Scînteia, februarie 1975 (Anul 44, nr. 10092-10115)
1975-02-01 / nr. 10092
PAGINA 2 ni. Politica pentru care votăm 4. Dezvoltarea învătămîntului, • * stiintei si culturii Politica partidului nostru, asigurind dezvoltarea economică a târii, creșterea bunăstării materiale a oamenilor muncii, urmăreşte, totodată — ca parte integrantă a operei de făurire a noii orînduiri sociale — înflorirea vieţii spirituale a naţiunii noastre socialiste, progresul invăţămîntului, ştiinţei, literaturii şi artei. A ridica nivelul de cultură al maselor, gradel lor de instruire, a satisface setea de cunoştinţe şi dragostea de frumos a oamenilor muncii a constituit şi constituie un obiectiv esenţial al politicii Partidului Comunist Român, in conformitate cu însăşi esenţa socialismului, care presupune eres- 1 1 ......——...... terea gradului de civilizaţie materială şi spirituală a societăţii, dezvoltarea multilaterală a personalitătii limane. Ca urmare a promovării politicii culturale a partidului, în viata tării noastre s-au petrecut schimbări fundamentale. De la starea de înapoiere culturală specifică trecutului — ilustrată de greaua povară a analfabetismului, de încurajare sub diferite forme a obscurantismului, de indiferentă fată de valorile si cerin- -------------- ---tele creaţiei ştiinţifice si culturale originale , România socialistă de astăzi înfăţişează imaginea luminoasă a unei ţări aflate într-o adevărată înflorire culturală. , In desfăşurarea acestui proces revoluţionar, o deosebită însemnătate a avut perioada deschisă de Congresul al IX-lea, al partidului, care a determinat o puternică efervescenţă a vieţii spirituale a naţiunii, a deschis noi şi largi orizonturi învăţămîntului, ştiinţei şi artei, stimulind intensificarea activităţii creatoare in aceste domenii. Orientările Congreselor IX şi X ale P.C.R. au fost ridicate pe un plan superior de Congresul al XI-lea, de Programul partidului, care consacră politica de dezvoltare cultural-ştiinţifică a ţării ca o componentă organică a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării României spre comunism. Această orientare răspunde unei necesităţi obiective , operă de o uriaşă amploare şi complexitate, dezvoltarea construcţiei socialiste presupune un nivel tot mai inart de cultură al întregului popor, asimilarea şi punerea în valoare a celor mai avansate cuceriri ale gindirii umane, ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Tocmai prin ridicarea generală a nivelului de instrucţiune, prin însuşirea ştiinţei şi culturii de către cele mai largi categorii ale populaţiei, se realizează ştergerea deosebirilor esenţiale dintre munca fizică şi intelectuală în procesul Înaintării spre comunism. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „îndeplinindu-şi misiunea sa istorică in România, partidul nostru comunist pleacă de la premisa că ştiinţa şi cultura sunt părţi componente indisolubile ale procesului de edificare socialistă şi comunistă a ţării. Răspindirea ştiinţei şi culturii în masele largi, ridicarea nivelului de cunoştinţe generale ale întregului popor reprezintă o premisă hotăritoare pentru atingerea stadiului superior al societăţii noastre — comunismul, pentru crearea condiţiilor ca oamenii să poată face să ţîşnească din ce în ce mai bogat izvoarele avuţiei materiale şi spirituale ale patriei noastre“. Programul partidului, Directivele Congresului al XI-lea pun un accent deosebit pe dezvoltarea, modernizarea şi perfecţionarea invăţămintului de toate gradele, politica partidului nostru urmărind să situeze poporul român la unul dintre nivelurile de instrucţiune cele mai înaintate din lume. Dacă în prezent am ajuns la generalizarea şcolii de zece ani, perspectiva este generalizarea invăţămintului obligatoriu de 12 ani , ceea ce îndeamnă că întregul popor român va deveni, in anul 1980, un „popor de bacalaureaţi“, ca treaptă minimă a pregătirii şcolare. In politica partidului, la loc de frunte se află promovarea largă a ştiinţei şi a progresului tehnic. Niciodată ţara noastră nu a avut