Scînteia, iulie 1975 (Anul 44, nr. 10220-10246)
1975-07-01 / nr. 10220
PAGINA 2 întregul popor înfăptuieşte prin strălucite succese în muncă obiectivul de importanţă naţională CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, De pe plaiul de legendară istorie românească al Bucovinei, de aici de unde fiecare stejar poartă în el o filă de cronică, de unde cetăţile străbunilor apărători de ţară stau faţă în faţă cu temerarele cetăţi ale prezentului socialist, glasul inimilor noastre, contopit cu graiul buciumelor, îşi îndreaptă căldura recunoştinţei şi dragostei neţărmurite către dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, ctitor de ev comunist pe pămîntul scump al României, gînditor epocal şi promotor al noii ordini pe glob, şi vă raportează, cu deosebită bucurie, că astăzi, 28 iunie 1975, harnicii bucovineni au înfăptuit angajamentul de onoare luat în faţa dumneavoastră — realizarea prevederilor actualului plan cincinal în patru ani şi jumătate. Rezultat al perseverenţei de care comuniştii au dat dovadă, al efortului permanent şi neprecupeţit depus de fiecare om al muncii, oglindă a conştiinţei comuniste înaintate a maselor largi de pe aceste meleaguri, realizarea actualului plan cincinal cu 6 luni mai devreme va însemna, pînă la sfîrşitul anului, un spor la producţia globală industrială de peste 4,6 miliarde lei, concretizat în 58,9 milioane lei mașini-unelte de prelucrat metal ; 134 milioane lei piese de schimb auto ; 455 000 tone barită ; 434,7 milioane lei mobilă ; 390 000 mc lemn pentru celuloză ; 173 900 mc cherestea ; 25 000 tone plăci aglomerate ; 7 600 tone hîrtie ; 1 168 tone carne ; 3 543 tone preparate din carne ; 2 585 tone conserve de legume ; 92 000 hi bere şi altele. Vă raportăm, totodată, mult stimate tovarăşe secretar general, că planul are Telegrama Biroului Comitetului judeţean Suceava al P. C. R. rent primului semestru din acest an a fost îndeplinit în ziua de 23 iunie, cu 7 zile mai devreme, ceea ce ne va da putinţa ca pînă la sfîrşitul acestei luni să realizăm o producţie suplimentară în valoare de peste 200 milioane lei. In frumoasele noastre împliniri se incorporează grija părintească de care ne-am bucurat din partea partidului şi statului, din partea dumneavoastră, personal, mult iubite conducător — dăruirea totală cu care ştiţi să slujiţi partidul şi patria şi care a constituit un minunat exemplu pentru fiecare dintre oamenii muncii suceveni, mîndri şi recunoscători faţă de conducătorul lor iubit şi venerat. Şi cu acest prilej sărbătoresc pentru noi, ne reafirmăm întreaga adeziune la politica internă şi externă înţeleaptă şi larg vizionară a partidului şi statului nostru, direcţionată cu atita claritate şi consecvenţă revoluţionară de către personalitatea dumneavoastră de răsunet mondial, spre cele mai umane şi nobile deziderate ale contemporaneităţii — înţelegerea, colaborarea şi pacea în lume. Prezentîndu-vă acest raport muncitoresc, ne angajăm in faţa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom dovedi, în toate ocaziile, cea mai înaltă conştiinţă comunistă şi cel mai profund patriotism, că eforturile noastre vor fi îndreptate în continuare spre realizarea şi depăşirea prevederilor planului de producţie pe acest an, pregătirea în cele mai bune condiţii a declanşării cincinalului 1976—1980, traducînd în fapt, astfel, luminoasele prevederi ale Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului — Programul făuririi pe pămîntul milenar al străbunilor noştri a celei mai drepte şi umane societăţi din cite a cunoscut istoria, societatea comunistă. Să ne trăiţi cu ţara şi poporul ! BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SUCEAVA AL P.C.R. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cu alese sentimente de recunoştinţă, bucurie şi profund respect izvorît din adîncul conştiinţei lor, oamenii muncii din judeţul Covasna — români şi maghiari — vă raportează îndeplinirea planului cincinal 1971—1975 la 30 iunie 1975 Trăind acest moment, cu adinei semnificaţii politice şi economice, al îndeplinirii angajamentului asumat de organizaţia judeţeană de partid Covasna după Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1972, gindurile tuturor locuitorilor acestor meleaguri se îndreaptă către Comitetul Central al partidului, către dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, căruia ii datorăm tot ceea ce am reuşit să îndeplinim în acest timp. Impetuoasa şi multilaterala dezvoltare a judeţului nostru exprimă cu puterea faptelor grija dumneavoastră părintească, manifestată în permanenţă, preţioasele indicaţii şi îndrumări pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru întreprinse pe aceste meleaguri in anii 1967, 1968, cind au fost puse bazele industrializării, încercăm astăzi sentimente de adinca emoţie şi recunoştinţă, avînd fericitul prilej de a vă mulţumi încă o dată, din adîncul inimilor noastre, pentru această grijă pe care ne-aţi purtat-o şi le purtaţi, pentru minunatele zile pe care le trăim în România socialistă, sub semnul deplinei împliniri a măreţului program adoptat de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Urmare a politicii înţelepte, promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor patriei, la a cărei elaborare vă aduceţi o inestimabilă contribuţie, năzuinţele locuitorilor din judeţul Covasna de a vedea aceste meleaguri rodind pe calea industrializării sunt astăzi împlinite. Producţia globală industrială, care a înregistrat în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 16,3 la sută, este în 1975 de 2,2 ori mai mare decit in 1970, întreaga producţie din acel an fiind realizată, în prezent, numai în 171 de zile. In acest cincinal au fost puse în funcţiune 15 noi obiective industriale şi dezvoltări, creindu-se astfel peste 7 000 noi locuri de muncă. S-au realizat impunătoarea platformă industrială in oraşul Tirşu-Secuiesc, noi unităţi industriale şi modernizarea celor existente in celelalte oraşe ale judeţului, a crescut rapid nivelul productivităţii muncii, care este cu 70 la sută mai mare decit cel obţinut in 1970, iar volumul exportului, a cărui cotă din cincinal s-a înfăptuit încă la 25 mai 1974, reprezintă azi peste 20 la sută din producţia-marfă fabricată, îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen, dovadă a muncii pline de abnegaţie şi devotament a tuturor colectivelor de muncă în frunte cu comuniştii, permite judeţului nostru să realizeze pină la sfîrşitul acestui an o producţie globală suplimentară de 1,6 miliarde lei, echivalent cu aproape dublul întregii producţii globale industriale din 1967. Sporul de producţie ce se va realiza peste prevederile planului reprezintă mobilier din lemn în valoare de 134 milioane Iei, peste 2 milioane mp plăci din aşchii de lemn, peste 46 mii mc cherestea răşinoase şi Telegrama Biroului Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. fag. 14 300 mii mp ţesături tip bumbac şi altele. Toate acestea au asigurat premisele dezvoltării tuturor laturilor Vieţii sociale a judeţului Covasna, au condus la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor locuitorilor acestor meleaguri. Se vor da in folosinţă peste 5 800 apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului, noi spaţii comerciale, 60 săli de clasă, peste 1 200 locuri în creşe şi grădiniţe, un spital cu policlinică, sala de sport cu 1 200 locuri, casa de cultură a sindicatelor, hotel în oraşul Sfîntu-Gheorghe, hoteluri sanatoriale în oraşul Covasna şi altele. Făcînd bilanţul experienţei muncii economico-organizatorice dobîndite în aceşti ani de organizaţia judeţeană de partid, se reliefează puternic valoarea inestimabilă a îndrumărilor şi indicaţiilor dumneavoastră pentru sporirea continuă a rolului conducător al organizaţiilor de partid, ca factor determinant în polarizarea talentului, hărniciei şi priceperii, a voinţei întregului nostru popor într-o unitate de monolit pe drumul făuririi viitorului minunat al patriei noastre comune. Ca o expresie a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, impresionant este programul dezvoltării socialeconomice a judeţului in perioada 1976— 1980 în lumina Directivelor aprobate de istoricul Congres al XI-lea al Partidului Comunist Român. Producţia industrială de 10 miliarde lei înseamnă un ritm mediu anual de creştere a acesteia de peste 26 la sută, circa 25 000 noi locuri de muncă, care vor face ca ponderea populaţiei active ocupate în ramurile neagricole să ajungă la circa 72 la sută în 1980, faţă de 55 la sută în 1975. Urmînd fără preget pilduitorul dumneavoastră exemplu de patriot înflăcărat, neobosit militant, de dăruire şi pasiune în tot ceea ce faceţi pentru înflorirea continuă a patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului, pentru creşterea prestigiului internaţional al României, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom cunoaşte datorie mai înaltă decit slujirea cu devotament şi pasiune a cauzei Partidului Comunist Român, că vom depune toată priceperea şi puterea noastră de muncă pentru ca măreţele şi luminoasele sarcini ce ne stau în faţă să ne îndeplinim în mod exemplar. Mîndri că trăim şi muncim conduşi de gloriosul Partid Comunist Român, conducere pe care cu strălucire o întruchipaţi dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, personalitate proeminentă a vieţii politice internaţionale, cel mai stimat şi iubit fiu al acestui popor, pentru ale cărui năzuinţe luptaţi cu toată fiinţa dumneavoastră, ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune şi ataşamentul deplin faţă de clarvăzătoarea politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, pusă în slujba adevărului, a dreptăţii, pentru crearea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Vă rugăm să ne permiteţi, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in numele Biroului comitetului judeţean de partid, al comitetului executiv al consiliului popular judeţean, al tuturor locuitorilor judeţului, români, maghiari, să vă adresăm cu stimă şi respect cele mai calde şi sincere urări de sănătate, fericire şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici, pentru a ne conduce cu aceeaşi dragoste, pasiune şi dăruire pe drumul cutezanţei şi belşugului pentru triumful socialismului şi comunismului in ţara scumpă nouă, tuturor — Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ■rc'M=TiVdM Bucuria — îndemn pentru mai bine Acum, în miez de vară, colectivele muncitoreşti din industria judeţului Suceava anunţă cu mindrie patriotică un deosebit succes : onorarea cu două zile mai înainte a angajamentului de a îndeplini actualul cincinal în patru ani şi jumătate. Este, înainte de toate, un fapt de conştiinţă muncitorească şi comunistă, de înaltă răspundere pentru cuvîntul dat în faţa partidului, a întregii ţări. „Numărătoarea inversă“, care a însoţit marea întrecere declanşată la înflăcărată chemare de a devansa cincinalul, adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului din iulie 1972, s-a încheiat. Cronometrul a bătut mai alert, cîştigîndu-se peste 6 luni în timp, ceea ce va permite să se realizeze pînă la sfîrşitul acestui an o producţie industrială suplimentară de peste 4,6 miliarde lei, de aproape trei ori mai mare decit întreaga producţie obţinută de judeţ în anul 1960. Edificatoare sunt şi comparaţiile privind producţia estimată a se realiza pînă la finele acestui an, în expresie fizică. Faţă de acelaşi an de bază , numai producţia suplimentară va fi mai mare de 22 ori la mobilă, de trei ori la preparate din carne, de 7 ori la bere, la care se adaugă cantităţi importante din produse prelucrate superior, ca maşiniunelte, piese de schimb auto, plăci aglomerate din lemn şi plăci fibrolemnoase, care in anul 1960 nu se fabricau. Ce anume a stat la baza avansului cîştigat în realizarea cincinalului de către industria judeţului ? Vrednicia şi capacitatea creatoare ale oamenilor acestor meleaguri, forţa marii întreceri socialiste generatoare de nebănuite energii, activitatea comuniştilor, a organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea exemplară şi depăşirea sarcinilor şi a angajamentelor asumate, răspunderea şi seriozitatea in muncă şi — de ce nu ? — conştiinţa că întotdeauna există suficient loc pentru mai bine. Anul trecut, la 15 mai, cu un an, 7 luni şi 15 zile mai devreme. Exploatarea minieră Vatra Dornei a repurtat un remarcabil succes : a fost prima mare unitate suceveană care-şi înscria numele pe panoul fruntaşilor in întrecere, realizînd cincinalul. Şi, totuşi, tovarăşul Roman Dziubinschi, secretarul comitetului de partid de aici, ne spunea şi ne demonstra că vrednicii ortaci dorneni pot da mai mult şi mai bine, că faptele trebuie să fie întotdeauna o adevărată, oglindă a conştiinţei ; de aceea se cer eforturi în continuare pentru cultivarea spiritului de disciplină şi ordine, a atitudinii înaintate faţă de muncă, de respect pentru meseria aleasă, pe baza cărora cresc producţia şi eficienţa activităţii economice. Despre una din liniile de forţă ale succesului în întrecerea cu timpul ne-a vorbit şi tovarăşul Ioan Siminiceanu, primul secretar al Comitetului municipal de partid Suceava. Este vorba de hărnicia şi dirzenia constructorilor de la şantierul nr. 6 — „constructorii de fabrici“, cum li se mai spune — care în acest cincinal au adus o contribuţie substanţială la punerea în funcţiune, înainte de termen, a unor importante unităţi economice, cum ar fi : fabrica de conserve din carne, fabrica de carton ondulat, fabrica de drojdie furajeră şi alte capacităţi de producţie. „Cheia“ succesului sucevean trebuie, desigur, căutată şi in promovarea largă a iniţiativelor muncitoreşti, in mai buna organizare a muncii şi a producţiei, în folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie şi asimilarea unor produse noi, în special în unităţile de prelucrare a metalelor, in ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Trebuie, de asemenea, remarcate cutezanţa, ambiţia bucovinenilor şi, in special, respectul lor pentru cuvântul dat. Zilele din ultima săptămină, de o deosebită rodnicie, au fost zile cu adevărat „fierbinţi“. Citeva secvenţe sunt edificatoare. Pe valea Suhei Mici, Eroul Muncii Socialiste Lazăr Găină, împreună cu brigada sa de forestieri, a realizat zilnic depăşiri ale planului de producţie între 15 şi 25 la sută. La Leşu-Ursului, vestitul şef de brigadă Petru Moraru şi ortacii săi, care au îndeplinit cincinalul la 22 august anul trecut, puşeau cea de-a 32-a mie tonă de minereu peste prevederile de plan. Din abatajele în care lucrează această brigadă au fost extrase în plus faţă de plan 3 200 vagoane de „pline“ pentru uzinele de flotație şi sectorul, metalurgiei neferoase. Cele 184 zile cit reprezintă avansul ciştigat înseamnă timp preţios in care, odată cu îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului pe acest an, se vor pregăti şi mai bine condiţiile pentru trecerea cu succes la înfăptuirea sarcinilor viitorului cincinal, a istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea al partidului. Călite la flacăra unui superb şi susţinut efort, deplin încrezătoare in forţele şi puterea lor de creaţie, colectivele din industria suceveană sînt hotărîte să se situeze în continuare pe un loc de frunte, sâ-şi aducă, laolaltă cu întregul popor, întreaga contribuţie la progresul şi mai accelerat al patriei noastre socialiste. Gheorghe PARASCAN corespondentul „Scinteii" • Producţia industrială a judeţului creşte în acest cincinal într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, faţa de 8 la suta cît a fost prevăzut ; • S-au construit 20 obiective industriale noi, iar alte 14 au fost dezvoltate şi modernizate ; • Pe baza creşterii productivităţii muncii, o producţie suplimentară de 2,5 miliarde lei ,* • în cincinal, numărul angajaţilor din industrie sporeşte cu 19,8 la sută . Numărul apartamentelor noi creşte cu 7 728. SECERIŞUL GRÎULUI repede, bine şi fără pierderi! TULCEA. In lanurile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste ale judeţului Tulcea se lucrează intens la recoltatul griului. La