griului şi al secarei. Paralel cu stringerea recoltei de pe cele 149 000 hectare aflate in cultură, lucrătorii din unităţile agricole au insămîntat, pînă în prezent, cu cea de-a doua cultură, 62 000 hectare, au efectuat arături de vară pe mai mult de 25 000 hectare, au livrat şi depozitat la bazele de recepţie patru cincimi din can­titatea de cereale con­tractată cu statul. In telegrama adresa­tă cu acest prilej Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, co­mitetul judeţean de partid arată că oame­nii muncii de pe ogoa­rele doljene Închină acest succes marilor evenimente politice ale anului — a XXX-a aniversare a eliberă­rii patriei de­ sub do­minaţia fascistă şi cel­­de-al XI-lea Congres al partidului. " Asigu­răm conducerea de partid, pe dum­neavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegramă, că în lumi­na preţioaselor indi­caţii pe care le-aţi dat cu prilejul vizitei în judeţul nostru, ţăranii cooperatori, mecaniza­torii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor face totul pentru progresul ne­contenit al agriculturii, pentru obţinerea unor producţii mereu spo­rite. SLOBOZIA (Cores­pondentul „Scinteii“, Lucian Ciubotarul. ) Ieri, unităţile agricole din judeţul Ialomiţa au încheiat secerişul­­ culturilor păioase la întreaga suprafaţă de 115 262 ha griu şi 24 014 ha orz. în mo­mentul de faţă, toate fortele sînt angajate în realizarea integrală a planului de culturi succesive. S-au insă­mîntat pînă acum în cultura a doua 76 200 ha din cele 98 000 ha prevăzute. Potrivit­­programului de întra­jutorare a judeţelor din zonele de nord, 165 de combine Gloria au fost trimise la re­coltat în judeţele Bo­toşani şi Suceava. Alte combine sunt pregătite pentru noi solicitări. STADIUL LUCRĂRILOR CONFERINŢEI DE LA GENEVA PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ OPTIMISM IN PERSPECTIVĂ UNOR NOI EFORTURI După cum este cunoscut, înfăptuirea securităţii şi cooperării In Europa constituie unul dintre obiectivele primordiale ale politicii ex­terne iubitoare de pace a României socialiste, în conformitate cu orien­tările fundamentale ale Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, prin acţiunile de normalizare şi dezvoltare a raportu­rilor de prietenie şi colaborare, bazate pe egalitate şi respect reci­proc, cu toate statele europene, prin participarea activă la dialogul intereuropean şi consacrarea d­in Declaraţii solemne comune semnate cu numeroase state, a principiilor noi de relaţii internaţionale, partidul şi statul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal au adus o con­tribuţie substanţială, larg recunoscută, la procesele pozitive de pe con­tinentul nostru. Numârindu-se printre iniţiatoarele Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, România a militat de la început şi în toate fazele de pînă acum pentru desfăşurarea lucrărilor intr-un spirit constructiv, a manifestat spirit de iniţiativă şi a venit cu pro­puneri concrete menite să favorizeze consensul participanţilor, să ducă la elaborarea unor documente clare, cuprinzătoare şi angajante, care să asigure fiecărei naţiuni garanţia că se va putea dezvolta liber, intr-un climat de securitate şi cooperare. Ţara noastră apreciază că în cadrul dezbaterilor de pînă acum s-au realizat progrese însemnate în direcţia obiectivelor acestei etape a conferinţei şi că la reluarea lu­crărilor,­in septembrie, prin eforturile participanţilor, se va putea ajunge la încheierea cu succes a fazei a doua şi organizarea fazei a treia, la nivel înalt. în legătură cu stadiul lucrărilor în momentul cînd conferinţa şi-a luat o pauză, publicăm mai jos corespondenţa trimisului nostru special la Geneva : „Faza geneveză“ a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Eu­ropa a intrat, la sfîrşitul săptămînii trecute, într-o nouă pauză a lucrări­lor sale. Participanţii au la dispozi­ţie un răgaz de cinci săptămini, care oferă, fără îndoială, prilejul de a efectua un bilanţ preliminar, atît al rezultatelor obţinute pînă acum, cit şi al problemelor rămase încă în sus­pensie — şi asupra cărora conferinţa urmează să se concentreze la relua­rea activităţilor sale. Momentul în care membrii delegaţiilor statelor prezente la conferinţă şi-au luat ră­mas bun pentru a se revedea la în­ceputul lui septembrie a fost marcat de o notă sporită de optimism, jus­tificat atît prin rezultatele pozitive obţinute într-o perioadă mai amplă, cit şi prin acordurile realizate în ul­timul moment, care au arătat, încă o dată, că dificultăţile ce se ivesc pot fi depăşite dacă se acţionează cu voinţa de a se ajunge la soluţii unanim acceptabile. Semnificativ este de altfel şi fap­tul că în ultima zi de activitate di­naintea pauzei estivale, în cercurile de presă a fost difuzat un text — neoficial — care, propunindu-şi o in­ventariere a progreselor concrete ob­ţinute pînă acum în comisiile, subco­misiile şi grupurile de lucru anga­jate în redactarea documentului fi­nal al conferinţei, ilustrează, totoda­tă, capacitatea de a se finaliza cu succes lucrările fazei a doua, în ve­derea organizării fazei a treia la ni­vel înalt. Progrese au fost înregistrate în diferitele organe subsidiare ale Co­misiei , consacrată problemelor secu­rităţii. Astfel, in subcomisia întîi a acestei comisii, care se ocupă cu principiile menite să guverneze relaţiile intereuropene, au fost exa­minate şi s-au redactat textele din Corneliu VLAD. (Continuare în pag. a V-a)

Next