o atit de vastă reţea de cercetare ştiinţifică — de la laboratoarele din întreprinderi pînă la numeroasele institute de cercetare ştiinţifică răspindite în întreaga ţară. Politica partidului a asigurat structurile organizatorice de natură să confere cercetării ştiinţifice un caracter organizat ; programe naţionale prioritare concentrează atenţia cercetătorilor. Oamenilor de ştiinţă le sunt create condiţii de activitate absolut incomparabile faţă de trecut, iar orientarea fermă spre legarea cercetării de producţie, de nevoile reale ale dezvoltării economico-sociale a deschis gindirii ştiinţifice originale un larg cîmp de afirmare. Este semnificativ pentru importanţace se atribuie acestui domeniu — ca şi pentru solicitările ce-i sunt adresate — faptul că cincinalul viitor, care coincide cu perioada viitoarei legislaturi, a fost definit drept cincinalul revoluţiei ştiinţifice. Politica partidului, urmărind Înnobilarea spirituală a omului, acordă o excepţională atenţie înfloririi literaturii şi artei. Este o politică de promovare a valorilor autentice, a orientării creaţiei spre realizarea unor opere profund umaniste, opere care — dezvoltînd cele mai înaintate tradiţii ale culturii româneşti — să fie inspirate de realităţile şi năzuinţele epocii noastre, să aibă un larg ecou în conştiinţe, să contribuie la înrădăcinarea celor mai înalte idealuri şi aspiraţii ale omenirii. Este o orientare ce deschide un cîmp larg manifestării plenare a personali--------------------- tăţilor creatoare, diversităţii de stiluri şi mijloace de expresie — avînd ca teren fertil stimularea creaţiei literar-artistice cu înalte virtuţi etice şi estetice, caracterizată prin propagarea activă, militantă a optimismului social, a spiritului patriotic, revoluţionar, prin cultivarea a tot ce este nobil, frumos şi generos in om. Sensul superior pe care-l dobîndeşte în politica partidului dezvoltarea vieţii cultural-ştiinţifice a societăţii îşi găseşte, totodată, expresie şi inacţiunea sistematică de răspîndire a cunoştinţelor în mase, precum şi in stimularea creaţiei artistice amatoare —o formă atît de largă de manifestare a talentelor şi dragostei de frumos a poporului. Activitatea vastei reţele de case de cultură, cluburi, cămine culturale, biblioteci, universităţi populare este subordonată acestor obiective, fiind chemată să contribuie la ridicarea nivelului politic, ideologic, cultural al populaţiei de la oraşe şi sate, la dezvoltarea conştiinţei socialiste, la formarea omului nou — constructor conştient al socialismului şi comunismului. Votînd la 9 martie pentru candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, votăm pentru înfăptuirea politicii partidului care urmăreşte edificarea unei înalte civilizaţii spirituale socialiste pe pămîntul patriei. SOCIETATE - STAT - POLITICĂ IN ROMÂNIA SOCIALISTĂ Ce trebuie să ştie cetăţeanul pregătindu-se o martie Serviciile pentru populaţie Se dezvoltă reţeaua spălătoriilor şi curăţătoriilor chimice După cum s-a mai anunţat, Consiliul pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie a analizat şi adoptat recent programul dezvoltării reţelei de spălătorii şi curăţătorii chimice. Pornind de la stadiul actual al dotărilor cu asemenea unităţi şi de la cerinţele dezvoltării în general a serviciilor care vin să uşureze munca în gospodărie, programul conturează evoluţia imediată şi de perspectivă a acestui sector de larg interes cetăţenesc, program care prin înseşi prevederile sale constituie un punct de plecare pentru dotarea intr-un viitor cit mai apropiat a tuturor localităţilor ţării cu astfel de unităţi. Prezentăm, in continuare, principalele direcţii de dezvoltare. In primul rind, se va extinde numărul de unităţi Prin alocarea unor importante fonduri de investiţii : circa 57 milioane lei în acest an, peste 200 milioane lei în perioada 1976—1980. Drept urmare, la sfîrşitul viitorului cincinal se va ajunge la dublarea reţelei de unităţi, faţă de cea existentă în acest an. In 1975 se vor construi asemenea unităţi la