Scînteia, septembrie 1974 (Anul 43, nr. 9961-9986)

1974-09-15 / nr. 9974

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 9974 Prima Ediție Duminică 15 septembrie 1974 6 PAGINI 30 BANI ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în ziua de 14 septembrie a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv a luat în discuţie Proiectul de Teze ale Comitetului Central pentru Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Tezele au fost adoptate în unanimitate şi sunt date publicităţii. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială efectuată în ţara noastră, între 2 şi 7 septembrie a.c., de secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreună cu soţia, Anisse El-Assad, însuşindu-şi în întregime concluziile informării prezentate de secretarul general al partidului, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul convorbirilor la nivel înalt româno-siriene, contribuţiei sale personale la întărirea şi amplificarea relaţiilor dintre România şi Siria. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu vie satisfacţie de rezultatele rodnice ale vizitei, concretizate în documentele adoptate de comun acord. S-a apreciat în unanimitate că, după vizita întreprinsă de secretarul general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Republica Arabă Siriană, în februarie a.c., recenta vizită a şefului statului sirian marchează o etapă nouă pe linia dezvoltării şi consolidării relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. Ea se înscrie ca parte integrantă a politicii consecvente a României socialiste, trasată de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale P.C.R., privind dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu ţările arabe, cu celelalte state care se pronunţă pentru o dezvoltare economicosocială independentă. Convorbirile purtate între cei doi conducători de partid şi de stat au scos în evidenţă, în mod pregnant, hotărîrea comună de a ridica pe un plan superior relaţiile bilaterale româno-siriene în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sfere de activitate, de a identifica şi pune în valoare noi domenii şi modalităţi concrete de colaborare şi cooperare reciproc avantajoasă. Comitetul Executiv salută cu deosebiţă satisfacţie dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi "Partidul Baas Arab Socialist, înţelegerea încheiată în acest sens, exprimind convingerea că aceasta serveşte intereselor ambelor popoare, unirii tuturor forţelor înaintate ale contemporaneităţii în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru pace, independenţă naţională şi progres social. In acelaşi timp, rezultatele vizitei au relevat voinţa celor două părţi de a extinde şi intensifica conlucrarea pe tărîmul vieţii internaţionale în vederea sporirii contribuţiei pe care România şi Siria o aduc la instaurarea unor relaţii noi între state, a unei noi ordini economice în lume, la rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă omenirea, cu participarea şi în interesul tuturor popoarelor. Comitetul Executiv a reafirmat încrederea sa deplină în justeţea poziţiei constructive şi consecvente a României în legătură cu problemele din Orientul Mijlociu, convingerea fermă că situaţia actuală din această parte a lumii reclamă intensificarea eforturilor pentru realizarea unei reglementări politice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, la asigurarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii tuturor statelor din regiune şi la rezolvarea problemei poporului arab palestinean în conformitate cu năzuinţele sale naţionale legitime, la instaurarea unei păci juste şi durabile în această zonă. Apreciindu-se pozitiv paşii întreprinşi pînă în prezent pe calea dezangajării militare în şi Golan, s-a subliniat necesitatea începerii cît mai grabnice a tratativelor în cadrul Conferinţei de la Geneva privind Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a altor state care doresc şi pot să-şi aducă contribuţia la rezolvarea problemelor complexe ale acestei regiuni. Comitetul Executiv şi-a exprimat deplina aprobare faţă de documentele încheiate cu ocazia vizitei, apreciind că declaraţia solemnă comună, comunicatul comun, cît şi acordurile şi înţelegerile concrete de colaborare în diferite domenii între România şi Siria, servesc intereselor supreme ale ambelor ţări şi popoare, constituind, totodată, o contribuţie de cea mai mare importanţă la afirmarea unor principii noi în relaţiile dintre state, la democratizarea vieţii internaţionale. Comitetul Executiv a trasat ca sarcină ministerelor, instituţiilor şi organizaţiilor economice de resort să ia toate măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor cuprinse în acordurile şi înţelegerile stabilite, să acţioneze pentru dezvoltarea în continuare a colaborării româno-siriene. Comitetul Executiv reafirmă înalta sa apreciere faţă de rolul remarcabil al secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii externe a partidului şi statului, faţă de activitatea sa neobosită în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, ale cauzei păcii, colaborării internaționale și socialismului. TEZELE Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al XI-lea al partidului Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român reprezintă un eveniment de excepţională însemnătate în viaţa partidului, a întregului nostru popor. El va marca o etapă nouă în activitatea de organizare şi conducere a operei istorice de edificare a socialismului şi comunismului pe pâmîntul României, în întreaga dezvoltare a societăţii româneşti. Congresul va face o analiză profundă şi multilaterală a bogatei activităţi desfăşurate de Comitetul Central, de organele şi organizaţiile de partid, de comunişti, de întregul nostru popor, pentru îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale din anul 1972, stabilind, totodată, direcţiile şi orientările fundamentale ale mersului nostru înainte în perioada următoare. Importanţa deosebită a Congresului al XI-lea constă în faptul că, pentru prima oară — alături de Directivele cu privire la planul cincinal 1976—1980 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale în perioada 1981— 1990 — se va adopta Programul partidului, care stabileşte, într-o, largă perspectivă, strategia generală şi orientările tactice pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. Caracterizat, pe bună dreptate, drept Carta fundamentală, ideologică, teoretică şi politică a partidului, proiectul de Program reprezintă aplicarea creatoare a adevărurilor generale ale marxism-leninismului la condiţiile istorice, sociale şi naţionale concrete ale României. El sintetizează experienţa luptelor de clasă purtate de masele populare din ţara noastră pentru eliberarea socială şi naţională, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, precum şi şi experienţa luptelor de clasă şi construcţiei socialiste pe plan internaţional, experienţa dezvoltării sociale universale. Pornind de la interesele vitale ale întregului nostru popor, ale înfloririi ţării, proiectul de Program dă orientarea generală a politicii interne şi externe a partidului şi statului pentru o perioadă de 20—25 de ani. Elaborat cu participarea cadrelor de bază ale partidului şi statului, a unui mare număr de activişti din toate domeniile de activitate, proiectul de Program dă expresie experienţei şi înţelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor. El a fost larg dezbătut în comisia de redactare și apoi în Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 27—29 iulie 1974, care l-a adoptat in unanimitate. Plenara a dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului la fundamentarea teoretică și elaborarea proiectului de Program, relevînd valoarea inestimabilă a contribuţiei personale a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la stabilirea liniei strategice şi tactice, a direcţiilor principale de acţiune în vederea transformării revoluţionare a societăţii, a edificării cu succes a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerii la construcţia comunismului pe pămîntul României. Plenara a apreciat că proiectul de Program cuprinde orientări de deosebită importanţă teoretică şi practică, atît pentru partidul nostru, cit şi pentru cauza socialismului în general, ele reprezentînd un aport însemnat al Partidului Comunist Român, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare, la dezvoltarea creatoare a marxism-leninismului. O importanţă deosebită prezintă faptul că Congresul al XI-lea va dezbate și adopta Directivele cu privire la planul cincinal 1976— 1980 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale pentru perioada 1981—1990. Parte integrantă din Program, concretizînd prevederile și obiectivele acestuia pentru următorii 5 ani şi formulînd prognozele de perspectivă, Directivele înarmează partidul şi poporul cu un vast program de acţiune, stabilind prevederi realiste, profund mobilizatoare menite să ridice la un nivel calitativ superior întreaga activitate economico-socială în noua etapă în care intră ţara noastră. In spiritul practicii democratice pe care partidul nostru o promovează cu consecvenţă — de a dezbate larg cu masele deoameni ai muncii, cu întregul popor, politica internă şi externă — Comitetul Central al Partidului Comunist Român a elaborat prezentele Teze, care fac o analiză succintă a realizărilor dobîndite şi a modului în care s-a muncit pentru îndeplinirea prevederilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale din anul 1972, indicând, totodată, în lumina Programului şi a Directivelor ce urmează a fi adoptate de Congres, ce trebuie făcut şi cum trebuie acţionat în etapa următoare pentru a transpune cu succes în viaţă importantele obiective economice, politice şi sociale pe care ni le propunem. Tezele vor da astfel prilejul întregului partid şi popor să-şi spună cuvîntul asupra activităţii desfăşurate în această perioadă, să releve realizările, experienţa pozitivă dobîndită, cît şi lipsurile şi deficienţele ce se mai fac simţite în diferite sectoare de activitate şi, totodată, să se pronunţe asupra sarcinilor de viitor, asupra modalităţilor de perfecţionare continuă a activităţii de partid şi de stat, a muncii, în toate compartimentele societăţii, să dea glas voinţei lor de a face totul pentru traducerea în viaţă a Programului partidului. Comitetul Central al partidului îşi exprimă convingerea că dezbaterea acestor documente istorice în cadrul conferinţelor de partid judeţene, orăşeneşti şi municipale, în adunările organizaţiilor de bază, în presă, cu masele largi de oameni ai muncii, va determina o puternică efervescenţă politică şi ideologică in rîndurile întregului partid şi popor, va avea ca rezultat creşterea avîntului şi hotărîrii celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului. Delegaţii la Congres vor exprima astfel — odată cu bilanţul rezultatelor concrete obţinute de oamenii muncii în realizarea actualului cincinal — adeziunea totală a organelor şi organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a întregii noastre naţiuni, la prevederile Programului şi Directivelor, voinţa întregului popor de a asigura mersul tot mai ferm înainte al României socialiste pe calea bunăstării şi fericirii, hotărîrile Conferinţei Naţionale din 1972 care a stabilit un ansamblu de măsuri privind utilizarea mai bună a potenţialului nostru economic, dezvoltarea democraţiei socialiste, perfecţionarea întregii organizări a societăţii. Pe baza politicii de continuare a industrializării stabilite de Congresul al X-lea, industria înregistrează în primii patru ani ai actualului cincinal o creştere medie anuală de peste 13,5 la sută, faţă de 11—12 la sută cît era prevăzut ; se depăşesc prevederile cincinalului la majoritatea produselor principale ale economiei. In această perioadă a avut loc un proces intens de îmbunătăţire a structurii producţiei în întreaga industrie, realizîndu-se creşterea mai accentuată a ramurilor strîns legate de progresul tehnic contemporan. Forţa energetică a ţării a crescut cu peste 3 000 MW, ceea ce reprezintă circa o treime din întreaga putere a centralelor electrice. De la 6,5 milioane tone oţel cît produceam în 1970, în acest an producem peste 8,6 milioane tone. Construcţiile de maşini au crescut ,cu circa 85 la sută, dezvoltîndu-se îndeosbi ,electrotehnica, electronica, mecanica tură şi optica, precum şi producţia de maşini-unelte. Au luat o mare amploare asimilarea de produse noi şi reproiectarea celor existente ; a început fabricaţia unor produse de înalt randament cum sunt turbinele de 330 MW, cazanele de abur de 1 035 tone/oră, liniile de ciment de 3 000 tone/ 24 ore, navele maritime şi fluviale cu tonaj ridicat, autocamioanele de capacităţi sporite, maşinile-unelte cu comandă-program, calculatoarele electronice din generaţia a IlI-a şi altele. Progrese simţitoare a înregistrat, în cursul actualului cincinal, agricultura. A crescut numărul tractoarelor şi maşinilor agricole, suprafeţe însemnate au fost amenajate pentru irigat, s-au executat importante lucrări de ameliorare a solului, s-au majorat substanţial cantităţile de îngrăşăminte şi alte substanţe chimice utilizate în agricultură. Se îndeplinesc cu succes sarcinile prevăzute în programul naţional de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare şi în programul naţional de dezvoltare a zootehniei. Producţia globală agricolă obţinută în medie în perioada 1971—1974 este mai mare cu aproape 30 la sută faţă de perioada 1966— 1970, asigurînd satisfacerea în condiţii tot mai bune a nevoilor populaţiei şi a cerinţelor economiei naţionale. O dezvoltare continuă au cunoscut şi celelalte ramuri ale economiei — transporturile şi telecomunicaţiile, construcţiile, comerţul, serviciile — sporind contribuţia lor la progresul multilateral al ţării. înfăptuirea politicii de investiţii stabilită de Congresul al X-lea a asigurat creşterea considerabilă a potenţialului economic al ţării. In acest cincinal se prelimină intrarea în funcţiune a peste 2 400 capacităţi noi de producţie industriale şi agrozootehnice, concomitent cu modernizarea şi reutilarea a numeroase întreprinderi şi secţii, investiţiile realizate în cursul acestui cincinal permit crearea a circa 1 300 000 locuri de muncă, contribuind în mod hotărîtor la creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc. Aplicînd orientarea dată de Congresul al X-lea privind repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, numărul judeţelor care vor realiza o producţie industrială de peste 10 miliarde lei se va ridica în 1975 la 21, faţă de 9 în 1970. O atenţie centrală s-a acordat în cursul acestui cincinal sporirii eficienţei întregii activităţi economice. Ca rezultat al dezvoltării producţiei materiale şi creşterii eficienţei economice, venitul naţional atinge în 1974 un nivel cu peste 58 la sută mai mare decit în 1970, depăşind ritmul mediu anual prevăzut în cincinal. Pe această bază se prevede ca veniturile reale totale ale populaţiei să fie în 1975 cu circa 55 la sută mai mari decît în 1970. In aceşti ani, partidul a acţionat pentru perfecţionarea formelor de repartiţie în raport cu munca depusă, a acordat o deosebită atenţie aplicării în viaţă a principiilor echităţii socialiste. S-a realizat majorarea generală a retribuţiilor, o creştere mai accentuată înregistrînd retribuţiile mici ; începînd cu august 1974, retribuţia minimă lunară se ridică la 1140 lei pentru muncitorii necalificaţi şi la 1 346 lei pentru muncitorii calificaţi. Ca urmare, retribuţia reală va creşte pe întregul cincinal cu 24 la sută, depăşindu-se prevederile iniţiale ale planului, de 20 la sută S-au mărit alocaţiile acordate familiilor cu mulţi copii, precum şi pensiile de asigurări sociale. In cursul cincinalului a crescut puternic nivelul de trai al ţărănimii, veniturile băneşti şi în natură obţinute din munca în cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile personale urmînd să înregistreze în 1975, pe persoană activă, o creştere de aproximativ 35 la sută faţă de 1971. (Continuare în pag. a II-a) Roadele politicii partidului de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a societăţii, de ridicare a nivelului de trai al poporului Anul jubiliar 1974 a prilejuit un bogat bilanţ al victoriilor istorice obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale în cei 30 de ani care au trecut de la eliberarea ţării de sub dominaţia fascistă. Marile transformări revoluţionare ale societăţii româneşti, succesele uriaşe obţinute în făurirea bazei tehnico-materiale a socialismului, realizările remarcabile în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii marchează drumul glorios parcurs de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist Român în aceste trei decenii. Acest bilanţ a umplut de mîndrie inimile întregului popor, a întărit încrederea în politica partidului, a dat un nou imbold activităţii creatoare în toate domeniile, a stimulat masele largi în munca plină de abnegaţie pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Congresul al X-lea, care a stabilit ca obiectiv fundamental al politicii partidului trecerea la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a marcat un moment istoric în evoluţia modernă a României. Prin succesele obţinute în dezvoltarea forţelor de producţie, a activităţii economico-sociale generale, în perfecţionarea relaţiilor de producţie şi a organizării sociale, în lărgirea democraţiei socialiste şi ridicarea nivelului de trai al poporului, aceşti ultimi cinci ani reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe drumul edificării noii orînduiri sociale in patria noastră, în această perioadă, Comitetul Central, întregul partid au desfăşurat o vastă şi intensă muncă politică şi organizatorică pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor cincinalului 1971—1975. In decursul realizării planului cincinal, prin manifestarea spiritului de iniţiativă şi a planului creator al oamenilor muncii, s-au descoperit noi rezerve şi posibilităţi de accelerare a dezvoltării economice a ţării, s-au putut majora prevederile iniţiale ale planului la un şir de indicatori fundamentali, aceasta permiţînd luarea unor măsuri de creştere a veniturilor populaţiei peste nivelurile stabilite în Directivele Congresului al X-lea. In avîntul întrecerii socialiste a apărut şi s-a dezvoltat mişcarea largă, de masă, pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. O însemnătate deosebită pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a țării au avut Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Universităţii Libaneze din Beirut Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, sâmbătă dimineaţă, delegaţia de profesori şi studenţi de la Universitatea Libaneză din Beirut, condusă de prof. Kabalan Kayrouz, care Întreprinde o vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ion Traian Ştefănescu, primsecretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Constantin Boştină, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Oaspeţii au subliniat că profesorii şi studenţii Universităţii Libaneze din Beirut păstrează o vie amintire vizitei pe care şeful statului român a făcut-o în universitatea lor, moment deosebit în cadrul, căruia preşedintelui Nicolae Ceauşescu i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Facultăţii de drept şi ştiinţe socialpolitice. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat, la rîndul său, că-şi aminteşte cu multă plăcere de vizita făcută la Universitatea Libaneză din Beirut, de primirea caldă rezervată cu acest prilej de cadrele didactice şi de studenţi. S-a relevat că intensificarea schimburilor între universităţile şi studenţii din România şi Liban contribuie la lărgirea bunelor relaţii dintre cele două ţări şi popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a evocat rolul important care revine tinerei generaţii in edificarea unui climat de pace, securitate şi înţelegere între naţiuni, în promovarea unor relaţii noi, democratice între state, în instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, întrevederea a decurs intr-o atmosferă de caldă cordialitate. (Agerpres) Vizita presedintelui Republicii Liberia, William R. Tolbert jr. IN PAGINA A V-A Mîine soseste in tarai noastră primul ministru al Republicii Sri Lanka, doamna Sirimavo H D. Bandaranaike IN PAGINA A VI-A METALURGIȘTII în marea întrecere socialistă în cinstea Congresului partidului IN PAGINA A IV-A LA ÎNCEPUT DE AN IN INVĂŢĂMÎNT Succes deplin şcolii româneşti in nobila misiune educativă Miine, pe întreg cuprinsul ţării, şcolile îşi redeschid porţile în faţa celor peste patru milioane de elevi şi studenţi, începe un nou an de învăţămînt, an de muncă, de strădanii şi eforturi creatoare pentru profesori, studenţi şi elevi, pentru toţi acei care participă la desfăşurarea procesului de învăţămînt. Noul an şcolar debutează sub auspiciile luminoase şi mobilizatoare, conturate şcolii româneşti de proiectul de Program al partidului, document de excepţională însemnătate pentru viitorul societăţii noastre. Intre obiectivele de însemnătate esenţială ale operei de edificare socialistă şi comunistă a ţării, pe care le defineşte cu realism şi clarviziune acest document istoric, se înscriu, ca o cerinţă majoră, obiectiv determinată, pregătirea multilaterală pentru muncă şi viaţă, educarea comunistă a tineretului, în vederea integrării sale active şi rodnice în efortul creator al întregului popor. In acelaşi timp, chiar in preajma deschiderii anului de învăţămînt a avut loc un eveniment de seamă pentru dezvoltarea şcolii româneşti — respectiv, convocarea, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Conferinţei cadrelor şi activului de partid din învăţămîntul superior, la care cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului a prilejuit o amplă analiză a modului cum se înfăptuiesc hotărîrile Comitetului Central, cu concluzii general valabile şi de largă aplicabilitate pentru toate treptele şi formele învăţămîntului. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntare, noul an şcolar începe la puţin timp după ce poporul nostru a sărbătorit jubileul celor 30 de ani de la eliberarea de sub jugul fascist şi cu numai două luni înaintea Congresului al XI-lea al partidului ; între aceste date istorice — de bilanţ şi perspectivă — rolul şcolii se conturează cu pregnanţă ca FACTOR PRINCIPAL DE EDUCARE ŞI FORMARE A TINEREI GENERAŢII, A OMULUI ÎN GENERAL, IN SPIRITUL ÎNALTELOR IDEALURI ALE COMUNISMULUI. Dezvoltarea şi modernizarea continuă a învăţămîntului sunt un factor de bază al progresului general al societăţii, deoarece de ridicarea nivelului general al cunoştinţelor, de pregătirea forţei de muncă, de creşterea calificării oamenilor muncii din toate domeniile de activitate depind direct dezvoltarea economico-socială în ritm inuit a ţării, însăşi înfăptuirea programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecere spre comunism. Atingerea acestor obiective politice de înaltă răspundere ale şcolii româneşti — la care şi-au dat cu entuziasm deplina adeziune participanţii la conferinţă, în numele tuturor cadrelor didactice — face necesară desfăşurarea cu consecvenţă a intregii activităţi din învăţămînt in strinsă legătură cu realităţile politice şi sociale ale ţării noastre, cu cerinţele concrete, practice, ale vieţii şi producţiei, cu necesităţile (Continuare în pag. a V-a)