Scînteia, mai 1975 (Anul 44, nr. 10169-10194)

1975-05-01 / nr. 10169

PAGINA 4 Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Permiteţi să vă mulţumesc, Excelenţă, pentru urările transmise cu pri­lejul survolării teritoriului grec şi vă rog să binevoiţi a accepta urările mele de fericire pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român prieten. MICHAIL STASSINOPOULOS Preşedintele Republicii Elene O noua fila, la „Cartea Oltului“ RM. VILCEA (Corespondentul „Scînteii“, Ion Stanciu).­­ Ieri, în cartea hidroenergetică a Oltului a fost consemnat un eveniment impor­tant. Este vorba despre începerea probelor cu apă — prima rotire — a turbinei nr. 1, de 23 MW, la Hidro­centrala de la Govora. Reuşita probei la hidroagregatul amintit vine să încununeze astăzi, de ziua mun­cii, eforturile depuse de harnicii con­structori, pe parcursul a mai puţin de 1 000 de zile. In campionatul european de fotbal CEHOSLOVACIA­­PORTUGALIA 5-0 Miercuri, în nocturnă, la Praga, în cadrul campionatului european de fotbal, selecţionata Cehoslovaciei a învins cu scorul de 5—0 (3—0) echipa Portugaliei. Cele 5 puncte au fost realizate de Bikovski (2), Nehoda (2) şi Petras. Jocul a fost urmărit de peste 25 000 de spectatori. ­­V PROGRAMUL I 9,00 Rîde iarăşi primăvara — pro­gram coral. 9,13 Inflorită-i ţara mea. Melodii populare. 9,30 Cântece şi jocuri populare de pe tot cuprinsul ţării. — In jurul orei 10,15 — transmisia directă a spec­tacolului prilejuit de săr­bătorirea zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc. 11.30 Busuioc crescut pe vale — melodii populare. 11.50 Selecţiuni din gala laureaţi­lor festivalului studenţesc „Primăvara baladelor“. 12.30 Muzică de fanfară. 13.00 Album distractiv. 15.00 Magazin sportiv . Reportajul filmat „In Ţara Soarelui Ră­sare“ (actualităţi sportive japoneze) ; Rugbi : Ceho­slovacia — Spania (Campio­natul european), selecţiuni Înregistrate de la Praga ; Ca­leidoscop In imagini. 10.10 Portativul tinereţii — con­­cert-spectacol transmis de la Brăila. 17.10 Telex. 17.15 Pe drumul marelui partid — muzică corală. 17.25 Mini-recital Charlie Chaplin, compozitor şi interpret al melodiilor pentru filmele „Timpuri noi“, „Luminile rampei“, „Un rege la New York“, „Parada Chariot“. 17.50 Cîtu-i ţara-n lung şi-n lat — melodii şi jocuri populare. 18.20 ..Ecoul“. Documentar artis­tic, realizat de studioul de film TV. 19.00 Pagini glorioase din istoria patriei. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Primăvara de aur. Specta­col literar-muzical-coregrafic, dedicat zilei de 1 Mai. 20.50 Primul val. Tomis — pri­mul mineralier de 55 000 tone tdw. construit in România. 21.10 Canzonissima. Spectacol cu public realizat în studioul de concerte RAI din Roma. Par­ticipă : Umberta Cotri, Do­menico Modugno, Carmen Villani, Shirley Bassey, Clau­dio Villa, Nada şi surorile Kessler. 21.45 Romanţe şi cintece de voie bună. 22.10 24 de ore. 22.30 In transmisie directă, din sa­la „Lucerna“ din Praga, con­cert Karel Gott. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic. Partituri celebre, mari interpreţi. 21.00 Interpreţi de seamă ai opere­tei româneşti. . 21.20 Meridiane literare. 22.05 Dans şi muzică de pretutin­deni: c­inema • Tată de duminică : SCALA — 9,15; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CAPITOL — 9,30; 11,45; 14, 16; 18,15; 20,30. • Sarea : FESTIVAL — 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21. • Pantalonii cavalerului Von Bredow : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Marea cursă : PATRIA — 10; 12,45; 16; 19,30. • Cenușă și diamant : CENTRAL — 9;15; 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30. • Fugarul : LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45; BUCU­REȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 • Doamna și vagabondul: CASA FILMULUI — 16; 12; 14; 16; 18. 