Scînteia, octombrie 1974 (Anul 43, nr. 9987-10013)
1974-10-01 / nr. 9987
PAGINA 4 Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu deosebită apreciere felicitările dumneavoastră cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Yemen. Mulţumind Excelenţei Voastre pentru amabilitate, vă doresc sănătate şi fericire, iar poporului dumneavoastră prieten progres și Înflorire continuă. Locotenent-colonel IBRAHIM MOHAMED AL-HAMIDI Preşedintele Consiliului Comandamentului al Republicii Arabe Yemen COMUNICAT cu privire la cea de-a Vl-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică între 24 şi 29 septembrie 1974 au avut loc, la Bucureşti, lucrările celei de-a Vl-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, delegaţia română fiind condusă de Gheorghe Rădules-cu, viceprim-ministru al guvernului, iar delegaţia franceză de Norbert Segard, secretar de stat pentru comerţul exterior. Cu ocazia acestei sesiuni, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Norbert Segard. Acesta a transmis preşedintelui Republicii Socialiste România un salut cordial din partea preşedintelui Republicii Franceze. La rindul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu a transmis un salut călduros şi cele mai bune urări preşedintelui Franţei, Valéry discard d’Estaing. In cursul acestei Intilniri s-a evocat cu satisfacţie dezvoltarea favorabilă a relaţiilor prieteneşti şi de cooperare între România şi Franţa, care s-au întărit şi mai mult In urma vizitei în Franţa a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în iulie 1971, şi a Întâlnirilor care au avut loc intre conducătorii celor două ţări. în acelaşi timp s-a subliniat contribuţia importantă pe care comisia mixtă o aduce dezvoltării relaţiilor economice şi de cooperare franco-române. În timpul lucrărilor sesiunii, Ion Păran, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a avut convorbiri cu dl. Segard în legătură cu evoluţia relaţiilor economice bilaterale şi a cooperării industriale, ştiinţifice şi tehnice intre cele două ţări. De asemenea, preşedintele delegaţiei franceze a purtat convorbiri la conducerile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele şi Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii asupra problemelor actuale ale cooperării. In cursul lucrărilor sesiunii, desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate şi de înţelegere reciprocă, cele două delegaţii au analizat evoluţia relaţiilor economice dintre ţările lor. Ele au subliniat, că, în cursul anului 1973 şi în primul semestru al anului 1974, aceste relaţii s-au dezvoltat şi diversificat. Cele două părţi şi-au exprimat hotărîrea de a favoriza dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a relaţiilor lor economice, în cele mai bune condiţii. Ele au convenit, în special, să continue eforturile pentru a se ajunge la încheierea unui acord decenal de cooperare economică, industrială şi tehnică. Au hotărit, de asemenea, să înceapă în curind negocieri pentru încheierea unui acord asupra garantării investiţiilor şi să dezvolte aceste contacte şi cooperarea in domeniul financiar şi bancar. Cele două părţi au trecut în revistă proiectele de cooperare economică şi tehnică realizate, convenind să-şi concentreze eforturile asupra terminării cu succes a acţiunilor de cooperare in curs şi stabilirii de noi asemenea acţiuni in domeniile de interes comun. Comisia mixtă a subliniat că potenţialul economic, tehnic şi ştiinţific al celor două ţări permite o dezvoltare mai substanţială a cooperării pe terţe pieţe, îndeosebi sub forma societăţilor mixte de producţie şi de comercializare, in domeniile cercetării şi punerii în valoare a unor zăcăminte de materii prime, livrării de echipamente şi instalaţii pentru industrii mecanice, electrice, electrotehnice şi chimice, precum şi pentru punerea în valoare a unor procedee româneşti şi franceze in aceste sectoare industriale. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia pentru crearea in România a primei societăţi mixte de producţie şi de comercializare in domeniul electronicii medicale. In ceea ce priveşte cooperarea ştiinţifică şi tehnică, comisia a înregistrat cu satisfacţie progresele realizate în convenirea de programe de cooperare, convenţii şi acorduri intre organizaţiile specializate şi firme din cele două ţări in domeniile construcţiilor de maşini, aerospaţial, informaticii, energiei atomice, agriculturii, construcţiei de locuinţe, industriei uşoare, combaterii poluării atmosferei. Avînd in vedere interesul pe care-1 prezintă cooperarea integrată — pornind de la cercetarea ştiinţifică la vinzarea in comun a produselor — cele două părţi au hotărit să încurajeze dezvoltarea sa intre instituţiile şi întreprinderile ţărilor lor. în acest scop, ele au recomandat Încheierea de convenţii şi acorduri pe termen lung in vederea elaborării de noi programe de cooperare, in special in domeniile tehnologiilor noi pentru prepararea minereurilor sărace, procedeelor tehnologice pentru gazeificarea şisturilor bituminoase, punerii în valoare şi utilizării unor surse de energie. Cu ocazia lucrărilor sesiunii, preşedinţii celor două delegaţii şi-au exprimat satisfacţia pentru semnarea Convenţiei privind evitarea dublei impuneri. Stabilind programul său de acţiune pentru anul 1975, comisia mixtă a apreciat rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat lucrările celei de-a VI-a sesiuni a sa, de natură să contribuie la lărgirea şi diversificarea relaţiilor prieteneşti francoromâne. tv PROGRAMUL 1 8.30 Curs de limba germană. 9.00 Teleşcoală. 10.00 Curs de limba franceză. 10.30 Univers ştiinţific. 11.00 Film artistic : „Canarul şi viscolul“. 12.10 Selecţiuni din emisiunile de divertisment. 12.30 Telex. 12.35 Închiderea programului. 16.00 Curs de limba rusă. 16.30-17.00 Curs de limba engleză. 17.30 Telex. 17.35 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.15 Gala maeştrilor. Ion Voicu. 18.50 Legile ţârii — legile noastre . 19.00 Teleglob . „Corola de lumini a Chinei“. 25 de ani de la proclamarea R.P. Chineze. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Revista economică TV. 20.25 Imagini muzicale, imagini coregrafice. 20.40 Film artistic . ..Războiul subteran“ — producţie a studiourilor cinematografice din R.P. Chineză. 22.10 24 de ore. 22.30 închiderea programului. PROGRAMUL II 20.00 Film serial pentru copii : Daktari. 20,25 Reluări la cererea telespectatorilor : Studioul 3 B... 20,45 Roman foileton : „Flori de toamnă“. 21,35 Concertul orchestrei filarmonice a Radioteleviziunii franceze. Dirijor : Gilbert Amy. CARNETU CUITURAL* CENTENARUL LICEULUI DIN ORAVIŢA La Oraviţa au avut loc festivităţile prilejuite de sărbătorirea unui secol de activitate neîntreruptă a liceului real-umanist din localitate. Cu prilejul jubileului au fost organizate o sesiune de comunicări ştiinţifice, care a relevat rolul jucat de unitatea şcolară în istoria invăţămintului din sudul Banatului, precum şi intilnirea unor generaţii de absolvenţi. La adunarea festivă au luat parte tovarăşul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Caraş-Severin, activişti de partid, absolvenţi, cadre didactice, numeroşi invitaţi. (N. Catană). „ÎŢI MULŢUMIM, PARTID CUTEZĂTOR" De sub teascurile tipografiei din Buzău a ieşit de curind placheta omagială de versuri şi proză „Iţi mulţumim, partid cutezător“, editată prin grija consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor şi a secţiei pentru copii a bibliotecii judeţene. Volumul Înmănunchează creaţia tinerelor talente din cercurile şi cenaclurile literare şcolare. Universul fericit în care creşte şi se formează generaţia de azi, recunoştinţa fierbinte pentru grija părintească a par- tidului faţă de copii constituie tematica pe care s-au axat micii poeţi şi prozatori. (Mihai Bâzu). BIBLIOTECA ŞI EDUCAŢIA MASELOR La Iaşi s-a desfăşurat o sesiune ştiinţifică pe tema „Biblioteca — prezenţă activă in acţiunea politică şi cultural-educativă de masă“. In cadrul celor 3 secţii ale sesiunii — cultură, educaţie, lectură , biblioteconomie şi bibliografie, documentare — au fost prezentate 98 comunicări şi referate. Pe prim plan s-au situat temele privind rolul bibliotecii in educarea socialistă a maselor, probleme ale educaţiei prin muncă şi pentru muncă, lectura cărţilor de istorie şi educaţie patriotică etc. (M. Corcaci). „SĂ CÂNTE TINEREŢEA" La Focşani, în sala teatrului, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a festivalului-concurs interjudeţean de interpretare a muzicii uşoare româneşti ,,Să evite tinereţea“. In prima zi a concursului a avut loc simpozionul „Mesajul social şi politic în muzica uşoară românească contemporană“. De-a lungul celor două zile ale festivalului, publicul focşănean a apreciat calităţile vocale şi buna pregătire ale tinerilor interpreţi de muzică uşoară din judeţele Bacău, Buzău, Brăila, Caraş- Severin, Galaţi, Ploieşti, Teleorman, Vrancea, care s-au întrecut in cadrul acestei ediţii. (I. Nistor). ACŢIUNI CULTURAL-EDUCATIVE Aşezămintele de cultură din localităţile judeţului Argeş găzduiesc in aceste zile importante acţiuni cultural-educative. Astfel, la Casa de cultură a sindicatelor din Câmpulung, numeroşi tineri din întreprinderi şi şcoli au luat cunoştinţă prin intermediul filmelor şi diapozitivelor de realizările economice şi frumuseţile turistice ale patriei noastre. La fel, numeroşi forestieri de la U.E.I.L. Stilpeni şi-au dat intilnire la clubul unităţii la un recital de poezie patriotică in interpretarea artiştilor amatori locali. (Gh. Crrstea). Semnarea unui protocol româno-libanez In urma unor convorbiri care au decurs intr-o atmosferă de prietenie si cordialitate, luni a fost semnat la București un protocol intre ministerele turismului din România si Liban. Protocolul a fost semnat de ministrul turismului, Ion Cosma, si omologul său libanez, Souren Khanamirian. In document sunt prevăzute măsuri pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor turistice româno-libaneze, atragerea de turişti din terţe ţări, schimburi de informaţii si experienţă in turism, colaborarea in dezvoltarea turismului balnear etc. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Laburist Australian Luni a sosit la Bucureşti o delegaţie a Partidului Laburist Australian, condusă de David Combe, secretar general federal al partidului, care, la invitaţia I.R.R.C.S., va face o vizită in tara noastră. Din delegaţie fac parte Geoff Cahill, secretar general al Comitetului statal din Noua Galie de sud, si Collin John Jamieson, adjunctul liderului partidului in Adunarea legislativă a statului Australia de vest. La sosire, pe aeroportul international Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R.. Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al I.R.R.C.S., și de alte persoane oficiale. Cronica zilei Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie, delegaţia de activişti de partid, de stat şi obşteşti din R. P. Chineză, condusă de tovarăşul Van Tzi-da, membru al Comitetului Permanent, al Comitetului provincial Cijetzian al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Revoluţionar al provinciei Ci.ietzian, prim-secretar al Comitetului municipal Hanciou al P.C. Chinez, preşedintele Comitetului Revoluţionar al municipiului Hancjou, care a efectuat o vizită de prietenie in tara noastră. Luni a plecat la Moscova o delegaţie a A.R.L.U.S., condusă de Iulian Cirtina, şef de secţie la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., care, la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-română, va face o vizită în această ţară. ★ Luni seara a sosit în Capitală o delegaţie economică portugheză, condusă de Jose Vera Jardim, secretar de stat pentru comerţ exterior şi turism, membru al guvernului. Luni după-amiază a părăsit definitiv ţara noastră Torben Busch-Nielsen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei în Republica Socialistă România. ★ Luni seară, la sediul Uniunii ziariştilor din Capitală, delegaţia Partidului Populist din Austria s-a intilnit cu redactori ai presei centrale. Radioteleviziunii si ai Agermes. Dr. Herbert Kohlmayer, secretar general al partidului, a făcut un scurt expozeu asupra evoluţiei situaţiei sociale, politice si economice din Austria si asupra poziţiei Partidului Populist faţă de principalele probleme austriece. Apoi, dr. Kurt Fiedler, deputat, vicepreşedinte al comisiei de politică externă a parlamentului, a trecut in revistă principalele probleme de politică externă, referindu-se la rolul statelor mici si mijlocii in menţinerea si consolidarea păcii. Vorbitorii s-au pronunţat pentru dezvoltarea colaborării româno-austriece pe multiple planuri. La intilnire a participat dr. Werner Sautter, ambasadorul Austriei la București. (Agerpres) * ★ ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII BOTSWANA Excelenţei Sale Domnului SERETSE KHAMA Preşedintele Republicii Botswana Cu prilejul Zileinaţionale a Republicii Botswana am deosebita plăcere ca, în numele poporului şi guvernului român, precum şi al meu personal să vă transmit sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, iar poporului din Botswana, urările noastre de progres şi prosperitate. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare existente între ţările noastre se vor dezvolta în continuare, in folosul popoarelor noastre, al păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII NIGERIA Excelenţei Sale General YAKUBU GOWON Şeful Guvernului Militar Federal şi comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Federale Nigeria Aniversarea proclamării Independenţei de stat a Republicii Federale Nigeria îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, felicitări cordiale, călduroase urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporului nigerian prieten. Fie ca relaţiile prieteneşti de strînsă cooperare dintre cele două ţări ale noastre să se dezvolte continuu, spre binele popoarelor român şi nigerian şi în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. ___ NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Lagos—„oraşul dintre lacuri“ După ce pre inir Sahara ne-a oferit privirilor obsedanta imagine brun-roşcată ce învăluie deşertul, aterizăm la Lagos — in mijlocul unui decor reconfortant, dominat de verdele arborilor ecuatoriali, reflectat in oglinzile apelor ce înconjoară capitala nigeriană. Cind primii europeni au poposit pe aceste meleaguri au fost surprinşi tocmai de dantelăria bizară a ţărmului, cu sumedenia de golfuleţe ale lagunei ce se întinde in imediata vecinătate a Atlanticului. Asemănarea izbitoare cu vestitele „lagos“ (lacuri) situate in sudul Portugaliei i-a făcut pe descoperitori să aleagă acest nume pentru locurile acestea atit de pitoreşti din vestul Africii. Ridicat pe locul străvechii localităţi nigerieni Eko, Lagosul de astăzi este unul din cele mai mari oraşe africane, istoria sa fiind strins legată de întreaga dezvoltare a ţării. Datorită poziţiei sale strategice excelente, Lagosul a trezit de la început interesul colonialiştilor. El a fost primul punct cucerit, după care a urmat apoi înrobirea întregii ţări. Ca in multe alte oraşe din foste teritorii coloniale, Lagosul îşi are zonele sale distincte. Cartierul portuar este dominat de blocurile moderne ale băncilor şi instituţii Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Federale Nigeria, tovarăşul George Macovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialistelor de comerţ. In partea de sudvest a oraşului, nota caracteristică o dau străzile înguste, întortocheate, casele modeste. Construit la început pe insula cu acelaşi nume, Lagosul este legat prin citeva poduri lungi, moderne, de continent. Oraşul nu este numai un important centru administrativ, comercial, cultural, ci si economic. Această vocaţie a oraşului este legată atit de activitatea portuară, cit şi de noile întreprinderi industriale construite in ultimii ani. Pentru dezvoltarea impetuoasă a Lagosului este semnificativ şi faptul că de la 360 000 de locuitori in anul cuceririi independenţei, populaţia a crescut la aproape un milion. Se spune adesea că o capitală este ca o oglindă : in ea priveşti frumuseţea ţării, bucuriile, şi preocupările poporului respectiv. Lagosul nu face excepţie. El oferă imaginea Nigeriei de azi, din cel de-al 14-lea an al independenţei — eveniment sărbătorit de poporul nigerian sub semnul eforturilor — urmărite cu prietenească simpatie de poporul român — pentru dezvoltarea economică şi culturală, pentru consolidarea unităţii naţionale, pentru făurirea unei noi vieţi, prospere. Augustin BUMBAC România, a trimis o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe al Republicii Federale Nigeria, dr. Okoi Arikpo. STAREA VREMII In luna octombrie, potrivit prognozei Institutului Meteorologic, in cea mai mare parte a tării temperaturile medii lunare se asteaptă să fie mai scăzute cu 1—2 grade decit mediile multianuale. In a doua jumătate a lunii se vor produce brume frecvente aproape in toată tara. Se prevede, de asemenea, un regim de precipitaţii mai sărac decit normal pentru această lună. In prima decadă, după citeva zile cu temperaturi maxime de 14—24 grade, vremea se va răci. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accentuate in nordul şi estul tării, unde pe alocuri va ploua. In zonele muntoase şi din nordul extrem al tării vor cădea precipitaţii şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Temperatu ÎN OCTOMBRIE rile minime vor cobori sub 0 grade, iar maximele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade. In cea de-a doua decadă vremea se va menţine in general frumoasă, cu cerul mai mult senin. Intre 24 şi 27 octombrie timpul se va răci şi vor cădea precipitaţii locale, care în nordul ţării şi în regiunile subcarpatice vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Tot in regiunile din nord se va produce şi îngheţ la sol. Vremea in ultimele zile ale lunii se va încălzi uşor şi cu totul izolat se va semnala burniţă sau ploaie slabă. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 12 şi 8 grade, iar maximele intre 8 si 18 grade. (Agerpres) SCINT ElA - marți 1 octombrie 1974 SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CIPRULUI Excelenţei Sale Domnului GEAFKOS CLERIDES Preşedintele interimar al Republicii Cipru NICOSIA’ Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Cipru îmi oferă plăcutul prilej să vă adresez, în numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, cordiale felicitări, iar poporului prieten din Cipru sincere urări de prosperitate şi de succes depun apărarea şi dezvoltarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii t toriale a statului cipriot, pentru realizarea aspiraţiilor sale, de pace şi progres la adăpost de orice ingerinţă din afară, îmi exprim convingerea că relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre Romania şi Upru se vor dezvolta în viitor şi mai mult, în interesul reciproc al celor doua ţări, al păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Sprijin ferm cauzei drepte a poporului cipriot Cu 14 ani In urmă, la 1 octombrie 1960, poporul cipriot, biruitor în lupta dirză pentru scuturarea jugului colonial, participa cu entuziasm la marea sărbătoare a proclamării independenţei sale de stat, act care pecetluia Împlinirea aspiraţiilor, nutrite de veacuri, de a fi liber şi a-şi orindui soarta în conformitate cu propria-i voinţă. Deşi intr-o măsură purtau amprenta unor interese exterioare, acordurile internaţionale care garantau noul statut al Ciprului au constituit cadrul in care poporul cipriot s-a putut consacra muncii paşnice, obţinind realizări de seamă pe calea progresului economic şi social. Republica Cipru şi-a consolidat an de an independenţa, afirmindu-se ca o prezenţă activă în viaţa internaţională, promovînd o politică de pace şi colaborare internaţională. Aniversarea de azi găseşte însă poporul cipriot în condiţii vitrege, ca urmare a conflictului armat, intervenţiei străine in treburile sale interne, stării de tensiune din insulă ; suferinţelor familiilor îndoliate li se adaugă privaţiunile a zeci şi zeci de mii de oameni, nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Daune inestimabile au fost provocate economiei ; în multe zone ale republicii întreaga activitate social-economică este dezorganizată. Deşi reafirmate în repetaterînduri, prevederile rezoluţiei Consiliului de Securitate din 20 iulie nu au fost îndeplinite, ordinea constituţională nu a fost restabilită, în insulă continuă să se afle numeroase trupe străine. După cum este ştiut, opinia publică din ţara noastră, poporul român, animate de statornice sentimente de prietenie faţă de poporul cipriot, şi-au manifestat din primul moment adinca îngrijorare şi nelinişte pentru situaţia creată in Cipru ca urmare a loviturii de stat, sprijinul deplin pentru guvernul legal, condus de preşedintele Makarios, pentru dreptul sacru al poporului cipriot de a trăi liber şi independent, de a-şi făuri singur destinele, potrivit propriei voinţe. Chiar de la începutul confruntării militare in insulă, guvernul român a arătat, in spiritul poziţiei saie de principiu, că actul recurgerii la forţă constituie o violare flagrantă a Cartei Naţiunilor Unite, o nesocotire a normelor legalităţii şi moralei internaţionale, o gravă încălcare a dreptului poporului cipriot de a-şi soluţiona problemele fără nici un amestec din afară, punînd: Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de totodată. In primejdie cucerii I sale democratice, independenţa I Integritatea teritorială a Ciprul In acest spirit, România a manifestat cu vigoare solidarita cu poporul cipriot prieten, pronunţat şi se pronunţă in mo cel mai ferm pentru soluţiona problemei cipriote, ca şi a altei probleme conflictuale, nu prin ţinui de forţă, ci pe calea tratavelor politice, pentru retragerea turor trupelor străine din inşi respectarea independenţei şi ugrităţii teritoriale a Ciprului, cr rea condiţiilor unei convieţi paşnice intre cele două cornităţi, greacă şi turcă, pentru dvoltarea democratică, paşnică ţării. Stau grăitoare mărturii fermităţii cu care România a tronat şi acţionează inspirit cauzei drepte a poporului dee numeroasele luări de poziţie tovarăşului Nicolae Ceauşescu, claraţia guvernului român, derită document de lucru al Codiului de Securitate, intîlnirile convorbirile reprezentantului sonal al preşedintelui României conducătorii ţărilor direct ini cate în conflict. Înscrierea pozitării noastre in documente semn cu şefii altor state şi guverne. varăşul Nicolae Ceauşescu publică „România, ca tari balcanii situată in vecinătatea zonei conflict, este direct interesat în curmarea stării de tensiune si confruntare militară din Cipru, fiind hotărîtă să militeze si de acum înainte Pentru deplina soluţionare a problemei din Cipru, în conformitate cu aspiraţiile şi drepturile legitime ale poporului cipriot, cu normele de legalitate internaţională, pentru crearea condiţiilor statornicirii unei păci durabile în această zonă, pentru întărirea cursului pozitiv, spre destindere şi securitate in Balcani şi pe continentul Europei, in întreaga lume“. Nutrind convingerea că Interesele păcii şi destinderii, cauza dreaptă a poporului cipriot vor triumfa, România Îşi reafirmă hotărîrea da a acţiona ferm, şi de aici Înainte, in direcţia unei soluţionări drepte şi grabnice a problemei privind Ciprul, incit să se asigure independenţa şi suveranitatea republicii, cadrul in care întregul popor cipriot să-şi poată înfăptui năzuinţele de dezvoltare de sine stătătoare, pe calea democraţiei şi progresului. A. CAMPEANU felicitare ministrului afacerilor externe al Republicii Cipru, J. Christophides, cu prilejul sărbătorii naționale a acestei țări. • SPORT • SPORT« SPORT « SPORT • SPORT « SPORT « SPORT « SPORT « SPORT « SPORT ADNOTĂRI LA DUMINICA SPORTIVA Fotbaliştii dintre o etapă internă şi confruntările internaţionale „Etapa oaspeţilor“, cum ar putea fi numită cea de-a VIII-a etapă a campionatului diviziei A, a creat echipei Dinamo o conjunctură atit de favorabilă incit aceasta a refăcut in întregime pierderea de puncte suferită in meciul cu Sportul studenţesc, mai mult, distanţa faţă de principalii concurenţi potenţiali — Universitatea Craiova şi Steaua, de exemplu — a crescut la şase puncte. E adevărat, liderul n-a stat pur si simplu cu miinile in sin, ci și-a cucerit punctele in deplasare, chiar dacă a jucat o bună parte din meciul de la Rimnicu-Vilcea în „10“. Deși meciul de miercuri contra echipei turceşti Boluspor (care duminică a pierdut, pe teren propriu, 1-0, cu Adanaspor) nu prevesteşte dificultăţi pentru dinamovişti, să arătăm, totuşi, prin ce e importantă această partidă pentru fotbalul nostru. La Rimnicu-Vilcea a reintrat Dumitrache, iar observatorul federal, in persoana antrenorului Valentin Stănescu, i-a privit jocul cu ochi de selecţioner. Pe scurt, antrenorul, apreciind golul înscris de Dumitrache drept o realizare proprie, izvorîtă dintr-un talent recunoscut, crede in acelaşi timp că ansamblul activităţii dinamovistului n-a fost concludent De aceea, va aştepte proba din meciul cu Boluspor spre a se decide asupra selecţionării lui Dumitrache. In schimb, aproape că nu mai prezintă îndoieli chemarea lui Radu Nunweiler la lotul naţional, pe lingă ceilalţi jucători de la Dinamo — Dinu, Lucescu (complet restabilit, insă neintrodus duminică în formaţie la indicaţia medicului de lot), Cheran, Dobrău, Sătmăreanu II şi Deleanu. Cealaltă reprezentantă a noastră in „Cupa U.E.F.A.", echipa Steagul roşu, va avea o sarcină mult mai grea contra lui Beşiktaş (duminică, 0-0 cu Galatasaray), mai ales că forma sa, după cum ne-a arătat meciul televizat contra lui A.S.A. Tg. Mureş, nu e strălucită. In echipa braşoveană, o indisponibilitate sigură — mijlocaşul Kadar — în schimb, Pescaru şi Gergeli sunt restabiliţi, participind la antrenamentele de ieri. In partida retur din „Cupa cupelor“, Jiul are, după cum se ştie, un dezavantaj masiv, de trei goluri, în faţa scoţienilor de la Dundee (simbătă, Învingători cu 1-0 contra lui Dunfermline). Minerii au jucat relativ bine In partida ,,de verificare“ cu Steaua, n-au lipsuri notabile in formaţia de bază şi sint decişi să-şi apere şansele, mici cum sint ele, pină la capăt. Cit priveşte campioana, Universitatea Craiova, aceasta a plecat spre Suedia cu efectivul complet, dacă ne gindim la jucătorii folosiţi în prezentul campionat. Observatorul federal la meciul de la Satu-Mare, antrenorul Robert Cosmoc, a notat creşterea de formă a lui Marcu şi siguranţa apărării în care a reintrat portarul Oprea. In partida revanşă cu Atvidaberg (care duminică a pierdut cu 3-1 la Göteborg) va juca şi Deselnicu, ceea ce presupune o creştere a capacităţii echipei, cel puţin in sectorul defensiv. In sfirşit, anunţăm pe cititori că ieri au început pregătirile la lotul naţional fotbaliştii care nu vor juca miercuri în cupele europene : Dumitru (opt pentru antrenamente), Iorgulescu, Antonescu, Angheni, Iordănescu, Kun, Troi şi Beldeanu. Joi dimineaţa li se vor alătura dinamoviştii, craioveanul Marcu şi... Răducanu (acesta se află un turneu, în Italia, cu echipa sa, Rapid). Multescu, Năstase şi Sandu Gabriel se vor pregăti în cadrul formaţiei reprezentative de tineret. .Valeriu MIRONESCU Rugbiştii decişi să-şi apere prestigiul Selecţionata de rugbi a României — care se pregăteşte pentru meciul de la 13 octombrie cu reprezentativa Franţei — a susţinut duminică, pe stadionul „23 August“ din Capitală (unde, de altfel, va avea loc tradiţionala confruntare anuală dintre rugbiştii celor două ţări), o partidă amicală, de verificare şi pregătire, cu campioana Cehoslovaciei, Spartak Praga. A fost plăcut, desigur, să-i vedem pe rugbiştii noştri în vervă deosebită, practicînd un joc variat, cu faze spectaculoase, un joc modern şi deosebit de eficace (scor : 62—3). Dar trebuie să spunem, in acelaşi timp, că adversarii — deşi au făcut mari eforturi — nu au reuşit să ameninţe buturile echipei noastre. Deci, din punctul de vedere al capacităţii şi orientării in apărare, verificarea selecţionabililor noştri nu a fost concludentă. Oricum, comportarea in ansamblu — in meciul de duminică, precum şi în turneul International de la Varna, pe care l-au ciştigat — a inoculat specialiştilor, jucătorilor inşişi optimism şi Încredere. „Ne bucură foarte mult — ne spunea antrenorul P. Cosmănescu — vitalitatea echipei, pofta ei de joc, faptul că fiecare jucător vrea şi are capacitate să participe deopotrivă la fazele fixe, cit şi la acţiunile ofensive“. Aprecieri pozitive despre jocul de duminică al rugbiştilor noştri avea şi maestrul emerit al sportului, Costel Stănescu, am intit titularul postului de mijlocaş la grămadă in naţională . „Echipa mi se pare viguroasă şi omogenă. O prestaţie care pe mine m-a impresionat au avut-o înaintaşii, foarte aproape de ceea ce presupune rugbiul modern — adică nu doar prezentă la grămezile ordonate şi la tuşă, ci peste tot, interem, lansind şi finalizînd direct atacurile, sprijinind activ linia de trei sferturi. Fireşte, meciul cu Franţa le va pune cu totul alte probleme, dar personal sper că onoarea rugbiului nostru va fibine apărată“. O atare speranţă — pe deplin îndreptăţită, după părerea noastră — nutresc, de fapt, toti iubitorii sportului cu balonul oval. Chiar dacă in palmaresul meciurilor directe rugbiştii francezi au avantaj, iar valoarea lor este şi astăzi unanim recunoscută, aşteptăm ca la 13 octombrie sportivii români să continue seria bunelor comportări internaţionale. I. DUMITRIU Olimpiada feminină de şah Echipa României continuă să fie neînvinsă in turneul final al Olimpiadei feminine de şah, care se desfăşoară în aceste zile în oraşul columbian Medellin. In runda a 6-a, şahistele românce au întilnit formaţia Iugoslaviei, in faţa căreia au obţinut o frumoasă victorie cu 1,5— 0,5 puncte. Celelalte meciuri ale rundei s-au încheiat cu următoarele rezultate : Bulgaria — Cehoslovacia 2—0 ; U.R.S.S. — Anglia 2—0 ; Olanda — Canada 2—0 ; Ungaria — R.F. Germania 2—0. In clasament conduc echipele Ungariei şi Bulgariei cu cite 10 puncte, urmate de selecţionatele României — 8,5 puncte, U.R.S.S. — 8 puncte, Olandei — 7,3 puncte, Cehoslovaciei — 5,5 puncte, R.F. Germania, Angliei, Iugoslaviei — cite 3 puncte și Canadei — 1,5 puncte. ÎN CîTEVA RÎNDURI HANDBAL. — A luat ifiişit „Cupa Mării Baltice“, competiţie internaţională masculină de handbal, desfăşurată la Katowice. Victoria a revenit echipei R.D. Germane — 9 puncte, urmată de selecţionatele U.R.S.S. — 7 puncte, Poloniei (A) — 6 puncte (golaveraj 103—79), R. F. Germania — 6 puncte (84—84), Suediei — 2 puncte și Poloniei (B) — zero puncte. In ultima zi a turneului : R.D. Germană-Polonia (B) 25—16, R.F. Germania-Suedia 21—13, Polonia (A)-U.R.S.S. 17—15. TENIS. — Meciul Bulgaria-Turcia, disputat la Sofia in cadrul zonei europene a „Cupei Davis“ — ediţia 1974/1975 — s-a încheiat cu scorul de 5— 0 in favoarea gazdelor. Tenismanii bulgari s-au calificat pentru turul III al competiţiei, în care vor intilni formaţia Iugoslaviei. • La Helsinki, in cadrul aceleiaşi competiţii, echipa Ungariei a întrecut cu 4—1 selecţionata Finlandei. In turul III, echipa Ungariei va intilni formaţia Olandei. • La Londra, tot pentru „Cupa Davis“, Anglia-Iran 6— 0. FOTBAL. — Pe stadionul olimpic din Roma, in prezenţa a peste 10 001 de spectatori, s-a disputat meciul de fotbal dintre formaţia A.S. Roma şi selecţionata U.R.S.S. Partida s-a încheiat la egalitate : 1—1 (1—1). Gazdele au deschis scorul şi minutul- 23 prin Penzo, iar echipa sovietică a egalat în minutul 43, prin Andriasian. Reprezentativa U.R.S.S. a aliniat următorul „11“ : Pirgul, Nikulin. Olşanski, Losiev. Hudiev, Andriasian, Letciuk, Fedotov, Pavlenko, Blohin şi Hadzinmagis.I Celebrul fotbalist brazilian, Edson Arantes do Naacimento — Pele a susţinut meciul său de adio in fata publicului din Sao Paulo, cu ocazia intilnirii F.C. Santos—Corinthians, cîştigată de ultima formaţie cu scorul de 1-0 prin golul marcat de Rivelino. Pele, care de altfel nu a putut juca decât o jumătate de oră împotriva lui Corinthians, fiind uşor accidentat, va mai disputa un singur meci oficial, miercuri, la Santos, cu formaţia Ponte Preta.