Scînteia, mai 1975 (Anul 44, nr. 10169-10194)
1975-05-01 / nr. 10169
PAGINA 4 Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Permiteţi să vă mulţumesc, Excelenţă, pentru urările transmise cu prilejul survolării teritoriului grec şi vă rog să binevoiţi a accepta urările mele de fericire pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român prieten. MICHAIL STASSINOPOULOS Preşedintele Republicii Elene O noua fila, la „Cartea Oltului“ RM. VILCEA (Corespondentul „Scînteii“, Ion Stanciu). Ieri, în cartea hidroenergetică a Oltului a fost consemnat un eveniment important. Este vorba despre începerea probelor cu apă — prima rotire — a turbinei nr. 1, de 23 MW, la Hidrocentrala de la Govora. Reuşita probei la hidroagregatul amintit vine să încununeze astăzi, de ziua muncii, eforturile depuse de harnicii constructori, pe parcursul a mai puţin de 1 000 de zile. In campionatul european de fotbal CEHOSLOVACIAPORTUGALIA 5-0 Miercuri, în nocturnă, la Praga, în cadrul campionatului european de fotbal, selecţionata Cehoslovaciei a învins cu scorul de 5—0 (3—0) echipa Portugaliei. Cele 5 puncte au fost realizate de Bikovski (2), Nehoda (2) şi Petras. Jocul a fost urmărit de peste 25 000 de spectatori. V PROGRAMUL I 9,00 Rîde iarăşi primăvara — program coral. 9,13 Inflorită-i ţara mea. Melodii populare. 9,30 Cântece şi jocuri populare de pe tot cuprinsul ţării. — In jurul orei 10,15 — transmisia directă a spectacolului prilejuit de sărbătorirea zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. 11.30 Busuioc crescut pe vale — melodii populare. 11.50 Selecţiuni din gala laureaţilor festivalului studenţesc „Primăvara baladelor“. 12.30 Muzică de fanfară. 13.00 Album distractiv. 15.00 Magazin sportiv . Reportajul filmat „In Ţara Soarelui Răsare“ (actualităţi sportive japoneze) ; Rugbi : Cehoslovacia — Spania (Campionatul european), selecţiuni Înregistrate de la Praga ; Caleidoscop In imagini. 10.10 Portativul tinereţii — concert-spectacol transmis de la Brăila. 17.10 Telex. 17.15 Pe drumul marelui partid — muzică corală. 17.25 Mini-recital Charlie Chaplin, compozitor şi interpret al melodiilor pentru filmele „Timpuri noi“, „Luminile rampei“, „Un rege la New York“, „Parada Chariot“. 17.50 Cîtu-i ţara-n lung şi-n lat — melodii şi jocuri populare. 18.20 ..Ecoul“. Documentar artistic, realizat de studioul de film TV. 19.00 Pagini glorioase din istoria patriei. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Primăvara de aur. Spectacol literar-muzical-coregrafic, dedicat zilei de 1 Mai. 20.50 Primul val. Tomis — primul mineralier de 55 000 tone tdw. construit in România. 21.10 Canzonissima. Spectacol cu public realizat în studioul de concerte RAI din Roma. Participă : Umberta Cotri, Domenico Modugno, Carmen Villani, Shirley Bassey, Claudio Villa, Nada şi surorile Kessler. 21.45 Romanţe şi cintece de voie bună. 22.10 24 de ore. 22.30 In transmisie directă, din sala „Lucerna“ din Praga, concert Karel Gott. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic. Partituri celebre, mari interpreţi. 21.00 Interpreţi de seamă ai operetei româneşti. . 21.20 Meridiane literare. 22.05 Dans şi muzică de pretutindeni: cinema • Tată de duminică : SCALA — 9,15; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CAPITOL — 9,30; 11,45; 14, 16; 18,15; 20,30. • Sarea : FESTIVAL — 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21. • Pantalonii cavalerului Von Bredow : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Marea cursă : PATRIA — 10; 12,45; 16; 19,30. • Cenușă și diamant : CENTRAL — 9;15; 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30. • Fugarul : LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45; BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 • Doamna și vagabondul: CASA FILMULUI — 16; 12; 14; 16; 18. 6 Marele vals (ambele serii): CASA FILMULUI — 19,30. • Nu filmăm să ne-amuzăm: COTROCENI — 14; 16; 18; 20, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15. • Luminile rampei : TIMPURI NOI — 9,30; 12,30; 16; 19. • Astă-seară dansăm în familie: LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Invincibilul Luke : DOINA — 11,15; 13; 14,45; 18, 20. • Program pentru copii: DOINA — 9,45; 16,30. • Norii : UNIREA — 16; 18, 20. • Ziua delfinului : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16, 18;15; 20,30. • Cind se ivesc zorile — 14,30. Uraganul — 16,30. Cea mai lungă zi (ambele serii) — 18,45 : CINEMATECA (sala Union). • Ninsoarea : PACEA — 15,30; 18, 20,15. • Iarba de