6 Marele vals (ambele serii): CA­SA FILMULUI — 19,30. • Nu filmăm să ne-amuzăm: CO­­TROCENI — 14; 16; 18; 20, FLO­­REASCA — 15,30; 18; 20,15. • Luminile rampei : TIMPURI NOI — 9,30; 12,30; 16; 19. • Astă-seară dansăm în familie: LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Invincibilul Luke : DOINA — 11,15; 13; 14,45; 18, 20. • Program pentru copii: DOINA — 9,45; 16,30. • Norii : UNIREA — 16; 18, 20. • Ziua delfinului : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16, 18;15; 20,30. • Cind se ivesc zorile — 14,30. Uraganul — 16,30. Cea mai lungă zi (ambele serii) — 18,45 : CINE­MATECA (sala Union). • Ninsoarea : PACEA — 15,30; 18, 20,15. • Iarba de mare : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Ilustrate cu flori de cîmp: DA­CIA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Răfuiala : GRIVITA — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, AURORA — 9; 11,43; 15; 17,30; 20, TOMIS — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Muntele ascuns : DRUMUL SĂ­RII — 15,30; 18, 20,13. • Ai greșit, inimă­­ : BUZEȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15; 20,30. • Ce culoare are dragostea : FE­RENTARI — 15.30: 18; 20.15. • Un milion pentru Jake : BU­CEGI — 15.45: 13, 20,15, LIRA — 13,30: 15,45; 18; 20,15. • Filip cel Bun : CRINCASI — 16; 18,15. • Trecătoarele iubiri : RAHOVA — 16; 18,15; 20,30. • Ochii Shivanel : GIULESTI — 10; 16; 19, ARTA — 14; 18,43; 19.30. • Dragoste la 16 ani : VIITORUL — 15,30; 18; 20,15. • Un bărbat fatal : VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, FLAMU­RA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Pirații din Pacific —• Insula co­morilor : MIORIŢA — 9; 12; 16; 19. • Sutjeska i POPULAR — 15,30; 19, FLACARA — 15,30; 19. Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a Olan­dei, ambasadorul acestei ţări la Bucu­reşti, A. H. Croin, a oferit miercuri o recepţie. Au participat tovarăşii Paul Nicu­­lescu, viceprim-ministru al guvernu­lui, ministrul educaţiei şi invăţămîn­­tului, Gheorghe Cazan, ministrul in­dustriei uşoare, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, re­prezentanţi ai unor instituţii centrale, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. ★ La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe a făcut o vizită în ţara noas­tră István Roska, adjunct al minis­trului afacerilor externe al Republicii Populare Ungare. Cu acest prilej, oaspetele a avut un schimb rodnic de păreri cu Constantin Oancea, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor romăno-ungare. Miercuri după-amiază a sosit în Capitală tovarăşul Anselmo Sule Candia, preşedintele Partidului Ra­dical din Chile, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., va face o vizită de prietenie in Republica Socialistă România. La aeroportul Otopeni, oaspetele chilian a fost intîmpinat de tovară­şul Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., de activişti de partid. ★ In cadrul manifestărilor consacra­te zilei de 9 Mai, Muzeul de isto­rie a partidului comunist, a miş­cării revoluţionare şi democratice din România, în colaborare cu Co­mitetul U.T.C. al sectorului 4 Bucu­reşti, a organizat la Clubul Tine­retului expoziţia documentară „Lupta poporului român pentru cucerirea independenţei şi contribuţia Româ­niei la infringerea fascismului“. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT » SPORT • SPORT « SPORT Şedinţa Biroului Executiv al C. N. E. F. S. Marţi a avut loc şedinţa Biroului Executiv al C.N.E.F.S. Membrii Biroului au analizat sta­diul pregătirii loturilor olimpice după primul trimestru al anului 1975 şi au adoptat măsuri pentru elimi­narea deficienţelor constatate şi pentru asigurarea condiţiilor optime în vederea desfăşurării pregătirilor in anul preolimpic. Biroul Executiv a fost informat despre desfăşurarea ediţiei de iarnă a „Cupei tineretului“ şi a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea regulamentului acestei importante competiţii pentru ediţia de vară. De asemenea, a definitivat un plan de măsuri privind dezvoltarea activită­ţii de educaţie fizică şi sport în me­diul rural. În încheierea şedinţei a luat cu­­vîntul preşedintele C.N.E.F.S., ge­­neral-lt. Marin Dragnea, care s-a referit in principal la pregătirea olimpică şi a insistat asupra înde­plinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere care revin sporti­vilor fruntaşi, antrenorilor, federa­ţiilor, secţiilor C.N.E.F.R., Comite­tului Olimpic Român şi instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în miş­carea sportivă, pentru o activitate continuă, perseverentă, disciplinată, plină de abnegaţie, în spiritul indi­caţiilor cuprinse în mesajul tovară­şului Nicolae Ceauşescu adresat Conferinţei pe ţară a mişcării spor­tive. Campionatele europene de lupte greco-romane 0 MEDALIE DE AUR ŞI UNA DE ARGINT PENTRU SPORTIVII ROMANI MÜNCHEN 30 (Agerpres). — Co­­mentind campionatele europene de lupte greco-romane, competiţie de amploare care a reunit timp de trei zile la Palatul sporturilor din Lud­wigshafen 150 de sportivi din 24 de ţări, agenţiile internaţionale de pre­să subliniază nivelul tehnic ridicat la care s-au desfăşurat întrecerile. Trimisul special al agenţiei France Presse evidenţiază, în mod special, evoluţia remarcabilă a luptătorului român Constantin Alexandru, meda­liat cu aur la categoria 48 kg, sin­gurul dintre laureaţii ediţiei trecute care şi-a păstrat titlul de campion continental. Demonstrînd calităţi tehnice deosebite şi o mare rezisten­ţă fizică, Alexandru (21 de ani, ori­ginar din Constanţa, actualmente la clubul Steaua) a reuşit să termine neînvins competiţia. A doua medalie pentru culorile sportive româneşti a fost cîştigată de Ion Enache, clasat pe locul doi la categoria 82 kg. Din echipa României, care a pre­zentat concurenţi numai la opt cate­gorii, s-au mai remarcat Nicolae Martinescu (locul patru la categoria 100 kg), Roman Codreanu (locul cinci la categoria peste 100 kg), Ion Du­­lică şi Ştefan Rusu (clasaţi pe locu­rile şase la categoriile 57 kg şi, res­pectiv, 68 kg). Astăzi, tot la Ludwigshafen, încep întrecerile campionatelor europene de lupte libere. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 30 APRILIE 1975 EXTRAGEREA I : 41 9 20 20 35 1. EXTRAGEREA a II-a : 6 36 11 19 4. FOND GENERAL DE CÎȘTI­­GURI: 2 456 961 lei din care 1 784 182 lei report. • Şapte mirese pentru şapte fraţi : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,15. • Ulzana — căpetenia apaşilor : MUNCA — 16; 18, 20. • Moulin Rouge : COSMOS — 15,30; 18; 20,15. • Nemuritorii : VITAN — 15,30; 18; 20,15. • Actorul şi sălbaticii : PROGRE­SUL — 16; 19. t­eatre • Teatrul Naţional Bucureşti (ga­la mare) : Oameni și șoareci — 19,30, (sala mică) : Imblinzirea scorpiei — 19,30. • Teatrul de operetă : Singe vie­­nez — 19,30. • Teatrul de comedie : Opinia publică — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din bd. Schitu Mă­­gureanu) : Nepotul lui Rameau — 19,30, (sala din str. Alex. Sa­­hia) : Azilul de noapte — 19. • Teatrul Mic : După cădere — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Ultima cursă — 19,30, (sala Studio) : Patru lacrimi — 19. • Teatrul Giulești : Pasărea Shakespeare — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat : Mis­terioasă convorbire telefonică (premieră) — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­nase“ (sala Savoy) : Uite că nu tac — 19,30, (sala Victoria) : Un băiat de zahăr... ars — 19,30. • Teatrul de revistă și comedie „I. Vasilescu“ : Eu sunt tatăl co­piilor — 19 30. • Circul de stat : Hai să râdem la circ — 16, 19,30. Prognoză meteorologică pentru luna mai In luna mai, potrivit prognozei Institutului meteorologic, tempera­tura medie va fi mai scăzută decit cea obişnuită pentru această perioa­dă. Cantităţile de precipitaţii ce se vor înregistra vor oscila in jurul va­lorilor normale, fiind depăşite mai ales în sud-estul tării şi in zonele de deal şi de munte. Intre 1 si 4 mai, vremea va fi u­­șor instabilă. Îndeosebi In regiunile din estul tării, unde cerul va fi mai mult noros. In celelalte zone se vor înregistra ploi izolate. Vintul va sufla moderat, predominind din sec­torul sud-vestic. Temperatura va fi in creştere, minimele fiind cuprinse între 2 si 12 grade, iar maximele in­tre 18 si 22 grade, local mai ridi­cate. Intre 5 si 10 mai, timpul va fi în general frumos si în încălzire. Vor cădea ploi izolate. Temperaturile minime vor oscila între 4 si 14 gra­de, iar maximele între 16 si 24 grade. In a doua decadă a lunii, vremea va deveni in general instabilă, ploi­le, însoţite local de descărcări elec­trice, avînd caracter de averse. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între 6 si 16 grade, iar maximele in­tre 14 si 24 grade, local mai ridi­cate. Intre 21 si 25 mai, vremea va continua să fie instabilă, cu ploi mai ales sub formă de averse. In ul­timele 5 zile, timpul va fi în gene­ral frumos si in Încălzire in toate regiunile tării. Temperaturile maxi­me vor oscila intre 18 si 28 de grade. (Agerpres) LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigă­­toare la tragerea la sorţi lunară din 30 aprilie 1975 8 917 I TOTAL 1 8 749 000 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea cîştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. 3­­ ± 3 _ . - ^rs «Is 53a Im £3 IP Ifi fi°i I» z* î Is3a £5 1 11822 13 60 000 1 76448 62 35 000 1 13130 59 15 000 1 46741 53 10 000 1 92529 61 5 000 1 06363 67 S 000 1 32682 68 6 000 1 25817 64 5 000 1 17848 61 6 000 2 95009 65 S 000 2 47350 10 3 000 1 68159 19 3 000 1 39986 24 3 000 2 53753 71 1 000 2 04232 60 3 000 1 58182 54 3 000 1 98104 46 3 000 Terminația seriei obligați­unilor 100 861 74 2 000 100 907 62 2 000 100 335 26 2 000 100 499 57 2 000 100 316 62 2 000 100 126 79 1 000 100 643 21 1 000 100 404 71 1 000 100 439 86 1 000 100 691 75 1 000 100 865 49 1 000 100 733 04 1 000 100 657 30 1 000 100 920 37 1 000 100 682 56 1 000 100 826 73 1 000 100 175 80 1 000 100 626 50 1 000 100 173 62 1 000 1 000 45 16 800 1 000 16 28 800 1 000 86 28 800 1 000 67 31 800 Administraţia asigurărilor de stat anunţă : La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna aprilie 1975 au ieşit ur­mătoarele opt combinaţii de litere : 1 C.X.N. 5) Z.Z.K. 2 J.L.Z. 6) C.T.O. 3 G.P.Z. 7) M.R.Q. 4) Y.W.U. 8) A.R.Q. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere în­scrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la ur­mătoarele trageri lunare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la terme­nele stabilite. SCI­NT­El A — joi 1 mai 1975 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUCOSLAV la încheierea vizitei în Iugoslavia a ministrului afacerilor externe al României BELGRAD 30. — Corespondentul nostru transmite : La încheierea vi­zitei oficiale pe care ministrul afa­cerilor externe, George Macovescu, a făcut-o in Iugoslavia, la invitaţia lui Miloş Minici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv Federal, secre­tar federal pentru afacerile externe, a fost dat publicităţii un comunicat comun în care se arată că cei doi miniştri, împreună cu colaboratorii lor, au efectuat, într-o atmosferă de prietenie tradiţională, stimă şi de­plină înţelegere reciprocă, un larg schimb de vederi cu privire la dez­voltarea colaborării bilaterale şi in legătură cu problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Cei doi miniştri au subliniat in mod deosebit marea importanţă a în­tâlnirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R. S. F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, care au adus contribuţii determinan­te la dezvoltarea şi întărirea relaţii­lor româno-iugoslave