Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)

1974-10-01 / nr. 9987

Co­lume rezultate pentru dezvoltarea colaborării prieteneşti romano-liberiene S-A ÎNCHEIAT VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI WILLIAM H­­OLBERT JR. Ceremonia semnării Comunicatului comun Preşedintel» Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Liberia. William R. Tolbert jr„ au semnat, luni di­mineaţa, la Bucureşti, Comunicatul comun privind vizita şefului statului liberian în România, important do­cument al relaţiilor de prieteni» (­ colaborare româno-liberiene. Solemnitatea a avut loc la Pala­tul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s­ au felicitat reciproc pentru suc­cesul deplin al convorbirilor de la Bucureşti, care au constituit o con­tinuare fructuoasă a dialogului la nivel Înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României In Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căldură, s-au Îm­brăţişat prieteneşte. Asistenta a salutat cu vii aplauze cuvintările preşedinţilor României şi Liberiei, care au exprimat dorinţa (Continuare in pag. a III-a) Comunicatul comun româno­liberian Solemnitatea plecării din Capitală IN PAGINA A III-A PROLETAR? DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 9987 Primi .difi.Marți 1 octombrie 1974 11 6 PAGINI — 30 BANI Cuvin­tul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Domnilor, Doresc să exprim încă o dată sa­tisfacţia mea, a guvernului şi a positorului român pentru dezvoltarea re­­aţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Liberia. Vizita dumneavoastră in România v-a oferit posibilitatea de a cunoaşte mai îndeaproape­­ preocupările po­porului român, dorinţa sa de a-şi făuri o viaţă cit mai avansată, bazată pe proprietatea şi pe relaţiile socia­liste, de a-şi asigura independenţa şi bunăstarea ; totodată, aţi putut cu­noaşte dorinţa României de a dezvol­ta larg relaţiile de colaborare cu toa­te statele, fără deosebire de orândui­­re socială. Convorbirile pe care le-am avut au dus la identificarea de noi posibi­lităţi de colaborare într-o serie de domenii de activitate, au demonstrat că guvernele ţărilor noastre sunt ani­mate de dorinţa de a conlucra intens pentru soluţionarea problemelor in­ternaţionale complexe in spiritul co­laborării şi înţelegerii, pentru instau­rarea in relaţiile dintre state a prin­cipiilor egalităţii, respectului inde­pendenţei şi suveranităţii, neameste­cului in treburii­ interne şi avanta­jului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Aşa cum se inscrie şi in comuni­catul pe care l-am semnat astăzi, ţările noastre doresc să participe ac­tiv, împreună cu toate statele lumii, indiferent de mărimea lor, la solu­ţionarea marilor probleme Interna­ţionale in interesul tuturor popoare­lor, să acţioneze pentru lichidarea politicii de dominaţie imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru respectarea dreptului popoarelor de a fi pe deplin stăpine pe destinele lor. Vizita dumneavoastră, care se în­cheie astăzi, a constituit un moment nou şi important in dezvoltarea re­laţiilor de colaborare dintre România şi Liberia. Vă rog să duceţi cu dumneavoastră sentimentele de prietenie ale între­gului popor român faţă de poporul liberian prieten. Urez poporului prieten liberian multă prosperitate și fericire, iar dumneavoastră, multă sănătate, mul­te succese in activitatea închinată fe­ricirii poporului liberian și cauzei păcii și colaborării ! Sper că ne vom revedea intr-un viitor apropiat. (Aplauze). Cuvin­tul preş William R. jr. Domnule preşedinte, mare şi drag prieten. Domnilor, In aceste momente, ctnci, împreună cu colegii care m-au însoţit in aceas­tă vizită, ne pregătim să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, de la marele dumneavoastră popor, la sfirşitul acestei vizite de stat in România prietenă, în care ne-am bucurat de ospitalitate generoasă şi de toate semnele de atenţie, mă simt intr-adevăr emoţionat. Dorinţa de a dezvolta relaţiile din­tre România şi Liberia m-a preocu­pat încă in urmă cu 25 de ani. A­­ceastă dorinţă şi-a găsit confirmare cu ocazia primei intilniri pe care am avut-o cu marele popor al României, cu guvernul şi cu partidul său, in 1969, cînd v-am vizitat ţara într-o altă calitate. Impresiile pe care le-am căpătat atunci, concluziile la care am ajuns cu ocazia acelei vizite au fost comunicate preşedintelui de a­­tunci al ţării mele, domnul Tubman. Insă toate acestea pot fi considerate doar momente în istoria legăturilor româno-liberiene. Intre timp am mai avut loc şi alte contacte, s-au iniţiat unele schimburi şi relaţii. Dumneavoastră, domnule preşe­dinte, aţi fost acela care aţi pus pia­­tra unghiulară in relaţiile dintre ţă­rile noastre cu ocazia vizitei pe care aţi făcut-o în Liberia in martie a a­­cestui an. Această vizită ne-a lăsat o impresie memorabilă, nouă, guver­nului, partidului şi poporului ţării mele, care vă nutresc de atunci în­treaga stimă şi respectul cel mai inalt. Am hotărît atunci să avem cele mai apropiate relaţii posibile între Republica Socialistă România şi Re­publica Liberia. Ca răspuns la invitaţia dumnea­voastră, pe care cu amabilitate mi-aţi transmis-o cu acel prilej, am efectuat această vizită în România, petrecând, după prima ei parte ofi­cială, o perioadă de vacanță, care a fost pe cit de odihnitoare, pe atit de plină de activitate, de muncă. Am rămas cu impresii puternice si pro­funde în legătură cu tot ceea ce am văzut aici si mă simt inspirat si sti­mulat acum, cînd mă întorc la lu­cru, împreună cu guvernul, partidul si poporul meu. Am semnat împreună o Declaraţie solemnă comună, am încheiat nu­meroase acorduri care sunt menite să pună in aplicare principiile înscrise (Continuare în pag. a IlI-a) La plecare, pe aeroportul Otopeni ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul Le­gii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii , modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectului legii, pre­cum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste în domeniul retribuţiei oamenilor muncii. Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de ase­menea, proiectele Legii fondului funciar şi Legii sanitar-veterinare. Legea fondului funciar porneşte de la necesitatea luării unor măsuri hotârîte de apărare a suprafeţelor agricole şi ara­­bile, de redare în circuitul agricol a noi terenuri degradate, de folosire raţională şi gospodăriră judicioasă a pământului­­ bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinara are în vedere perfecţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbuna­­tăţirea supravegherii sanitar-veterinare a producţiei animaliere, a circulaţiei şi va­lorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor vete­rinari în rezolvarea problemelor com­plexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcuta de Comitetul Executiv, proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale, în cadrul şedinţei. Comitetul Executiv a rezolvat şi alte probleme ale activităţii curente în domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 7 - a primit pe ministrul turismului din Liban Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, In după-amiaza zilei de 30 septembrie, pe Souren Khanamirian, ministrul turismului din Liban, care face o vizită in ţara noastră. La Întrevedere a participat tovară­­şul Ion Cosma, ministrul turismului. Adresând vii mulţumiri pentru o­­noarea de a fi primit, ministrul li­banez a transmis, totodată, pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu un cor­dial salut din partea preşedintelui Libanului, Suleiman Frangieh, pre­cum şi urări de succese tot mai mari poporului român in întreaga sa ac­tivitate creatoare. Preşedintele Republicii Socialiste România a rugat pe oaspete ca la înapoiere in patrie să transmită un cald salut şi cele mai bune urări preşedintelui Republicii Liban, pre­cum şi urări de pace, bunăstare şi fericire poporului libanez. In convorbirea ce a avut loc cu acest prilej a fost relevată cu sa­tisfacţie evoluţia ascendentă a bune­lor relaţii existente Intra cele două ţări, în conformitate cu acordurile şi înţelegerile convenite cu prilejul vi­zitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu in Liban. In acest context s-a sub­liniat că amplificarea colaborării şi a schimburilor în toate domeniile de activitate, inclusiv in cel al tu­rismului, deschide perspective tot mai largi întăririi prieteniei şi apropierii dintre cele două ţări şi popoare, contribuie la promovarea păcii și în­țelegerii in lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate. hitl au Îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului • Industria judeţului Brăila BRAILA (Corespondentul ,,Scin­­teii“, Mircea Bunea).­­ Oamenii muncii din industria judetului Brăila au raportat ieri îndeplinirea planului producţiei globale indus­triale de 4 ani ai actualului cinci- V._________________________________ noi. In telegrama adresată cu acest prilej de către biroul Comitetului judeţean de partid Brăila C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se arată : „Dedicăm a­­ceastă realizare strălucitului eve­niment din noiembrie — marele forum al comuniştilor români. Intensificînd întrecerea socialis­tă, valorificînd cu pricepere re­zervele interne de care dispu­­nem, ne angajăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca pînă la sfir­şitul acestui an să realizăm peste prevederile de plan o producţie în valoare de 2 miliarde si jumătate lei, astfel ca In cinstea zilei de 23 August 1945 să raportăm că sarci­nile actualului plan cincinal au fost integral îndeplinite“. 