mare : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Ilustrate cu flori de cîmp: DACIA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Răfuiala : GRIVITA — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, AURORA — 9; 11,43; 15; 17,30; 20, TOMIS — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Muntele ascuns : DRUMUL SĂRII — 15,30; 18, 20,13. • Ai greșit, inimă : BUZEȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15; 20,30. • Ce culoare are dragostea : FERENTARI — 15.30: 18; 20.15. • Un milion pentru Jake : BUCEGI — 15.45: 13, 20,15, LIRA — 13,30: 15,45; 18; 20,15. • Filip cel Bun : CRINCASI — 16; 18,15. • Trecătoarele iubiri : RAHOVA — 16; 18,15; 20,30. • Ochii Shivanel : GIULESTI — 10; 16; 19, ARTA — 14; 18,43; 19.30. • Dragoste la 16 ani : VIITORUL — 15,30; 18; 20,15. • Un bărbat fatal : VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Pirații din Pacific —• Insula comorilor : MIORIŢA — 9; 12; 16; 19. • Sutjeska i POPULAR — 15,30; 19, FLACARA — 15,30; 19. Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a Olandei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, A. H. Croin, a oferit miercuri o recepţie. Au participat tovarăşii Paul Niculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul educaţiei şi invăţămîntului, Gheorghe Cazan, ministrul industriei uşoare, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. ★ La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe a făcut o vizită în ţara noastră István Roska, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Ungare. Cu acest prilej, oaspetele a avut un schimb rodnic de păreri cu Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor romăno-ungare. Miercuri după-amiază a sosit în Capitală tovarăşul Anselmo Sule Candia, preşedintele Partidului Radical din Chile, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., va face o vizită de prietenie in Republica Socialistă România. La aeroportul Otopeni, oaspetele chilian a fost intîmpinat de tovarăşul Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., de activişti de partid. ★ In cadrul manifestărilor consacrate zilei de 9 Mai, Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, în colaborare cu Comitetul U.T.C. al sectorului 4 Bucureşti, a organizat la Clubul Tineretului expoziţia documentară „Lupta poporului român pentru cucerirea independenţei şi contribuţia României la infringerea fascismului“. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT » SPORT • SPORT « SPORT Şedinţa Biroului Executiv al C. N. E. F. S. Marţi a avut loc şedinţa Biroului Executiv al C.N.E.F.S. Membrii Biroului au analizat stadiul pregătirii loturilor olimpice după primul trimestru al anului 1975 şi au adoptat măsuri pentru eliminarea deficienţelor constatate şi pentru asigurarea condiţiilor optime în vederea desfăşurării pregătirilor in anul preolimpic. Biroul Executiv a fost informat despre desfăşurarea ediţiei de iarnă a „Cupei tineretului“ şi a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea regulamentului acestei importante competiţii pentru ediţia de vară. De asemenea, a definitivat un plan de măsuri privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport în mediul rural. În încheierea şedinţei a luat cuvîntul preşedintele C.N.E.F.S., general-lt. Marin Dragnea, care s-a referit in principal la pregătirea olimpică şi a insistat asupra îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere care revin sportivilor fruntaşi, antrenorilor, federaţiilor, secţiilor C.N.E.F.R., Comitetului Olimpic Român şi instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în mişcarea sportivă, pentru o activitate continuă, perseverentă, disciplinată, plină de abnegaţie, în spiritul indicaţiilor cuprinse în mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat Conferinţei pe ţară a mişcării sportive. Campionatele europene de lupte greco-romane 0 MEDALIE DE AUR ŞI UNA DE ARGINT PENTRU SPORTIVII ROMANI MÜNCHEN 30 (Agerpres). — Comentind campionatele europene de lupte greco-romane, competiţie de amploare care a reunit timp de trei zile la Palatul sporturilor din Ludwigshafen 150 de sportivi din 24 de ţări, agenţiile internaţionale de presă subliniază nivelul tehnic ridicat la care s-au desfăşurat întrecerile. Trimisul special al agenţiei France Presse evidenţiază, în mod special, evoluţia remarcabilă a luptătorului român Constantin Alexandru, medaliat cu aur la categoria 48 kg, singurul dintre laureaţii ediţiei trecute care şi-a păstrat titlul de campion