Scînteia, august 1975 (Anul 44, nr. 10247-10273)
1975-08-12 / nr. 10256
Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a reîntîlnit şi a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghor Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a reîntîlnit, luni, 11 august, în staţiunea Neptun, cu preşedintele Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghor. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, cei doi sefi de stat au continuat convorbirile consacrate examinării unor aspecte ale dezvoltării relaţiilor româno-senegaleze, ale actualităţii politice internationale. In cadrul acestui schimb de vederi, a fost reafirmată hotârîrea ambelor state de a amplifica relaţiile politice, economice, culturale şi înalte domenii, corespunzător năzuinţelor popoarelor noastre de a conlucra mai intens pe arena internaţională, de a asigura dezvoltarea rapidă a ţărilor lor, pe calea progresului economic şi social. Analizîndu-se evoluţia situaţiei Internaţionale, s-a subliniat necesitatea participării cu drepturi egale la viaţa internaţională a tuturor statelor, fără deosebire de orînduire socială, de mărime, şi, în primul rind, a ţărilor mici şi mijlocii, a ţărilor în curs de dezvoltare, a statelor nealiniate, direct interesate in abolirea vechii politici imperialiste de forţă şi dictat, în soluţionarea problemelor internaţionale în spiritul păcii şi al justiţiei, în folosul tuturor naţiunilor, al dezvoltării lor de sine stătătoare. Această parte a dialogului româno-senegalez la nivel înalt a reliefat voinţa României şi a Senegalului de a-şi aduce şi pe viitor întreaga contribuţie la realizarea unei securităţi depline şi a unei cooperări multilaterale in Europa. Africa şi pe celelalte continente, la instaurarea unor relaţii cu adevărat echitabile intra ţări şi la înfăptuirea noii ordini politice şi economice internaţionale, la edificarea unei lumi a colaborării paşnice şi egale intre toate naţiunile, in care fiecare popor să se poată dezvolta economic şi social, potrivit voinţei sale, fără nici un amestec din afară. Schimbul de opinii a evidenţiat, in acest context, de asemenea, similitudinea punctelor de vedere asupra problemelor care vor constitui obiectul conferinţei internaţionale in problema energiei şi materiilor prime. , Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia pentru rezultatele convorbirilor purtate şi au evidenţiat importanţa fel pentru promovarea şi întărirea continuă a bunelor raporturi româno-senegaleze. Preşedintele Leopold Sedar Senghor a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primirea deosebit de călduroasă ce i-a fost rezervată în timpul vizitei sale neoficiale în ţara noastră, pe care a considerat-o ca o expresie a trăiniciei şi profundei prieteniistatornicite Intre poporul român şi poporul senegalez. Convorbirile s-au desfăşurat Intr-o atmosferă cordială, de Înţelegere şi respect reciproc. DINEU IN ONOAREA ÎNALTULUI OASPETE Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, in staţiunea Neptun, un dineu in onoarea preşedintelui Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghor. Au participat tovarăşii Emil Bobu, Ştefan Voitec, Vasile Vîlcu, Ștefan Andrei, Ioan Ursu, Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, minis Toastul preşe Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte, Deoarece mîine veţi pleca din România, aş dori să exprim satisfacţia mea, a conducerii noastre de stat şi a partidului pentru faptul că aţi făcut această vizită neoficială, care v-a oferit posibilitatea de a cunoaşte unele din preocupările poporului român în construcţia socialismului. Sunt bucuros că aţi fost în această perioadă oaspetele nostru, al poporului rormân ; sper că veţi duce cu dumneavoastră impresii plăcute despre ospitalitatea şi despre felul în care poporul român îşi desfăşoară activitatea. Am avut convorbiri asupra multor probleme. Am constatat cu satisfacţie că, într-un şir de probleme ale vieţii contemporane internaţionale, ţările noastre sunt animate de dorinţa de a se găsi soluţii care să asigure progresul economic şi social al fiecărui popor, lichidarea subdezvoltării, crearea unei noi ordini economice, realizarea unei lumi mai drepte şi mai bune, a unei păci trainice, care să dea posibilitate fiecărei naţiuni să se dezvolte de sine stătător, corespunzător voinţei sale. Sper că, avînd impresii