Scînteia, august 1974 (Anul 43, nr. 9935-9960)
1974-08-01 / nr. 9935
PAGINA 4 Măreţia omului contemporan în arta sculpturii Ideea demnităţii umane, a respectului faţă de om, a dreptului oamenilor de a fi consecvent umani în aspiraţiile şi înfăptuirile lor şi-au găsit de nenumărate ori expresia în sculptura noastră. In atingerea acestui nobil scop, indiferent de orientarea stilistică sau de generaţia pe care o reprezintă, artiştii şi-au unit eforturile creatoare, păstrind bogăţia tradiţiei, dar, in acelaşi timp, proiectindu-şi gindirea in viitor, pe orizontul anilor ce vin. In procesul de evoluţie rapid şi dinamic al sculpturii noastre, momentul aniversării celor trei decenii care au trecut de la eliberare este prilejul unui edificator bilanț. Privind împreună cu maestrul Ion Jalea sculptura românească din această per- Spectivă, ne dăm seama că, prin cele mai reprezentative lucrări realizate până acum, această ramură a artelor plastice a reuşit să contureze elementele cele mai încărcate de sens ale istoriei poporului român. — Am făcut parte, în calitate de preşedinte, din juriul marii expoziţii pe care Uniunea artiştilor plastici o va închina, in cursul acestei luni, aniversării a treizeci de ani de la eliberarea de sub dominaţia fascistă — ne-a spus Ion Jalea. Privind lucrările care vor constitui partea retrospectivă a expoziţiei, dar şi sculpturile nou create, am regăsit punctate, cu mijloace artistice, acele momente atît de importante care au vibrat şi vibrează în conştiinţa societăţii noastre. Expoziţia va aduce in atenţia generală aspecte ale frămintării creatoare care a însufleţit vastul şantier al sculpturii noastre în acest an jubiliar. Diversitatea de stiluri corespunzătoare unei diversităţi de gindire se reuneşte în izvorul unor tradiţii, idealuri şi responsabilităţi comune. Explorarea temerară a universului contemporan, investigarea realităţilor, descoperirea formelor şi limbajului capabile să exprime atitudini caracterizează lucrările cele mai bune ale ultimilor ani. Atît artiştii maturi, cit şi cei tineri au dovedit o atitudine activă faţă de natură, faţă de realitate şi faţă de însăşi gîndirea plastică. In acelaşi timp, acum, în preajma celei de-a treizecea aniversări, putem spune că lucrările de artă plastică valoroase sunt numeroase, umplind sălile de expoziţie. Oamenii aşteaptă de la artişti răspunsuri care să suscite ample deschideri asupra universului, care să sugereze o nouă imagine a lumii. Şi e de aşteptat ca această imagine să fie legată de realităţile româneşti, să aibă un timbru, un caracter specific. — Concepţiile despre artă, gusturile, imaginaţia creatoare Însăşi, atit de liberă, de neingrădită, sunt dependente de un anumit mediu, de o tradiţie. Cum s-a îmbinat ideea de tradiţie cu aceea de patriotism în cadrul celor mai bune lucrări de sculptură ? CE E NOU? CE E REMARCABIL ? Ne răspunde acad. Ion JALEA, artist al poporului — Un artist important care prin opera pe care o creează contribuie la îmbogăţirea patrimoniului de artă al ţării este, implicit, un artist patriot. Tradiţiile unei arte declarat patriotice s-au îmbinat de-a lungul întregii noastre culturi cu realizările pe planul calităţii. Ar putea fi citaţi în acest sens toţi artiştii noştri clasici, începind cu scriitorii, de exemplu Alecsandri, Eminescu, Coşbuc etc. sau întreaga generaţie a artiştilor plastici paşoptişti şi continuind cu Grigorescu, Luchian, Andreescu, Tonitza etc. Să ne amintim sculpturile lui Brâncuşi, atît de profund legate de pămintul românesc, cu toate reminiscenţele lor din arta veche a poporului nostru. Din întregul complex de la Tg. Jiu — masa tăcerii şi scaunele (care sugerează forma unor clepsidre) aumulte asemănări cu altarele dace de la Sarmizegetusa veche. Artiştii contemporani au continuat aceste minunate exemple cu alte noi, şi inedite întruchipări ale patriotismului lor. Mă gîndesc, de exemplu, la lucrările unui sculptor tinăr cum este George Apostu, care, in seria de lucrări intitulată „Fluturi“, continuă o întreagă tradiţie de echilibru şi armonie a artei populare (prezentă mi se pare a fi aici imaginea fintinilor cu cumpănă din cimpiile bărăganului, atit de fascinante in aleatorismul lor). Exemplele trecutului trebuie să însemne, desigur, un prilej de asimilare şi fructificare, dar nu un model preluat in limita strictă a aceloraşi modalităţi de rezolvare. „ Monumentul lui Mircea cel Bătrin pe care l-aţi realizat la Tulcea, ca şi proiectul de monument „Decebal“ pe care il veţi realiza la Orăştie se înscriu ca tot atitea etape importante ale creaţiei dumneavoastră. Cum au reuşit monumentele ultimilor ani să sintetizeze şi să exprime multitudinea de idei contemporane ? — Monumentul de artă trebuie să fie o expresie a inepuizabilei bogăţii a vieţii, trebuie să conţină în mesajul său o multitudine de idei. Promovarea unor trăsături noi constituie, in aceste condiţii date, însăşi esenţa efortului comun de făurire a unei arte proprii epocii noastre, corespunzătoare cerinţelor estetice ale contemporaneităţii. Aş aminti, de exemplu, fără pretenţia de a epuiza în întregime lista monumentelor care s-au remarcat printr-o deosebită forţă expresivă : „Eminescu“ de Ion Anghel, „Lupeni“ de Ion Irimescu, Monumentul de la Moisei semnat de Gheza Vida, ridicat in amintirea eroilor din acest sat şi transpus apoi in piatră, „1907“ de Naum Corcescu, „Electrificare“ de Constantin Popovici, „Petru Groza“ de Romul Ladea, „Ion Andreescu“ de Paul Vasilescu etc. Purtătoare a celei mai avansate gindiri sociale, promovind principiile etice şi estetice ale epocii noastre, arta monumentală îşi înscrie realizările ca adevărate jaloane ale acestor trei decenii. Venind un conturt direct, nemijlocit, cu mase mari de oameni, legată organic de arhitectură şi urbanism, sculptura a fost şi rămine o artă a marilor idealuri umaniste. Marina PREUTU US lip®»»'* 1 8 » i ■ jBaaEy • j | I L ■ e I f r ^ Kg Pk z 4 I 4M a I r-l K&fflf M 118 9 3 1 -r* I " I I \ 1 I 4 I |J „SERBĂRILE MĂRII" Luni, 29 iulie a.c., în oraşul Constanţa şi in toate staţiunile de pe litoralul românesc a avut loc deschiderea tradiţionalelor manifestări cultural-artistice . ..Serbările mării“. Prima zi a debutat cu un mare carnaval în cadrul căruia au evoluat, pe străzile oraşului Constanţa şi in Piaţa Independenţei, 40 000 de oameni însoţiţi de 38 de care alegorice, zeci de fanfare, tarafuri şi formaţii artistice din toate zonele folclorice ale ţării, formaţii laureate ale concursurilor şcolare din 21 de judeţe, incluzind 800 de tineri, un mare număr de pionieri. Cintecul, dansul, jocurile de artificii, o veritabilă paradă folclorică au însoţit carul zeului Neptun, amfitrionul întregii manifestaţii, la care au participat in calitate de spectatori sute de mii de locuitori ai oraşului şi de turişti români şi străini aflaţi pe litoral. In aceeaşi zi, la Mamaia s-a deschis Tirgul de vară al pionierilor ; la Mangalia a avut loc carnavalul mării, la Eforie Sud o paradă a portului popular românesc, iar la Eforie Nord o seară distractivă susţinută de formaţiile artistice locale, începind de luni. In fiecare zi in toate staţiunile au loc spectacole şi festivităţi asemănătoare, două concursuri ale pionierilor dotate cu trofeele ,„Scoica de aur“ şi „Trompeta de aur“, raliuri automobilistice, spectacole in aer liber etc. Ultima zi a „Serbărilor mării“ va fi marcată de festivităţile prilejuite de „Ziua marinei“. (George Mihaescu). „CIBINIUM '74" „Cibinium ’74“, intitulat sugestiv „Trepte de, cultură şi civilizaţie socialistă“, îşi propune să contureze cuprinzătorul tablou al realizărilor obţinute, în cei 30 de ani de la eliberarea patriei, de oamenii muncii sibieni — români, germani, maghiari. După teatru, literatură, muzică, artă plastică, laturi ale culturii pe care „Cibinium“ le-a ilustrat pe rind în celelalte ediţii, manifestările din acest an aduc in prim plan dialogul şi dezbaterile in jurul formelor actuale de expresie ale culturii într-un judeţ cu profunde prefaceri pe plan economic şi social-cultural. La Sibiu, ziua inaugurală a manifestărilor „Cibinium“ a fost marcată de o sesiune de comunicări cu tema : „Trepte de cultură şi civilizaţie socialistă. Contribuţii sibiene“ şi de un spectacol de muzică şi poezie, creaţii sibiene închinate patriei şi partidului. In aceeaşi zi, la Teatrul de stat a avut loc premiera piesei „Munţii“ de Maria Bratei, dramatizare după romanul „Plecarea Vlaşinilor“ de Ioana Postelnicu. Luni, la Sibiu, a avut loc, printre altele, deschiderea expoziţiei „Industria constructoare de maşini din judeţul Sibiu in contextul dezvoltării industriei naţionale“, iar in satul Rod inaugurarea colecţiei permanente de artă plastică a artistului emerit Vasile Dobrian. (Nicolae Brujan). ROMÂNIA ANULUI XXX In zilele care au mai rămas pină la sărbătorirea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, acţiunile cuprinse în programul politico-educativ dedicat evenimentului sunt tot mai intense. Printre acestea, simpozioanele, expunerile şi dezbaterile organizate de cabinetul judeţean Buzău al P.C.R., ce au loc in cooperative agricole de producţie, întreprinderi industriale şi instituţii, atrag un număr mare de participanţi. Cei 120 de lectori ai cabinetului prezintă publicului teme legate de actul insurecţional de la 23 August 1944, marile transformări revoluţionare înfăptuite de popor sub conducerea înţeleaptă a partidului în cei 30 de ani de viaţă liberă. De un interes deosebit s-au bucurat expunerile pe marginea măsurilor de majorare a retribuţiei tarifare a oamenilor muncii, adoptate recent de conducerea de partid şi de stat. (Mihai Bâzu). INTILNIRE LA MĂRĂŞTI In cinstea celor două mari evenimente politice ale anului, 2 500 de pionieri din Bucureşti şi din judeţele Vrancea, Argeş, Galaţi, Gorj, Tulcea, Bacău, Neamţ, Ialomiţa şi-au dat intilnire la Mărăşti, pe locurile unde poporul român a înscris pagini de glorie in lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii. Pionierii vrînceni au organizat cu acest prilej două expoziţii de fotografii : „Insurecţia din august 1944“ şi „Monumente istorice din judeţul Vrancea“, o expoziţie filatelică cu tema „30 de ani de măreţe realizări sub conducerea P.C.R.“, standuri de cărţi cu subiecte istorice. Timp de 3 zile, oaspeţii pionierilor din Mărăşti au avut întîlniri cu bătrlni ai satelor, martori ai eroicelor lupte, au învăţat cintece patriotice şi revoluţionare, au organizat concursuri de poezie inspirate din lupta eroică a poporului, au participat la concursuri de orientare turistică, la marşul de noapte „Suntem neînfricaţi“. In cea de-a treia zi, pionierii au organizat acţiunea : „Eroi au fost, eroi sunt încă“, o emoţionantă evocare a luptelor de la Mărăşti. (Ion Nistor). BRIGĂZI STUDENŢEŞTI DE MUNCĂ PATRIOTICĂ Miercuri, 31 iulie a.c., şi-a început activitatea în Bucureşti prima Brigadă naţională de muncă patriotică a studenţilor participanţi la tabăra de instruire organizată la Izvoru Mureş de către Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Asemenea miilor de studenţi cuprinşi in această vară in activităţi de muncă patriotică, cei peste 2 000 studenţi participanţi la tabăra de instruire, organizaţi in mai multe serii, vor efectua lucrări la obiective de investiţii industriale şi universitare, la fabrici de materiale de construcţii, la amenajarea unor obiective edilitar-gospodăreşti şi cultural-educative din Capitală. Prezenţa studenţilor pe şantierele muncii patriotice este expresia răspunsului concret la indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi reprezintă una din mărturiile pregnante ale integrării tinerei generaţii universitare, a organizaţiei ei revoluţionare sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în eforturile întregului popor de a întimpina cu fapte de muncă şi noi