Piteşti. Sinaia, Brăila. Tîrgovişte. Vaslui. Cimpina. Caransebeş. Hunedoara. Galaţi, Slatina, Sighişoara. Iaşi. Bucureşti, Gheorgheni, Motru. Cîmpulung Muscel şi Bocşa (in unele locuri este vorba de extinderea unităţilor existente), iar în perioada 1976—1980 se vor construi noi unităţi în alte cîteva zeci de localităţi urbane. In final, numărul localităţilor care vor avea pentru prima dată in dotare spălătorii si curăţătorii chimice va ajunge la 47. Prin acelaşi program s-a stabilit un capitol special pentru Capitală. Aici se vor construi 11 noi unităţi, cu precădere în noile cartiere de locuinţe. In vederea unei mai bune serviri a populaţiei şi pentru corelarea la un nivel superior a cerinţelor si posibilităţilor de satisfacere a lor, s-au stabilit si o serie de măsuri care vizează direct departamentele de resort. Astfel, UCECOM-ul şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini- Unelte şi Electrotehnicii vor trebui să perfecţioneze utilajele care compun unităţile de spălat şi curăţat chimic (o menţiune : toate utilajele pentru spălat, uscat si călcat se produc în exclusivitate in tară), iar Ministerul Industriei Chimice va trebui să asigure solventul necesar în cantităţile solicitate. C.P.C.P., cu sprijinul Inspectoratului general pentru direcţionare in construcţii, va urmări ca în viitor institutele judeţene de proiectare să prevadă spaţii anume pentru spălătorii şi curăţătorii în noile cartiere de locuinţe. De asemenea, se va trece la organizarea de unităţi pe bază de autoservire (prima unitate de acest gen a şi fost organizată zilele trecute de cooperaţia meşteşugărească din Cluj-Napoca) şi la introducerea serviciilor complementare. Realizarea integrală a prevederilor programului adoptat de către Consiliul pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie este, desigur, nu numai necesară, dar si posibilă, intrucit au fost stabilite atît fondurile băneşti necesare, cit şi sarcinile precise ale fiecărui departament în parte. Este acum de datoria tuturor factorilor interesaţi — şi in primul rind a consiliilor populare locale — de a urmări cu rigurozitate aducerea lor la îndeplinire, incitat pe această cale să se asigure condiţii superioare de satisfacere a cerinţelor de servicii ale populaţiei. Miha IONESCU DE LA ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna ianuarie 1975 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) E.C.F. î 2) R.F.X. } 3) H) W.T.X.J 5) U.Z.E.i 6) F.K.H. » 7) C.S.Y. J 8) F.U.Z. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. Oraşul Sfîntu-Gheorghe a cunoscut, ca toate oraşele patriei, o puternică dezvoltare. In imagine: noi blocuri de locuinţe Foto : S. Cristian (Urmare din pag. I) intervenţia cerută se referea la motor, un vehicul n-are voie să iasă din atelier fără o verificare a sistemelor de care depinde siguranţa circulaţiei ! Propunem să verificăm dacă luminile farurilor sunt reglate, începe căutarea regloscopului. In sfîrşit, e găsit în... magazia atelierului, nedespachetat, acoperit cu husa de plastic, aşa cum a fost primit încă în primăvara anului trecut. — In ce stadiu sunteţi cu verificările tehnice anuale ? — l-am întrebat pe ing. Mihai Onoiu, directorul tehnic al I.U.T. — încă n-am început verificările... ...Altă unitate. Autobaza 2 Giulești. Atelierul de revizii tehnice. In atelier mai multe vehicule se află în revizia tehnică de gradul doi. Se lucrează atent. Confruntăm comenzile cu foile de activitate zilnică ale vehiculelor. La cîteva dintre ele, kilometrajul la care este prevăzută efectuarea reviziilor este depăşit CU 10—20 la sută faţă de toleranţele legale admise. — Aşa sunt programate — ne spune şeful atelierului (deşi se ştie prea bine că rărirea reviziilor tehnice are drept urmare scurtarea vieţii autovehiculului). Repetăm şi aici întrebarea : în ce stadiu vă aflaţi cu verificările tehnice anuale ? — Ştiţi — ne explică ing. Dumitru Badea, şeful unităţii — suntem in reorganizare, devenim o unitate pentru transporturi comerciale alimentare în Capitală — dar sperăm ca la Începutul lunii februarie să demarăm şi verificările tehnice anuale. ...Autobaza I.T.B. Floreasca. De la un tehnician aflăm că în februarie încep aci verificările tehnice. „In fiecare an este aşa. Atunci primim formularele dovezilor şi dispoziţiile de la direcţia noastră generală“. După cum aveam să aflăm insă ulterior, la autobaza I.T.B. din Şoseaua Nordului au Început verificările. Aceeaşi întreprindere — obiceiuri diferite ! Constatările raidului nostru, cu puţine excepţii, nu sunt îmbucurătoare. Actele normative care reglementează circulaţia pe drumurile publice • (Decretul 328 şi H.C.M. 1 772 din 1966 cu completările ulterioare) prevăd insă că autovehiculele şi remorcile trebuie să fie permanent în stare bună de funcţionare, iar sistemele de frinare, semnalizare (lumină) şi direcţie să îndeplinească asemenea condiţii tehnice incit să nu afecteze siguranţa circulaţiei. Şi, pentru a se crea certitudinea că verificările nu vor fi aminate „sine die“, după aprecierea fiecăruia, a fost prevăzută legal obligativitatea efectuării lor, în fiecare an, pină la 1 iunie. In plus, pentru a se asigura o concepţie unitară in ce priveşte întreţinerea autovehiculelor, o hotărîre a Consiliului de Miniştri (H.C.M. — 1100 din 1968) reglementează reviziile tehnice, periodicitatea lor (in funcţie de kilometrajul parcurs), numărul lor şi operaţiunile obligatorii pentru fiecare tip de revizie. Afară de aceasta, sunt reglementate şi reparaţiile şi înlocuirile de piese şi ansamble ori de cite ori vreunul din sistemele autovehiculului se dereglează, dă semne de uzură prematură. Aşadar, reglementări există şi , după părerea nu numai a celor care veghează la siguranţa circulaţiei, dar şi a deţinătorilor de parc auto — ele sunt foarte bune şi exigente. Dar faptele, accidentele care au avut loc sau care pot avea loc din pricina defecţiunilor readuc în discuţie atît lipsa de răspundere a unor conducători auto, a unor cadre tehnice, slaba activitate de control, cit şi insuficienţele muncii educative, ce trebuie desfăşurată în garaje, coloane, autobaze. Toate acestea vorbesc de exigenţa scăzută, în numeroase cazuri chiar de iresponsabilitate din partea acelora care autorizează zi de zi ieşirea in circulaţie pe drumurile publice a unor autovehicule cu defecte tehnice , ceea ce conduce nu numai la accidente grave, ci şi la uzura prematură a parcului, la un consum sporit de carburanţi, la poluarea mediului ambiant. Se impune, prin urmare, întărirea controlului, exercitarea acestuia cu mai multă severitate şi exigenţă, de fapt cu mai multă responsabilitate, la toate nivelurile. Conducerile unităţilor economice care au in dotare autovehicule, departamentele şi ministerele care le tutelează au datoria să introducă in practica muncii lor curente controlul, fără rabat, asupra modului cum este întreţinut şi folosit parcul auto. Organizaţiile de partid din Întreprinderile şi instituţiile respective trebuie să se considere, şi să se dovedească, mai angajate in acest control, să insiste pentru întărirea şi permanentizarea lui, astfel incit nici un autovehicul să nu pornească din garaj decit dacă se află în cea mai bună stare de funcţionare. BUN DE DRUM, NU DE ACCIDENT! Cronică electorală STABILIREA SECŢIILOR DE VOTARE Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au emis decizii de delimitare şi numerotare a secţiilor de votare pentru alegerile de la 9 martie. In întreaga ţară, aceste decizii au fost afişate, pentru a fi cunoscute de toţi cetăţenii. Conform prevederilor legii electorale, pentru efectuarea alegerilor, teritoriul corespunzător sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor a fost împărţit în 11 229 secţii de votare. In sectoarele Capitalei, în municipii, în oraşe şi in comunele cu populaţie de peste 2 000 de locuitori s-a format cite o secţie de votare la 1 500—3 000 de locuitori. In Bucureşti şi comunele suburbane, de exemplu, au fost stabilite 655 de secţii Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din satele mai mici, cu populaţie de pină la 500 de locuitori şi situate la peste 5 km de centrele comunale, consiliile populare au stabilit secţii de votare şi in aceste localităţi. Au fost organizate, de asemenea, secţii speciale în unităţi militare, pe lingă spitale, maternităţi, cămine de bătrini. Alegătorii aflaţi în călătorie, in ziua alegerilor, vor putea vota la secţiile organizate în staţiile de cale ferată, în porturi şi aeroporturi. Cei îmbarcaţi pe navele sub pavilion românesc vor vota in secţiile care vor funcţiona pe nave. Secţii de votare speciale vor fi deschise în ziua alegerilor şi pe lingă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, precum şi pe lingă agenţiile economice din ţările unde nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare, in cadrul cărora îşi vor putea exercita dreptul de a alege membrii acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi cetăţenii români aflaţi temporar în ţările respective. (Agerpres) • CONCURSURI. Adresate îndeosebi tineretului, multe manifestări inspirate din realizările şi perspectivele dezvoltării economico-sociale a patriei sunt organizate in forma atractivă a concursurilor. Unele sunt de interpretare, cum ar fi festivalul-concurs de poezie „Patria, poporul, partidul“ (judeţul Bihor), cel al brigăzilor de agitaţie din judeţul Harghita — „Votez pentru a tării Înflorire“. Altele, ca cele semnalate din judeţele Vrancea şi Gorj antrenează întrebări şi răspunsuri pe teme istorice, politice, social-economice. Cîţiva dintre cei 106 000 de cetăţeni ai Capitalei care s-au prezentat, pînă ieri, la centrele de afişare, au cerut relaţii şi au consultat listele de alegători Secvenţe din judeţul Cluj Timp de două zile am consemnat în carnetele noastre de reporteri crîmpeie aparent disparate ilustrînd aspecte felurite şi semnificative ale campaniei electorale pe meleagurile judeţului Cluj. Casa alegătorului. Centrul unuia din cele mai tinere oraşe ale judeţului Cluj — Cîmpia Turzii — este dominat de frumosul club al muncitorilor de la „Industria sîrmei“. Aici s-a deschis „Casa alegătorului“, in cadrul căreia se vor desfăşura toate manifestările cultural-educative şi artistice pînă în ziua alegerilor de la 9 martie. Pe frontispiciul casei citim : „La 9 martie, votaţi candidaţii F.U.S.“ In interior întîlnim un set de 15 planşe „România in circuitul economic internaţional“ care oferă vizitatorilor un cuprinzător tablou al locului pe care România îl deţine in rindul naţiunilor lumii. Pe alte panouri sunt înfăţişate realizări economice şi gospodăresc-edilitare din actualul cincinal, aspecte ale dezvoltării uzinei „Industria sîrmei“ de care sunt legaţi aproape 8 000 de locuitori ai oraşului. La intrarea în sală este amplasată o expoziţie de carte politică, în care un loc de frunte îl ocupă operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul manifestării Inaugurale, un mare număr de cetăţeni au discutat despre contribuţia lor la eforturile pe care partidul şi statul le-au făcut in ultimii ani pentru înnoirea urbanistică a acestui important centru muncitoresc. Juristul Teodor Borteş, secretarul consiliului popular al oraşului, a vorbit apoi alegătorilor despre largul democratism al orînduirii noastre socialiste, precum şi despre acţiunile gospodăreşti ce vor trebui continuate spre a cinsti cum se cuvine evenimentul alegerilor. Teatrele. Două scurte convorbiri despre pregătirile pe care le fac colectivele prestigioaselor teatre din municipiul Cluj-Napoca in vederea alegerilor. — Un număr de actori de frunte ai Teatrului Naţional, printre care i-aş numi pe Silvia Ghelan, Anca Neculce-Maximilian, Anton Tauf, Nicolae Iliescu, pregătesc în aceste zile un montaj de versuri patriotice pus în scenă de tînăra regizoare Rodica Radu — ne informează Dorel Vişan, secretarul organizaţiei de partid a teatrului. Cu acest montaj ne vom deplasa în campania electorală prin cluburi şi case de cultură, în case ale alegătorului, iar în ziua alegerilor — la localurile de votare, iin aşa fel incit cuvîntul înaripat al poeţilor noştri să ajungă în toate conştiinţele... — Noi pregătim un program complex împreună cu colectivul Operei maghiare — ne comunică Maria Bisztrai, directoarea Teatrului maghiar de stat. Programul e alcătuit dintr-o scenetă de Marton Ianos, „Paznicul de noapte“, o bucată in proză de Szabó Gyula, „A coborît o barză pe hambar“ — ambele lucrări fiind destinate cultivării spiritului cetăţenesc, voinţei de a participa activ la conducerea treburilor obşteşti — precum şi din poezii cu o tematică adecvată semnate de Meliusz Iosef, Szemler Ferenc şi din cintece ce vor fi interpretate in limbile română şi maghiară. In ambele teatre am fost informaţi că se pregăteşte pentru perioada 2—9 martie cite o „săptă- mină a dramaturgiei originale“, in răstimpul căreia piese de mare succes de Victor Eftimiu, Titus Popovici, D. R. Popescu, Mihnea Gheorghiu, Balint Tibor, Mehes György vor fi prezentate in cadrul unor spectacole destinate in mod special muncitorilor din marile întreprinderi clujene, ţăranilor cooperatori din comunele judeţului. Printre tineri. Ne aflăm în atelierul mecanic al Întreprinderii „Electrometal“. Cu citeva clipe mai înainte s-au adus nişte bănci care au fost aşezate printre strunguri şi bancuri de probă. E sfirşitul schimbului, dar tinerii din atelier — care reprezintă, de altminteri, majoritatea covîrşitoare a muncitorilor secţiei — se aşază cuminţi în bănci ca elevi sîrguincioşi, unii dintre ei cu carnete în faţă. La un moment dat soseşte secretarul U.T.C. al întreprinderii, Dorel Marcu, însotit de un bărbat cărunt, cu priviri vii, deschise. Oaspetele este prezentat tinerilor , profesor dr. docent Tudor Drăganu, cunoscut jurist clujean. A venit să le vorbească celor care vor vota la 9 martie pentru intîia oară despre legea electorală, despre drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti asigurate de Constituţia ţării, despre Înalta responsabilitate civică pe care o implică actul votării, ca o mare sărbătoare a demnităţii civice. Tinerii ascultătorisi iau notiţe cu osîrdie. Pun apoi întrebări numeroase şi felurite, la care primesc răspunsuri pe deplin lămuritoare. E o discuţie aprinsă, profund politică, care reliefează poziţia hotărit angajată a tineretului nostru in marile probleme ale obştii socialiste. Activitatea culturalartistică de masă, înainte de a intra in sediul comitetului de partid al comunei Floreşti, auzim sunet de acordeon şi voci ce se împletesc voios în aerul pur al serii de iarnă. Dăm bineţe celor dinăuntru şi suntem invitaţi politicos să luăm loc. Are loc o repetiţie a brigăzii artistice din comună cu un program special pentru campania electorală. Alături de scenete şi cuplete inspirate din realitatea locală, în care sunt înfăţişate realizările gospodăreşti-edilitare ale cetăţenilor comunei şi sunt criticate unele lipsuri din activitatea pe acest tărîm, auzim şi cintece sau versuri în care răsună bucuria momentului sărbătoresc al alegerilor. E un program intitulat „Alegeri de primăvară“, cu care această brigadă, laureată a numeroase concursuri pe judeţ şi pe ţară, îşi va aduce inimoasa contribuţie la activitatea politico-educativă din timpul campaniei. V. BIRLADEANU AI. MUREŞAN SCINTEIA — simbata I februarie 1975 II „Scinteii ______________I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 'făptui] DIVERS Arheologică ! Constructorii lucrau de zor la I Instalarea unei conducte in apro- I pierea Şcolii generale nr. 7 din Constanţa. Deodată, un birleţ a I scăpărat într-o lespede de I piatră. — Stop ! Staţi aşa ! — au stri- gat ciţiva elevi, aflaţi In recrea- I ţie. I — Uşurel, voinicilor, că ştim şi noi ce e arheologia... Constructorii şi elevii i-au I I chemat imediat, la faţa locului, * I pe arheologi. Au fost scoase la i iveală două morminte — unul II din secolele IV—V î.e.n. şi altul I din secolele II—III e.n. In cel de-al doilea s-au descoperit I obiecte de podoabă şi un vas de I 1 sticlă intact, care prezintă o mare importanţă documentară, I adăugind noi date asupra pe- I rioadelor respective. I I Şi chitara | I cîntă „Omule, care ai găsit chita- , ra, poate faci in aţa fel ca visul I studentului piteştean să nu ra- I mină doar vis...