de prietenie şi colaborare multilaterală. Ei au rele­vat cu satisfacţie că se înfăptuiesc înţelegeri convenite cu prilejul în­tâlnirii din anul 1974 a celor doi pre­şedinţi. S-a subliniat, în mod special, în­semnătatea colaborării deosebit de fructuoase dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, precum şi dintre celelal­te organizaţii social-politice din cele două ţări. A fost reliefată utilitatea întîlni­­rilor frecvente dintre reprezentanţii celor două ţări la toate nivelurile şi în toate domeniile, precum şi a con­tactelor şi vizitelor reciproce dintre reprezentanţii români şi reprezen­tanţi ai republicilor şi provinciilor din Iugoslavia. Cele două părţi au constatat că s-au realizat noi progrese in dezvol­tarea colaborării economice şi au subliniat importanţa şi necesitatea intensificării raporturilor economice pe baze moderne de lungă durată. Miniştrii au exprimat satisfacţia că, în spiritul hotărîrilor adoptate în ca­drul intilnirii la nivelul cel mai înalt din iulie 1974, s-au convenit solu­ţiile privind construirea sistemului hidroenergetic Porţile de Fier-2 şi folosirea potenţialului suplimentar din amonte la Porţile de Fier-1, ceea ce reprezintă încă un exemplu al colaborării rodnice dintre cele două ţări socialiste şi prietene. A fost reafirmată dorinţa recipro­că de a se transpune în viaţă acor­durile încheiate şi de a se lărgi co­laborarea in domeniile culturii, învă­­ţâmintului, informaţiilor, turismului şi in zona de frontieră. S-a reafirmat poziţia comună ex­primată în Comunicatul comun din 11 iulie 1974, de la Bucureşti, al în­­tîlnirii celor doi preşedinţi privind rolul pozitiv al naţionalităţilor sirbă şi croată din România şi română din Iugoslavia, in dezvolta­rea prieteniei dintre poporul român şi popoarele iugoslave. Cei doi miniştri au efectuat un larg schimb de vederi asupra si­tuaţiei internaţionale, acordind o a­­tenţie deosebită situaţiei din Europa şi Conferinţei pentru securitate şi cooperare, crizei din Orientul A­­propiat, problemei cipriote, eveni­mentelor recente din Indochina, pro­blemelor actuale ale relaţiilor eco­nomice internaţionale. Examinînd tendinţele actuale ala situaţiei internaţionale, cei doi mi­niştri au constatat că in lume au loc profunde prefaceri revoluţiona­re, naţionale şi sociale, care au o importanţă deosebită în lupta pentru pace, independenţă şi progres so­cial. Ei sprijină procesul de des­tindere, tratative şi înţelegere in­ternaţională şi subliniază că acest proces trebuie să cuprindă toate do­meniile relaţiilor internaţionale şi toate regiunile lumii, cu participarea tuturor ţărilor, indiferent de mări­me, potenţial economic şi orinduire socială. Totodată, s-a exprimat în­grijorarea în legătură cu faptul că, in diferite părţi ale lumii, continuă să existe focare de criză, încordare şi situaţii conflictuale, că sunt incă forţe care pot pune in pericol in­dependenţa ţărilor şi pacea inter­naţională. Miniştrii au reafirmat necesitatea ca relaţiile dintre state să fie aşe­zate pe principiile egalităţii in drepturi, suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, neamestecului in treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, ale avan­tajului reciproc. Cei doi miniştri au evidenţiat ac­tivitatea ţărilor socialiste şi neali­niate, a tuturor forţelor care luptă pentru instaurarea unei păci traini­ce in lume, pentru o nouă ordine economică şi politică, pentru demo­cratizarea relaţiilor internaţionale. Ei consideră că ţările mici şi mijlo­cii, ţările in curs de dezvoltare, ţă­rile nealiniate au un rol tot mai im­portant în lumea de azi. Pornind de la hotăririle celei de-a Vl-a Sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U., a fost subli­niată necesitatea unor schimbări profunde in ordinea actuală a rela­ţiilor economice internaţionale şi li­chidării rapide a decalajului dintre ţările dezvoltate