plăcute, veţi realiza o vizită oficială în România, pentru a putea continua astfel schimbul de păreri și, mai cu seamă, pentru a găsi căile unei colaborări mai active între popoarele noastre pe calea dezvoltării economico-sociale, a ridicării bunăstării fiecăruia dintre ele. Cu aceste gînduri doresc să ridic acest pahar, să vă urez multă sănătate , urez poporului prieten senegalez multă prosperitate și bunăstare ! IN ZIARUL DE AZI: • CULTURILE AGRICOLE DIN MULTE ZONE ALE ŢARII AU NEVOIE DE APĂ • NOUTĂŢI ŞI ÎMPLINIRI IN VIAŢA LOCALITĂŢILOR TARII • DRUMUL PUBLICULUI SPRE TEATRU, DRUMUL TEATRULUI SPRE PUBLIC • RUBRICILE NOASTRE, FAPTUL DIVERS ; SPORT DE PRETUTINDENI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Anul XLIV Nr. 10256 Prima ediţie I Marţi 12 august 1975 16 PAGINI - 30 BANI trul minelor, petrolului si geologiei, Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui republicii. A luat parte ambasadorul André Guillabert, care il Însoţeşte pe şeful statului senegalez in vizita sa neoficială in ţara noastră. In timpul dineului, care a decurs intr-o ambiantă de caldă prietenie, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Leopold Sedar Senghor au rostit toasturi. Toastul preşedintelui Leopold Sedar Senghor Domnule preşedinte, Aş dori înainte de toate să vă mulţumesc pentru primirea atît de prietenească pe care ne-aţi rezervat-o, mie şi delegaţiei care mă însoţeşte. Acordăm o importanţă deosebită politicii de independenţă naţională, de dezvoltare socialistă şi de cooperare internaţională promovată de Republica Socialistă România. Toate acestea se datoresc conducerii dumneavoastră atît de lucide, precum şi virtuţilor poporului român. Astfel, în acest mod, am putut — urmînd o cură — să văd în acelaşi timp, la faţa locului, dezvoltarea experienţei socialiste. In acest fel am putut să văd experienţa dumneavoastră în domeniul agriculturii, al urbanismului şi al culturii. Ceea ce am văzut confirmă impresiile pe care le aveam, şi anume că România socialistă este astăzi una dintre ţările care pot să ne servească de exemplu. în această seară, dumneavoastră aţi avut amabilitatea să răspundeţi la întrebările pe care vi le-am adresat, care — cite o dată — erau chiar indiscrete. Aţi răspuns cu obiectivitate, neascunzîndu-ne nici dificultăţile, nici greutăţile. Pentru toate acestea vă sunt deosebit de recunoscător. Sunt bucuros să fac anul viitor o vizită oficială în România. Sper că aceasta va oferi pentru ambele noastre ţăriprilejul de a dezvolta cooperarea dintre ele în toate domeniile — nu numai în domeniul politic, dar şi în domeniile economic și cultural. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea dumneavoastră, urîndu-vă succese în politica dumneavoastră ! Ridic paharul pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român prieten. AU REALIZAT PREVEDERILE CINCINALULUI • Colectivele ş 11 unități Industriale din judeţul Mehedinți au raportat, pînă în prezent, îndeplinirea mai devreme a sarcinilor ce le-au revenit pe întregul cincinal. Printre cei ce au repurtat acest succes se află muncitorii și tehnicienii întreprinderii de vagoane „MEVA“, Combinatului de prelucrare a lemnului şi întreprinderii de confecţii din Drobeta Turnu- Severin, minerii Exploatării carbonifere Baia Nouă şi ţesătoarele de la întreprinderea „Cazanele“-Orşova. De altfel, numai colectivele întreprinderilor amintite au înscris in bilanţul activităţii de pînă acum, peste cotele de plan ale cincinalului, o producţie industrială evaluată la 740 000 000 lei. (Agerpres). Combinatul de fibre sintetica din Iaşi a îndeplinit, recent, sarcinile planului cincinal. Se cuvine relevat că, în 7 luni din acest an, au fost fabricate suplimentar 385 tone fire și fibre poliesterice, într-o gamă diversificată cu Încă 10 articole noi de fire solicitate de Industria uşoară. (Manole Corcaci). • Harnicul colectiv de la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton din Piteşti a raportat, zilele acestea, că a îndeplinit sarcinile cincinalului la producţia globală şi producţia- marfă. Pînă la sfîrşitul anului, muncitorii de aici, in frunte cu comuniştii, s-au angajat să realizeze o producţie suplimentară în valoare de 100 milioane lei, concretizată in traverse de beton pentru calea ferată, confecţii metalice pentru obiective hidroenergetice, utilaje de ridicat si transportat. (Gheorghe Cirstea). • Colectivul