succese cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și cel de-al XI- lea Congres al P.C.R. ! „ROMANIA - FILM“ prezinta: ^ maQm ^ CClK-l CUNOSC“ Cu Nevena Kokanova. Producție a studiourilor bulgare. Regia : Lubomir Sarlandjiev (Urmare din pag. I) Pe bună dreptate s-a arătat la plenară că este pentru prima oară in istoria sa cînd partidul nostru dobindeşte un program atit de amplu şi complex, armonios închegat, care stabileşte intr-o largă perspectivă strategia şi obiectivele clare pentru toate domeniile vieţii politice, economice, sociale, culturale. Prin întregul său conţinut, de o mare importanţă teoretică şi practică atit pentru partidul nostru, cit şi pentru cauza socialismului in general, programul se va înscrie ca un nou şi valoros aport al partidului nostru la Îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare mondiale. În elaborarea acestui document, de însemnătate covirşitoare pentru destinele partidului şi ale ţării, rolul esenţial, determinant i-a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu. După cum au subliniat participanţii la plenară, secretarul general al partidului a condus şi îndrumat comisia de redactare, aleasă la Conferinţa Naţională, a lucrat direct, nemijlocit, aducînd o contribuţie decisivă la fundamentarea teoretică, precum şi la stabilirea obiectivelor concrete care urmează să călăuzească lupta comuniştilor, a întregului nostru popor în deceniile viitoare. Şi cu acest prilej s-au manifestat înaltele însuşiri ce sunt proprii întregii activităţi a secretarului general al partidului nostru — clarviziunea politică şi cutezanţa în gândire, marea capacitate de analiză şi sinteză a fenomenelor din societatea românească şi din viaţa internaţională, patriotismul fierbinte şi internaţionalismul consecvent, intransigenţa revoluţionară, îmbinată cu un nedezminţit umanism. Decurgind din proiectul de program al partidului şi ca o concretizare a prevederilor acestuia pentru perioada următorilor ani, proiectul de directive privind dezvoltarea economico-socială a României in anii 1976—1980 şi prognozele de dezvoltare in perspectivă a ţării pină în 1990 cristalizează ca obiective fundamentale, aşa cum subliniază cuvinsoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, asigurarea in continuare a unui ritm înalt de dezvoltare a industriei şi a agriculturii, a Întregii economii, ajungerea la nivelul ţărilor socialiste mai avansate şi apropierea României de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial, ridicarea calitativă şi tehnică a Întregii activităţi economice, perfecţionarea invâţămintului, intensificarea cercetării ştiinţifice şi integrarea lor organică cu producţia, dezvoltarea continuă a relaţiilor economice internaţionale, participarea activă a României la diviziunea internaţională a muncii, realizarea a noi si importante progrese pe calea ridicării nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. In toate acestea îşi găsesc o vie reflectare justeţea politicii economice a partidului, discernămintul si spiritul de înaltă responsabilitate pentru prezentul şi viitorul naţiunii cu care partidul a ştiut şi ştie să răspundă cerinţelor fundamentale ale dezvoltării sociale, aplicind in mod ferm linia industrializării socialiste, asigurind un raport judicios intre fondul de dezvoltare şi fondul de consum. Stabilirea unei rate înalte a fondului de dezvoltare, ca factor decisiv al progresului economico-social rapid şi temelie sigură a unor măsuri succesive de ridicare a nivelului de trai, s-a dovedit şi se dovedeşte, totodată, hotăritoare pentru creşterea in ritmuri rapide a fondului de consum, corespunzător Intereselor sporirii continue a bunăstării Întregului popor. In ansamblul său, proiectul de directive conturează imaginea unei Românii puternic angrenata pe orbita progresului, in care toate zonele şi judeţele vor cunoaşte o mare înflorire. Este grăitor în acest sens faptul că se prevede ca prin continuarea amplasării raţionale a forţelor de producţie să se ajungă ca pină in 1980 nici un judeţ să nu aibă o producţie industrială mai mică de 10 miliarde lei, iar pină în 1990 această producţie minimă să se ridice la 18—20 miliarde, toate localităţile ţării devenind puternice centre economice şi sociale. Aceasta va asigura valorificarea superioară a întregului potenţial material şi uman al ţării, va consolida egalitatea de fapt a tuturor cetăţenilor tării, creindu-le condiţii optime de viaţă. Un asemenea tablou al viitorului va avea, desigur, darul să însufleţească şi mai mult clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, să le amplifice energiile şi forţa de creaţie pentru realizarea măreţelor obiective stabilite. Plenara a hotărit convocarea Congresului pentru data de 25 noiembrie şi a stabilit ordinea sa de zi. Este pe deplin evident că prin documentele de excepţională importanţă pe care le va adopta, prin generalizarea experienţei dobîndite în perioada care a trecut de la Congresul al X-lea şi conturarea clară a perspectivelor dezvoltării viitoare. Congresul, va marca o etapă de noi realizări măreţe pe toate planurile vieţii sociale, va determina ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activităţii partidului, ca şi a întregii opere de construcţie socialistă în România. Nivelul înalt la care sunt concepute rolul şi desfăşurarea Congresului este ilustrat şi de măsurile stabilite de plenară cu privire la componenţa delegaţilor, măsuri ce urmăresc să asigure participarea la forul suprem al partidului a celor mai bune cadre de partid din toate sectoarele de activitate. In concordanţă cu aceasta, criteriile adoptate de plenară pentru cei ce urmează să fie propuşi spre alegere în organele centrale şi locale ale partidului exprimă înalte exigenţe faţă de calităţile moral-politice şi profesionale, comportarea în societate, familie şi la locul de muncă. In acelasi timp, măsurile stabilite de plenară in vederea unei mai bune reprezentări in viitorul Comitet Central a tuturor judeţelor, precum si a marilor centre industriale şi economice vor avea ca efect, în mod cert, noi şi importante progrese pe calea perfecţionării întregii activităţi de conducere. Potrivit hotărîrilor plenarei, proiectele programului partidului si directivelor vor fi supuse dezbaterii largi în cadrul organizaţiilor de partid, al adunărilor oamenilor muncii, şi apoi in cadrul Congresului, astfel incit ele să întruchipeze înţelepciunea colectivă, voinţa unanimă a întregului partid şi a întregului popor. Această largă dezbatere — expresie vie a democratismului profund ce caracterizează orinduirea noastră politică, a procesului de integrare tot mai profundă a partidului in viaţa întregii societăţi — va trebui să prilejuiască o analiză temeinică a muncii depuse de fiecare organizaţie şi organ de partid, de fiecare comunist. Este necesar ca organizaţiile da partid să ia neintirziat toate măsurile politico-organizatorice pentru ca adunările şi conferinţele de partid, dezbaterea proiectelor de program şi directive să se desfăşoare cit mai rodnic, să se materializeze in rezultate efective, să ducă la ridicarea nivelului politic-ideologic, la creşterea spiritului critic şi autocritic, la dezvoltarea democraţiei interne, a muncii şi conducerii colective, la întărirea disciplinei de partid, în vederea îndeplinirii exemplare a politicii partidului, a sarcinilor specifice fiecărui domeniu de activitate. Atit prevederile proiectului de program, cit și ale proiectului de directive se bazează pe realizarea cu succes a cincinalului în curs. In această optică, este necesar ca in cadrul dezbaterii documentelor pregătite pentru Congres să se acorde o deosebită atenţie tuturor problemelor de care depind îndeplinirea in cei« mai bune condiţii a planului pa anul 1974, realizarea înainte de termen a actualului cincinal. Munca politică desfăşurată în acest sens de organizaţiile de partid, de comunişti trebuie să se sprijine din plin pe recentele măsuri de majorare eşalonată a veniturilor pentru largi categorii ale populaţiei — care au demonstrat. Încă o dată, că numai dezvoltarea economiei şi creşterea avuţiei naţionale constituie calea sigură a ridicării nivelului de trai al celor ca muncesc. Atmosfera de avânt politic şi Însufleţire in muncă, specifică acestor zile, vorbeşte de la sine despre faptul că eroica noastră clasă muncitoare, clasa conducătoare a societăţii, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, tineri şi virstnici, bărbaţi şi femei, răspunzind cu abnegaţie chemării Comitetului Central al partidului, sunt hotăriţi să intimpine cu noi şi însemnate succese cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului, să facă totul pentru a asigura înfăptuirea politicii partidului, in interesul înfloririi României socialiste, al cauzei socialismului și comunismului. AUSPICII RODNICE PENTRU UN EVENIMENT ISTORIC cinema • Tunurile din Navarone : PATRIA — 9; 12,30; 16; 19,30, FAVORIT — 9;15; 12,30; 16; 19,15, CASA FILMULUI — 10; 15,30; 19, GRADINA LUCEAFĂRUL — 20,15. • Program de desene animate pentru copil : DOINA — 9,43. • B.D. intră In acțiune : DOINA — 11; 13,15; 15,45; 19; 20,15. • Urmareste-mă •: SALA PALATULUI (seria de bilete 5157) — 20.15. SCALA — 9,15; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,15, CAPITOL — 9,30; 11,43; 14; 16,15; 18,30; 20,45, la grădină — 20,15, GRADINA DINAMO — 20,15, Olandana : MODERN — 9, 12; 16, 19, la grădină — 20,15, BUCUREȘTI — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20,15, FEROVIAR — 9; 12,30; 16; 19,30, MELODIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GLORIA — 9; 12,15; 15,45; 19, GRADINA TITAN — 20,13. • Călărețul fără cap : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 13,13; 20,30. • Cleopatra : FESTIVAL — 9,30; 13, 19; la grădină — 20. • Farsa tragică : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Duel pe autostradă : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30, FLAMURA — 9; 11; 15,45; 18; 20.15, a conspiraţia ! FLAMURA — 13.15. • Mihai Viteazul : BUZEŞTI — 9; 14; 18, la grădină — 20. • Şapte păcate : GRIVIŢA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Apaşii : LIRA — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,15, FLOREASCA — 13,30; 18; 20,15. • Chitty-Chitty, bang-bang: VICTORIA — 9,13; 12,30; 16; 19,15, ARTA — 13; 15,30; 19, la grădină — 20,13. • Duelul CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. 1t Ce drum să alegi : BUCEGI — 16; 18,15, la grădină — 20,15. • Adam și Eva in conflict : FERENTARI — 15,30; 18; 20,15. • Asediu cu surprize : PACEA — 16; 18; 20. • Contesa Walewska : UNIREA — 15,45; 18, la grădină — 20,15. • Țara lui Sannikov : COSMOS — 15,30; 18; 20,15, FLACARA — 15,30; 17,45, 20. • Fiecăruia ce i se cuvine : DRUMUL SĂRII — 15,30; 18; 20,15. • şah la rege : CRINGAŞI — 16; 18,15. • Căluţul rolb : COTROCENI — 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Joe Limonadă : GIULEŞTI — 15,30; 18; 20,15. GRADINA AURORA — 20. a 50 000 de dolar! recompensa ! VOLGA — 9: 11.15; 13,30; 15,45; 18, 20. MIORIŢA — 9, 11,15; 13,30; 18; 20,15. a Explozia : MIORIŢA — 15,45. a Păcală : VIITORUL — 16, 19. a La est de Java : POPULAR — 15,30; 18; 20.15. a Un comisar acuză : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20.15. a Cat Ballou : VITÁN — 15,30; 13, 20, la grădină — 20,15. vară Herăstrău) ; Aici a dormit George Washington — 20. _ A M a Teatrul evreiesc de stat : Lofc» X) ( I“ C»zul cel mare — 19. «• % ■ V a Teatrul satiric-muzica! ,,C. Tănase“ (grădina Boema) ; Un băiat de zahăr... ars — 20. • Ansamblul artistic ,,Rapsodia română" : Ţară bogată-n frumu- a Teatrul National Bucureşti (şoseţi — 18.30, la mică) : Dulcea pasăre a tiaea Circul de stat : Spectacol susreţii — 19.30. ţinut de Circul Mare din Moscova a Teatrul Nottara (la Teatrul de — 19.30. Dramaturgia noastră din ultimele trei decenii s-a inspirat consecvent din ideile cele mai scumpe ale poporului, abordind teme care au stat la baza multor opere izbutite şi îndrăgite de sutele de mii de spectatori. Rezistenţa antifascistă organizată de partid, insurecţia armată şi eliberarea ţării de trupele naziste, subiecte istorice luate din trecutul eroic mai îndepărtat, plin de fapte şi de semnificaţii contemporane, toate acestea au născut o literatură dramatică bogată, scriitorii reluînd istoria in opere din ce în ce mai izbutite, aprofundind-o şi descoperind-o ca pe un tezaur spiritual in care concepţia noastră despre libertate şi independenţă străluceşte puternic. Prefacerile revoluţionare petrecute de-a lungul acestor ani, cu oamenii şi faptele lor, au fost şi sunt continuu teme preferate de dramaturgi. Am avut deoseori prilejul să stau de vorbă cu spectatorii şi totdeauna am constatat că publicul ştie ce vrea şi că judecă teatrul din singurul punct de vedere valabil : „această piesă îmi spune ceva“ — „această piesă nu-mi spune nimic“. Nici un alt criteriu, ca, de pildă, clasic sau modern, dramă sau comedie, nu funcţionează in mecanismul subtil al ataşamentului pentru teatru, decit secundar, ca nuanţe în sistemul preferenţial, care insă nu au greutatea să alunge sau să atragă pe oameni în sala de spectacole. Dar „a spune ceva“ spectatorului nostru înseamnă a-l interesa cu precădere în sfera problemelor lui de viaţă şi de conştiinţă, probleme pe care şi le pune în fiecare moment şi pe care Încearcă să le limpezească în contextul gindirii şi al lumii lui, adică în contextul sistemului nostru socialist. Fără îndoială că prezentul fascinează pe scriitor. Sondarea actualităţii a fost şi rămine pentru literatură tentaţia primordială. Scriem, in primul rind, pentru contemporani. Ne interesează, înainte de toate, epocă în care trăim, societatea din care facem parte şi ţara căreia aparţinem. De aceea, cele mai bune piese de teatru şi cele mai iubite sunt acelea care vorbesc despre noi înşine, despre idealurile noastre, despre lupta noastră. De aceea, teatrul este o tribună. De pe scenă putem pleda în faţa unui public, scena realizează o legătură directă a operei literare cu cei cărora ea le este adresată. Misiunea dramaturgului capătă astfel o semnificaţie şi o responsabilitate deosebite ; piesa se consumă în faţa unei colectivităţi, influenţind-o puternic şi implicînd procese de gindire şi sufleteşti, legate de răspunderea fiecăruia faţă de societate. Din acest motiv, teatrul a vehiculat dintotdeauna idei mari şi generoase, adică ideile raportate la soarta unei societăţi sau a unui popor. Confruntarea concepţiei noi despre lume şi viaţă cu imbătrinita şi încăpăţînata concepţie veche constituie specificul acestor ani. Omul se confundă cu timpul său, om şi timp se creează unul pe altul, izbindesc împreună, încleştarea prin care se ajunge la izbindă trebuie să se oglindească în artă şi, mai cu acuitate, în teatru. Omul de azi trebuie să fie eroul principal al fiecărei piese ; el conduce acţiunea pe scenă ca şi în societate, el este vizionarul cinstit al zilei de miine, cum apare şi în faţa celorlalţi din jurul lui, el poartă mesajul limpede şi încărcat de viitor al tuturor, aşa cum îl poartă suit pe coloanele de beton de la Porţile de Fier sau aplecat pe volanul tractorului care intră in holde să culeagă rodul. Datoria dramaturgului este de a umple scena nu cu schele şi furnale, ci cu idei şi sentimente, cu acele idei şi sentimente graţie cărora barajele se inalţa tăind cursul apelor şi marile cuptoare topesc minereurile. Trebuie aduşi pe scenă acei oameni demni ai societăţii noastre care au miini şi suflete de aur şi care poartă un singur nume : comunişti, nu piese de mare respiraţie in care e reprezentată pe scenă demnitatea umană şi nu periferia spirituală. Chiar şi satira în teatru trebuie gindită astfel incit să nu se ajungă la o apreciere falsă a societăţii, departe de realitatea care o caracterizează. Pledez în favoarea personajului care să reprezinte pe eroul contemporan, frămîntat şi cinstit, nemulţumit de el însuşi, modest şi anonim. Pledoaria pentru acest om nou este o cinste pentru fiecare scriitor, dar in acelaşi timp şi o necesitate politică. Fiindcă nu putem scrie despre lume şi despre prezent decit prin conştiinţa revoluţionară a omului contemporan. Căci a scrie nu este echivalent cu a relata faptele, ci cu a le interpreta şi a le desluşi înţelesurile. Dar a cunoaşte pe oameni şi lucrările lor înseamnă a le ispiti sufletele şi gindurile, adică a fi asemenea lor. Dramaturgul care vorbeşte in piesa lui despre virtuţile umane trebuie să le aibă el mai întîi pe toate. Dramaturgul care cîntă frumuseţea şi puterea dragostei prin personajele sale trebuie să fi iubit el, mai intim, frumos şi puternic. Dramaturgul care pledează în numele justiţiei umane prin gura eroilor săi trebuie să fie el unul dintre oamenii cei mai drepţi şi mai cinstiţi. Dintre temele actuale, aceea a muncii nu a fost Încă suficient adusă pe scenă in opere de valoare şi cu autoritatea pe care problematica ei o necesită in realizarea artistică. Concepţia socialistă, prin realizarea unor raporturi noi intre oameni şi prin structurarea revoluţionară a poziţiei individului faţă de societate şi a societăţii faţă de el, a conferit muncii o nouă viziune de ceea ce reprezintă ea astăzi ca factor esenţial in organizarea unei lumi mai bune. Numai prin simpla prezenţă pe scenă a unui muncitor nu am adus şi munca lui, cu tot ce închide in ea ca realitate politică şi încărcătură umană şi socială. Contemporaneitatea socialistă vede în muncă o adevărată datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, datorie pe care o avem faţă de societate şi faţă de patrie. A munci înseamnă a fi patriot. Acest punct de vedere modern nu şi-a găsit încă personaje pe măsura lor in dramaturgia noastră contemporană. S-au scris multe piese cu contingenţă la tema muncii, dar tema n-a fost atacată frontal, in esenţa ei de astăzi, cu implicaţiile ei multiple şi profunde, cu întrebările şi răspunsurile pe care orice temă majoră le ridică. Teatrul românesc contemporan are nevoie de personajul care să concretizeze dramatic concepţia socialismului despre muncă, de personajul care să-şi găsească Întreaga justificare a vieţii in datoria de a munci, de personajul a cărui existenţă frămintată să se identifice cu nobilă misiune de făuritor al noii societăţi pentru care creaţia, in variatele ei aspecte, constituie resortul Înaintării în istorie. Ceea ce s-a realizat pină acum ne Îndreptăţeşte convingerea că acest personaj va fi şi mai prezent, şi mai bine conturat artistic in piesele noastre. E o părere cu serioase temeiuri şi, totodată, un angajament al autorului acestor rinduri. Dan TARCHILA MUNCA-temă prioritara a dramaturgiei originale ----- , ■ ---- .....................................................— puncte de vedere SCÎNTEIA — joi 1 august 1974 tv_____ PROGRAMUL I 16.00 — 17.00 Teleşcoală. 17.30 Telex. 17.35 Avanpremieră. 17.40 Teleglob . Bernat capitala Elveţiei. 17.55 Agroenciclopedia. 13.25 Atenţie la... neatenţie ! 19.00 Familia la... Iaşi. 19.25 1001 de seri. 19.30 Telejurnal 20.00 Seară pentru tineret. 21.40 O nouă emisiune muzicaldistractivă cu Julie Andrews. 22.15 24 de ore PROGRAMUL II 20.00 Luna culturii muzicale romaneşti — Omagiu celei de-a XXX-a aniversări a eliberării. Muzică românească — interpreţi celebri . Filarmonica din Los Angeles dirijată de Zubin Mehta — Rapsodia romană nr. 2 de George Enescu ; Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijată de Antonio de Almeida — Suita I pentru orchestră de George Enescu ; Corul şi orchestra simfonică ale Radioteleviziunii române, dirijată de Iosif Conta — Simfonia a Ill-a de George Enescu. 27,45 Cărţi şi idei. 22:10 Cintece ale zilelor noastre — spectacol de balet.