Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)

1974-10-01 / nr. 9987

PAGINA 4 Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu deosebită apreciere felicitările dumneavoastră cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Yemen. Mulţumind Ex­celenţei Voastre pentru amabilitate, vă doresc sănătate şi fericire, iar poporului dumneavoastră prieten progres și Înflorire continuă. Locotenent-colonel IBRAHIM MOHAMED AL-HAMIDI Preşedintele Consiliului Comandamentului al Republicii Arabe Yemen COMUNICAT cu privire la cea de-a Vl-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică între 24 şi 29 septembrie 1974 au avut loc, la Bucureşti, lucrările ce­lei de-a Vl-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-fran­ceze de cooperare economică, ştiin­ţifică şi tehnică, delegaţia română fiind condusă de Gheorghe Rădules-­­­cu, viceprim-ministru al guvernului, iar delegaţia franceză de Norbert Segard, secretar de stat pentru co­merţul exterior. Cu ocazia acestei sesiuni, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Norbert Segard. Acesta a transmis preşedintelui Republicii Socialiste România un salut cordial din partea preşedintelui Republicii Franceze. La rindul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu a transmis un salut căl­duros şi cele mai bune urări pre­şedintelui Franţei, Valéry discard d’Estaing. In cursul acestei Intilniri s-a evo­cat cu satisfacţie dezvoltarea favo­rabilă a relaţiilor prieteneşti şi de cooperare între România şi Franţa, care s-au întărit şi mai mult In urma vizitei în Franţa a preşedin­telui Nicolae Ceauşescu, în iulie 1971, şi a Întâlnirilor care au avut loc intre conducătorii celor două ţări. în acelaşi timp s-a subliniat contribuţia importantă pe care co­misia mixtă o aduce dezvoltării re­laţiilor economice şi de cooperare franco-române. În timpul lucrărilor sesiunii, Ion Păran, viceprim-ministru al guver­nului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţio­nale, a avut convorbiri cu dl. Segard în legătură cu evoluţia relaţiilor economice bilaterale şi a cooperării industriale, ştiinţifice şi tehnice in­tre cele două ţări. De asemenea, preşedintele delegaţiei franceze a purtat convorbiri la conducerile Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele şi Ministerului In­dustriei Construcţiilor de Maşini-U­­nelte şi Electrotehnicii asupra pro­blemelor actuale ale cooperării. In cursul lucrărilor sesiunii, des­făşurate intr-o atmosferă de cordia­litate şi de înţelegere reciprocă, cele două delegaţii au analizat evoluţia relaţiilor economice dintre ţările lor. Ele au subliniat, că, în cursul anului 1973 şi în primul semestru al anului 1974, aceste relaţii s-au dezvoltat şi diversificat. Cele două părţi şi-au exprimat ho­­tărîrea de a favoriza dezvoltarea ar­monioasă şi echilibrată a relaţiilor lor economice, în cele mai bune con­diţii. Ele au convenit, în special, să continue eforturile pentru a se ajunge la încheierea unui acord de­cenal de cooperare economică, in­dustrială şi tehnică. Au hotărit, de asemenea, să înceapă în curind ne­gocieri pentru încheierea unui acord asupra garantării investiţiilor şi să dezvolte aceste contacte şi coopera­rea in domeniul financiar şi bancar. Cele două părţi au trecut în re­vistă proiectele de cooperare econo­mică şi tehnică realizate, convenind să-şi concentreze eforturile asupra terminării cu succes a acţiunilor de cooperare in curs şi stabilirii de noi asemenea acţiuni in domeniile de interes comun. Comisia mixtă a subliniat că poten­ţialul economic, tehnic şi ştiinţific al celor două ţări permite o dezvol­tare mai substanţială a cooperării pe terţe pieţe, îndeosebi sub forma societăţilor mixte de producţie şi de comercializare, in domeniile cerce­tării şi punerii în valoare a unor ză­căminte de materii prime, livrării de echipamente şi instalaţii pentru in­dustrii mecanice, electrice, electro­tehnice şi chimice, precum şi pen­tru punerea în valoare a unor pro­cedee româneşti şi franceze in aceste sectoare industriale. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia pentru crearea in Româ­nia a primei societăţi mixte de pro­ducţie şi de comercializare in dome­niul electronicii medicale. In ceea ce priveşte cooperarea şti­inţifică şi tehnică, comisia a înre­gistrat cu satisfacţie progresele rea­lizate în convenirea de programe de cooperare, convenţii şi acorduri intre organizaţiile specializate şi firme din cele două ţări in domeniile construc­ţiilor de maşini, aerospaţial, infor­maticii, energiei atomice, agriculturii, construcţiei de locuinţe, industriei uşoare, combaterii poluării atmosfe­rei. Avînd in vedere interesul pe ca­­re-1 prezintă cooperarea integrată — pornind de la cercetarea ştiinţifică la vinzarea in comun a produselor — cele două părţi au hotărit să încu­rajeze dezvoltarea sa intre institu­ţiile şi întreprinderile ţărilor lor. în acest scop, ele au recomandat Înche­ierea de convenţii şi acorduri pe ter­men lung in vederea elaborării de noi programe de cooperare, in spe­cial in domeniile tehnologiilor noi pentru prepararea minereurilor să­race, procedeelor tehnologice pentru gazeificarea şisturilor bituminoase, punerii în valoare şi utilizării unor surse de energie. Cu ocazia lucrărilor sesiunii, pre­şedinţii celor două delegaţii şi-au exprimat satisfacţia pentru sem­narea Convenţiei privind evitarea dublei impuneri. Stabilind programul său de acţiu­ne pentru anul 1975, comisia mixtă a apreciat rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat lucrările celei de-a VI-a sesiuni a sa, de natură să contribuie la lărgirea şi diversifica­rea relaţiilor prieteneşti franco­­române. tv PROGRAMUL 1 8.30 Curs de limba germană. 9.00 Teleşcoală. 10.00 Curs de limba franceză. 10.30 Univers ştiinţific. 11.00 Film artistic : „Canarul şi viscolul“. 12.10 Selecţiuni din emisiunile de divertisment. 12.30 Telex. 12.35 Închiderea programului. 16.00 Curs de limba rusă. 16.30-17.00 Curs de limba engleză. 17.30 Telex. 17.35 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.15 Gala maeştrilor. Ion Voicu. 18.50 Legile ţârii — legile noas­tre . 19.00 Teleglob . „Corola de lumini a Chinei“. 25 de ani de la proclamarea R.P. Chineze. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Revista economică TV. 20.25 Imagini muzicale, imagini coregrafice. 20.40 Film artistic . ..Războiul sub­teran“ — producţie a stu­diourilor cinematografice din R.P. Chineză. 22.10 24 de ore. 22.30 închiderea programului. PROGRAMUL II 20.00 Film serial pentru copii : Daktari. 20,25 Reluări la cererea telespec­tatorilor : Studioul 3 B... 20,45 Roman foileton : „Flori de toamnă“. 21,35 Concertul orchestrei filar­monice a Radioteleviziunii franceze. Dirijor : Gilbert Amy. CARNET­U CUI­TUR­AL* CENTENARUL LICEULUI DIN ORAVIŢA La Oraviţa au avut loc fes­tivităţile prilejuite de sărbăto­rirea unui secol de activitate neîntreruptă a liceului real-u­­manist din localitate. Cu prile­jul jubileului au fost organiza­te o sesiune de comunicări ştiin­ţifice, care a relevat rolul jucat de unitatea şcolară în istoria invăţămintului din sudul Ba­natului, precum şi intilnirea u­­nor generaţii de absolvenţi. La adunarea festivă au luat parte tovarăşul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Caraş-Seve­­rin, activişti de partid, absol­venţi, cadre didactice, numeroşi invitaţi. (N. Cat­ană). „ÎŢI MULŢUMIM, PARTID CUTEZĂTOR" De sub teascurile tipografiei din­ Buzău a ieşit de curind pla­cheta omagială de versuri şi proză „Iţi mulţumim, partid cu­tezător“, editată prin grija consiliului judeţean al organiza­ţiei pionierilor şi a secţiei pen­tru copii a bibliotecii judeţene. Volumul Înmănunchează crea­ţia tinerelor talente din cercu­rile şi cenaclurile literare şco­lare. Universul fericit în care creşte şi se formează generaţia de azi, recunoştinţa fierbinte pentru grija părintească a par-­ tidului faţă de copii constitu­ie tematica pe care s-au axat micii poeţi şi prozatori. (Mi­­hai Bâzu). BIBLIOTECA ŞI EDUCAŢIA MASELOR La Iaşi s-a desfăşurat o se­­siune ştiinţifică pe tema „Bi­blioteca — prezenţă activă in acţiunea politică şi cultural-edu­­cativă de masă“. In cadrul ce­lor 3 secţii ale sesiunii — cul­tură, educaţie, lectură , biblio­teconomie şi bibliografie, docu­mentare — au fost prezentate 98 comunicări şi referate. Pe prim plan s-au situat temele privind rolul bibliotecii in educarea so­cialistă a maselor, probleme ale educaţiei prin muncă şi pentru muncă, lectura cărţilor de is­torie şi educaţie patriotică etc. (M. Corcaci). „SĂ CÂNTE TINEREŢEA" La Focşani, în sala teatrului, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a festivalului-concurs in­­terjudeţean de interpretare a muzicii uşoare româneşti ,,Să evite tinereţea“. In prima zi a concursului a avut loc simpozionul „Mesajul social şi politic în muzica uşoară româ­nească contemporană“. De-a lungul celor două zile ale festi­valului, publicul focşănean a a­­preciat calităţile vocale şi buna pregătire ale tinerilor interpreţi de muzică uşoară din judeţele Bacău, Buzău, Brăila, Caraş- Severin, Galaţi, Ploieşti, Teleor­man, Vrancea, care s-au în­trecut in cadrul acestei ediţii. (I. Nistor). ACŢIUNI CULTURAL-EDUCATIVE Aşezămintele de cultură din localităţile judeţului Argeş găz­duiesc in aceste zile impor­tante acţiuni cultural-educative. Astfel, la Casa de cultură a sindicatelor din Câmpulung, nu­meroşi tineri din întreprinderi şi şcoli au luat cunoştinţă prin intermediul filmelor şi diapozi­tivelor de realizările economice şi frumuseţile turistice ale pa­triei noastre. La fel, numeroşi forestieri de la U.E.I.L. Stil­­peni şi-au dat intilnire la clu­bul unităţii la un recital de poezie patriotică in interpreta­rea artiştilor amatori locali. (Gh. Crrstea). Semnarea unui protocol româno-libanez­ ­­In urma unor convorbiri care au decurs intr-o atmosferă de prietenie si cordialitate, luni a fost semnat la București un protocol intre minis­terele turismului din România si Li­ban. Protocolul a fost semnat de minis­trul turismului, Ion Cosma, si omo­logul său libanez, Souren Khanami­­rian. In document sunt prevăzute măsuri pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor turistice româno-libane­­ze, atragerea de turişti din terţe ţări, schimburi de informaţii si experien­ţă in turism, colaborarea in dezvol­tarea turismului balnear etc. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Laburist Australian Luni a sosit la Bucureşti o dele­gaţie a Partidului Laburist Austra­lian, condusă de David Combe, se­cretar general federal al partidului, care, la invitaţia I.R.R.C.S., va face o vizită in tara noastră. Din delega­ţie fac parte Geoff Cahill, secretar general al Comitetului statal din Noua Galie de sud, si Collin John Jamieson, adjunctul liderului parti­dului in Adunarea legislativă a sta­tului Australia de vest. La sosire, pe aeroportul interna­tional Otopeni, delegaţia a fost sa­lutată de tovarăşii Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R.. Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al I.R.R.C.S., și de alte persoane oficiale. Cronica zilei Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie, delegaţia de activişti de partid, de stat şi obşteşti din R. P. Chineză, condusă de tovarăşul Van Tzi-da, membru al Comitetului Permanent, al Comitetu­lui provincial Cijetzian al P.C. Chi­nez, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al provinciei Ci.ietzian, prim-secretar al Comitetului munici­pal Hanciou al P.C. Chinez, pre­şedintele Comitetului Revoluţionar al municipiului Hancjou, care a efec­tuat o vizită de prietenie in tara noastră. Luni a plecat la Moscova o dele­gaţie a A.R.L.U.S., condusă de Iu­lian Cirtina, şef de secţie la Comi­tetul municipal Bucureşti al P.C.R., care, la invitaţia Asociaţiei de prie­tenie sovieto-română, va face o vi­zită în această ţară. ★ Luni seara a sosit în Capitală o delegaţie economică portugheză, con­dusă de Jose Vera Jardim, secretar de stat pentru comerţ exterior şi tu­rism, me­mbru al guvernului. Luni după-amiază a părăsit defini­tiv ţara noastră Torben Busch-Niel­­sen, ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Danemarcei în Repu­blica Socialistă România. ★ Luni seară, la sediul Uniunii zia­riştilor din Capitală, delegaţia Parti­dului Populist din Austria s-a intil­­nit cu redactori ai presei centrale. Radioteleviziunii si ai Agerm­es. Dr. Herbert Kohlmayer, secretar general al partidului, a făcut un scurt ex­pozeu asupra evoluţiei situaţiei so­ciale, politice si economice din Aus­tria si asupra poziţiei Partidului Populist faţă de principalele proble­me austriece. Apoi, dr. Kurt Fiedler, deputat, vicepreşedinte al comisiei de politică externă a parlamentului, a trecut in revistă principalele pro­bleme de politică externă, referin­­du-se la rolul statelor mici si mijlo­cii in menţinerea si consolidarea pă­cii. Vorbitorii s-au pronunţat pentru dezvoltarea colaborării româno-aus­­triece pe multiple planuri. La intilnire a participat dr. Wer­ner Sautter, ambasadorul Austriei la București. (Agerpres) * ★ ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII BOTSWANA Excelenţei Sale Domnului SERETSE KHAMA Preşedintele Republicii Botswana Cu prilejul Zilei­­naţionale a Republicii Botswana am deosebita plăcere ca, în numele poporului şi guvernului român, precum şi al meu personal să vă transmit sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, iar poporului din Botswana, urările noastre de progres şi prosperitate. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că rela­ţiile de prietenie şi colaborare existente între ţările noastre se vor dezvolta în continuare, in folosul popoarelor noastre, al păcii şi în­ţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII NIGERIA Excelenţei Sale General YAKUBU GOWON Şeful Guvernului Militar Federal şi comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Federale Nigeria Aniversarea proclamării Independenţei de stat a Republicii Fede­rale Nigeria îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele po­porului român, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, felicitări cordiale, călduroase urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporului nigerian prieten. Fie ca relaţiile prieteneşti de strînsă cooperare dintre cele două ţări ale noastre să se dezvolte continuu, spre binele popoarelor român şi nigerian şi în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării inter­naţionale. ___ NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Lagos—„oraşul dintre lacuri“ După ce pre in­­ir Sahara ne-a oferit privirilor obsedanta imagine brun-roşcată ce învăluie deşertul, aterizăm la Lagos — in mijlocul unui decor reconfortant, dominat de verdele arborilor ecuatoriali, reflectat in oglinzile apelor ce înconjoară capitala nigeriană. Cind primii europeni au poposit pe a­­ceste meleaguri au fost surprinşi tocmai de dantelăria bizară a ţăr­mului, cu sumedenia de golfuleţe ale lagunei ce se întinde in ime­diata vecinătate a Atlanticului. A­­semănarea izbitoare cu vestitele „lagos“ (lacuri) situate in sudul Portugaliei i-a făcut pe descope­ritori să aleagă acest nume pen­tru locurile acestea atit de pito­reşti din vestul Africii. Ridicat pe locul străvechii loca­lităţi nigerieni Eko, Lagosul de astăzi este unul din cele mai mari oraşe africane, istoria sa fiind strins legată de întreaga dezvolta­re a ţării. Datorită poziţiei sale strategice excelente, Lagosul a trezit de la început interesul co­lonialiştilor. El a fost primul punct cucerit, după care a urmat apoi înrobirea întregii ţări. Ca in multe alte oraşe din fos­te teritorii coloniale, Lagosul îşi are zonele sale distincte. Cartierul portuar este dominat de blocurile moderne ale băncilor şi instituţii­ Cu prilejul Zilei naţionale a Re­publicii Federale Nigeria, tovarăşul George Macovescu, ministrul aface­rilor externe al Republicii Socialiste­­lor de comerţ. In partea de sud­­vest a oraşului, nota caracteristică o dau străzile înguste, întortochea­te, casele modeste. Construit la început pe insula cu acelaşi nume, Lagosul este legat prin citeva po­duri lungi, moderne, de continent. Oraşul nu este numai un im­portant centru administrativ, co­mercial, cultural, ci si economic. Această vocaţie a oraşului este legată atit de activitatea portuară, cit şi de noile întreprinderi in­dustriale construite in ultimii ani. Pentru dezvoltarea impetuoasă a Lagosului este semnificativ şi fap­tul că de la 360 000 de locuitori in anul cuceririi independenţei, popu­laţia a crescut la aproape un mi­lion. Se spune adesea că o capitală este ca o oglindă : in ea priveşti frumuseţea ţării, bucuriile, şi preo­cupările poporului respectiv. La­gosul nu face excepţie. El oferă imaginea Nigeriei de azi, din cel de-al 14-lea an al independenţei — eveniment sărbătorit de poporul nigerian sub semnul eforturilor — urmărite cu prietenească simpa­tie de poporul român — pentru dezvoltarea economică şi culturală, pentru consolidarea unităţii naţio­nale, pentru făurirea unei noi vieţi, prospere. Augustin BUMBAC­ ­România, a trimis o telegramă de felicitare ministrului afacerilor ex­terne al Republicii Federale Nige­ria, dr. Okoi Arikpo. STAREA VREMII In luna octombrie, potrivit prog­nozei Institutului Meteorologic, in cea mai mare parte a tării tempe­raturile medii lunare se asteaptă să fie mai scăzute cu 1—2 grade decit mediile multianuale. In a doua ju­mătate a lunii se vor produce bru­me frecvente aproape in toată tara. Se prevede, de asemenea, un regim de precipitaţii mai sărac decit nor­mal pentru această lună. In prima decadă, după citeva zile cu temperaturi maxime de 14—24 grade, vremea se va răci. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accen­tuate in nordul şi estul tării, unde pe alocuri va ploua. In zonele mun­toase şi din nordul extrem al tării vor cădea precipitaţii şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Temperatu­ ÎN OCTOMBRIE rile minime vor cobori sub 0 grade, iar maximele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade. In cea de-a doua decadă vremea se va menţine in general frumoasă, cu cerul mai mult senin. Intre 24 şi 27 octombrie timpul se va răci şi vor cădea precipitaţii lo­cale, care în nordul ţării şi în regiu­nile subcarpatice vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Tot in re­giunile din nord se va produce şi îngheţ la sol. Vremea in ultimele zile ale lunii se va încălzi uşor şi cu totul izolat se va semnala burniţă sau ploaie slabă. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 12 şi 8 grade, iar maximele intre 8 si 18 grade. (Agerpres) SCI­NT El­A - marți 1 octombrie 1974 SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CIPRULUI Excelenţei Sale Domnului GEAFKOS CLERIDES Preşedintele interimar al Republicii Cipru NICOSIA’ Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Cipru îmi oferă plăcutul prilej să vă adresez, în numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, cordiale felicitări, iar poporului prieten din Cipru sincere urări de prosperitate şi de succes depun­­ apărarea şi dezvoltarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii t toriale a statului cipriot, pentru realizarea aspiraţiilor sale, de pace şi progres la adăpost de orice ingerinţă din afară, îmi exprim convingerea că relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre Romania şi Upru se vor dezvolta în viitor şi mai mult, în interesul reciproc al celor doua ţări, al păcii şi înţelegerii internaţionale.­­­ NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Sprijin ferm cauzei drepte a poporului cipriot Cu 14 ani In urmă, la 1 octom­brie 1960, poporul cipriot, biruitor în lupta dirză pentru scuturarea jugului colonial, participa cu entu­ziasm la marea sărbătoare a pro­clamării independenţei sale de stat, act care pecetluia Împlinirea aspiraţiilor, nutrite de veacuri, de a fi liber şi a-şi orindui soarta în conformitate cu propria-i voinţă. Deşi intr-o măsură purtau am­prenta unor interese exterioare, acordurile internaţionale care ga­rantau noul statut al Ciprului au constituit cadrul in care poporul cipriot s-a putut consacra muncii paşnice, obţinind realizări de sea­mă pe calea progresului economic şi social. Republica Cipru şi-a consolidat an de an indepen­denţa, afirmindu-se ca o prezenţă activă în viaţa internaţională, pro­­movînd o politică de pace şi co­laborare internaţională. Aniversarea de azi găseşte însă poporul cipriot în condiţii vitrege, ca urmare a conflictului armat, intervenţiei străine in treburile sale interne, stării de tensiune din insulă ; suferinţelor familiilor îndoliate li se adaugă privaţiunile a zeci şi zeci de mii de oameni, nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Daune inestimabile au fost provo­cate economiei ; în multe zone ale republicii întreaga activitate so­­cial-economică este dezorganizată. Deşi reafirmate în repetate­­rîn­­duri, prevederile rezoluţiei Con­siliului de Securitate din 20 iulie nu au fost îndeplinite, ordinea constituţională nu a fost restabi­lită, în insulă continuă să se afle numeroase trupe străine. După cum este ştiut, opinia pu­blică din ţara noastră, poporul român, animate de statornice sen­timente de prietenie faţă de po­porul cipriot, şi-au manifestat din primul moment adinca îngrijorare şi nelinişte pentru situaţia creată in Cipru ca urmare a loviturii de stat, sprijinul deplin pentru guver­nul legal, condus de preşedintele Makarios, pentru dreptul sacru al poporului cipriot de a trăi liber şi independent, de a-şi făuri singur destinele, potrivit propriei voinţe. Chiar de la începutul confruntării militare in insulă, guvernul român a arătat, in spiritul poziţiei saie de principiu, că actul recurgerii la forţă constituie o violare flagrantă a Cartei Naţiunilor Unite, o neso­cotire a normelor legalităţii şi mo­ralei internaţionale, o gravă încăl­care a dreptului poporului cipriot de a-şi soluţiona problemele fără nici un amestec din afară, punînd: Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de totodată. In primejdie cucerii I sale democratice, independenţa I Integritatea teritorială a Ciprul In acest spirit, România a manifestat cu vigoare solidarita cu poporul cipriot prieten, pronunţat şi se pronunţă in mo cel mai ferm pentru soluţiona problemei cipriote, ca şi a altei­ probleme conflictuale, nu prin ţinui de forţă, ci pe calea trata­velor politice, pentru retragerea turor trupelor străine din inşi respectarea independenţei şi u­­grităţii teritoriale a Ciprului, cr rea condiţiilor unei convieţi paşnice intre cele două corni­tăţi, greacă şi turcă, pentru d­voltarea democratică, paşnică ţării. Stau grăitoare mărturii fermităţii cu care România a tronat şi acţionează in­­spirit cauzei drepte a poporului d­e­e numeroasele luări de poziţie tovarăşului Nicolae Ceauşescu, claraţia guvernului român, de­rită document de lucru al Cod­­i­ului de Securitate, intîlnirile convorbirile reprezentantului­­ sonal al preşedintelui României conducătorii ţărilor direct ini cate în conflict. Înscrierea pozi­tării noastre in documente semn cu şefii altor state şi guverne. varăşul Nicolae Ceauşescu publi­­că „România, ca tari balcanii situată in vecinătatea zonei­­ conflict, este direct interesat în curmarea stării de tensiu­ne si confruntare militară din Cipru, fiind hotărîtă să mili­teze si de acum înainte Pentru deplina soluţionare a problemei din Cipru, în conformitate cu aspi­raţiile şi drepturile legitime ale poporului cipriot, cu normele de legalitate internaţională, pentru crearea condiţiilor statornicirii unei păci durabile în această zonă, pen­tru întărirea cursului pozitiv, spre destindere şi securitate in Balcani şi pe continentul Europei, in în­treaga lume“. Nutrind convingerea că Intere­sele păcii şi destinderii, cauza dreaptă a poporului cipriot vor triumfa, România Îşi reafirmă hotărîrea da a acţiona ferm, şi de aici Înainte, in direcţia unei solu­ţionări drepte şi grabnice a pro­blemei privind Ciprul, incit să se asigure independenţa şi suverani­tatea republicii, cadrul in care în­tregul popor cipriot să-şi poată înfăptui năzuinţele de dezvoltare de sine stătătoare, pe calea demo­craţiei şi progresului. A­. CAMPEANU felicitare ministrului afacerilor ex­terne al Republicii Cipru, J. Christo­­phides, cu prilejul sărbătorii națio­nale a acestei țări. • SPORT • SPORT« SPORT « SPORT • SPORT « SPORT « SPORT « SPORT « SPORT « SPORT ADNOTĂRI LA DUMINICA SPORTIVA Fotbaliştii d­intre o etapă internă şi confruntările internaţionale „Etapa oaspeţilor“, cum ar putea fi numită cea de-a VIII-a etapă a campionatului diviziei­ A, a creat e­­chipei Dinamo o conjunctură atit de favorabilă incit aceasta a refăcut in întregime pierderea de puncte sufe­rită in meciul cu Sportul studenţesc, mai mult, distanţa faţă de princi­palii concurenţi potenţiali — Uni­versitatea Craiova şi Steaua, de exemplu — a crescut la şase puncte. E adevărat, liderul n-a stat pur si simplu cu miinile in sin, ci și-a cu­cerit punctele in deplasare, chiar dacă a jucat o bună parte din me­ciul de la Rimnicu-Vilcea în „10“. Deși meciul de miercuri contra e­­chipei turceşti Boluspor (care du­minică a pierdut, pe teren propriu, 1-0, cu Adanaspor) nu prevesteşte dificultăţi pentru dinamovişti, să a­­rătăm, totuşi, prin ce e importantă această partidă pentru fotbalul nos­tru. La Rimnicu-Vilcea a reintrat Dumitrache, iar observatorul fede­ral, in persoana antrenorului Valen­tin Stănescu, i-a privit jocul cu ochi de selecţioner. Pe scurt, antrenorul, apreciind golul înscris de Dumi­­trache drept o realizare proprie, iz­vorî­tă dintr-un talent recunoscut, crede in acelaşi timp că ansamblul activităţii dinamovistului n-a fost concludent De aceea, va aştepte proba din meciul cu Boluspor spre a se decide asupra selecţionării lui Dumitrache. In schimb, aproape că nu mai prezintă îndoieli chemarea lui Radu Nunweiler la lotul naţio­nal, pe lingă ceilalţi jucători de la Dinamo — Dinu, Lucescu (complet restabilit, insă neintrodus duminică în formaţie la indicaţia medicului de lot), Cheran, Dobrău, Sătmărea­­nu II şi Deleanu. Cealaltă reprezentantă a noastră in „Cupa U.E.F.A.", echipa Steagul roşu, va avea o sarcină mult mai grea contra lui Beşiktaş (duminică, 0-0 cu Galatasaray), mai ales că forma sa, după cum ne-a arătat meciul televizat contra lui A.S.A. Tg. Mureş, nu e strălucită. In echi­pa braşoveană, o indisponibilitate si­gură — mijlocaşul Kadar — în schimb, Pescaru şi Gergeli sunt res­tabiliţi, participind la antrenamen­tele de ieri. In partida retur din „Cupa cupe­lor“, Jiul are, după cum se ştie, un dezavantaj masiv, de trei goluri, în faţa scoţienilor de la Dundee (sim­­bătă, Învingători cu 1-0 contra lui Dunfermline). Minerii au jucat rela­tiv bine In partida ,,de verificare“ cu Steaua, n-au lipsuri notabile in formaţia de bază şi sint decişi să-şi apere şansele, mici cum sint ele, pină la capăt. Cit priveşte campioana, Universi­tatea Craiova, aceasta a plecat spre Suedia cu efectivul complet, dacă ne gindim la jucătorii folosiţi în prezentul campionat. Observatorul federal la meciul de la Satu-Mare, antrenorul Robert Cosmoc, a notat creşterea de formă a lui Marcu şi siguranţa apărării în care a reintrat portarul Oprea. In partida revanşă cu Atvidaberg (care duminică a pierdut cu 3-1 la Göteborg) va juca şi Deselnicu, ceea ce presupune o creştere a capacităţii echipei, cel pu­ţin in sectorul defensiv. In sfirşit, anunţăm pe cititori că ieri au început pregătirile la lotul naţional fotbaliştii care nu vor juca miercuri în cupele europene : Du­mitru (opt pentru antrenamente), Iorgulescu, Antonescu, Anghe­ni, Iordănescu, Kun, Troi şi Beldeanu. Joi dimineaţa li se vor alătura di­­namoviştii, craioveanul Marcu şi... Răducanu (acesta se află un turneu, în Italia, cu echipa sa, Rapid). Mul­­tescu, Năstase şi Sandu Gabriel se vor pregăti în cadrul formaţiei re­prezentative de tineret. .Valeriu MIRONESCU Rugbiştii­­ decişi să-şi apere prestigiul Selecţionata de rugbi a României — care se pregăteşte pentru me­ciul de la 13 octombrie cu repre­zentativa Franţei — a susţinut du­minică, pe stadionul „23 August“ din Capitală (unde, de altfel, va a­­vea loc tradiţionala confruntare a­­nuală dintre rugbiştii celor două ţări), o partidă amicală, de verifi­care şi pregătire, cu campioana Ce­hoslovaciei, Spartak Praga. A fost plăcut, desigur, să-i vedem pe rug­­biştii noştri în vervă deosebită, practicînd un joc variat, cu faze spectaculoase, un joc modern şi deo­sebit de eficace (scor : 62—3). Dar trebuie să spunem, in acelaşi timp, că adversarii — deşi au făcut mari eforturi — nu au reuşit să ameninţe buturile echipei noastre. Deci, din punctul de vedere al capacităţii şi o­­rientării in apărare, verificarea se­­lecţionabililor noştri nu a fost con­cludentă. Oricum, comportarea in ansamblu — in meciul de duminică, precum şi în turneul International de la Varna, pe care l-au ciştigat — a inoculat specialiştilor, jucători­­lor inşişi optimism şi Încredere. „Ne bucură foarte mult — ne spu­nea antrenorul P. Cosmănescu — vi­talitatea echipei, pofta ei de joc, faptul că fiecare jucător vrea şi are capacitate să participe deopotrivă la fazele fixe, cit şi la acţiunile ofen­sive“. Aprecieri pozitive despre jocul de duminică al rugbiştilor noştri avea şi maestrul emerit al sportului, Costel Stănescu, am­ in­tit titu­larul postului de mijlocaş la gră­madă in naţională . „Echipa mi se pare viguroasă şi omogenă. O prestaţie care pe mine m-a impre­sionat au avut-o înaintaşii, foarte aproape de ceea ce presupune rug­bi­ul modern — adică nu doar pre­zentă la grămezile ordonate şi la tuşă, ci peste tot, in­terem, lansind şi finalizînd direct atacurile, spriji­nind activ linia de trei­ sferturi. Fireşte, meciul cu Franţa le va pune cu totul alte probleme, dar personal sper că onoarea rugbiului nostru va fi­­bine apărată“. O atare speranţă — pe deplin în­dreptăţită, după părerea noastră — nutresc, de fapt, toti iubitorii spor­tului cu balonul oval. Chiar dacă in palmaresul meciurilor directe rug­biştii francezi au avantaj, iar va­loarea lor este şi astăzi unanim re­cunoscută, aşteptăm ca la 13 octom­brie sportivii români să continue se­ria bunelor comportări internaţio­nale. I. DUMITRIU Olimpiada feminină de şah Echipa României continuă să fie neînvinsă in turneul final al Olim­piadei feminine de şah, care se des­făşoară în aceste zile în oraşul co­lumbian Medellin. In runda a 6-a, şahistele românce au întilnit forma­ţia Iugoslaviei, in faţa căreia au obţinut o frumoasă victorie cu 1,5—­ 0,5 puncte. Celelalte meciuri ale run­dei s-au încheiat cu următoarele re­zultate : Bulgaria — Cehoslovacia 2—0 ; U.R.S.S. — Anglia 2—0 ; Olan­da — Canada 2—0 ; Ungaria — R.F. Germania 2—0. In clasament conduc echipele Ungariei şi Bulgariei cu cite 10 puncte, urmate de selecţio­natele României — 8,5 puncte, U.R.S.S. — 8 puncte, Olandei — 7,3 puncte, Cehoslovaciei — 5,5 puncte, R.F. Germania, Angliei, Iugoslaviei — cite 3 puncte și Canadei — 1,5 puncte. ÎN CîTEVA RÎNDURI HANDBAL. — A luat ifiişit „Cupa Mării Baltice“, competiţie in­ternaţională masculină de handbal, desfăşurată la Katowice. Victoria a revenit echipei R.D. Germane — 9 puncte, urmată de selecţionatele U.R.S.S. — 7 puncte, Poloniei (A) — 6 puncte (golaveraj 103—79), R. F. Germania — 6 puncte (84—84), Sue­diei — 2 puncte și Poloniei (B) — zero puncte. In ultima zi a turneu­lui : R.D. Germană-Polonia (B) 25—16, R.F. Germania-Suedia 21—13, Polonia (A)-U.R.S.S. 17—15. TENIS. — Meciul Bulgaria-Turcia, disputat la Sofia in cadrul zonei europene a „Cupei Davis“ — ediţia 1974/1975 — s-a încheiat cu scorul de 5— 0 in favoarea gazdelor. Tenisma­­nii bulgari s-au calificat pentru tu­rul III al competiţiei, în care vor intilni formaţia Iugoslaviei. • La Helsinki, in cadrul aceleiaşi compe­tiţii, echipa Ungariei a întrecut cu 4—1 selecţionata Finlandei. In turul III, echipa Ungariei va intilni for­maţia Olandei. • La Londra, tot pentru „Cupa Davis“, Anglia-Iran 6— 0. FOTBAL. — Pe stadionul olimpic din Roma, in prezenţa a peste 10 001­ de spectatori, s-a disputat meciul de fotbal dintre formaţia A.S. Roma şi selecţionata U.R.S.S. Partida s-a în­cheiat la egalitate : 1—1 (1—1). Gaz­dele au deschis scorul şi minutul­- 23 prin Penzo, iar echipa sovietică a egalat în minutul 43, prin Andria­­sian. Reprezentativa U.R.S.S. a ali­niat următorul „11“ : Pirgul, Ni­kulin. Olşanski, Losiev. Hudiev, An­­driasian, Letciuk, Fedotov, Pavlen­ko, Blohin şi Hadzinm­agis.I Celebrul fotbalist brazilian, Edson Arantes do Naacimento — Pele a susţinut meciul său de adio in fata publicului din Sao Paulo, cu ocazia intilnirii F.C. Santos—Corinthians, cîştigată de ultima formaţie cu sco­rul de 1-0 prin golul marcat de Ri­­velino. Pele, care de altfel nu a pu­tut juca decât o jumătate de oră îm­potriva lui Corinthians, fiind uşor accidentat, va mai disputa un singur meci oficial, miercuri, la Santos, cu formaţia Ponte Preta.

Next