Scînteia, iulie 1975 (Anul 44, nr. 10220-10246)

1975-07-01 / nr. 10220

PAGINA 2 întregul popor înfăptuieşte prin strălucite succese în muncă obiectivul de importanţă naţională CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, De pe plaiul de legendară istorie româ­nească al Bucovinei, de aici de unde fie­care stejar poartă în el o filă de cronică, de unde cetăţile străbunilor apărători de ţară stau faţă în faţă cu temerarele ce­tăţi ale prezentului socialist, glasul ini­milor noastre, contopit cu graiul buciu­melor, îşi îndreaptă căldura recunoştin­ţei şi dragostei neţărmurite către dum­neavoastră, mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, ctitor de ev comunist pe pămîntul scump al României, gînditor epocal şi promotor al noii ordini pe glob, şi vă raportează, cu deosebită bucurie, că astăzi, 28 iunie 1975, harnicii bucovineni au înfăptuit angaja­mentul de onoare luat în faţa dumnea­voastră — realizarea prevederilor actua­lului plan cincinal în patru ani şi jumă­tate. Rezultat al perseverenţei de care co­muniştii au dat dovadă, al efortului per­manent şi neprecupeţit depus de fiecare om al muncii, oglindă a conştiinţei co­muniste înaintate a maselor largi de pe aceste meleaguri, realizarea actualului plan cincinal cu 6 luni mai devreme va însemna, pînă la sfîrşitul anului, un spor la producţia globală industrială de peste 4,6 miliarde lei, concretizat în 58,9 mi­lioane lei mașini-unelte de prelucrat me­tal ; 134 milioane lei piese de schimb auto ; 455 000 tone barită ; 434,7 milioane lei mobilă ; 390 000 mc lemn pentru ce­luloză ; 173 900 mc cherestea ; 25 000 tone plăci aglomerate ; 7 600 tone hîrtie ; 1 168 tone carne ; 3 543 tone preparate din car­ne ; 2 585 tone conserve de legume ; 92 000 hi bere şi altele. Vă raportăm, totodată, mult stimate tovarăşe secretar general, că planul are­ Telegrama Biroului Comitetului judeţean Suceava al P. C. R. rent primului semestru din acest an a fost îndeplinit în ziua de 23 iunie, cu 7 zile mai devreme, ceea ce ne va da pu­tinţa ca pînă la sfîrşitul acestei luni să realizăm o producţie suplimentară în va­loare de peste 200 milioane lei. In frumoasele noastre împliniri se in­corporează grija părintească de care ne-am bucurat din partea partidului şi statului, din partea dumneavoastră, personal, mult iubite conducător — dăruirea totală cu care ştiţi să slujiţi partidul şi patria şi care a constituit un minunat exemplu pentru fiecare dintre oamenii muncii su­ceveni, mîndri şi recunoscători faţă de conducătorul lor iubit şi venerat. Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi, ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizionară a partidului şi statului nos­tru, direcţionată cu atita claritate şi con­secvenţă revoluţionară de către persona­litatea dumneavoastră de răsunet mon­dial, spre cele mai umane şi nobile dezi­derate ale contemporaneităţii — înţele­gerea, colaborarea şi pacea în lume. Prezentîndu-vă acest raport muncitoresc, ne angajăm in faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom dovedi, în toate oca­ziile, cea mai înaltă conştiinţă comunistă şi cel mai profund patriotism, că efortu­rile noastre vor fi îndreptate în continua­re spre realizarea şi depăşirea prevederi­lor planului de producţie pe acest an, pregătirea în cele mai bune condiţii a declanşării cincinalului 1976—1980, tradu­­cînd în fapt, astfel, luminoasele prevederi ale Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului — Programul făuririi pe pămîntul milenar al străbuni­lor noştri a celei mai drepte şi umane societăţi