9­24 de unităţi economice sibiene întreprinderea metalurgică de metale neferoase din Copsa Mică este a 24-a unitate economică din judeţul Sibiu care a raportat Înde­­­­plinirea sarcinilor de plan De patru ani ai cincinalului. Printre între­prinderile care lucrează în contul ultimului an al cincinalului se nu­mără „Automecanica“ din Mediaş. ..Libertatea“ şi Fabrica de confec­ţii din Sibiu. ..Mătasea roşie“ din Cisnădie. 9 întreprinderea de vagoane din Drobeta Turnu-Severin DROBETA TURNU-SEVERIN (Corespondentul „Scintei­“, Virgil Tătaru). — Hotăriti să intîmpine cu realizări de seamă cel de-al XI-lea Congres al partidului, mun­citorii si specialistii din întreprin­derea de vagoane Drobeta Turnu- Severin au consemnat un succes de prestigiu : odată cu încheierea lunii septembrie, ei raportează realizarea prevederilor de plan pe cei 4 ani ai cincinalului. 25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chines­c Tovarăşului DUN BI­U Preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chinez Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Populare Chineze, în nume­le Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat și al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comi­tetului Central al Partidului Comunist Chinez, Adu­nării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consi­liului de Stat al Republicii Populare Chineze şi po­porului frate chinez un salut prietenesc şi cele mai calde felicitări. Strălucita încununare a îndelunga­tei lupte revoluţionare pline de eroism şi sacrificii, desfăşurată de poporul chinez sub conducerea parti­dului său comunist împotriva vechiului regima de ex­ploatare şi asuprire, a dominaţiei imperialiste, pen­tru eliberare socială şi naţională, triumful revolu­ţiei populare chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de în­semnătate internaţională istorică, care a inaugurat o nouă eră în viaţa şi destinele poporului chinez, deschizîndu-i largi perspective pentru valorificarea energiilor sale creatoare, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului şi a modificat substanţial raportul internaţional de forţe in favoarea socialis­mului, progresului şi păcii. Devenit liber şi stăpîn pe destinele sale, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovară­şul Mao Tzedun, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, o vastă operă constructivă de proporţii fără precedent in istoria sa multimilenară, obţinînd succese remar­cabile în făurirea societăţii socialiste, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei, tehnicii şi cultu­rii, în ridicarea continuă a nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Astăzi, la cea de-a XXV-a aniver­sare a proclamării sale, Republica Populară Chine­ză înfăţişează imaginea unui stat socialist puternic şi înfloritor, care se bucură de un larg prestigiu in­ternaţional. Victoriile şi realizările obţinute de ma­­rele popor chinez, rolul activ al Chinei populare pe arena mondială aduc o mare contribuţie la ac­centuarea superiorităţii socialismului în lume, la lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru triumful păcii şi colabo­rării între popoare. Comuniştii, oamenii muncii din România, animaţi de profunde sentimente de prietenie şi solidaritate, urmăresc cu viu interes şi simpatie vasta operă constructivă desfăşurată de poporul frate chinez şi se bucură din toată inima de victoriile şi succesele sale. Acordăm o Înaltă preţuire relaţiilor strînse, tra­diţionale, de prietenie frăţească, solidaritate mili­tantă şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, din­tre poporul român şi poporul chinez, dintre Repu­blica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, întemeiate pe principiile marxism-leninis­­mului şi internaţionalismului socialist, caracterizate prin încredere, stimă reciprocă şi întrajutorare to­vărăşească şi ne reafirmăm convingerea fermă că ele se vor dezvolta şi întări şi în viitor în intere­sul popoarelor şi ţărilor noastre, al luptei comune împotriva imperialismului, colonialismului şi neoco­lonialismului, al cauzei socialismului, progresului şi păcii în lume. De ziua glorioasei aniversări jubiliare vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră, comuniştilor şi în­tregului popor frate chinez urări cordiale de noi şi tot mai mari succese în opera de construcţie a socia­lismului, pentru prosperitatea şi înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next