cooperativa agricolă din Somova, mecanizatorii şi cooperatorii erau în lanul cu grîu încă din primele ore ale dimineţii. Pe combinele „Gloria“ sau pe Cf. Ion Zibileanu, Dumitru Lazăr, Ion Ciorbă şi alţii au strins duminică recolta de pe mai bine de 50 ha cu grîu, au eliberat şi arat 15 ha în vederea însămînţării cu culturi succesive. In fapt de dimineaţă s-au prezentat la lucru pe ogoare şi cei din Niculiţel, înainte de ora 7 erau prezenţi la recoltat mecanizatori şi cooperatori, membri ai comitetului comunal de partid, conducerea cooperativei. La semnalul lui Constantin Jecu, şeful secţiei de mecanizare, combinele au tras primul tur. Apoi, au intrat tractoarele cu remorci pentru a prelua din mers producţia de la combinele C 12. Pe terenul astfel eliberat intrau presele care, cu ajutorul tufişurilor, transportau la capătul solei baloţii de paie. Bine s-a lucrat in această zi de duminică, cît şi in restul săptămînii ce a trecut In raza consiliilor intercooperatiste Mahmudia — unde recolta de grîu a fost strinsă de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată — precum şi a celor din Nalbant, Dăieni, Valea Nucarilor şi altele. Se apropie de sfîrşit această lucrare în cooperativele agricole Murighiol, Mahmudia, Carcaliu, Poşta, Somova şi Mihai Bravu. Pe ansamblul judeţului, recolta de grîu era strinsă pină duminică de pe 26 000 ha, ceea ce reprezintă 53 la sută din suprafaţă. (Vasile Nicolae), ARAD. Innorările din primele ore ale zilei de duminică păreau să prevestească, din nou, ploi. Cu toate acestea, oamenii au pornit la lucru ca intr-o zi obişnuită. Poposim intr-unui din lanurile cu griu ale cooperativei agricole din satul Dorobanţi. De departe zărisem un lan 9 combine „Gloria“. La faţa locului aflăm că inginerul şef lucrează pe una din combine, înlocuia pe unul din mecanizatori care noaptea a lucrat, iar acum se odihnea citeva ore. La rindul lor, 9 tractoare umpleau remorcile din mers cu recolta golită din bancherele combinelor, luînd apoi drumul bazei de recepţie din apropiere. Intr-un scurt răgaz, inginerul şef ne spune : — Pe măsură ce forţele mecanice s-au desprins de la recoltatul orzului — pe care l-am încheiat pe întreaga suprafaţă de 125 ha — am intrat în lanurile de grîu. După cum vedeţi, lucrul merge in flux continuu. Pînă diseară vom recolta 90 ha din cele 475 cultivate cu griu. Asemenea aspecte am întilnit mai apoi şi la cooperativele agricole din Curtici, Macea, Sinmartin, Chişineu-Criş, Socodor, Pecica, Nădlac, Felnac, Vinga Zădăreni etc. Intr-un cuvînt, in judeţul Arad ziua de duminică a fost o zi plină de lucru. S-au recoltat griul de pe 1 500 ha, iar orzul de pe 1 400 hectare. S-au balotat paiele şi s-a eliberat terenul pe 1 826 ha. De asemenea, s-au pregătit pentru însămînţări 2 370 ha şi s-a semănat a doua cultură pe 814 hectare. La toate aceste lucrări au participat peste 15 300 de oameni. (Constantin Simion). DOLJ. Lucrătorii ogoarelor din Dolj au ieşit, încă din zorii zilei de duminică, un număr mare în cimp, la recoltarea păioaselor. La ora 7, pe tarlalele C.A.P. Valea Stanciului, 10 combine, 6 prese şi 17 pluguri, supravegheate de inginerul şef Elena Firescu, se aflau in cimp. Se lucra în flux continuu. Ia aceeaşi oră matinală, şi pe ogoarele C.A.P. din Greceşti, Bîrza, Comoşteni, Horezu Poenari. Gîngiova se lucra cu toate forţele la recoltarea grînelor, la balotarea paielor, la insămînţarea culturilor succesive. Duminică seara, consiliile intercooperatiste din Bîrca, Apele Vii şi Calafat au raportat recoltarea griului de pe 25 la sută din suprafeţele cultivate. Numai duminică, în judeţul Dolj s-au eliberat de păioase circa 5 300 hectare. Dacă ne gindim la sarcina şi angajamentul luat de a se ajunge la o viteză medie zilnică la recoltat de 12 000—13 000 hectare, ritmul in care s-a lucrat duminică este mult sub cel planificat ; de aici, necesitatea mobilizării tuturor energiilor şi organizarea de aşa natură a lucrărilor In cimp, mai ales că timpul este favorabil, incit viteza de recoltare să ajungă la cea stabilită. (Nicolae Băbălău), CONSTANŢA. Răspunzînd chemării comitetului judeţean de partid de a recolta griul la timp şi fără pierderi, mecanizatorii, cooperatorii şi toţi ceilalţi lucrători din unităţile agricole de stat şi cooperatiste constănţene au lucrat duminică cu toate forţele la seceriş. După cum ne-a spus tov. ing. Constantin Popa, directorul direcţiei agricole judeţene, în această zi au lucrat în cimp aproape 2 000 de combine şi 20 000 de cooperatori şi mecanizatori, cărora le-au venit in ajutor si 3 400 de elevi, la strînsul spicelor, al fructelor si legumelor. Astfel, pînă la sfîrşitul zilei se recoltaseră peste 10 000 hectare de griu, 1 000 ha de lucernă şi 1 200 tone de legume. în felul acesta, pînă luni, 30 iunie, in cooperativele agricole din judeţul Constanta se recoltase griul de pe 33 742 hectare, reprezentînd 34 la sută din suprafaţa cultivată. (George Mihăescu). In Bărăgan, lanurile aurii de griu sînt luate cu asalt de mii de combine, pămîntul gol este sfîrtecat de otelul plugurilor pentru a primi sămînţa celei de-a doua culturi. Ne-am îndreptat, duminică, spre una din cooperativele agricole care s-a făcut cunoscută, an de an, pentru rezultatele sale remarcabile obţinute la producţia de grîu, ca şi la alte culturi — cea din comuna Dor Mărunt-Ialomiţa. Cum se lucrează acum la grîu ? Care sunt roadele ? La sediul cooperativei — un singur om — paznicul. Ne spune că toată lumea este în lanuri. Dar lanurile nu sunt aproape, şi Bărăganul pare o cimpie fără sfîrşit. Dar de la înălţimea unei ridicături de pămînt numărăm 11 combine „Gloria“. Intrăm în lanuri. De la tov. Constantin Popa, preşedintele cooperativei, aflăm că duminică dimineaţa mecanizatorii de pe combine au început lucrul îndată ce s-a luat rouă. Au ieşit şi 150 de cooperatori. Preşedintele ne spune: „Vineri am început recoltatul griului. A fost mai mult o încercare. Sâmbătă s-a lucrat din plin. S-au şi trimis 350 tone de grîu la baza de recepţie. Calitatea boabelor a fost apreciată ca excepţională , greutatea hectolitrică a fost cuprinsă între 81 şi 82. Cît priveşte recolta, ajunge la aproape 5 000 kg la hectar". Preşedintele ne conduce la combine. Pe una din ele lucrează mecanizatorul Decebal Marin — unul din cei care obţin rezultate din cele mai bune la recoltat. In urma lui vine Valeriu Stan, care, de asemenea, nu se lasă mai prejos (fotografia din dreapta sus). La marginea unui lan, pe la orele 12, cînd soseşte mîncarea caldă pentru mecanizatori, preşedintele se întilneşte cu şefa fermei, Eleonora Toma, şi Ion Cocargeanu, şeful secţiei de mecanizare. (fotografia din stingă sus). Se discută rezultatele şi se stabileşte ce au de făcut In continuare. Se apreciază că pină seara suprafaţa recoltată va ajunge la 200 ha. Iar In săptămâna aceasta întreaga cantitate de grîu va ajunge în magazii. (Ion Herţeg) Cincinalul 1971—1975 a însemnat pentru judeţul Covasna cea mai fertilă perioadă a dezvoltării sale economice şi sociale. In actualul cincinal producţia globală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de 16,3 la suta şi este de 2,2 ori mai mare decit în 1970. In aceşti ani au început să producă întreprinderea de amidon şi glucoză din Tg. Secuiesc — cea mai modernă fabrică de acest gen din ţară, cu un proces de producţie semiautomat —, Fabrica de produse lactate din Sf. Gheorghe şi Fabrica de brichetare a cărbunelui din Baraolt. O menţiune aparte merită faptul că, in actualul cincinal, au fost puse în funcţiune primele unităţi ale industriei constructoare de maşini din judeţ , întreprinderea de şuruburi din Tg. Secuiesc şi întreprinderea de aparataj electric auto din Sf. Gheorghe. De fapt, se poate spune că impunătoarea platformă industrială a oraşului Tg. Secuiesc este practic o realizare a actualului cincinal. Chiar şi numai, din prezentarea acestor noi unităţi rezultă clar orientarea investiţiilor in dezvoltarea industrială a judeţului spre sectoare de eficienţă, spre sectoare care să valorifice la cel mai înalt nivel resursele locale de materii prime şi materiale, de forţă de muncă. In actualul cincinal, rîndurile clasei muncitoare din judeţ au sporit cu peste 7 000 de lucrători. Realizarea cincinalului înainte de termen are rezonanţe şi mai puternice pe meleagurile judeţului Covasna, dacă ţinem seama de tinereţea industriei sale. Faptul că aici colectivele s-au închegat în ultimii ani nu a constituit o piedică in maturizarea lor, ci, am putea să spunem, un adevărat stimulent izvorît din dorinţa stăruitoare de afirmare cit mai rapidă, pătrunsă de inventivitate şi spirit gospodăresc. Şi aceasta pentru că evoluţia şi afirmarea tot mai puternică a tinerelor colective muncitoreşti au fost îndeaproape urmărite şi sprijinite de către organele locale de partid, care au asigurat crearea unor puternice nuclee comuniste in fiecare unitate, în fiecare sector de producţie. Şi rezultatele n-au întirziat să apară. Bunăoară, întreprinderea de confecţii „Secuiana“ din Tg. Secuiesc, deşi a intrat in funcţiune în 1969, colectivul său a reuşit să atingă parametrii proiectaţi cu 3 luni mai devreme şi să fie primul colectiv de muncă din judeţ care a îndeplinit actualul cincinal — la 3 iunie 1974. La rindul său, tinărul colectiv, ca medie de virstă de numai 22 de ani, al întreprinderii de amidon şi glucoză din Tg. Secuiesc — unitate intrată in funcţiune în decembrie 1970 — a realizat planul cincinal cu 6 luni şi jumătate mai devreme. Multe s-ar putea spune şi despre colectivul de muncă al întreprinderii textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe. Numai in actualul cincinal, harnicul colectiv al întreprinderii a fost distins în anii 1972 și 1973 cu diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură, iar pentru rezultatele deosebite obţinute în întrecerea socialistă în anul 1974 a primit „Steagul roşu“ şi diploma de onoare de unitate fruntaşă pe ţară a industriei uşoare, fiind decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa I. . Neîndoielnic, rezultatele obţinute de oamenii muncii din industria judeţului Covasna in îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecere au la bază munca perseverentă a tuturor lucrătorilor, in frunte cu comuniştii. Demn de remarcat este, în acelaşi timp, că acest elan in Întrecere, această concentrare de voinţă şi acţiune colectivă au fost însoţite şi dublate în permanenţă de măsuri riguroase şi precise, ferm orientate în direcţia promovării largi a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, utilizării raţionale a capacităţilor de producţie, gospodăririi judicioase a materiilor prime, a materialelor şi a timpului de lucru. Sugestiv la acest sens este faptul că indicatorul vredniciei şi priceperii al organizării mai bune a producţiei — productivitatea muncii — este in acest an cu 79 la sută mai mare faţă de nivelul din anul 1970. Alături de alte judeţe ale ţării, în cincinalul viitor industria judeţului Covasna va realiza o producţie industrială de cel puţin 10 miliarde lei. Aceasta înseamnă un ritm mediu anual de creştere de peste 26 la sută, noi unităţi industriale, integrate în circuitul productiv, circa 25 000 noi locuri de muncă. Sunt obiective deosebit de mobilizatoare pentru a căror înfăptuire comuniştii, oamenii muncii din judeţul Covasna nu vor precupeţi nici un efort, iar faptul că actualul cincinal a fost realizat în numai 4 ani şi jumătate constituie o bază trainică pentru succesele viitoare, o garanţie a îndeplinirii sarcinilor ce le revin din istoricele hotăriri adoptate de Congresul al XI-lea al P.C.R. TOMORI Géza corespondentul „Scinteii Obiective şi mai cutezătoare A . Producţia globală industrială a înregistrat un ritm mediu anual de 16,3 la suta și este de 2,2 ori mai mare decît în 1970 ; © Productivitatea muncii este în 1975 cu 70 la sută mai mare decît în 1970 ; © în industria județului au fost create peste 7 000 noi locuri de muncă ; în viitorul cincinal — 25 000 noi locuri de muncă ; © Se dau în total în folosință peste 5 800 de apartamente. SCINTEIA — marti 1 iulie 1975