“. Sunt cuvintele cu care încheiam faptul di- I vers din 8 ianuarie, unde re- I latam împrejurările in care stu- I dentul Adrian Simeanu din Pi- • teşti pierduse o chitară electrica I pe care şi-o dorise mult. Iată cd poşta de ieri ne-a adus o scrisoare, prin care studentul I piteştean ţine să aducă „cele I mai călduroase ş i emoţionante I mulţumiri“ celui care a găsit chitara şi i-a trimis-o. Se nu- I meşte Ion Popa, şofer la o in- treprindere bucureşteană, domiciliat in comuna Voluntari. I „Datorită acestui om de ome- I nie, visul meu n-a rămas doar I vis, iar chitara cîntă. Cîntă şi d in cinstea lui“. Merită ! I Plimbare la Babarunca La volanul „Daciei“ personale, 1 1 Mihai Grigore Marica a făcut o I plimbare la Babarunca, aproape de masivul Ciucaş. Aici, „uitind“ I că este cu maşina, a golit cîteva I sticle de bere — şi... la drum ! Trecînd pe lingă restaurantul I „Stadion“ din Săcele, n-a rezis- I tat ispitei şi a mai golit şi aici I o sticlă cu vin. Din nou la volan şi, din nou, la drum. Oprit da I un echipaj al miliţiei, a fost amendat pe loc cu 500 lei şi i s-a ridicat permisul de conducere. I Supărat foc, M.G.M. s-a reîntors I la restaurant, a băut din nou ’ zdravăn şi, din nou, la volan. Nu I s-a mai oprit decit într-o... I basculantă. Prins iar de miliţie şi dat pe mina instanţei, o să I aibă acum timp destul — un an I şi două luni — să se tot glndeas- I ■ că la plimbarea de la Babarunca. I Au încurcat... I I cutiile I Gospodina N. C. din comuna Budeşti—Vilcea şi-a trimis dea- I năzi copilul să cumpere de la magazinul sătesc o conservă de fasole păstăi. Copilul a venit I cu cutia, gospodina n-a rezistat I tentaţiei de a se mai uita o dată la frumoasa etichetă, pe I care scria şi numele fabricii I producătoare din Turnu-Măgu- rele, după care a desfăcut-o. ■ Dar, surpriză : in loc de păs- I tăi, a dat peste... roşii in bulion. I Am aflat că întregul stoc de conserve livrat de fabrica din I Turnu-Măgurele cooperaţiei de I consum din judeţul Vilcea con- I ţine, in loc de păstăi, roşii in ■ bulion. Cum roşiile sint mai I scumpe decit păstiile, întreba- | rea ar fi: cine suportă diferen- I ţa de preţ 7 La rind î — Altul la rind. Mai repede, I » fraţilor, mai repede, să nu pier- ' dem timpul de pomană — ii zo- I rea pe oameni responsabilul de- I pozitului de combustibil din Valea Călugărească, atunci cînd , aceştia işi aşezau lemnele şi I cărbunii pe basculă. îndemnul I lui la grabă nu era de... pomană. V Făcea ca făcea şi cintarul „tră- I gea“ în favoarea lui. Nu se ştie I de cite ori a făcut ce-a făcut.. I Se ştie însă precis că zilele tre- • cute a fost prins cu „ocaua I mică“. La o singură cîntărire I trecuse, dintr-un condei, in 1 j plusul lui şi in minusul cetăţea- I nului 90 kilograme de lemne şi I I 125 kg cărbuni. Acum i-a venit ■ şi lui rîndul să i se „cîntărească“ I fapta. I ■ Cofetăria... ■ lui Bachus Primind mai multe sesizări că I sunt prea puţine cofetării in Pia- tra Neamţ, întreprinderea de a .Alimentaţie publică locală a I amenajat la parterul unui bloc I turn o frumoasă unitate, cu un nume la fel de frumos : „Mio- I riţa“. Locatarii blocurilor din I preajmă, mai ales tinerii şi ma- I nele cu copii, au trecut pragul cofetăriei cu bucurie. Care bucu- I rie n-a ţinut insă prea mult. Şi I n-a „ţinut“, pentru că dulciurile ’ au dispărut, în schimb, a apă- I rut... Bachus, cu tot arsenalul de I sticle de ţuică (mai mult sau mai puţin bătrină), coniac, rom, lichior şi — ca supliment — un I fum, „să-l tai cu cuţitul“. Cu I rind, spaţiul „cofetăriei“ s-a do- vedit neincăpător. Inventivi, cei I de la I.A.P.L. au extins „cofe- I tăria“ cu o nouă încăpere, bote- zată „Casa de comenzi“, dar , unde nu se comandă decit... I băutură „la botul calului". Şi uite aşa, incet-incet, din cofe-' tăria „Mioriţa" n-a mai rămas I' decit firma... Să vedem cum ră- I mine de acum incolo. * Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor I