Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)
1974-10-01 / nr. 9987
Colume rezultate pentru dezvoltarea colaborării prieteneşti romano-liberiene S-A ÎNCHEIAT VIZITA IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI WILLIAM HOLBERT JR. Ceremonia semnării Comunicatului comun Preşedintel» Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Liberia. William R. Tolbert jr„ au semnat, luni dimineaţa, la Bucureşti, Comunicatul comun privind vizita şefului statului liberian în România, important document al relaţiilor de prieteni» ( colaborare româno-liberiene. Solemnitatea a avut loc la Palatul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s au felicitat reciproc pentru succesul deplin al convorbirilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructuoasă a dialogului la nivel Înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României In Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căldură, s-au Îmbrăţişat prieteneşte. Asistenta a salutat cu vii aplauze cuvintările preşedinţilor României şi Liberiei, care au exprimat dorinţa (Continuare in pag. a III-a) Comunicatul comun românoliberian Solemnitatea plecării din Capitală IN PAGINA A III-A PROLETAR? DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 9987 Primi .difi.Marți 1 octombrie 1974 11 6 PAGINI — 30 BANI Cuvintul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Domnilor, Doresc să exprim încă o dată satisfacţia mea, a guvernului şi a positorului român pentru dezvoltarea reaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Liberia. Vizita dumneavoastră in România v-a oferit posibilitatea de a cunoaşte mai îndeaproape preocupările poporului român, dorinţa sa de a-şi făuri o viaţă cit mai avansată, bazată pe proprietatea şi pe relaţiile socialiste, de a-şi asigura independenţa şi bunăstarea ; totodată, aţi putut cunoaşte dorinţa României de a dezvolta larg relaţiile de colaborare cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială. Convorbirile pe care le-am avut au dus la identificarea de noi posibilităţi de colaborare într-o serie de domenii de activitate, au demonstrat că guvernele ţărilor noastre sunt animate de dorinţa de a conlucra intens pentru soluţionarea problemelor internaţionale complexe in spiritul colaborării şi înţelegerii, pentru instaurarea in relaţiile dintre state a principiilor egalităţii, respectului independenţei şi suveranităţii, neamestecului in treburii interne şi avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Aşa cum se inscrie şi in comunicatul pe care l-am semnat astăzi, ţările noastre doresc să participe activ, împreună cu toate statele lumii, indiferent de mărimea lor, la soluţionarea marilor probleme Internaţionale in interesul tuturor popoarelor, să acţioneze pentru lichidarea politicii de dominaţie imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru respectarea dreptului popoarelor de a fi pe deplin stăpine pe destinele lor. Vizita dumneavoastră, care se încheie astăzi, a constituit un moment nou şi important in dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Liberia. Vă rog să duceţi cu dumneavoastră sentimentele de prietenie ale întregului popor român faţă de poporul liberian prieten. Urez poporului prieten liberian multă prosperitate și fericire, iar dumneavoastră, multă sănătate, multe succese in activitatea închinată fericirii poporului liberian și cauzei păcii și colaborării ! Sper că ne vom revedea intr-un viitor apropiat. (Aplauze). Cuvintul preş William R. jr. Domnule preşedinte, mare şi drag prieten. Domnilor, In aceste momente, ctnci, împreună cu colegii care m-au însoţit in această vizită, ne pregătim să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, de la marele dumneavoastră popor, la sfirşitul acestei vizite de stat in România prietenă, în care ne-am bucurat de ospitalitate generoasă şi de toate semnele de atenţie, mă simt intr-adevăr emoţionat. Dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre România şi Liberia m-a preocupat încă in urmă cu 25 de ani. Această dorinţă şi-a găsit confirmare cu ocazia primei intilniri pe care am avut-o cu marele popor al României, cu guvernul şi cu partidul său, in 1969, cînd v-am vizitat ţara într-o altă calitate. Impresiile pe care le-am căpătat atunci, concluziile la care am ajuns cu ocazia acelei vizite au fost comunicate preşedintelui de atunci al ţării mele, domnul Tubman. Insă toate acestea pot fi considerate doar momente în istoria legăturilor româno-liberiene. Intre timp am mai avut loc şi alte contacte, s-au iniţiat unele schimburi şi relaţii. Dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi fost acela care aţi pus piatra unghiulară in relaţiile dintre ţările noastre cu ocazia vizitei pe care aţi făcut-o în Liberia in martie a acestui an. Această vizită ne-a lăsat o impresie memorabilă, nouă, guvernului, partidului şi poporului ţării mele, care vă nutresc de atunci întreaga stimă şi respectul cel mai inalt. Am hotărît atunci să avem cele mai apropiate relaţii posibile între Republica Socialistă România şi Republica Liberia. Ca răspuns la invitaţia dumneavoastră, pe care cu amabilitate mi-aţi transmis-o cu acel prilej, am efectuat această vizită în România, petrecând, după prima ei parte oficială, o perioadă de vacanță, care a fost pe cit de odihnitoare, pe atit de plină de activitate, de muncă. Am rămas cu impresii puternice si profunde în legătură cu tot ceea ce am văzut aici si mă simt inspirat si stimulat acum, cînd mă întorc la lucru, împreună cu guvernul, partidul si poporul meu. Am semnat împreună o Declaraţie solemnă comună, am încheiat numeroase acorduri care sunt menite să pună in aplicare principiile înscrise (Continuare în pag. a IlI-a) La plecare, pe aeroportul Otopeni ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul Legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii , modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectului legii, precum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste în domeniul retribuţiei oamenilor muncii. Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele Legii fondului funciar şi Legii sanitar-veterinare. Legea fondului funciar porneşte de la necesitatea luării unor măsuri hotârîte de apărare a suprafeţelor agricole şi arabile, de redare în circuitul agricol a noi terenuri degradate, de folosire raţională şi gospodăriră judicioasă a pământului bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinara are în vedere perfecţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunatăţirea supravegherii sanitar-veterinare a producţiei animaliere, a circulaţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea problemelor complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcuta de Comitetul Executiv, proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale, în cadrul şedinţei. Comitetul Executiv a rezolvat şi alte probleme ale activităţii curente în domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 7 - a primit pe ministrul turismului din Liban Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, In după-amiaza zilei de 30 septembrie, pe Souren Khanamirian, ministrul turismului din Liban, care face o vizită in ţara noastră. La Întrevedere a participat tovarăşul Ion Cosma, ministrul turismului. Adresând vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primit, ministrul libanez a transmis, totodată, preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea preşedintelui Libanului, Suleiman Frangieh, precum şi urări de succese tot mai mari poporului român in întreaga sa activitate creatoare. Preşedintele Republicii Socialiste România a rugat pe oaspete ca la înapoiere in patrie să transmită un cald salut şi cele mai bune urări preşedintelui Republicii Liban, precum şi urări de pace, bunăstare şi fericire poporului libanez. In convorbirea ce a avut loc cu acest prilej a fost relevată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a bunelor relaţii existente Intra cele două ţări, în conformitate cu acordurile şi înţelegerile convenite cu prilejul vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu in Liban. In acest context s-a subliniat că amplificarea colaborării şi a schimburilor în toate domeniile de activitate, inclusiv in cel al turismului, deschide perspective tot mai largi întăririi prieteniei şi apropierii dintre cele două ţări şi popoare, contribuie la promovarea păcii și înțelegerii in lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de caldă cordialitate. hitl au Îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului • Industria judeţului Brăila BRAILA (Corespondentul ,,Scinteii“, Mircea Bunea). Oamenii muncii din industria judetului Brăila au raportat ieri îndeplinirea planului producţiei globale industriale de 4 ani ai actualului cinci- V._________________________________ noi. In telegrama adresată cu acest prilej de către biroul Comitetului judeţean de partid Brăila C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se arată : „Dedicăm această realizare strălucitului eveniment din noiembrie — marele forum al comuniştilor români. Intensificînd întrecerea socialistă, valorificînd cu pricepere rezervele interne de care dispunem, ne angajăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca pînă la sfirşitul acestui an să realizăm peste prevederile de plan o producţie în valoare de 2 miliarde si jumătate lei, astfel ca In cinstea zilei de 23 August 1945 să raportăm că sarcinile actualului plan cincinal au fost integral îndeplinite“. 