din cite a cunoscut istoria, so­cietatea comunistă. Să ne trăiţi cu­ ţara şi poporul ! BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SUCEAVA AL P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cu alese sentimente de recunoştinţă, bucurie şi profund respect izvorît din adîncul conştiinţei lor, oamenii muncii din judeţul Covasna — români şi ma­ghiari — vă raportează îndeplinirea pla­nului cincinal 1971—1975 la 30 iunie 1975­ Trăind acest moment, cu adinei sem­nificaţii politice şi economice, al în­deplinirii angajamentului asumat de or­ganizaţia judeţeană de partid Covasna după Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1972, gindurile tuturor locuitorilor aces­tor meleaguri se îndreaptă către Comite­tul Central al partidului, către dumnea­voastră, stimate tovarăşe secretar gene­ral, căruia ii datorăm tot ceea ce am reuşit să îndeplinim în acest timp. Impetuoasa şi multilaterala dezvoltare a judeţului nostru exprimă cu puterea faptelor grija dumneavoastră părinteas­că, manifestată în permanenţă, preţioa­sele indicaţii şi îndrumări pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru întreprinse pe aceste meleaguri in anii 1967, 1968, cind au fost puse bazele in­dustrializării, încercăm astăzi sentimente de adinca emoţie şi recunoştinţă, avînd fericitul prilej de a vă mulţumi încă o dată, din adîncul inimilor noastre, pen­tru această grijă pe care ne-aţi purtat-o şi le purtaţi, pentru minunatele zile pe care le trăim în România socialistă, sub semnul deplinei împliniri a măreţului program adoptat de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Urmare a politicii înţelepte, promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nos­tru, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor patriei, la a cărei elaborare vă aduceţi o inestimabilă contribuţie, năzu­inţele locuitorilor din judeţul Covasna de a vedea aceste meleaguri rodind pe calea industrializării sunt astăzi împlinite. Pro­ducţia globală industrială, care a înregis­trat în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 16,3 la sută, este în 1975 de 2,2 ori mai mare decit in 1970, întreaga producţie din acel an fiind realizată, în prezent, numai în 171 de zile. In acest cincinal au fost puse în func­ţiune 15 noi obiective industriale şi dez­voltări, creindu-se astfel peste 7 000 noi locuri de muncă. S-au realizat impună­toarea platformă industrială in oraşul Tirşu-Secuiesc, noi unităţi industriale şi modernizarea celor existente in celelalte oraşe ale judeţului, a crescut rapid ni­velul productivităţii muncii, care este cu 70 la sută mai mare decit cel obţinut in 1970, iar volumul exportului, a cărui cotă din cincinal s-a înfăptuit încă la 25 mai 1974, reprezintă azi peste 20 la sută din producţia-marfă fabricată, îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen, dovadă a muncii pline de ab­negaţie şi devotament a tuturor colecti­velor de muncă în frunte cu comuniştii, permite judeţului nostru să realizeze pină la sfîrşitul acestui an o producţie globa­lă suplimentară de 1,6 miliarde lei, echi­valent cu aproape dublul întregii produc­ţii globale industriale din 1967. Sporul de producţie ce se va realiza peste preve­derile planului reprezintă mobilier din lemn în valoare de 134 milioane Iei, peste 2 milioane mp plăci din aşchii de lemn, peste 46 mii mc cherestea răşinoase şi Telegrama Biroului Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. fag. 14 300 mii mp ţesături tip bumbac şi altele. Toate acestea au asigurat premisele dezvoltării tuturor laturilor Vieţii socia­le a judeţului Covasna, au condus la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor locuitori­lor acestor meleaguri. Se vor da in folo­sinţă peste 5 800 apartamente din fondu­rile şi cu sprijinul statului, noi spaţii co­merciale, 60 săli de clasă, peste 1 200 locuri în creşe şi grădiniţe, un spital cu policlinică, sala de sport cu 1 200 locuri, casa de cultură a sindicatelor, hotel în oraşul Sfîntu-Gheorghe, hoteluri sanato­­riale în oraşul Covasna şi altele. Făcînd bilanţul experienţei muncii economico-organizatorice dobîndite în aceşti ani de organizaţia judeţeană de partid, se reliefează puternic va­loarea inestimabilă a îndrumărilor şi indicaţiilor dumneavoastră pentru sporirea continuă a rolului conducător al organiza­ţiilor de partid, ca factor determinant în polarizarea talentului, hărniciei şi price­perii, a voinţei întregului nostru popor într-o unitate de monolit pe drumul fău­ririi viitorului minunat al patriei noastre comune. Ca o expresie a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, impresio­nant este programul dezvoltării social­­economice a judeţului in perioada 1976— 1980 în lumina Directivelor aprobate de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Producţia industrială de 10 miliarde lei înseamnă un ritm mediu anual de creştere a acesteia de peste 26 la sută, circa 25 000 noi locuri de muncă, care vor face ca ponderea populaţiei ac­tive ocupate în ramurile neagricole să a­­jungă la circa 72 la sută în 1980, faţă de 55 la sută în 1975. Urmînd fără preget pilduitorul dumnea­voastră exemplu de patriot înflăcărat, ne­obosit militant, de dăruire şi pasiune în tot ceea ce faceţi pentru înflorirea continuă a patriei, pentru bunăstarea şi fericirea po­porului, pentru creşterea prestigiului in­ternaţional al României, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom cunoaşte datorie mai înaltă decit slu­jirea cu devotament şi pasiune a cauzei Partidului Comunist Român, că vom de­pune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoa­sele sarcini ce ne stau în faţă să ne înde­plinim în mod exemplar. Mîndri că trăim şi muncim conduşi de gloriosul Partid Comunist Român, condu­cere pe care cu strălucire o întruchipaţi dumneavoastră, mult stimate tovarăşe se­cretar general, personalitate proeminentă a vieţii politice internaţionale, cel mai stimat şi iubit fiu al acestui popor, pen­tru ale cărui năzuinţe luptaţi cu toată fiinţa dumneavoastră, ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune şi ataşamen­tul deplin faţă de clarvăzătoarea politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, pusă în slujba adevărului, a drep­tăţii, pentru crearea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Vă rugăm să ne permiteţi, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele Biroului comitetului judeţean de partid, al comitetului executiv al con­siliului popular judeţean, al tuturor lo­cuitorilor judeţului, români, maghiari, să vă adresăm cu stimă şi respect cele mai calde şi sincere urări de sănătate, feri­cire şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici, pentru a ne conduce cu aceeaşi dragoste, pasiune şi dăruire pe drumul cutezanţei şi belşugului pentru triumful socialismului şi comunismului in ţara scumpă nouă, tuturor — Republica Socia­listă România. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ■rc'M=TiVdM Bucuria — îndemn pentru mai bine Acum, în miez de vară, co­lectivele muncitoreşti din in­dustria judeţului Suceava a­­nunţă cu mindrie patriotică un deosebit succes : onorarea cu două zile mai înainte a angaja­mentului de a îndeplini actualul cincinal în patru ani şi jumă­tate. Este, înainte de toate, un fapt de conştiinţă muncitorească şi comunistă, de înaltă răspun­dere pentru cuvîntul dat în faţa partidului, a întregii ţări. „Numărătoarea inversă“, care a însoţit marea întrecere de­clanşată la înflăcărată chemare de a devansa cincinalul, adre­sată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Na­ţională a partidului din iulie 1972, s-a încheiat. Cronometrul a bătut mai alert, cîştigîndu-se peste 6 luni în timp, ceea ce va permite să se realizeze pînă la sfîrşitul acestui an o produc­ţie industrială suplimentară de peste 4,6 miliarde lei, de aproa­pe trei ori mai mare decit în­treaga producţie obţinută de judeţ în anul 1960. Edificatoare sunt şi comparaţiile privind pro­ducţia estimată a se realiza pînă la finele acestui an, în expresie fizică. Faţă de acelaşi an de bază , numai producţia supli­mentară va fi mai mare de 22 ori la mobilă, de trei ori la pre­parate din carne, de 7 ori la bere, la care se adaugă canti­tăţi importante din produse pre­lucrate superior, ca maşini­­unelte, piese de schimb auto, plăci aglomerate din lemn şi plăci fibrolemnoase, care in anul 1960 nu se fabricau. Ce anume a stat la baza a­­vansului cîştigat în realizarea cincinalului de către industria judeţului ? Vrednicia şi capa­citatea creatoare ale oamenilor acestor meleaguri, forţa marii întreceri socialiste generatoare de nebănuite energii, activitatea comuniştilor, a organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea exem­plară şi depăşirea sarcinilor şi a angajamentelor asumate, răs­punderea şi seriozitatea in muncă şi — de ce nu ? — con­ştiinţa că întotdeauna există su­ficient loc pentru mai bine. Anul trecut, la 15 mai, cu un an, 7 luni şi 15 zile mai devreme. Exploatarea minieră Vatra Dor­­nei a repurtat un remarcabil succes : a fost prima mare uni­tate suceveană care-şi înscria numele pe panoul fruntaşilor in întrecere, realizînd cincinalul. Şi, totuşi, tovarăşul Roman Dziubinschi, secretarul comite­tului de partid de aici, ne spunea şi ne demonstra că vred­nicii ortaci dorneni pot da mai mult şi mai bine, că faptele trebuie să fie întotdeauna o a­­devărată, oglindă a conştiinţei ; de aceea se cer eforturi în continuare pentru cultivarea spiritului de disciplină şi ordine, a atitudinii înaintate faţă de muncă, de respect pentru me­seria aleasă, pe baza cărora cresc producţia şi eficienţa ac­tivităţii economice. Despre una din liniile de forţă ale succesului în întrecerea cu timpul ne-a vorbit şi tovarăşul Ioan Siminiceanu, primul secre­tar al Comitetului municipal de partid Suceava. Este vorba de hărnicia şi dirzenia constructo­rilor de la şantierul nr. 6 — „constructorii de fabrici“, cum li se mai spune — care în acest cincinal au adus o contribu­ţie substanţială la punerea în funcţiune, înainte de termen, a unor importante unităţi econo­mice, cum ar fi : fabrica de conserve din carne, fabrica de carton ondulat, fabrica de droj­die furajeră şi alte capacităţi de producţie. „Cheia“ succesului sucevean trebuie, desigur, căutată şi in promovarea largă a iniţiative­lor muncitoreşti, in mai buna organizare a muncii şi a pro­ducţiei, în folosirea mai raţio­nală a capacităţilor de produc­ţie şi asimilarea unor produse noi, în special în unităţile de prelucrare a metalelor, in ridi­carea nivelului tehnic şi calita­tiv al producţiei. Trebuie, de a­­semenea, remarcate cutezanţa, ambiţia bucovinenilor şi, in spe­cial, respectul lor pentru cu­vântul dat. Zilele din ultima săptămină, de