şi cele slab dez­voltate. ★ BELGRAD 30. — Corespondentul nostru transmite : Ministrul afaceri­lor externe al României a părăsit miercuri Belgradul. La gara Dunav, oaspetele a fost condus de Miloş Minici şi de alte persoane oficiale. Erau prezenţi am­basadorul român la Belgrad, Virgil Cazacu şi membri ai ambasadei. Cei doi miniştri au examinat pe larg situaţia din Europa şi au conve­nit că trebuie acţionat în vederea în­cheierii cu succes a pregătirilor pen­tru faza finală a Conferinţei pentru securitate şi cooperare, astfel incit aceasta să aibă loc in cel mai scurt timp şi la cel mai înalt nivel. Ei con­sideră că documentele conferinţei trebuie să exprime năzuinţele po­poarelor Europei de instaurare a u­­nei securităţi reale şi a unei colabo­rări largi intre toate statele. Cei doi miniştri au reafirmat că Republica Socialistă România şi Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia se pronunţă constant pentru dezvoltarea unor relaţii de bună ve­cinătate, încredere şi colaborare tot mai largă intre ţările din Balcani. Exprimindu-şi îngrijorarea in le­gătură cu încordarea situaţiei din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat că o reglementare du­rabilă şi justă se poate realiza nu­mai în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate al O.N.U., ceea ce pre­supune retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate in anul 1967, recunoaşterea drepturilor legi­time ale poporului palestinean, in­clusiv crearea unui stat propriu, şi garantarea suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din această regiune. In legătură cu situaţia din Cipru, a fost reafirmat, de către ambele părţi, sprijinul acordat tuturor efor­turilor care, in spiritul rezoluţiei A­­dunării Generale a O.N.U., trebuie să asigure o rezolvare politică trai­nică şi justă, pe baza voinţei suve­rane a poporului cipriot, a indepen­denţei, integrităţii teritoriale şi ne­alinierii Republicii Cipru. Cele două părţi salută marea vic­torie pe care poporul cambodgian, condus de Frontul Unit Naţional şi Guvernul Regal de Uniune Naţiona­lă, in frunte cu prinţul Norodom Sia­­nik, a obţinut-o împotriva interven­ţiei străine. Cei doi miniştri salută victoria is­torică a eroicului popor vietnamez, încununată prin eliberarea Saigonu­­lui, considerând că această victorie constituie o contribuţie preţioasă la lupta tuturor popoarelor împotriva politicii de forţă şi de amestec in treburile interne ale altor ţări. Cele două părţi vor acorda, ca şi până în prezent, tot ajutorul popoa­relor Indochinei în lupta lor justă pentru consolidarea cuceririlor luptei de eliberare naţională şi dezvoltarea lor de sine stătătoare. Cei doi miniştri şi-au exprimat convingerea că schimbul foarte util de păreri, efectuat cu prilejul vizitei, constituie o nouă contribuţie la lăr­girea colaborării in toate domeniile şi la Întărirea prieteniei dintre Re­publica Socialistă România şi R. S. F. Iugoslavia. In încheiere se arată că Miloş Mi­nici a acceptat invitaţia de a face o vizită oficială, de prietenie d­in Ro­mânia, precum şi Petar Dodik, ambasado­rul iugoslav la Bucureşti.­­ In cursul dimineţii de miercuri,­­ministrul român a făcut o vizită la Novi Sad, unde a avut convorbiri cu Nikola Kmezici, preşedintele Consi­liului Executiv al Voivodinei, cu privire la colaborarea economică, culturală și în alte domenii între a­­ceastă provincie și țara noastră. DE LA C.E.C In cursul trimestrului 1/1975, unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni au emis popu­laţiei 326 805 noi librete de eco­nomii. In prezent, populaţia ţă­rii deţine 10,5 milioane li­brete de economii, la care se adaugă obligaţiunile C.E.C. deţi­nute de numeroşi cetăţeni. De asemenea, în aceeaşi perioadă, fondul economiilor populaţiei a crescut la sfirşitul trimestrului I cu 5,3 la sută faţă de cel exis­tent la începutul anului.

Next