924 de unităţi economice sibiene întreprinderea metalurgică de metale neferoase din Copsa Mică este a 24-a unitate economică din judeţul Sibiu care a raportat Îndeplinirea sarcinilor de plan De patru ani ai cincinalului. Printre întreprinderile care lucrează în contul ultimului an al cincinalului se numără „Automecanica“ din Mediaş. ..Libertatea“ şi Fabrica de confecţii din Sibiu. ..Mătasea roşie“ din Cisnădie. 9 întreprinderea de vagoane din Drobeta Turnu-Severin DROBETA TURNU-SEVERIN (Corespondentul „Scintei“, Virgil Tătaru). — Hotăriti să intîmpine cu realizări de seamă cel de-al XI-lea Congres al partidului, muncitorii si specialistii din întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu- Severin au consemnat un succes de prestigiu : odată cu încheierea lunii septembrie, ei raportează realizarea prevederilor de plan pe cei 4 ani ai cincinalului. 25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinesc Tovarăşului DUN BIU Preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chinez Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un salut prietenesc şi cele mai calde felicitări. Strălucita încununare a îndelungatei lupte revoluţionare pline de eroism şi sacrificii, desfăşurată de poporul chinez sub conducerea partidului său comunist împotriva vechiului regima de exploatare şi asuprire, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare socială şi naţională, triumful revoluţiei populare chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate internaţională istorică, care a inaugurat o nouă eră în viaţa şi destinele poporului chinez, deschizîndu-i largi perspective pentru valorificarea energiilor sale creatoare, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului şi a modificat substanţial raportul internaţional de forţe in favoarea socialismului, progresului şi păcii. Devenit liber şi stăpîn pe destinele sale, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, o vastă operă constructivă de proporţii fără precedent in istoria sa multimilenară, obţinînd succese remarcabile în făurirea societăţii socialiste, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei, tehnicii şi culturii, în ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Astăzi, la cea de-a XXV-a aniversare a proclamării sale, Republica Populară Chineză înfăţişează imaginea unui stat socialist puternic şi înfloritor, care se bucură de un larg prestigiu internaţional. Victoriile şi realizările obţinute de marele popor chinez, rolul activ al Chinei populare pe arena mondială aduc o mare contribuţie la accentuarea superiorităţii socialismului în lume, la lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru triumful păcii şi colaborării între popoare. Comuniştii, oamenii muncii din România, animaţi de profunde sentimente de prietenie şi solidaritate, urmăresc cu viu interes şi simpatie vasta operă constructivă desfăşurată de poporul frate chinez şi se bucură din toată inima de victoriile şi succesele sale. Acordăm o Înaltă preţuire relaţiilor strînse, tradiţionale, de prietenie frăţească, solidaritate militantă şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre poporul român şi poporul chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, caracterizate prin încredere, stimă reciprocă şi întrajutorare tovărăşească şi ne reafirmăm convingerea fermă că ele se vor dezvolta şi întări şi în viitor în interesul popoarelor şi ţărilor noastre, al luptei comune împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, al cauzei socialismului, progresului şi păcii în lume. De ziua glorioasei aniversări jubiliare vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră, comuniştilor şi întregului popor frate chinez urări cordiale de noi şi tot mai mari succese în opera de construcţie a socialismului, pentru prosperitatea şi înflorirea continuă a Republicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România