o deosebită rodnicie, au fost zile cu adevărat „fierbinţi“. Ci­­teva secvenţe sunt edificatoare. Pe valea Suhei Mici, Eroul Muncii Socialiste Lazăr Găină, împreună cu brigada sa de fores­tieri, a realizat zilnic depăşiri ale planului de producţie între 15 şi 25 la sută. La Leşu-Ursu­­lui, vestitul şef de brigadă Pe­tru Moraru şi ortacii săi, care au îndeplinit cincinalul la 22 au­gust anul trecut, puşeau cea de-a 32-a mie tonă de minereu peste prevederile de plan. Din abatajele în care lucrează aceas­tă brigadă au fost extrase în plus faţă de plan 3 200 vagoane de „pline“ pentru uzinele de flotație şi sectorul, metalurgiei neferoase. Cele 184 zile cit reprezintă a­­vansul ciştigat înseamnă timp preţios in care, odată cu înde­plinirea şi depăşirea prevederi­lor planului pe acest an, se vor pregăti şi mai bine condiţiile pentru trecerea cu succes la în­făptuirea sarcinilor viitorului cincinal, a istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea al partidului. Călite la flacăra unui superb şi susţinut efort, deplin încrezătoare in forţele şi puterea lor de creaţie, colecti­vele din industria suceveană sînt hotărîte să se situeze în continuare pe un loc de frunte, sâ-şi aducă, laolaltă cu între­gul popor, întreaga contribuţie la progresul şi mai accelerat al patriei noastre socialiste. Gheorghe PARASCAN corespondentul „Scinteii" • Producţia industrială a judeţului creşte în acest cincinal într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, faţa de 8 la suta cît a fost pre­văzut ; • S-au construit 20 obiective industriale noi, iar alte 14 au fost dezvoltate şi moderni­zate ; • Pe baza creşterii productivităţii muncii, o producţie suplimentară de 2,5 miliarde lei ,* • în cincinal, numărul angajaţilor din indus­trie sporeşte cu 19,8 la sută .­­ Numărul apartamentelor noi creşte cu 7 728. SECERIŞUL GRÎULUI repede, bine şi fără pierderi! TULCEA. In lanurile unităţi­lor agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului Tulcea se lucrează intens la recoltatul griului. La cooperativa agricolă din Somova, mecanizatorii şi cooperatorii erau în lanul cu grîu încă din primele ore ale dimineţii. Pe combinele „Gloria“ sau pe C­f. Ion Zibileanu, Dumitru Lazăr, Ion Ciorbă şi alţii au strins duminică recolta de pe mai bine de 50 ha cu grîu, au eli­berat şi arat 15 ha în vederea în­­sămînţării cu culturi succesive. In fapt de dimineaţă s-au prezentat la lucru pe ogoare şi cei din Ni­­culiţel, înainte de ora 7 erau pre­zenţi la recoltat mecanizatori şi cooperatori, membri ai comitetului comunal de partid, conducerea cooperativei. La semnalul lui Con­stantin Jecu, şeful secţiei de me­canizare, combinele au tras pri­mul tur. Apoi, au intrat trac­toarele cu remorci pentru a prelua din mers producţia de la combinele C 12. Pe terenul astfel eliberat in­trau presele care, cu ajutorul tufişu­­rilor, transportau la capătul solei baloţii de paie. Bine s-a lucrat in a­­ceastă zi de duminică, cît şi in res­tul săptămînii ce a trecut In raza consiliilor intercooperatiste Mahmu­­dia — unde recolta de grîu a fost strinsă de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată — precum şi a celor din Nalbant, Dăieni, Valea Nu­­carilor şi altele. Se apropie de sfîr­­şit această lucrare în cooperativele agricole Murighiol, Mahmudia, Car­­caliu, Poşta, Somova şi Mihai Bra­­vu. Pe ansamblul judeţului, recolta de grîu era strinsă pină duminică de pe 26 000 ha, ceea ce reprezintă 53 la sută din suprafaţă. (Vasile Nicolae), ARAD. Innorările din prime­le ore ale zilei de duminică păreau să prevestească, din nou, ploi. Cu toate acestea, oamenii au pornit la lucru ca intr-o zi obişnuită. Po­posim intr-unui din lanurile cu griu ale cooperativei agricole din satul Dorobanţi. De departe zărisem un lan 9 combine „Gloria“. La faţa lo­cului aflăm că inginerul şef lucrea­ză pe una din combine, înlocuia pe unul din mecanizatori care noaptea a lucrat, iar acum se odihnea ci­­teva ore. La rindul lor, 9 tractoare umpleau remorcile din mers cu re­colta golită din bancherele combi­nelor, luînd apoi drumul bazei de recepţie din apropiere. Intr-un scurt răgaz, inginerul şef ne spune : — Pe măsură ce forţele mecanice s-au desprins de la recoltatul or­zului — pe care l-am încheiat pe întreaga suprafaţă de 125 ha — am intrat în lanurile de grîu. După cum vedeţi, lucrul merge in flux continuu. Pînă diseară vom recolta 90 ha din cele 475 cultivate cu griu. Asemenea aspecte am întilnit mai apoi şi la cooperativele agricole din Curtici, Macea, Sinmartin, Chişi­­neu-Criş, Socodor, Pecica, Nădlac, Felnac, Vinga Zădăreni etc. Intr-un cuvînt, in judeţul Arad ziua de du­minică a fost o zi plină de lucru. S-au recoltat griul de pe 1 500 ha, iar orzul de pe 1 400 hectare. S-au ba­lotat paiele şi s-a eliberat terenul pe 1 826 ha. De asemenea, s-au pre­gătit pentru însămînţări 2 370 ha şi s-a semănat a doua cultură pe 814 hectare. La toate aceste lucrări au participat peste 15 300 de oameni. (Constantin Simion). DOLJ. Lucrătorii ogoarelor din Dolj au ieşit, încă din zorii zilei de duminică, un număr mare în cimp, la recoltarea păioaselor. La ora 7, pe tarlalele C.A.P. Valea Stanciului, 10 combine, 6 prese şi 17 pluguri, supravegheate de ingi­nerul şef Elena Firescu, se aflau in cimp. Se lucra în flux continuu. I­a aceeaşi oră matinală, şi pe o­­goarele C.A.P. din Greceşti, Bîrza, Comoşteni, Horezu Poenari. Gîn­­giova se lucra cu toate forţele la recoltarea grînelor, la balotarea paielor, la insămînţarea culturilor succesive. Duminică seara, consi­liile intercooperatiste din Bîrca, A­­pele Vii şi Calafat au raportat re­coltarea griului de pe 25 la sută din suprafeţele cultivate. Numai du­minică, în judeţul Dolj s-au elibe­rat de păioase circa 5 300 hectare. Dacă ne gindim la sarcina şi an­gajamentul luat de a se ajunge la o viteză medie zilnică la recoltat de 12 000—13 000 hectare, ritmul in care s-a lucrat duminică este mult sub cel planificat ; de aici, nece­sitatea mobilizării tuturor energii­lor şi organizarea de aşa natură a lucrărilor In cimp, mai ales că timpul este favorabil, incit viteza de recoltare să ajungă la cea sta­bilită. (Nicolae Băbălău), CONSTANŢA. Răspunzînd chemării comitetului judeţean de partid de a recolta griul la timp şi fără pierderi, mecanizatorii, coope­ratorii şi toţi ceilalţi lucrători din unităţile agricole de stat şi coope­ratiste constănţene au lucrat du­minică cu toate forţele la seceriş. După cum ne-a spus tov. ing. Con­stantin Popa, directorul direcţiei a­­gricole judeţene, în această zi au lucrat în cimp aproape 2 000 de combine şi 20 000 de cooperatori şi mecanizatori, cărora le-au venit in ajutor si 3 400 de elevi, la strînsul spicelor, al fructelor si legumelor. Astfel, pînă la sfîrşitul zilei se re­coltaseră peste 10 000 hectare de griu, 1 000 ha de lucernă şi 1 200 tone de legume. în felul acesta, pînă luni, 30 iunie, in cooperati­vele agricole din judeţul Constan­ta se recoltase griul de pe 33 742 hectare, reprezentînd 34 la sută din suprafaţa cultivată. (George Mi­­hăescu). In Bărăgan, lanurile aurii de griu sînt luate cu asalt de mii de com­bine, pămîntul gol este