Fabricii de confecţii din Rîmnicu-Sărat a îndeplinit sarcinile cincinalului cu 4 luni şi 22 de zile mai devreme. Aplicind cu consecvenţă în viaţă sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 21—22 iulie a.c., colectivul fabricii a livrat la export, peste prevederile cincinalului, confecţii in valoare de 14,5 milioane lei valută, urmind ca pînă la sfîrşitul acestui an să expedieze beneficiarilor externi produse de aproape 9 milioane lei valută. (Mihai Bâzu). REPORTAJ DIN ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A TARII Ştafeta siderurgiştilor reşiţerii ca diacuru tot între meritele profunde ale partidului, unul din cele mai strălucite este acela al dezvoltării armonioase a tuturor judeţelor patriei, propulsarea lor spre cotele cele mai înalte ale construcţiei fiind rodul descoperirii şi punerii în valoare a materiilor prime, a bogăţiilor specifice fiecărei zone, al folosirii întregului potenţial economic şi uman naţional. Siderurgiştii gălăţeni s-au format la fecunda şi glorioasa şcoală a Reşiţei şi Hunedoarei. Flacăra acestei eroice şi superbe profesiuni, ca intr-o cursă olimpică de mare anvergură şi viteză, a fost aprinsă la Tirgovişte şi va fi dusă mai departe, la Călăraşi. Comparaţia cea mai frumoasă şi potrivită a acestei profunde şi vaste acţiuni de dezvoltare armonioasă a patriei este desigur aceea a fluxului neîntrerupt şi timp oarecare) una din cele mai puternice centrale termoelectrice din ţară, în viitorul plan cincinal, la Oţelul Roşu se vor construi o oţelărie electrică, cu o producţie de 500 000 tone oţel pe an, şi un laminor pentru profile speciale, cu o capacitate de 180 000 tone pe an. îşi vor da întîlnire aici constructori şi specialişti nu numai de la Reşiţa şi Hunedoara, ci şi de la Galaţi, Roman vital din vasele comunicante. Creatorii termocentralei de la Mintia vor putea fi văzuţi, fără îndoială, şi pe şantierul viitoarei termocentrale ce va fi amplasată la Anina şi care, cu cei 990 MW, va fimăcar pentru un şi Tîrgovişte, uniţi intr-o strădanie comună, însufleţiţi de chemarea ardentă a partidului pentru continua înflorire a patriei socialiste. Ultimul deceniu, strălucit marcat de cele două memorabile evenimente programatice. Congresul al X-lea şi Congresul al XI-lea ale partidului, a însemnat pentru scumpa noastră ţară, pentru toate judeţele ei, deci şi pentru locurile mele natale. Înscrierea dezvoltării economice şi socialculturale in acel complex de parametri care fac din această perioadă una din cele mai fertile etape din Întreaga noastră istorie. Spre a mă referi numai la judeţul Caraş-Severin şi spre a ilustra prin exemplul său ritmul de dezvoltare economică absolut fără precedent atins în aceşti ani prodigioşi, trebuie să spun că în anul 1974 valoarea producţiei industriale globale în judeţ era cu 25,1 la sută mai mare decit în 1970 şi că, in acest an, însumind 11,3 miliarde lei, ea va depăşi cu peste 13 la sută producţia anului trecut. Mai trebuie spus că în acest cincinal industria judeţului a realizat peste sarcinile stabilite iniţial, pină acum,o producţie in valoare de 1,6 miliarde lei Numai pe o astfel de temelie solidă şi numai intr-un astfel de ritm inart e cu putinţă ca ţara noastră să recupereze ceea ce s-a pierdut de-a (Continuare în pag. a II-a) Reportaj de Petru VINTILA întrecerea de a constructorilor navali „Producţia de mijloace de transport se va dezvolta cu accent deosebit pe construcţia de nave mineraliere şi petroliere de mare capacitate, precum şi pe nave specializate, realizîndu-se, totodată, in tară, intr-o proporţie majorată, instalaţiile necesare pentru echiparea navelor. In cincinalul 1976—1980 producţia internă va asigura circa 90 la sută din necesarul de dotare a flotei maritime de transport a tării". Iată, intr-o formulare clară, condensată — cuprinsă in Directivele Congresului al XI-lea al partidului — o sarcină de o deosebită importanţă care revine constructorilor de nave, un întreg program prioritar cu privire la fabricaţia navelor cu care va fi dotat, intr-o măsură din ce în ce mai mare, transportul maritimşi fluvial al ţării. întrecerea constructorilor de nave are, aşadar, obiective precise, care le mobilizează plenar creativitatea şi eforturile. Ancheta-sondaj de astăzi, efectuată pe patru şantiere navale ale ţării, acum, in preajma măreţei sărbători de la 23 August, îşi propune