Scînteia, august 1974 (Anul 43, nr. 9935-9960)

1974-08-01 / nr. 9935

PAGINA 4 Măreţia omului contemporan în arta sculpturii Ideea demnităţii umane, a respec­tului faţă de om, a dreptului oame­nilor de a fi consecvent umani în aspiraţiile şi înfăptuirile lor şi-au găsit de nenumărate ori expresia în sculptura noastră. In atingerea aces­tui nobil scop, indiferent de orienta­rea stilistică sau de generaţia pe care o reprezintă, artiştii şi-au unit eforturile creatoare, păstrind bogă­ţia tradiţiei, dar, in acelaşi timp, proiectindu-şi gindirea in viitor, pe orizontul anilor ce vin. In procesul de evoluţie rapid şi dinamic al sculpturii noastre, momentul ani­versării celor trei decenii care au trecut de la eliberare este prilejul unui edificator bilanț. Privind îm­preună cu maestrul Ion Jalea sculp­tura românească din această per- Spectivă, ne dăm seama că, prin cele mai reprezentative lucrări realizate până acum, această ramură a arte­lor plastice a reuşit să contureze e­­lementele cele mai încărcate­ de sens ale istoriei poporului român. — Am făcut parte, în calitate de preşedinte, din juriul marii expozi­ţii pe care Uniunea artiştilor plas­tici o va închina, in cursul acestei luni, aniversării a treizeci de ani de la eliberarea de sub dominaţia fascistă — ne-a spus Ion Jalea. Pri­vind lucrările care vor constitui partea retrospectivă a expoziţiei, dar şi sculpturile nou create, am regă­sit punctate, cu mijloace artistice, acele momente atît de importante care au vibrat şi vibrează în con­ştiinţa societăţii noastre. Expoziţia va aduce in atenţia generală aspec­te ale frămintării creatoare care a însufleţit vastul şantier al sculpturii noastre în acest an jubiliar. Diversitatea de stiluri corespunză­toare unei diversităţi de gindire se reuneşte în izvorul unor tradiţii, idealuri şi responsabilităţi comune. Explorarea temerară a universului contemporan, investigarea realităţi­lor, descoperirea formelor şi limba­jului capabile să exprime atitudini caracterizează lucrările cele mai bune ale ultimilor ani. Atît artiştii maturi, cit şi cei tineri au dovedit o atitudine activă faţă de natură, faţă de realitate şi faţă de însăşi gîn­­direa plastică. In acelaşi timp, acum, în preajma celei de-a treizecea ani­versări, putem spune că lucrările de artă plastică valoroase sunt nume­roase, umplind sălile de expoziţie. Oamenii aşteaptă de la artişti răs­punsuri care să suscite ample des­chideri asupra universului, care să sugereze o nouă imagine a lumii. Şi e de aşteptat ca această imagine să fie legată de realităţile româneşti, să aibă un timbru, un caracter spe­cific. — Concepţiile despre artă, gustu­rile, imaginaţia creatoare Însăşi, atit de liberă, de neingrădită, sunt depen­dente de un anumit mediu, de o tra­diţie. Cum s-a îmbinat ideea de tra­diţie cu aceea de patriotism în ca­drul celor mai bune lucrări de sculp­tură ? CE E NOU? CE E REMARCABIL ? Ne răspunde acad. Ion JALEA, artist al poporului — Un artist important care prin opera pe care o creează contribuie la îmbogăţirea patrimoniului de artă al ţării este, implicit, un artist patriot. Tradiţiile unei arte declarat patrio­tice s-au îmbinat de-a lungul între­gii noastre culturi cu realizările pe planul calităţii. Ar putea fi citaţi în acest sens toţi artiştii noştri clasici, începind cu scriitorii, de exemplu Alecsandri, Eminescu, Coşbuc etc. sau întreaga generaţie a artiştilor plastici paşoptişti şi continuind cu Grigorescu, Luchian, Andreescu, To­ni­tza etc. Să ne amintim sculpturile lui Brâncuşi, atît de profund legate de pămintul românesc, cu toate remi­niscenţele lor din arta veche a po­porului nostru. Din întregul com­plex de la Tg. Jiu — masa tăcerii şi scaunele (care sugerează forma unor clepsidre) au­­multe asemănări cu altarele dace de la Sarmizegetusa veche. Artiştii contemporani au continuat aceste minunate exemple cu alte noi, şi inedite întruchipări ale pa­triotismului lor. Mă gîndesc, de e­­xemplu, la lucrările unui sculptor ti­­năr cum este George Apostu, care, in seria de lucrări intitulată „Fluturi“, continuă o întreagă tradiţie de echi­libru şi armonie a artei populare (prezentă mi se pare a fi aici ima­ginea fintinilor cu cumpănă din cimpiile bărăganului, atit de fasci­nante in aleatorismul lor). Exemplele trecutului trebuie să însemne, desi­gur, un prilej de asimilare şi fructi­ficare, dar nu un model preluat in limita strictă a aceloraşi modalităţi de rezolvare. „ Monumentul lui Mircea cel Bă­­trin pe care l-aţi realizat la Tulcea, ca şi proiectul de monument „Dece­­bal“ pe care il veţi realiza la Orăş­­tie se înscriu ca tot atitea etape importante ale creaţiei dumneavoas­tră. Cum au reuşit monumentele ul­timilor ani să sintetizeze şi să ex­prime multitudinea de idei contem­porane ? — Monumentul de artă trebuie să fie o expresie a inepuizabilei bo­găţii a vieţii, trebuie să conţină în mesajul său o multitudine de idei. Promovarea unor trăsături noi con­stituie, in aceste condiţii date, însăşi esenţa efortului comun de făurire a unei arte proprii epocii noastre, co­respunzătoare cerinţelor estetice ale contemporaneităţii. Aş aminti, de e­­xemplu, fără pretenţia de a epuiza­­ în întregime lista monumentelor care­­ s-au remarcat printr-o deosebită forţă expresivă : „Eminescu“ de Ion Anghel, „Lupeni“ de Ion Irimescu, Monumentul de la Moisei semnat de Gheza Vida, ridicat in amintirea eroi­lor din acest sat şi transpus apoi in piatră, „1907“ de Naum Corcescu, „Electrificare“ de Constantin Po­­povici, „Petru Groza“ de Romul La­­dea, „Ion Andreescu“ de Paul Va­­silescu etc. Purtătoare a celei mai avansate gin­­diri sociale, promovind principiile e­­tice şi estetice ale epocii noastre, arta monumentală îşi înscrie reali­zările ca adevărate jaloane ale aces­­tor trei decenii. Venind un con­turt direct, nemijlocit, cu mase mari de oameni, legată organic de arhitectu­ră şi urbanism, sculptura a fost şi rămine o artă a marilor idealuri umaniste. Marina PREUTU US lip®»»'* 1 8 » i ■ jBaaEy • j | I L ■ e I f r ^ Kg Pk z 4 I 4M a I r-l K&fflf M 118 9 3 1 -r* I " I I \ 1 I 4 I |J „SERBĂRILE MĂRII" Luni, 29 iulie a.c., în oraşul Con­stanţa şi in toate staţiunile de pe litoralul românesc a avut loc des­chiderea tradiţionalelor manifes­tări cultural-artistice . ..Serbările mării“. Prima zi a debutat cu un mare carnaval în cadrul căruia au evoluat, pe străzile oraşului Con­stanţa şi in Piaţa Independenţei, 40 000 de oameni însoţiţi de 38 de care alegorice, zeci de fanfare, ta­rafuri şi formaţii artistice din toa­te zonele folclorice ale ţării, for­maţii laureate ale concursurilor şcolare din 21 de judeţe, incluzind 800 de tineri, un mare număr de pionieri. Cintecul, dansul, jocurile de artificii, o veritabilă paradă fol­clorică au însoţit carul zeului Nep­tun, amfitrionul întregii manifes­taţii, la care au participat in cali­tate de spectatori sute de mii de locuitori ai oraşului şi de turişti români şi străini aflaţi pe litoral. In aceeaşi zi, la Mamaia s-a des­chis Tirgul de vară al pionierilor ; la Mangalia a avut loc carnavalul mării, la Eforie Sud o paradă a portului popular românesc, iar la Eforie Nord o seară distractivă susţinută de formaţiile artistice lo­cale, începind de luni. In fiecare zi in toate staţiunile au loc spec­tacole şi festivităţi asemănătoare, două concursuri ale pionierilor do­tate cu trofeele ,„Scoica de aur“ şi „Trompeta de aur“, raliuri auto­mobilistice, spectacole in aer liber etc. Ultima zi a „Serbărilor mării“ va fi marcată de festivităţile pri­lejuite de „Ziua marinei“. (George Mihaescu). „CIBINIUM '74" „Cibinium ’74“, intitulat sugestiv „Trepte de, cultură şi civilizaţie socialistă“, îşi propune să conture­ze cuprinzătorul tablou al realiză­rilor obţinute, în cei 30 de ani de la eliberarea patriei, de oamenii muncii sibieni — români, germani, maghiari. După teatru, literatură, muzică, artă plastică, laturi ale culturii pe care „Cibinium“ le-a ilustrat pe rind în celelalte ediţii, manifestările din acest an aduc in prim plan dialogul şi dezbaterile in jurul formelor actuale de ex­presie ale culturii într-un judeţ cu profunde prefaceri pe plan eco­nomic şi social-cultural. La Sibiu, ziua inaugurală a ma­nifestărilor „Cibinium“ a fost mar­cată de o sesiune de comunicări cu tema : „Trepte de cultură şi civi­lizaţie socialistă. Contribuţii si­­biene“ şi de un spectacol de muzi­că şi poezie, creaţii sibiene închi­nate patriei şi partidului. In aceeaşi zi, la Teatrul de stat a avut loc pre­miera piesei „Munţii“ de Maria Bratei, dramatizare după romanul „Plecarea Vlaşinilor“ de Ioana Postelnicu. Luni, la Sibiu, a avut loc, printre altele, deschiderea ex­poziţiei „Industria­­ constructoare de maşini din judeţul Sibiu in contextul dezvoltării industriei na­ţionale“, iar in satul Rod inaugu­rarea colecţiei permanente de artă plastică a artistului emerit Vasile Dobrian. (Nicolae Brujan). ROMÂNIA ANULUI XXX In zilele care au mai rămas pină la sărbătorirea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, ac­ţiunile cuprinse în programul poli­­tico-educativ dedicat evenimentului sunt tot mai intense. Printre aces­tea, simpozioanele, expunerile şi dezbaterile organizate de cabinetul judeţean Buzău al P.C.R., ce au loc in cooperative agricole de producţie, întreprinderi industria­le şi instituţii, atrag un număr mare de participanţi. Cei 120 de lectori ai cabinetului prezintă pu­blicului teme legate de actul insu­recţional de la 23 August 1944, ma­rile transformări revoluţionare în­făptuite de popor sub conducerea înţeleaptă a partidului în cei 30 de ani de viaţă liberă. De un in­teres deosebit s-au bucurat expu­nerile pe marginea măsurilor de majorare a retribuţiei tarifare a oamenilor muncii, adoptate recent de conducerea de partid şi de stat. (Mihai Bâzu). INTILNIRE LA MĂRĂŞTI In cinstea celor două mari eve­nimente politice ale anului, 2 500 de pionieri din Bucureşti şi din jude­ţele Vrancea, Argeş, Galaţi, Gorj, Tulcea, Bacău, Neamţ, Ialomiţa şi-au dat intilnire la Mărăşti, pe locurile unde poporul român a în­scris pagini de glorie in lupta pen­tru păstrarea fiinţei naţionale, pen­tru apărarea independenţei şi suve­ranităţii. Pionierii vrînceni au or­ganizat cu acest prilej două ex­poziţii de fotografii : „Insurecţia din august 1944“ şi „Monumente istorice din judeţul Vrancea“, o ex­poziţie filatelică cu tema „30 de ani de măreţe realizări sub conduce­rea P.C.R.“, standuri de cărţi cu subiecte istorice. Timp de 3 zile, oaspeţii pionierilor din Mărăşti au avut întîlniri cu bătrlni ai satelor, martori ai eroicelor lupte, au învă­ţat cintece patriotice şi revoluţio­nare, au organizat concursuri de poezie inspirate din lupta eroică a poporului, au participat la concur­suri de orientare turistică, la mar­şul de noapte „Suntem­ neînfricaţi“. In cea de-a treia zi, pionierii au or­ganizat acţiunea : „Eroi au fost, eroi sunt încă“, o emoţionantă evo­care a luptelor de la Mărăşti. (Ion Nistor). BRIGĂZI STUDENŢEŞTI DE MUNCĂ PATRIOTICĂ Miercuri, 31 iulie a.c., şi-a început ac­tivitatea în Bucureşti prima Brigadă naţio­nală de muncă patrio­tică a studenţilor par­ticipanţi la tabăra de instruire organizată la Izvoru Mureş de că­tre Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţi­lor Comunişti din România. Asemenea miilor de studenţi cuprinşi in această vară in acti­vităţi de muncă pa­triotică, cei peste 2 000 studenţi participanţi la tabăra de instruire, organizaţi in mai mul­te serii, vor efectua lucrări la obiective de investiţii industriale şi universitare, la fabrici de materiale de con­strucţii, la amenajarea unor obiective edili­­tar-gospodăreşti şi cultural-educative din Capitală. Prezenţa studenţilor pe şantierele muncii patriotice este expre­sia răspunsului con­cret la indicaţiile se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi reprezintă una din mărturiile pregnante ale integrării tinerei generaţii universitare, a organizaţiei ei revo­luţionare sub condu­cerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, în eforturile întregu­lui popor de a întim­­pina cu fapte de mun­că şi noi succese cea de-a XXX-a aniver­sare a eliberării pa­triei și cel de-al XI- lea Congres al P.C.R. ! „ROMANIA - FILM“ prezinta: ^ maQm ^ CClK-l CUNOSC“ Cu Nevena Kokanova. Producție a studiourilor bulgare. Regia : Lubomir Sarlandjiev (Urmare din pag. I) Pe bună dreptate s-a arătat la ple­nară că este pentru prima oară in istoria sa cînd partidul nostru dobin­­­deşte un program atit de amplu şi complex, armonios închegat, care stabileşte intr-o largă perspectivă strategia şi obiectivele clare pentru toate domeniile vieţii politice, eco­nomice, sociale, culturale. Prin în­tregul său conţinut, de o mare im­portanţă teoretică şi practică atit pentru partidul nostru, cit şi pentru cauza socialismului in general, pro­gramul se va înscrie ca un nou şi valoros aport al partidului nostru la Îmbogăţirea teoriei şi practicii revo­luţionare mondiale. În elaborarea acestui document, de însemnătate covirşitoare pentru des­tinele partidului şi ale ţării, rolul esenţial, determinant i-a revenit to­varăşului Nicolae Ceauşescu. După cum au subliniat participanţii la ple­nară, secretarul general al partidu­lui a condus şi îndrumat comisia de redactare, aleasă la Conferinţa Na­ţională, a lucrat direct, nemijlocit, aducînd o contribuţie decisivă la fundamentarea teoretică, precum şi la stabilirea obiectivelor concrete care urmează să călăuzească lupta comuniştilor, a întregului­ nostru po­por în deceniile viitoare. Şi cu acest prilej s-au manifestat înaltele însu­şiri ce sunt proprii întregii activităţi a secretarului general al partidului nostru — clarviziunea politică şi cu­tezanţa în gândire, marea capacitate de analiză şi sinteză a fenomenelor din societatea românească şi din via­ţa internaţională, patriotismul fier­binte şi internaţionalismul consec­vent, intransigenţa revoluţionară, îmbinată cu un nedezminţit uma­nism. Decurgind din proiectul de pro­gram al partidului şi ca o concreti­zare a prevederilor acestuia pentru perioada următorilor ani, proiectul de directive privind dezvoltarea eco­­nomico-socială a României in anii 1976—1980 şi prognozele de dezvol­tare in perspectivă a ţării pină în 1990 cristalizează ca obiective fun­damentale, aşa cum subliniază cuvins­oarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, asigurarea in continuare a unui ritm înalt de dezvoltare a industriei şi a agriculturii, a Întregii economii, a­­jungerea la nivelul ţărilor socia­liste mai avansate şi apro­­pierea României de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial, ridi­carea calitativă şi tehnică a Întregii activităţi economice, perfecţionarea invâţămintului, intensificarea cerce­tării ştiinţifice şi integrarea lor or­ganică cu producţia, dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor economice interna­ţionale, participarea activă a Româ­niei la diviziunea internaţională a muncii, realizarea a noi si impor­tante progrese pe calea ridicării ni­velului de trai al tuturor celor ce muncesc. In toate acestea îşi găsesc o vie reflectare justeţea politicii econo­mice a partidului, discernămintul si spiritul de înaltă responsabilitate pentru prezentul şi viitorul naţiunii cu care partidul a ştiut şi ştie să răspundă cerinţelor fundamentale ale dezvoltării sociale, aplicind in mod ferm linia industrializării socialiste, asigurind un raport judicios int­re fondul de dezvoltare şi fondul de consum. Stabilirea unei rate înalte a fondului de dezvoltare, ca factor de­cisiv al progresului economico-social rapid şi temelie sigură a unor măsuri succesive de ridicare a nivelului de trai, s-a dovedit şi se dovedeşte, tot­odată, hotăritoare pentru creşterea in ritmuri rapide a fondului de con­sum, corespunzător Intereselor spo­ririi continue a bunăstării Întregului popor. In ansamblul său, proiectul de di­rective conturează imaginea unei Românii puternic angrenata pe or­bita progresului, in care toate zone­le şi judeţele vor cunoaşte o mare înflorire. Este grăitor în acest sens faptul că se prevede ca prin continuarea amplasării raţionale a forţelor de producţie să se ajungă ca pină in 1980 nici un judeţ să nu aibă o producţie industrială mai mică de 10 miliarde lei, iar pină în 1990 această producţie minimă să se ridice la 18—20 miliarde, toate loca­lităţile ţării devenind puternice cen­tre economice şi sociale. Aceasta va asigura valorificarea superioară a întregului potenţial material şi uman al ţării, va consolida egalitatea de fapt a tuturor cetăţenilor tării, crein­­du-le condiţii optime de viaţă. Un asemenea tablou al viitorului va avea, desigur, darul să însufleţeas­că şi mai mult clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, să le amplifice energiile şi forţa de crea­ţie pentru realizarea măreţelor o­­biective stabilite. Plenara a hotărit convocarea Con­gresului pentru data de 25 noiembrie şi a stabilit ordinea sa de zi. Este pe deplin evident că prin documentele de excepţională importanţă pe care le va adopta, prin generalizarea ex­perienţei dobîndite în perioada care a trecut de la Congresul al X-lea şi conturarea clară a perspectivelor dezvoltării viitoare. Congresul, va marca o etapă de noi realizări mă­reţe pe toate planurile vieţii sociale, va determina ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activităţii par­tidului, ca şi a întregii opere de con­strucţie socialistă în România. Nivelul înalt la care sunt concepu­te rolul şi desfăşurarea Congre­sului este ilustrat şi de măsurile stabilite de plenară cu privire la componenţa delegaţilor, măsuri ce urmăresc să asigure participarea la forul suprem al partidului a celor mai bune cadre de partid din toate sectoarele de activitate. In concor­danţă cu aceasta, criteriile adoptate de plenară pentru cei ce urmează să fie propuşi spre alegere în or­ganele centrale şi locale ale parti­dului exprimă înalte exigenţe faţă de calităţile moral-politice şi pro­fesionale, comportarea în societate, familie şi la locul de muncă. In a­­celasi timp, măsurile stabilite de ple­nară in vederea unei mai bune reprezentări in viitorul Comitet Cen­tral a tuturor judeţelor, precum si a marilor centre industriale şi eco­nomice vor avea ca efect, în mod cert, noi şi importante progrese pe calea perfecţionării întregii activităţi de conducere. Potrivit hotărîrilor plenarei, pro­iectele programului partidului si di­rectivelor vor fi supuse dezbaterii largi în cadrul organizaţiilor de par­tid, al adunărilor oamenilor muncii, şi apoi in cadrul Congresului, astfel incit ele să întruchipeze înţelepciu­nea colectivă, voinţa unanimă a în­tregului partid şi a întregului popor. Această largă dezbatere — expresie vie a democratismului profund ce caracterizează orinduirea noastră po­litică, a procesului de integrare tot mai profundă a partidului in viaţa întregii societăţi — va trebui să pri­­lejuiască o analiză temeinică a mun­cii depuse de fiecare organizaţie şi organ de partid, de fiecare comu­nist. Este necesar ca organizaţiile da partid să ia neintirziat toate mă­surile politico-organizatorice pen­tru ca adunările şi conferinţele de partid, dezbaterea proiectelor de program şi directive să se desfăşoare cit mai rodnic, să se materializeze in rezultate efective, să ducă la ri­dicarea nivelului politic-ideologic, la creşterea spiritului critic şi autocri­tic, la dezvoltarea democraţiei inter­ne, a muncii şi conducerii colective, la întărirea disciplinei de partid, în vederea îndeplinirii exemplare a po­liticii partidului, a sarcinilor speci­fice fiecărui domeniu de activitate. Atit prevederile proiectului de pro­gram, cit și ale proiectului de direc­tive se bazează pe realizarea cu suc­ces a cincinalului în curs. In aceas­tă optică, este necesar ca in cadrul dezbaterii documentelor pregătite pentru Congres să se acorde o deo­sebită atenţie tuturor problemelor de care depind îndeplinirea in cei« mai bune condiţii a planului pa anul 1974, realizarea înainte de ter­men a actualului cincinal. Munca po­litică desfăşurată în acest sens de organizaţiile de partid, de comunişti trebuie să se sprijine din plin pe re­centele măsuri de majorare eşalonată a veniturilor pentru largi categorii ale populaţiei — care au demonstrat. Încă o dată, că numai dezvoltarea e­­conomiei şi creşterea avuţiei naţio­nale constituie calea sigură a ridi­cării nivelului de trai al celor ca muncesc. Atmosfera de avânt politic şi Însu­fleţire in muncă, specifică acestor zile, vorbeşte de la sine despre fap­tul că eroica noastră clasă muncitoa­re, clasa conducătoare a societăţii, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oa­menii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ti­neri şi virstnici, bărbaţi şi femei, răspunzind cu abnegaţie chemării Co­mitetului Central al partidului, sunt hotăriţi să intimpine cu noi şi în­semnate succese cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Con­gresul al XI-lea al partidului, să facă totul pentru a asigura înfăptuirea politicii partidului, in interesul în­floririi României socialiste, al cauzei socialismului și comunismului. AUSPICII RODNICE PENTRU UN EVENIMENT ISTORIC cinema • Tunurile din Navarone : PA­TRIA — 9; 12,30; 16; 19,30, FAVO­RIT — 9;15; 12,30; 16; 19,15, CASA FILMULUI — 10; 15,30; 19, GRA­DINA LUCEAFĂRUL — 20,15. • Program de desene animate pentru copil : DOINA — 9,43. • B.D. intră In acțiune : DOINA — 11; 13,15; 15,45; 19; 20,15. • Urmareste-mă •: SALA PALA­TULUI (seria de bilete 5157) — 20.15. SCALA — 9,15; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,15, CAPITOL — 9,30; 11,43; 14; 16,15; 18,30; 20,45, la gră­dină — 20,15, GRADINA DINA­MO — 20,15, O­landana : MODERN — 9, 12; 16, 19, la grădină — 20,15, BUCU­REȘTI — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20,15, FEROVIAR — 9; 12,30; 16; 19,30, MELODIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GLORIA — 9; 12,15; 15,45; 19, GRADINA TITAN — 20,13. • Călărețul fără cap : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 13,13; 20,30. • Cleopatra : FESTIVAL — 9,30; 13, 19; la grădină — 20. • Farsa tragică : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Duel pe autostradă : EXCEL­SIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30, FLAMURA — 9; 11; 15,45; 18; 20.15, a conspiraţia ! FLAMURA — 13.15. • Mihai Viteazul : BUZEŞTI — 9; 14; 18, la grădină — 20. • Şapte păcate : GRIVIŢA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Apaşii : LIRA — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,15, FLOREASCA — 13,30; 18; 20,15. • Chitty-Chitty, bang-bang: VIC­TORIA — 9,13; 12,30; 16; 19,15, ARTA — 13; 15,30; 19, la grădină — 20,13. • Duelul­­ CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. 1t Ce drum să alegi : BUCEGI — 16; 18,15, la grădină — 20,15. • Adam și Eva in conflict : FE­RENTARI — 15,30; 18; 20,15. • Asediu cu surprize : PACEA — 16; 18; 20. • Contesa Walewska : UNIREA — 15,45; 18, la grădină — 20,15. • Țara lui Sannikov : COSMOS — 15,30; 18; 20,15, FLACARA — 15,30; 17,45, 20. • Fiecăruia ce i se cuvine : DRU­MUL SĂRII — 15,30; 18; 20,15. • şah la rege : CRINGAŞI — 16; 18,15. • Căluţul rolb : COTROCENI — 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Joe Limonadă : GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,15. GRADINA AU­RORA — 20. a 50 000 de dolar! recompensa ! VOLGA — 9: 11.15; 13,30; 15,45; 18, 20. MIORIŢA — 9, 11,15; 13,30; 18; 20,15. a Explozia : MIORIŢA — 15,45. a Păcală : VIITORUL — 16, 19. a La est de Java : POPULAR — 15,30; 18; 20.15. a Un comisar acuză : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20.15. a Cat Ballou : VITÁN — 15,30; 13, 20, la grădină — 20,15. vară Herăstrău) ; Aici a dormit George Washington — 20. _ A M a Teatrul evreiesc de stat : Lo­fc» X) ( I“ C»­zul cel mare — 19. «­• % ■ V a Teatrul satiric-muzica! ,,C. Tă­nase“ (grădina Boema) ; Un băiat de zahăr... ars — 20. • Ansamblul artistic ,,Rapsodia română" : Ţară bogată-n frumu- a Teatrul National Bucureşti (şo­­seţi — 18.30, la mică) : Dulcea pasăre a tiae­­a Circul de stat : Spectacol sus­reţii — 19.30. ţinut de Circul Mare din Moscova a Teatrul Nottara (la Teatrul de — 19.30. Dramaturgia noastră din ultimele trei decenii s-a inspirat consecvent din ideile cele mai scumpe ale poporului, abordind teme care au stat la baza mul­tor opere izbutite şi îndră­gite de sutele de mii de spectatori. Rezistenţa an­tifascistă organizată de partid, insurecţia armată şi eliberarea ţării de trupele naziste, subiecte istorice luate din trecutul eroic mai îndepărtat, plin de fapte şi de semnificaţii contempo­rane, toate acestea au năs­cut o literatură dramatică bogată, scriitorii reluînd is­toria in opere din ce în ce mai izbutite, aprofundind-o şi descoperind-o ca pe un tezaur spiritual in care concepţia noastră despre li­bertate şi independenţă străluceşte puternic. Prefa­cerile revoluţionare petre­cute de-a lungul acestor ani, cu oamenii şi faptele lor, au fost şi sunt continuu teme preferate de drama­turgi. Am avut deoseori prile­jul să stau de vorbă cu spectatorii şi totdeauna am constatat că publicul ştie ce vrea şi că judecă tea­trul din singurul punct de vedere valabil : „această piesă îmi spune ceva“ — „această piesă nu-mi spu­ne nimic“. Nici un alt cri­teriu, ca, de pildă, clasic sau modern, dramă sau co­medie, nu funcţionează in mecanismul subtil al ata­şamentului pentru teatru, decit secundar, ca nuanţe în sistemul preferenţial, care insă nu au greutatea să alunge sau să atragă pe oameni în sala de specta­cole. Dar „a spune ceva“ spectatorului nostru în­seamnă a-l interesa cu pre­cădere în sfera probleme­lor lui de viaţă şi de con­ştiinţă, probleme pe care şi le pune în fiecare mo­ment şi pe care Încearcă să le limpezească în contextul gindirii şi al lumii lui, adi­că în contextul sistemului nostru socialist. Fără îndoială că prezen­tul fascinează pe scriitor. Sondarea­­ actualităţii a fost şi rămine pentru lite­ratură tentaţia primordia­lă. Scriem, in primul rind, pentru contemporani. Ne interesează, înainte de toa­te, epocă în care trăim, societatea din care facem parte şi ţara căreia apar­ţinem. De aceea, cele mai bune piese de teatru şi cele mai iubite sunt acelea care vorbesc despre noi înşine, despre idealurile noastre, despre lupta noastră. De aceea, teatrul este o tribu­nă. De pe scenă putem pleda în faţa unui pu­blic, scena realizează o le­gătură directă a operei li­terare cu cei cărora ea le este adresată. Misiunea dramaturgului capătă ast­fel o semnificaţie şi o res­ponsabilitate deosebite ; piesa se consumă în faţa unei colectivităţi, influen­­ţind-o puternic şi implicînd procese de gindire şi sufle­teşti, legate de răspunderea fiecăruia faţă de societate. Din acest motiv, teatrul a vehiculat dintotdeauna idei mari şi generoase, adică ideile raportate la soarta unei societăţi sau a unui popor. Confruntarea concepţiei noi despre lume şi viaţă cu imbătrinita şi încăpăţînata concepţie veche constituie specificul acestor ani. Omul se confundă cu timpul său, om şi timp se creează unul pe altul, izbindesc împreună, în­cleştarea prin care se a­­junge la izbindă trebuie să se oglindească în artă şi, mai cu acuitate, în teatru. Omul de azi trebuie să fie eroul principal al fiecărei piese ; el conduce acţiunea pe scenă ca şi în societate, el este vizionarul cinstit al zilei de miine, cum apare şi în faţa celorlalţi din ju­rul lui, el poartă mesajul limpede şi încărcat de vii­tor al tuturor, aşa cum îl poartă suit pe coloanele de beton de la Porţile de Fier sau­­ aplecat pe volanul tractorului care intră in holde să culeagă rodul. Datoria dramaturgului este de a umple scena nu cu schele şi furnale, ci cu idei şi sentimente, cu acele idei şi sentimente graţie cărora barajele se inalţa tăind cursul apelor şi ma­rile cuptoare topesc mine­­reurile. Trebuie aduşi pe scenă acei oameni demni ai societăţii noastre care au miini şi suflete de aur şi care poartă un singur nume : comunişti, nu piese de mare respiraţie in care e reprezentată pe scenă demnitatea umană şi nu periferia spirituală. Chiar şi satira în teatru trebuie gindită astfel incit să nu se ajungă la o apreciere falsă a societăţii, departe de realitatea care o caracteri­zează. Pledez în favoarea personajului care să repre­zinte pe eroul contempo­ran, frămîntat şi cinstit, nemulţumit de el însuşi, modest şi anonim. Pledoaria pentru acest om nou este o cinste pen­tru fiecare scriitor, dar in acelaşi timp şi o necesita­te politică. Fiindcă nu pu­tem scrie despre lume şi despre prezent decit prin conştiinţa revoluţionară a omului contemporan. Căci a scrie nu este echivalent cu a relata faptele, ci cu a le interpreta şi a le desluşi înţelesurile. Dar a cunoaşte pe oameni şi lu­crările lor înseamnă a le ispiti sufletele şi ginduri­­le, adică a fi asemenea lor. Dramaturgul care vorbeşte in piesa lui despre virtu­ţile umane trebuie să le aibă el mai întîi pe toate. Dramaturgul care cîntă fru­museţea şi puterea dragos­tei prin personajele sale trebuie să fi iubit el, mai intim, frumos şi puternic. Dramaturgul care pledează în numele justiţiei umane prin gura eroilor săi tre­buie să fie el unul dintre oamenii cei mai drepţi şi mai cinstiţi. Dintre temele actuale, a­­ceea a muncii nu a fost Încă suficient adusă pe scenă in opere de valoare şi cu autoritatea pe care problematica ei o necesită in realizarea artistică. Con­cepţia socialistă, prin reali­zarea unor raporturi noi intre oameni şi prin struc­turarea revoluţionară a po­ziţiei individului faţă de societate şi a societăţii faţă de el, a conferit muncii o nouă viziune de ceea ce reprezintă ea astăzi ca fac­tor esenţial in organizarea unei lumi mai bune. Numai prin simpla pre­zenţă pe scenă a unui muncitor nu am adus şi munca lui, cu tot ce în­chide in ea ca realitate po­litică şi încărcătură umană şi socială. Contemporanei­tatea socialistă vede în muncă o adevărată datorie de onoare a fiecăruia din­tre noi, datorie pe care o avem faţă de societate şi faţă de patrie. A munci în­seamnă a fi patriot. Acest punct de vedere modern nu şi-a găsit încă personaje pe măsura lor in dramaturgia noastră contemporană. S-au scris multe piese cu con­tingenţă la tema muncii, dar tema n-a fost atacată frontal, in esenţa ei de as­tăzi, cu implicaţiile ei mul­tiple şi profunde, cu între­bările şi răspunsurile pe care orice temă majoră le ridică. Teatrul românesc contemporan are nevoie de personajul care să concre­tizeze dramatic concepţia socialismului despre mun­că, de personajul care să-şi găsească Întreaga justifi­care a vieţii in datoria de a munci, de personajul a cărui existenţă frămintată să se identifice cu nobilă misiune de făuritor al noii societăţi pentru care crea­ţia, in variatele ei aspecte, constituie resortul Înaintă­rii în istorie. Ceea ce s-a realizat pină acum ne În­dreptăţeşte convingerea că acest personaj va fi şi mai prezent, şi mai bine con­turat artistic in­ piesele noastre. E o părere cu serioase temeiuri şi, totodată, un angajament al autorului acestor rinduri. Dan TARCHILA MUNCA-temă prioritara a dramaturgiei originale ----- , ■ ---- .....................................................— puncte de vedere SCÎNTEIA — joi 1 august 1974 tv_____ PROGRAMUL I 16.00 — 17.00 Teleşcoală. 17.30 Telex. 17.35 Avanpremieră. 17.40 Teleglob . Bernat capitala Elveţiei. 17.55 Agroenciclopedia. 13.25 Atenţie la... neatenţie ! 19.00 Familia la... Iaşi. 19.25 1001 de seri. 19.30 Telejurnal 20.00 Seară pentru tineret. 21.40 O nouă emisiune muzical­­distractivă cu Julie Andrews. 22.15 24 de ore PROGRAMUL II 20.00 Luna culturii muzicale roma­neşti — Omagiu celei de-a XXX-a aniversări a eliberă­rii. Muzică românească — in­terpreţi celebri . Filarmonica din Los Angeles dirijată de Zubin Mehta — Rapsodia ro­mană nr. 2 de George Enes­­cu ; Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijată de Antonio de Almeida — Suita I pentru orchestră de George Enescu ; Corul şi orchestra simfonică ale Radioteleviziu­nii române, dirijată de Iosif Conta — Simfonia a Ill-a de George Enescu. 27,45 Cărţi şi idei. 22:10 Cintece ale zilelor noastre — spectacol de balet.

Next