sfîrtecat de otelul plugurilor pentru a primi să­­mînţa celei de-a doua culturi. Ne-am îndreptat, duminică, spre una din cooperativele agricole care s-a făcut cunoscută, an de an, pen­tru rezultatele sale remarcabile ob­ţinute la producţia de grîu, ca şi la alte culturi — cea din comuna Dor Mărunt-Ialomiţa. Cum se lu­crează acum la grîu ? Care sunt roadele ? La sediul cooperativei — un singur om — paznicul. Ne spu­ne că toată lumea este în lanuri. Dar lanurile nu sunt aproape, şi Bărăganul pare o cimpie fără sfîr­­şit. Dar de la înălţimea unei ridi­­cături de pămînt numărăm 11 com­bine „Gloria“. Intrăm în lanuri. De la tov. Constantin Popa, preşedin­tele cooperativei, aflăm că dumini­că dimineaţa mecanizatorii de pe combine au început lucrul îndată ce s-a luat rouă. Au ieşit şi 150 de cooperatori. Preşedintele ne spune: „Vineri am început recoltatul griu­lui. A fost mai mult o încercare. Sâmbătă s-a lucrat din plin. S-au şi trimis 350 tone de grîu la baza de recepţie. Calitatea boabelor a fost apreciată ca excepţională , greuta­tea hectolitrică a fost cuprinsă în­tre 81 şi 82. Cît priveşte recolta, ajunge la aproape 5 000 kg la hec­tar". Preşedintele ne conduce la combine. Pe una din ele lucrează mecanizatorul Decebal Marin — unul din cei care obţin rezultate din cele mai bune la recoltat. In urma lui vine Valeriu Stan, care, de asemenea, nu se lasă mai pre­jos (fotografia din dreapta sus). La marginea unui lan, pe la ore­le 12, cînd soseşte mîncarea caldă pentru mecanizatori, preşedintele se întilneşte cu şefa fermei, Eleonora Toma, şi Ion Cocargeanu, şeful sec­ţiei de mecanizare. (fotografia din stingă sus). Se discută rezultate­le şi se stabileşte ce au de fă­cut In continuare. Se apreciază că pină seara suprafaţa recoltată va ajunge la 200 ha. Iar In săptă­mâna aceasta întreaga cantitate de grîu va ajunge în magazii. (Ion Herţeg) Cincinalul 1971—1975 a însem­nat pentru judeţul Covasna cea mai fertilă perioadă a dezvol­tării sale economice şi sociale. In actualul cincinal producţia globală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de 16,3 la suta şi este de 2,2 ori mai mare decit în 1970. In aceşti ani au început să producă între­prinderea de amidon şi glucoză din Tg. Secuiesc — cea mai modernă fabrică de acest gen din ţară, cu un proces de pro­ducţie semiautomat —, Fabrica de produse lactate din Sf. Gheorghe şi Fabrica de briche­­tare a cărbunelui din Baraolt. O menţiune aparte merită faptul că, in actualul cincinal, au fost puse în funcţiune primele uni­tăţi ale industriei constructoare de maşini din judeţ , între­prinderea de şuruburi din Tg. Secuiesc şi întreprinderea de aparataj electric auto din Sf. Gheorghe. De fapt, se poate spu­ne că impunătoarea platformă industrială a oraşului Tg. Se­cuiesc este practic o realizare a actualului cincinal. Chiar şi numai, din prezenta­rea acestor noi unităţi rezultă clar orientarea investiţiilor in dezvoltarea industrială a jude­ţului spre sectoare de eficienţă, spre sectoare care să valorifice la cel mai înalt nivel resursele locale de materii prime şi ma­teriale, de forţă de muncă. In actualul cincinal, rîndurile cla­sei muncitoare din judeţ au spo­rit cu peste 7 000 de lucrători. Realizarea cincinalului înain­te de termen are rezonanţe şi mai puternice pe meleagurile judeţului Covasna, dacă ţinem seama de tinereţea industriei sale. Faptul că aici colec­tivele s-au închegat în ul­timii ani nu a constituit o pie­dică in maturizarea lor, ci, am putea să spunem, un adevărat stimulent izvorît din dorinţa stăruitoare de afirmare cit mai rapidă, pătrunsă de inventivita­te şi spirit gospodăresc. Şi a­­ceasta pentru că evoluţia şi a­­firmarea tot mai puternică a tinerelor colective muncitoreşti au fost îndeaproape urmărite şi sprijinite de către organele lo­cale de partid, care au asigurat crearea unor puternice nuclee comuniste in fiecare unitate, în fiecare sector de producţie. Şi rezultatele n-au întirziat să apară. Bunăoară, întreprinderea de confecţii „Secuiana“ din Tg. Secuiesc, deşi a intrat in func­ţiune în 1969, colectivul său a reuşit să atingă parametrii proiectaţi cu 3 luni mai devreme şi să fie primul colectiv de muncă din judeţ care a înde­plinit actualul cincinal — la 3 iunie 1974. La rindul său, tinărul colectiv, ca medie de virstă de numai 22 de ani, al întreprinderii de amidon şi glucoză din Tg. Secuiesc — uni­tate intrată in funcţiune în de­cembrie 1970 — a realizat planul cincinal cu 6 luni şi jumătate mai devreme. Multe s-ar putea spune şi despre colectivul de muncă al întreprinderii textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe. Numai in actualul cincinal, harnicul co­lectiv al întreprinderii a fost distins în anii 1972 și 1973 cu diploma de întreprindere evi­denţiată pe ramură, iar pentru rezultatele deosebite obţinute în întrecerea socialistă în anul 1974 a primit „Steagul roşu“ şi di­ploma­­ de onoare de unitate fruntaşă pe ţară a industriei u­­şoare, fiind decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa I. . Neîndoielnic, rezultatele ob­ţinute de oamenii muncii din industria judeţului Covasna in îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecere au la bază munca per­severentă a tuturor lucrători­lor, in frunte cu comuniştii. Demn de remarcat­­ este, în acelaşi timp, că acest elan in Întrecere­, această concen­trare de voinţă şi acţiune colectivă au fost însoţite şi du­blate în permanenţă de măsuri riguroase şi precise, ferm orien­tate în direcţia promovării largi a organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii, utilizării ra­ţionale a capacităţilor de pro­ducţie, gospodăririi judicioase a materiilor prime, a materialelor şi a timpului de lucru. Sugestiv la acest sens este faptul că in­dicatorul vredniciei şi pricepe­rii al organizării mai bune a producţiei — productivitatea muncii — este in acest an cu 79 la sută mai mare faţă de ni­velul din anul 1970. Alături de alte judeţe ale ţării, în cincinalul viitor in­dustria judeţului Covasna va realiza o producţie industria­lă de cel puţin 10 miliar­de lei. Aceasta înseamnă un ritm mediu anual de creştere de peste 26 la sută, noi unităţi in­dustriale, integrate în circuitul productiv, circa 25 000 noi locuri de muncă. Sunt obiective deose­bit de mobilizatoare pentru a căror înfăptuire comuniştii, oa­menii muncii din judeţul Covas­­na nu vor precupeţi nici un e­­fort, iar faptul că actualul cin­cinal a fost realizat în numai 4 ani şi jumătate constituie o bază trainică pentru succesele viitoa­re, o garanţie a îndeplinirii sar­cinilor ce le revin din istoricele hotăriri adoptate de Congresul al XI-lea al P.C.R. TOMORI Géza corespondentul „Scinteii Obiective şi mai cutezătoare A . Producţia globală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de 16,3 la suta și este de 2,2 ori mai mare decît în 1970 ; © Productivitatea muncii este în 1975 cu 70 la sută mai mare decît în 1970 ; © în industria județului au fost create peste 7 000 noi locuri de muncă ; în viitorul cincinal — 25 000 noi locuri de muncă ; © Se dau în total în folosință peste 5 800 de apartamente. SCINTEIA — marti 1 iulie 1975

Next