să evidenţieze rezultate semnificative din întrecerea constructorilor de nave — dovezi ale angajării lor totale pentru înfăptuirea sarcinilor trasate la plenara din 21—22 iulie a.c. ★ ...La CONSTANTA a început numărătoarea inversă : in cinstea zilei de 23 August se pregătește lansarea, cu patru luni mai devreme, a celui de-al doilea mineralier de 55 000 tdw. Numele său : „Bocşa". — In prezent se execută montajul puternicului motor de 17 000 C.P., precum şi unele lucrări interioare — ne informează tovarăşul Traian Călin, secretarul comitetului de partid al şantierului naval. Ne-a fost de mare folos experienţa cîştigată la construcţia primului mineralier. Am făcut un calcul din care rezultă că la al doilea mineralier economisim circa 500 000 om s ore muncă, echivalentul activităţii pe un an întreg a circa 210 muncitori. — Care este stadiul realizării celorlalte nave mari cuprinse in programul de fabricaţie al şantierului 7 . Cel de al treilea mineralier de 55 000 tdw prinde contur în docul nr. 1. Pînă acum, peste 80 la sută din totalul componentelor navei au fost confecţionate şi asamblate, mai mult de 40 la sută din ele fiind deja montata in doc. Angajamentul nostru este ca pînă la 15 noiembrie să terminăm montajul suprastructurii şi, pînă la sfirşitul anului, să realizăm integral construcţia corpului navei. Am început pregătirile pentru al patrulea mineralier — care va fi finalizat în trimestrul II al anului viitor — şi pentru realizarea primului petrolier românesc de peste 150 000 tdw. (Continuare In pag. a II-a) AUGUST - LUNĂ RECORD PE TOATE ŞANTIERELE Calendarul „la zi“ al unor investiţii cheamă la utilizarea optimă a timpului de lucru IN PAGINA A III-A Valea Motrului 0 productivitate exemplară: 26 tone cărbune pe post Formaţia de mineri coordonată de comunistul Gheorghe Pigui, de la exploatarea carboniferă Lupoaia, a realizat in ultimele două luni — într-un abataj cu front lung, dotat cu un complex mecanizat de fabricaţie românească — un randament mediu pe post de 26 tone, nivel ce întrece cu aproape 50 la sută prevederile de plan, fiind unul dintre cele mai ridicate din Valea Motrului. Cei 44 de ortaci ai brigăzii au reușit să extragă in plus, in perioada amintită, aproape 25 000 tone cărbune energetic. (Agerpres). ________________________ La invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, luni dimineaţa a sosit, într-o vizită oficială de prietenie în tara noastră, Amir Abbas Hoveyda, primul ministru al Iranului. Premierul iranian este Insotit in această vizită de Aii Reza Bahrami, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Iranului la Bucureşti, Hasanali Mehran, adjunct al ministrului pentru probleme economice şi financiare, Parviz Raji, consilier personal al primului ministru, Hushang Batmanghliteh, director general pentru probleme economice in Ministerul Afacerilor Externe, de alte persoane oficiale. Pe aeroportul Otopeni, unde erau arborate drapelele de stat ale celor două ţări, au venit in întimpinare primul ministru al guvernului. Manea Mănescu. Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice Internaţionale, Traian Dudaş, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, Constantin Ionescu, ministrul industriei construcţiilor de maşiniunelte şi electrotehnicii, Emilian Dobrescu, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte, al Comitetului de Stat al Planificării, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor ministere, reprezentanţi ai Consiliului popular al municipiului Bucureşti, generali, alte persoane oficiale. Era prezent Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. Au fost de faţă membri ai Ambasadei Iranului la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi Osman Dervisu, ambasadorul Turciei, şi Sayed Sharief, ambasadorul Sudanului la Bucureşti. S-au intonat Imnurile de stat ala Iranului şi Republicii Socialista România. O gardă militară a prezentat onorul. ★ In aceeaşi zi, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda, a avut o întrevedere cu primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, în cadrul convorbirii, desfăşurată intr-o ambianţă prietenească, a avut loc un schimb de păreri cu privire la problemele ce vor constitui obiectul convorbirilor oficiala dintre cei doi prim-miniştri. Sosirea în Capitală a primului ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda