Scînteia, iunie 1975 (Anul 44, nr. 10195-10219)

1975-06-01 / nr. 10195

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şe­dinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a prezentat o in­formare cu privire la vizita in ţara noas­tră a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a R.P.D. Coreene, condusă de tova­răşul Kim Ir Sen, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Popu­lare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vi­zita înalţilor oaspeţi coreeni drept o con­tribuţie de mare însemnătate la dezvol­tarea relaţiilor frăţeşti, de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea u­­nităţii ţărilor socialiste, a mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Repu­blica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care des­chide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-core­­ene, exprimă hotărîrea partidelor şi po­poarelor din cele două ţări de a conlucra string, atit în construcţia socialistă, cît şi in afirmarea cu putere a principiilor so­cialismului, cauzei colaborării intre na­ţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că in cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea cola­borării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi docu­mentele semnate cu prilejul vizitei tova­răşului­ Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovără­şească, între ţările socialiste, a unor ra­porturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi co­laborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statu­lui şi poporului nostru faţă de iniţiative­le constructive şi politica justă promova­tă de Republica Populară Democrată Co­reeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale na­ţiunii coreene, de unificare paşnică şi in­dependentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prie­tenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă sa­tisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozi­tivă a relaţiilor româno-elene, faţă de re­zultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Con­stantin Karamanlis. • Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi, de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile din­tre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia so­lemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită in relaţiile din­tre România şi Grecia, servesc interese­lor celor două popoare, cauzei colaboră­rii şi păcii în regiunea Balcanilor, în Eu­ropa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paş­nice a problemelor litigioase existente în regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reci­proc acceptabile şi echitabile. Este în in­teresul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în inte­resul păcii şi al colaborării internaţio­nale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a în­ţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Exe­cutiv a analizat şi rezolvat unele proble­me ale activităţii de investiţii şi a­s par­ticipării României la schimburile econo­mice, tehnico-ştiinţifice şi culturale in­ternaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul acti­vităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de partidul nostru. GOSPODĂRIA SĂTEANULUI VREDNIC o recunoşti şi după animalele din curte Preocuparea statornică a condu­cerii partidului şi statului pentru dezvoltarea intensivă, armonioasă a tuturor sectoarelor agriculturii, înfăptuirea măsurilor cuprinse în Directivele Congresului al XI-lea şi in Programul partidului, privind creşterea producţiei agricole sunt menite să asigure satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor de pro­duse agroalimentare ale populaţiei, a necesităţilor de materii prime ale industriei u­­şoare şi alimen- ■■ ■ tare. O atenţie deosebită se a­­cordă dezvoltării zootehniei, mări­rii ponderii a­­cestei ramuri în ansamblul pro­ducţiei agricole, în vederea asi­gurării unui con­sum sporit de carne, lapte şi alte produse cu . .................. Înaltă valoare nutritivă, indispensabile pentru ridicarea nivelului de trai al Întregului popor. O imagine a eforturilor pentru asigurarea u­­nei baze materiale mereu mai pu­ternice zootehniei noastre o con­stituie investiţiile de circa 15 mi­liarde de lei destinate numai in ultimii cinci ani construcţiei de ferme şi complexe zootehnice mo­derne, precum şi creării unei ve­ritabile industrii de nutreţuri com­binate — toate caracterizate prin­­tr-un înalt grad de mecanizare, prin aplicarea unor tehnologii de Înalt randament. Desigur, mai sunt multe de fă­cut pentru dezvoltarea zootehniei la nivelul cerinţelor şi al posibili­tăţilor pe care le oferă atit con­diţiile naturale, cît şi marile in­vestiţii făcute în unităţile de stat şi cooperatiste. In acest scop, aşa cum se sublinia în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea activului de partid şi de stat din agricultură din fe­bruarie a.c., este necesar să se ia măsuri serioase in acest an şi în anii următori pentru a se asigura îndeplinirea prevederilor din cin­cinalul 1976—1980, şi anume rea­lizarea a 8 milioane de bovine, din care 50 la sută vaci şi juninci, creşterea simţitoare a producţiei de lapte, ajungerea la 18—20 mili­oane ovine, la 12 milioane porcine DE LA SATE şi la circa 50 milioane păsări ouă­­toare. Pentru Înfăptuirea acestor pre­vederi, pentru creşterea mai rapi­dă a producţiei animaliere, para­lel cu dezvoltarea, in continuare, a zootehniei In unităţile agricole de stat, in cooperativele agricole şi in cadrul asociaţiilor intercooperatiste, o atenţie sporită, de la un an la al­tul, se acordă gospodăriilor popu­laţiei, sprijinirii acestora pentru a creşte animale mai multe, mai productive. Un întreg sistem de măsuri cuprins in legi şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri creează cadrul economic, organizatoric şi juridic menit să cointereseze popu­laţia de la sate in sporirea pro­ducţiei de carne, lapte, lină, ouă. Efectul economic al aplicării a­­cestor măsuri este vizibil in rezul­tatele obţinute de multe comune şi sate unde in fiecare gospodărie personală se cresc cel puţin o vacă, precum şi un număr mare de oi, porci, păsări, asigurindu-se astfel atit consumul propriu, cit şi im­portante cantităţi de produse des­tinate contractării cu statul sau vinzării pe piaţă. Acţionînd în spiritul documente­lor de partid, al legilor care re­glementează această activitate, multe consilii populare comunale aplică cu fermitate măsurile de care depinde creşterea animalelor în gospodăriile ------------------------ populaţiei, îm­bunătăţirea şi fo­losirea raţională a izlazului, asigu­rarea reproducă­torilor de rasă, organizarea punc­telor de insămîn­­ţare artificială, folosirea gospo­dărească, chib­zuită a fiecărei porţiuni de te­­-----------------------­ren pentru a ob­ţine mai multe furaje. In aceeaşi ordine de idei trebuie remarcată activitatea mul­tor consilii populare comunale care popularizează larg avantajele con­tractării cu statul a unui număr mai mare de animale, a unor can­tități sporite de produse animalie­re, veghind, totodată, la aplicarea riguroasă a prevederilor contrac­tuale, luind atitudine fermă îm­potriva oricărei încălcări a legilor in vigoare. Cu toate rezultatele bune obţi­nute in ultimii ani in acest dome­niu, ritmul de creştere a produc­ţiei zootehnice In gospodăriile populaţiei din multe zone şi co­mune ale ţării nu este corespun­zător condiţiilor naturale, posibili­tăţilor tehnice, materiale şi finan­ciare create de stat. Această stare (Continuare in pag. a IV-a) CONSILIILE POPULARE COMUNALE SUNT CHEMATE SA ACŢIONEZE - ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR DE PARTID ȘI DE STAT­­ PENTRU DEZVOLTAREA MAI PUTERNICA A CREŞTERII ANIMALELOR ÎN TOATE GOSPODĂRIILE ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre :• Faptul divers#Din instanţă în faţa opiniei publice • Sport • De pretutindeni In lumina Codului etic, societatea te Întreabă: CUM TRĂIEŞTI, CUM MUNCEŞTI ? IN PAGINA A II-A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 10195 Prima ediţie Duminică 1 iunie 1975 6 PAGINI - 30 BANI Copiii noştri Foto : S. Cristian Au intrat in funcţiune LA PITEŞTI Instalaţia de piroliză nr. 2 şi cea de stiren PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Crrstea).­­ Pe platforma petrochimică din Piteşti a intrat recent in funcţiu­ne principalul obiectiv al celei de-a doua etape de dezvoltare : instalaţia de piroliză nr. 2. Noua instalaţie produce etilenă şi pro­pilene , materie primă necesară în procesul de fabricaţie al altor unităţi ale platformei. A intrat în exploatare şi Instalaţia de stiren, cea mai mare unitate de acest gen din ţară. Instalaţia este concepută de spe­cialişti români şi dotată in între­gime cu utilaje realizate în ţară. Noul produs stă la baza copolimerilor stirenici ce vor fi fabricaţi intr-o altă unitate a platformei şi din care se vor realiza diferite produse de uz casnic. LA BORZEŞTI întreprinderea de utilaj chimic BACAU (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Baltă).­­ Ieri, 31 mai, la Borzeşti a intrat in funcţiune, cu o lună mai de­vreme faţă de data planificată, întreprinderea de utilaj chimic aparţinind de Ministerul Indus­triei Chimice, înzestrată cu ma­şini moderne, de înaltă tehnici­tate, realizate in cea mai mare parte in ţară, noua întreprindere va produce anual circa 8000 tone de confecţii metalice şi recipienţi sub presiune şi va asigura, tot­odată, reparaţiile capitale la uti­lajele chimice de pe platformă. 7 ^ * W COPIII NOŞTRI Dragostea şi răspunderea noastră Dintre toate zilele anului s-a ales una, şi aceasta este prima zi de iunie, pentru a fi consacrată la scara întregii planete, co­piilor. Ziua interna­ţională pentru apăra­rea lor, pentru asigu­rarea viitorului lor, pentru ca speranţele lor şi ale acelora care i-au adus pe lume să devină certitudine este o zi a năzuinţelor că­tre bucurie şi viaţă demnă, omenească pe care lumea contempo­rană trebuie să o asi­gure tuturor copiilor Pămîntului. întotdeauna cind vorbim despre viitor ne gindim la copiii noştri. Ne gindim la cei pe care, zămislin­­du-i, le-am consacrat şi le consacram toate eforturile­­noastre, pri­­vindu-i ca pe o întru­chipare a tot ceea ce am năzuit mai înălţă­tor din momentul cind poporul român şi-a luat destinul în pro­priile mîini şi şi-a ho­­tărît viitorul. Ei ne sînt urmaşii, lor le vom lăsa întru moş­tenire nu numai o ţa­ră mîndră, înfloritoa­re, cu un loc demn între ţările lumii,­­dar şi legămintul de a ne continua opera, de a ridica România pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei, de a respecta eforturile înaintaşilor şi de a transmite urmaşilor aceeaşi înflăcărată dragoste de patrie care în aceşti ani, definito­rii pentru înaintarea României spre comu­nism, a constituit şi constituie una dintre marile forţe morale ale poporului nostru. Vorbind despre co­piii noştri vorbim despre responsabilita­tea noastră. Pentru oricine priveşte şi as­cultă copiii României de azi apare cu preg­nanţă o constatare : dezvoltarea lor nu nu­mai fizică, ci, îndeo­sebi, cea intelectuală este într-un continuu progres. Pregătirea lor pentru viaţă, prin e­­ducaţia în familia şi în şcoala socialistă, este incomparabil mai temeinică decit cea de care s-au bucurat ge­neraţiile dinainte da eliberare. Antropome­­triştii constată cu sa­tisfacţie că tinerele noastre vlăstare sunt mai voinice, mai ro­bust constituite, mai chipeşe decit le-au fost părinţii. Este ro­dul grijii orinduirii noastre faţă de viito­rul ţării, grijă deveni­tă politică de stat, în­scrisă în legi şi pro­grame economice­­ şi sociale, tradusă in viaţă prin ample şi permanente acţiuni care presupun mari investiţii materiale, e­­forturi susţinute in domeniul pregătirii cadrelor de specialita­te şi altele. Această preocupare permanen­tă a partidului, a so­cietăţii noastre socia­liste îşi găseşte ilus­trarea principială în faptul că Programul Partidului Comunist Român — strălucită şi cuprinzătoare cartă a dezvoltării, multilate­rale a României — fundamentează teore­tic sarcinile ce revin comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, în­tregii naţiuni în vede­rea dezvoltării armo­nioase a celor mai ti­neri cetăţeni, consa­­crind acestei probleme un întreg capitol, in­titulat semnificativ : „O sarcină esenţială a partidului, a întregii societăţi : creşterea şi educarea tinerei ge­neraţii — viitorul ţă­rii“. Creşterea şi educa­rea. In lumina acestei preocupări de ordin spiritual este evident de ce nu numai adao­sul de sănătate şi de vigoare — rod al gri­jii permanente din partea partidului şi statului nostru faţă de cea mai tinără gene­raţie î ii face pe co­piii de azi să difere de copiii de altădată, pen­tru care copilăria n-a însemnat, de cele mai multe ori, decit priva­ţiuni, inaniţie, analfa­betism, mortalitate precoce. Ci, încă ceva, esenţial pentru rela­ţia dintre ei, vlăstare­le propriei noastre puteri din ziua de mîine şi viitorul pa­triei , conştiinţa lor de fii ai unui popor de constructori şi de eroi, sentimentul care le este adine implantat în suflet, încă din cea mai fragedă vârstă, al dragostei şi ataşamen­tului faţă de partid şi faţă de idealurile na­ţiunii. Maturizarea este un proces care nu se de­clanşează doar odată cu creşterea biologică, ci începe să se produ­că încă de la virsta formării conştiinţei cetăţeneşti, a dobindi­­rii sentimentului de îndatorire faţă de pa­(Continuare In pag. a V-a) Vesen de Tie PEL.TZ VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, MANEA MĂNESCU, ÎN R. P. BULGARIA IN PAGINA A VI-A. Imagine din noua oţelarie nr. 2 de la Combinatul siderurgic Galaţi craiova In fabricaţie de serie tractorul cu încărcător hidraulic CRAIOVA (Prin telefon de la N. Băbălău). — Acum, cind se împlineşte un an de la vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întreprinderea „7 Noiembrie“ din Craiova, cu pri­lejul căreia s-a stabilit ca a­­ceastă mare unitate construc­toare de maşini şi utilaje agri­cole să se profileze pe produc­ţia de tractoare, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici raportează că au început producţia de­­serie a primului tip de tractor asimilat în fabri­caţie , tractorul cu încărcător hidraulic T.I.H.-445. Noul tip de tractor se caracterizează prin înalţi parametri tehnico-func­­ţionali, avînd utilizare in agri­cultură şi transporturi. Practic, primele tractoare de acest fel fa­bricate la Craiova vor ieşi de pe banda de montaj in cursul lunii iunie a.c. TOVARĂŞ cuvin­te aid, curat şi drept _________­ ca înseşi relaţiile noi din societatea no Un profesor, cu o îndelungată ex­perienţă de activist, îmi povestea zi­lele trecute : — Mi-era dor de catedră. Eram nerăbdător să revin la munca direc­tă cu elevii. Drept să-ţi spun, nu ştiu cine a fost mai emoţionat la în­ceputul anului şcolar — ei sau eu. Dar, de la primul contact cu clasa m-a şocat ceva. Se sfirşise ora şi ciţiva elevi se ţineau după mine să mă întrebe nu ştiu ce. „Don’ profe­sor ! Don’ profesor !“ mă strigau ei, iar urechea mea, acordată pe discu­ţiile cu tovarăşii de la comitet, cu muncitori, cu ţărani, cu activişti de stat şi obşteşti, a tresărit de parcă m-ar fi strigat „bă !“ Citeva zile am tot fost contrariat la auzul acestui apelativ, dar nu m-am formalizat. Era şi stînjeneala că poate nu mai cunosc eu obiceiurile breslei, mă rog, am trecut cu vederea, inclusiv fap­tul că o parte dintre adolescenţi îmi spuneau „tovarăşe profesor", iar o alta foloseau termenul celălalt. Pină Intr-o zi, cind unul mai îndrăzneţ m-a Întrebat direct, dovedind că se angajase el să rezolve o serioasă di­lemă a lor : „Dumneavoastră cum preferaţi să vă spunem : «domnule «au tovarăşe» Era, aşadar, o chestiune de prefe­rinţă. Iar o preferinţă Înseamnă o opţiune. Şi m-am întrebat : oare de ce este nevoie de o preferinţă In acest caz ? Am greşit cu ceva" să nu mai merit cuvîntul tovarăş . Da, frămintarea interlocutorului era, intr-un anume sens, Îndreptăţi­tă. Cuvîntul tovarăş nu e un substan­tiv oarecare, opţiunea intre el şi alt apelativ nu se reduce la o problemă de stil, de exprimare şi, cu atit mai puţin, la voia intimplării. E un titlu de prea multe ori plătit cu viaţa, e o şoaptă prin care prea adesea s-au recunoscut luptătorii, c o chemare ce a îmbărbătat pe prea mulţi din­tre ei, ca să nu ne întrebăm, atunci cind nu ni se face cinstea de a fi numiţi astfel : oare cu ce-am gre­şit ? Or fi unele vorbe mişcătoare ca valurile, apar şi dispar la ţărmul existenţei. Dar sunt o seamă de cu­vinte insiperate in cămările de preţ ale limbii, sfinţite prin faptele de căpetenie ale oamenilor, cuvinte cu valoare de stindard insufleţitor, de crez şi de legămint. Nu ai de ce să schimbi cuvîntul patrie. Nici cuvin­­tul mamă. Sint secole de cind cuvîn­tul „tovarăş“ s-a impămintenit In limba noastră din nevoia de a de­semna intr-un fel aparte pe cel cu care mergi alături, pe acelaşi drum, de multe ori de luptă, umăr la umăr şi încrezător unul intr-altul, cu care împărţi bucuriile şi tristeţile, izbin­­zile şi nevoile. Un sens nou, de o valoare infinit Îmbogăţită, a căpătat cuvîntul „to­varăş“ odată cu începuturile mişcă­rii noastre muncitoreşti. Termenul a fost ales de proletariat, de militan­ţii socialişti, ca cel mai potrivit a o­­glindi egalitatea, solidaritatea lor de luptă, ţelul lor de a edifica orin­­duirea nouă. încă în anul 1897 gă­sim în publicaţia socialistă „Lumea nouă“ o explicare detaliată a sensu­lui de clasă al cuvîntului tovarăş, termen scump muncitorilor. La în­ceputul secolului nostru cuvintul era de acum pe buzele tuturor luptători­lor socialişti, rostit la mitinguri şi demonstraţii, stirnind prin simpla lui rostire furia celor ce apărau inega­litatea, exploatarea. Un episod isto­ric consemnează că, in anul 1907, pe­_____________Sergiu ANDON (Continuare in pag. a II-a) DE CE VA ADRESAŢI, UNEORI, TOVARĂŞILOR DUMNEAVOASTRĂ CU „DOMNULE"? Ca să-i jigniţi, să-i trataţi cu răceală, ori... nu v-aţi pus această întrebare?

Next