continental. Demonstrînd calităţi tehnice deosebite şi o mare rezistenţă fizică, Alexandru (21 de ani, originar din Constanţa, actualmente la clubul Steaua) a reuşit să termine neînvins competiţia. A doua medalie pentru culorile sportive româneşti a fost cîştigată de Ion Enache, clasat pe locul doi la categoria 82 kg. Din echipa României, care a prezentat concurenţi numai la opt categorii, s-au mai remarcat Nicolae Martinescu (locul patru la categoria 100 kg), Roman Codreanu (locul cinci la categoria peste 100 kg), Ion Dulică şi Ştefan Rusu (clasaţi pe locurile şase la categoriile 57 kg şi, respectiv, 68 kg). Astăzi, tot la Ludwigshafen, încep întrecerile campionatelor europene de lupte libere. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 30 APRILIE 1975 EXTRAGEREA I : 41 9 20 20 35 1. EXTRAGEREA a II-a : 6 36 11 19 4. FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI: 2 456 961 lei din care 1 784 182 lei report. • Şapte mirese pentru şapte fraţi : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15. • Ulzana — căpetenia apaşilor : MUNCA — 16; 18, 20. • Moulin Rouge : COSMOS — 15,30; 18; 20,15. • Nemuritorii : VITAN — 15,30; 18; 20,15. • Actorul şi sălbaticii : PROGRESUL — 16; 19. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (gala mare) : Oameni și șoareci — 19,30, (sala mică) : Imblinzirea scorpiei — 19,30. • Teatrul de operetă : Singe vienez — 19,30. • Teatrul de comedie : Opinia publică — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : Nepotul lui Rameau — 19,30, (sala din str. Alex. Sahia) : Azilul de noapte — 19. • Teatrul Mic : După cădere — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Ultima cursă — 19,30, (sala Studio) : Patru lacrimi — 19. • Teatrul Giulești : Pasărea Shakespeare — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat : Misterioasă convorbire telefonică (premieră) — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Uite că nu tac — 19,30, (sala Victoria) : Un băiat de zahăr... ars — 19,30. • Teatrul de revistă și comedie „I. Vasilescu“ : Eu sunt tatăl copiilor — 19 30. • Circul de stat : Hai să râdem la circ — 16, 19,30. Prognoză meteorologică pentru luna mai In luna mai, potrivit prognozei Institutului meteorologic, temperatura medie va fi mai scăzută decit cea obişnuită pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii ce se vor înregistra vor oscila in jurul valorilor normale, fiind depăşite mai ales în sud-estul tării şi in zonele de deal şi de munte. Intre 1 si 4 mai, vremea va fi ușor instabilă. Îndeosebi In regiunile din estul tării, unde cerul va fi mai mult noros. In celelalte zone se vor înregistra ploi izolate. Vintul va sufla moderat, predominind din sectorul sud-vestic. Temperatura va fi in creştere, minimele fiind cuprinse între 2 si 12 grade, iar maximele intre 18 si 22 grade, local mai ridicate. Intre 5 si 10 mai, timpul va fi în general frumos si în încălzire. Vor cădea ploi izolate. Temperaturile minime vor oscila între 4 si 14 grade, iar maximele între 16 si 24 grade. In a doua decadă a lunii, vremea va deveni in general instabilă, ploile, însoţite local de descărcări electrice, avînd caracter de averse. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 si 16 grade, iar maximele intre 14 si 24 grade, local mai ridicate. Intre 21 si 25 mai, vremea va continua să fie instabilă, cu ploi mai ales sub formă de averse. In ultimele 5 zile, timpul va fi în general frumos si in Încălzire in toate regiunile tării. Temperaturile maxime vor oscila intre 18 si 28 de grade. (Agerpres) LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 30 aprilie 1975 8 917 I TOTAL 1 8 749 000 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. 3 ± 3 _ . - ^rs «Is 53a Im £3 IP Ifi fi°i I» z* î Is3a £5 1 11822 13 60 000 1 76448 62 35 000 1 13130 59 15 000 1 46741 53 10 000 1 92529 61 5 000 1 06363 67 S 000 1 32682 68 6 000 1 25817 64 5 000 1 17848 61 6 000 2 95009 65 S 000 2 47350 10 3 000 1 68159 19 3 000 1 39986 24 3 000 2 53753 71 1 000 2 04232 60 3 000 1 58182 54 3 000 1 98104 46 3 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 861 74 2 000 100 907 62 2 000 100 335 26 2 000 100 499 57 2 000 100 316 62 2 000 100 126 79 1 000 100 643 21 1 000 100 404 71 1 000 100 439 86 1 000 100 691 75 1 000 100 865 49 1 000 100 733 04 1 000 100 657 30 1 000 100 920 37 1 000 100 682 56 1 000 100 826 73 1 000 100 175 80 1 000 100 626 50 1 000 100 173 62 1 000 1 000 45 16 800 1 000 16 28 800 1 000 86 28 800 1 000 67 31 800 Administraţia asigurărilor de stat anunţă : La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna aprilie 1975 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1 C.X.N. 5) Z.Z.K. 2 J.L.Z. 6) C.T.O. 3 G.P.Z. 7) M.R.Q. 4) Y.W.U. 8) A.R.Q. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. SCINTEl A — joi 1 mai 1975 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUCOSLAV la încheierea vizitei în Iugoslavia a ministrului afacerilor externe al României BELGRAD 30. — Corespondentul nostru transmite : La încheierea vizitei oficiale pe care ministrul afacerilor externe, George Macovescu, a făcut-o in Iugoslavia, la invitaţia lui Miloş Minici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv Federal, secretar federal pentru afacerile externe, a fost dat publicităţii un comunicat comun în care se arată că cei doi miniştri, împreună cu colaboratorii lor, au efectuat, într-o atmosferă de prietenie tradiţională, stimă şi deplină înţelegere reciprocă, un larg schimb de vederi cu privire la dezvoltarea colaborării bilaterale şi in legătură cu problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Cei doi miniştri au subliniat in mod deosebit marea importanţă a întâlnirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R. S. F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care au adus contribuţii determinante la dezvoltarea şi întărirea relaţiilor româno-iugoslave de prietenie şi colaborare multilaterală. Ei au relevat cu satisfacţie că se înfăptuiesc înţelegeri convenite cu prilejul întâlnirii din anul 1974 a celor doi preşedinţi. S-a subliniat, în mod special, însemnătatea colaborării deosebit de fructuoase dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, precum şi dintre celelalte organizaţii social-politice din cele două ţări. A fost reliefată utilitatea întîlnirilor frecvente dintre reprezentanţii celor două ţări la toate nivelurile şi în toate domeniile, precum şi a contactelor şi vizitelor reciproce dintre reprezentanţii români şi reprezentanţi ai republicilor şi provinciilor din Iugoslavia. Cele două părţi au constatat că s-au realizat noi progrese in dezvoltarea colaborării economice şi au subliniat importanţa şi necesitatea intensificării raporturilor economice pe baze moderne de lungă durată. Miniştrii au exprimat satisfacţia că, în spiritul hotărîrilor adoptate în cadrul intilnirii la nivelul cel mai înalt din iulie 1974, s-au convenit soluţiile privind construirea sistemului hidroenergetic Porţile de Fier-2 şi folosirea potenţialului suplimentar din amonte la Porţile de Fier-1, ceea ce reprezintă încă un exemplu al colaborării rodnice dintre cele două ţări socialiste şi prietene. A fost reafirmată dorinţa reciprocă de a se transpune în viaţă acordurile încheiate şi de a se lărgi colaborarea in domeniile culturii, învăţâmintului, informaţiilor, turismului şi in zona de frontieră. S-a reafirmat poziţia comună exprimată în Comunicatul comun din 11 iulie 1974, de la Bucureşti, al întîlnirii celor doi preşedinţi privind rolul pozitiv al naţionalităţilor sirbă şi croată din România şi română din Iugoslavia, in dezvoltarea prieteniei dintre poporul român şi popoarele iugoslave. Cei doi miniştri au efectuat un larg schimb de vederi asupra situaţiei internaţionale, acordind o atenţie deosebită situaţiei din Europa şi Conferinţei pentru securitate şi cooperare, crizei din Orientul Apropiat, problemei cipriote, evenimentelor recente din Indochina, problemelor actuale ale relaţiilor economice internaţionale. Examinînd tendinţele actuale ala situaţiei internaţionale, cei doi miniştri au constatat că in lume au loc profunde prefaceri revoluţionare, naţionale şi sociale, care au o importanţă deosebită în lupta pentru pace, independenţă şi progres social. Ei sprijină procesul de destindere, tratative şi înţelegere internaţională şi subliniază că acest proces trebuie să cuprindă toate domeniile relaţiilor internaţionale şi toate regiunile lumii, cu participarea tuturor ţărilor, indiferent de mărime, potenţial economic şi orinduire socială. Totodată, s-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că, in diferite părţi ale lumii, continuă să existe focare de criză, încordare şi situaţii conflictuale, că sunt incă forţe care pot pune in pericol independenţa ţărilor şi pacea internaţională. Miniştrii au reafirmat necesitatea ca relaţiile dintre state să fie aşezate pe principiile egalităţii in drepturi, suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului in treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, ale avantajului reciproc. Cei doi miniştri au evidenţiat activitatea ţărilor socialiste şi nealiniate, a tuturor forţelor care luptă pentru instaurarea unei păci trainice in lume, pentru o nouă ordine economică şi politică, pentru democratizarea relaţiilor internaţionale. Ei consideră că ţările mici şi mijlocii, ţările in curs de dezvoltare, ţările nealiniate au un rol tot mai important în lumea de azi. Pornind de la hotăririle celei de-a Vl-a Sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U., a fost subliniată necesitatea unor schimbări profunde in ordinea actuală a relaţiilor economice internaţionale şi lichidării rapide a decalajului dintre ţările dezvoltate şi cele slab dezvoltate. ★ BELGRAD 30. — Corespondentul nostru transmite : Ministrul afacerilor externe al României a părăsit miercuri Belgradul. La gara Dunav, oaspetele a fost condus de Miloş Minici şi de alte persoane oficiale. Erau prezenţi ambasadorul român la Belgrad, Virgil Cazacu şi membri ai ambasadei. Cei doi miniştri au examinat pe larg situaţia din Europa şi au convenit că trebuie acţionat în vederea încheierii cu succes a pregătirilor pentru faza finală a Conferinţei pentru securitate şi cooperare, astfel incit aceasta să aibă loc in cel mai scurt timp şi la cel mai înalt nivel. Ei consideră că documentele conferinţei trebuie să exprime năzuinţele popoarelor Europei de instaurare a unei securităţi reale şi a unei colaborări largi intre toate statele. Cei doi miniştri au reafirmat că Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă constant pentru dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate, încredere şi colaborare tot mai largă intre ţările din Balcani. Exprimindu-şi îngrijorarea in legătură cu încordarea situaţiei din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat că o reglementare durabilă şi justă se poate realiza numai în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate al O.N.U., ceea ce presupune retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate in anul 1967, recunoaşterea drepturilor legitime ale poporului palestinean, inclusiv crearea unui stat propriu, şi garantarea suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din această regiune. In legătură cu situaţia din Cipru, a fost reafirmat, de către ambele părţi, sprijinul acordat tuturor eforturilor care, in spiritul rezoluţiei Adunării Generale a O.N.U., trebuie să asigure o rezolvare politică trainică şi justă, pe baza voinţei suverane a poporului cipriot, a independenţei, integrităţii teritoriale şi nealinierii Republicii Cipru. Cele două părţi salută marea victorie pe care poporul cambodgian, condus de Frontul Unit Naţional şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, in frunte cu prinţul Norodom Sianik, a obţinut-o împotriva intervenţiei străine. Cei doi miniştri salută victoria istorică a eroicului popor vietnamez, încununată prin eliberarea Saigonului, considerând că această victorie constituie o contribuţie preţioasă la lupta tuturor popoarelor împotriva politicii de forţă şi de amestec in treburile interne ale altor ţări. Cele două părţi vor acorda, ca şi până în prezent, tot ajutorul popoarelor Indochinei în lupta lor justă pentru consolidarea cuceririlor luptei de eliberare naţională şi dezvoltarea lor de sine stătătoare. Cei doi miniştri şi-au exprimat convingerea că schimbul foarte util de păreri, efectuat cu prilejul vizitei, constituie o nouă contribuţie la lărgirea colaborării in toate domeniile şi la Întărirea prieteniei dintre Republica Socialistă România şi R. S. F. Iugoslavia. In încheiere se arată că Miloş Minici a acceptat invitaţia de a face o vizită oficială, de prietenie din România, precum şi Petar Dodik, ambasadorul iugoslav la Bucureşti. In cursul dimineţii de miercuri,ministrul român a făcut o vizită la Novi Sad, unde a avut convorbiri cu Nikola Kmezici, preşedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, cu privire la colaborarea economică, culturală și în alte domenii între această provincie și țara noastră. DE LA C.E.C In cursul trimestrului 1/1975, unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni au emis populaţiei 326 805 noi librete de economii. In prezent, populaţia ţării deţine 10,5 milioane librete de economii, la care se adaugă obligaţiunile C.E.C. deţinute de numeroşi cetăţeni. De asemenea, în aceeaşi perioadă, fondul economiilor populaţiei a crescut la sfirşitul trimestrului I cu 5,3 la sută faţă de cel existent la începutul anului.