Scînteia, august 1975 (Anul 44, nr. 10247-10273)

1975-08-12 / nr. 10256

Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a reîntîlnit şi a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghor Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a reîntîlnit, luni, 11 august, în sta­ţiunea Neptun, cu preşedintele Re­publicii Senegal, Leopold Sedar Senghor. La întrevedere au participat tova­răşii Emil Bobu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, cei doi sefi de stat au continuat convorbirile consa­crate examinării unor aspecte ale dezvoltării relaţiilor româno-senega­­leze, ale actualităţii politice inter­nationale. In cadrul acestui schimb de ve­deri, a fost reafirmată hotârîrea am­belor state de a amplifica relaţiile po­litice, economice, culturale şi în­­alte domenii, corespunzător năzuinţelor popoarelor noastre de a conlucra mai intens pe arena internaţională, de a asigura dezvoltarea rapidă a ţă­rilor lor, pe calea progresului eco­nomic şi social. Analizîndu-se evoluţia situaţiei In­ternaţionale, s-a subliniat necesitatea participării cu drepturi egale la via­ţa internaţională a tuturor statelor, fără deosebire de orînduire socială, de mărime, şi, în primul rind, a ţări­lor mici şi mijlocii, a ţărilor în curs de dezvoltare, a statelor nealinia­te, direct interesate in abolirea vechii politici imperialiste de forţă şi dic­tat, în soluţionarea problemelor in­ternaţionale în spiritul păcii şi al justiţiei, în folosul tuturor naţiuni­lor, al dezvoltării lor de sine stătă­toare. Această parte a dialogului româ­no-senegalez la nivel înalt a reliefat voinţa României şi a Senegalului de a-şi aduce şi pe viitor întreaga con­tribuţie la realizarea unei securităţi depline şi a unei cooperări multila­terale in Europa. Africa şi pe cele­lalte continente, la instaurarea unor relaţii cu adevărat echitabile intra ţări şi la înfăptuirea noii ordini po­litice şi economice internaţionale, la edificarea unei lumi a colaborării paşnice şi egale intre toate naţiuni­le, in care fiecare popor să se poa­tă dezvolta economic şi social, potri­vit voinţei sale, fără nici un ames­tec din afară. Schimbul de opinii a evidenţiat, in acest context, de ase­menea, similitudinea punctelor de vedere asupra problemelor care vor constitui obiectul conferinţei interna­ţionale in problema energiei şi mate­riilor prime. , Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia pentru rezultatele con­vorbirilor purtate şi au evidenţiat im­portanţa fel pentru promovarea şi întărirea continuă a bunelor rapor­turi româno-senegaleze. Preşedintele Leopold Sedar Sen­ghor a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primirea deosebit de călduroasă ce i-a fost rezervată în timpul vizitei sale neoficiale în ţara noastră, pe care a considerat-o ca o expresie a trăiniciei şi profundei prietenii­­statornicite Intre poporul român şi poporul senegalez. Convorbirile s-au desfăşurat Intr-o atmosferă cordială, de Înţelegere şi respect reciproc. DINEU IN ONOAREA ÎNALTULUI OASPETE Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, in staţiunea Neptun, un dineu in onoarea preşedintelui Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghor. Au participat tovarăşii Emil Bobu, Ştefan Voitec, Vasile Vîlcu, Ștefan Andrei, Ioan Ursu, Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul aface­rilor externe, Bujor Almăşan, minis­ Toastul preşe Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte, Deoarece mîine veţi pleca din România, aş dori să exprim satis­facţia mea, a conducerii noastre de stat şi a partidului pentru fap­tul că aţi făcut această vizită ne­oficială, care v-a oferit posibilita­tea de a cunoaşte unele din pre­ocupările poporului român în con­strucţia socialismului. Sunt bucuros că aţi fost în această perioadă oaspetele nostru, al poporului ro­­rmân ; sper că veţi duce cu dum­neavoastră impresii plăcute despre ospitalitatea şi despre felul în care poporul român îşi desfăşoară ac­tivitatea. Am avut convorbiri asupra mul­tor probleme. Am constatat cu sa­tisfacţie că, într-un şir de proble­me ale vieţii contemporane inter­naţionale, ţările noastre sunt ani­mate de dorinţa de a se găsi so­luţii care să asigure progresu­l e­­conomic şi social al fiecărui popor, lichidarea subdezvoltării, crearea unei noi ordini economice, reali­zarea unei lumi mai drepte şi mai bune, a unei păci trainice, care să dea posibilitate fiecărei naţiuni să se dezvolte de sine stătător, corespunzător voinţei sale. Sper că, avînd impresii plăcute, veţi realiza o vizită oficială în România, pentru a putea continua astfel schimbul de păreri și, mai cu seamă, pentru a găsi căile unei colaborări mai active între popoa­rele noastre pe calea dezvoltării economico-sociale, a ridicării bu­năstării fiecăruia dintre ele. Cu aceste gînduri doresc să ri­dic acest pahar, să vă urez multă sănătate , urez poporului prieten senegalez multă prosperitate și bunăstare ! IN ZIARUL DE AZI: • CULTURILE AGRICO­LE DIN MULTE ZONE ALE ŢARII AU NEVOIE DE APĂ • NOUTĂŢI ŞI ÎMPLINIRI IN VIAŢA LO­CALITĂŢILOR TARII • DRUMUL PUBLICULUI SPRE TEATRU, DRUMUL TEATRULUI SPRE PU­BLIC • RUBRICILE NOASTRE, FAPTUL DI­VERS ; SPORT­ DE PRE­TUTINDENI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Anul XLIV Nr. 10256 Prima ediţie I Marţi 12 august 1975 1­6 PAGINI - 30 BANI trul minelor, petrolului si geologiei, Florea Dumitrescu, ministrul finan­ţelor, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui republicii. A luat parte ambasadorul André Guillabert, care il Însoţeşte pe şeful statului senegalez in vizita sa ne­oficială in ţara noastră. In timpul dineului, care a decurs intr-o ambiantă de caldă prietenie, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Leopold Sedar Senghor au rostit toasturi. Toastul preşedintelui Leopold Sedar Senghor Domnule preşedinte, Aş dori înainte de toate să vă mulţumesc pentru primirea atît de prietenească pe care ne-aţi rezer­vat-o, mie şi delegaţiei care mă însoţeşte. Acordăm o importanţă deosebită politicii de independenţă naţională, de dezvoltare socialistă şi de coo­perare internaţională promovată de Republica Socialistă România. Toate acestea se datoresc condu­cerii dumneavoastră atît de lucide, precum şi virtuţilor poporului ro­mân. Astfel, în acest mod, am pu­tut — urmînd o cură — să văd în acelaşi timp, la faţa locului, dez­voltarea experienţei socialiste. In acest fel am putut să văd expe­rienţa dumneavoastră în domeniul agriculturii, al urbanismului şi al culturii. Ceea ce am văzut confir­mă impresiile pe care le aveam, şi anume că România socialistă este astăzi una dintre ţările care pot să ne servească de exemplu. în această seară, dumneavoastră aţi avut amabilitatea să răspundeţi la întrebările pe care vi le-am adre­sat, care — cite o dată — erau chiar indiscrete. Aţi răspuns cu obiectivitate, neascunzîndu-ne nici dificultăţile, nici greutăţile. Pentru toate acestea vă sunt deosebit de recunoscător. Sunt bucuros să fac anul viitor o vizită oficială în România. Sper că aceasta va oferi pentru ambele noastre ţări­­prilejul de a dezvolta cooperarea dintre ele în toate do­meniile — nu numai în domeniul politic, dar şi în domeniile econo­mic și cultural. Cu aceste gînduri, ridic pa­harul în sănătatea dumneavoastră, urîndu-vă succese în politica dum­neavoastră ! Ridic paharul pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român prieten. AU REALIZAT PREVEDERILE CINCINALULUI • Colectivele ş 11 unități In­dustriale din judeţul Mehedinți au raportat, pînă în prezent, îndepli­nirea mai devreme a sarcinilor ce le-au revenit pe întregul cincinal. Printre cei ce au repurtat acest succes se află muncitorii și tehni­cienii întreprinderii de vagoane „MEVA“, Combinatului de prelu­crare a lemnului şi întreprinderii de confecţii din Drobeta Turnu- Severin, minerii Exploatării carbo­nifere Baia Nouă şi ţesătoarele de la întreprinderea „Cazanele“-Orşo­­va. De altfel, numai colectivele în­treprinderilor amintite au înscris in bilanţul activităţii de pînă acum, peste cotele de plan ale cincinalu­lui, o producţie industrială eva­luată la 740 000 000 lei. (Agerpres).­­ Combinatul de fibre sintetica din Iaşi a îndeplinit, recent, sarci­nile planului cincinal. Se cuvine relevat că, în 7 luni din acest an, au fost fabricate suplimentar 385 tone fire și fibre poliesterice, în­­tr-o gamă diversificată cu Încă 10 articole noi de fire solicitate de In­dustria uşoară. (Manole Corcaci). • Harnicul colectiv de la între­prinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton din Piteşti a raportat, zilele acestea, că a în­deplinit sarcinile cincinalului la pro­ducţia globală şi producţia- mar­fă. Pînă la sfîrşitul anului, muncitorii de aici, in frunte cu comuniştii, s-au angajat să rea­lizeze o producţie suplimentară în valoare de 100 milioane lei, con­cretizată in traverse de beton pentru calea ferată, confecţii me­talice pentru obiective hidroenerge­tice, utilaje de ridicat si transpor­tat. (Gheorghe Cirstea). • Colectivul Fabricii de confecţii din Rîmnicu-Sărat a îndeplinit sar­cinile cincinalului cu 4 luni şi 22 de zile mai devreme. Aplicind cu con­secvenţă în viaţă sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 21—22 iulie a.c., colectivul fabricii a livrat la export, peste prevede­rile cincinalului, confecţii in va­loare de 14,5 milioane lei valută, urmind ca pînă la sfîrşitul acestui an să expedieze beneficiarilor ex­terni produse de aproape 9 milioa­ne lei valută. (Mihai Bâzu). REPORTAJ DIN ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A TARII Ştafeta siderurgiştilor reşiţerii ca d­iacuru tot între meritele profun­de ale partidului, unul din cele mai strălucite este acela al dezvoltării armonioase a tuturor ju­deţelor patriei, propulsa­rea lor spre cotele cele mai înalte ale construc­ţiei fiind rodul descope­ririi şi punerii în valoare a materiilor prime, a bo­găţiilor specifice fiecărei zone, al folosirii întregu­lui potenţial economic şi uman naţional. Siderur­­giştii gălăţeni s-au for­mat la fecunda şi glori­oasa şcoală a Reşiţei şi Hunedoarei. Flacăra a­­cestei eroice şi superbe profesiuni, ca intr-o cursă olimpică de mare anvergură şi viteză, a fost aprinsă la Tirgoviş­­te şi va fi dusă mai de­parte, la Călăraşi. Com­paraţia cea mai frumoasă şi potrivită a acestei pro­funde şi vaste acţiuni de dezvoltare armonioasă a patriei este desigur aceea a fluxului neîntrerupt şi timp oarecare) una din cele mai puternice cen­trale termoelectrice din ţară, în viitorul plan cincinal, la Oţelul Roşu se vor construi o oţelărie electrică, cu o producţie de 500 000 tone oţel pe an, şi un laminor pentru profile speciale, cu o ca­pacitate de 180 000 tone pe an. îşi vor da întîl­­nire aici constructori şi specialişti nu numai de la Reşiţa şi Hunedoara, ci şi de la Galaţi, Roman vital din vasele comuni­cante. Creatorii termo­centralei de la Mintia vor putea fi văzuţi, fără îndoială, şi pe şantierul viitoarei termocentrale ce va fi amplasată la­ Anina şi care, cu cei 990 MW, va fi­­măcar pentru un şi Tîrgovişte, uniţi intr-o strădanie comună, însu­fleţiţi de chemarea ar­dentă a partidului pentru continua înflorire a pa­triei socialiste. Ultimul deceniu, stră­lucit marcat de cele două memorabile evenimente programatice. Congresul al X-lea şi Congresul al XI-lea ale partidului, a însemnat pentru scumpa noastră ţară, pentru toa­te judeţele ei, deci şi pentru locurile mele na­tale. Înscrierea dezvoltă­rii economice şi social­­culturale in acel com­plex de parametri care fac din această perioadă una din cele mai fertile etape din Întreaga noas­tră istorie. Spre a mă re­feri numai la judeţul Ca­raş-Severin şi spre a ilustra prin exemplul său ritmul de dezvoltare economică absolut fără precedent atins în aceşti ani prodigioşi, trebuie să spun că în anul 1974 va­loarea producţiei indus­triale globale în judeţ era cu 25,1 la sută mai mare decit în 1970 şi că, in acest an, însumind 11,3 miliarde lei, ea va de­păşi cu peste 13 la sută producţia anului trecut. Mai trebuie spus că în acest cincinal industria judeţului a realizat peste sarcinile stabilite iniţial, pină acum,­­o producţie in valoare de 1,6 miliar­de lei Numai pe o astfel de temelie solidă şi numai intr-un astfel de ritm inart e cu putinţă ca ţara noastră să recupereze ceea ce s-a pierdut de-a (Continuare în pag. a II-a) Reportaj de Petru VINTILA întrecerea de a constructorilor navali „Producţia de mijloace de transport se va dez­volta cu accent deosebit pe construcţia de nave mi­neraliere şi petroliere de mare capacitate, precum şi pe nave specializate, realizîndu-se, totodată, in tară, intr-o proporţie majorată, instalaţiile ne­cesare pentru echiparea navelor. In cincinalul 1976—1980 producţia internă va asigura circa 90 la sută din necesarul de dotare a flotei maritime de transport a tării". Iată, intr-o formulare clară, condensată — cu­prinsă in Directivele Con­gresului al XI-lea al par­tidului — o sarcină de o deosebită importanţă care revine constructorilor de nave, un întreg program prioritar cu privire la fa­bricaţia navelor cu care va fi dotat, intr-o măsură­­ din ce în ce mai mare, transportul m­aritim­­şi fluvial al ţării. întrecerea constructorilor de nave are, aşadar, obiective pre­cise, care le mobilizează plenar creativitatea şi e­­forturile. Ancheta-sondaj de astăzi, efectuată pe patru şantiere navale ale ţării, acum, in­ preajma măreţei sărbători de la 23 August, îşi propune să evidenţieze rezultate sem­nificative din întrecerea constructorilor de nave — dovezi ale angajării lor totale pentru înfăptuirea sarcinilor trasate la plena­ra din 21—22 iulie a.c. ★ ...La CONSTANTA a început numărătoarea in­versă : in cinstea zilei de 23 August se pregătește lansarea, cu patru luni mai devreme, a celui de-al doilea mineralier de 55 000 tdw. Numele său : „Bocşa". — In prezent se execută montajul puternicului mo­tor de 17 000 C.P., precum şi unele lucrări interioa­re — ne informează tova­răşul Traian Călin, secre­tarul comitetului de par­tid al şantierului naval. Ne-a fost de mare folos experienţa cîştigată la construcţia primului mi­neralier. Am făcut un calcul din care rezultă că la al doilea mineralier economisim circa 500 000 om s ore muncă, echivalen­tul activităţii pe un an întreg a circa 210 munci­tori. — Care este stadiul re­alizării celorlalte nave mari cuprinse in progra­mul de fabricaţie al şan­tierului 7 . Cel de al treilea mi­neralier de 55 000 tdw prinde contur în docul nr. 1. Pînă acum, peste 80 la sută din totalul componentelor navei au fost confecţionate şi a­­samblate, mai mult de 40 la sută din ele fiind deja montata in doc. Angaja­mentul nostru este ca pînă la 15 noiembrie să terminăm montajul supra­structurii şi, pînă la sfir­­şitul anului, să realizăm integral construcţia corpu­lui navei. Am început pregătirile pentru al pa­trulea mineralier — care va fi finalizat în trimes­trul II al anului viitor — şi pentru realizarea pri­mului petrolier românesc de peste 150 000 tdw. (Continuare In pag. a II-a) AUGUST - LUNĂ RECORD PE TOATE ŞANTIERELE Calendarul „la zi“ al unor investiţii cheamă la utilizarea optimă a timpului de lucru IN PAGINA A III-A Valea Motrului 0 productivitate exemplară: 26 tone cărbune pe post Formaţia de mineri coordonată de comunistul Gheorghe Pigui, de la exploatarea carboniferă Lupoaia, a realizat in ultimele două luni — în­tr-un abataj cu front lung, dotat cu un complex mecanizat de fabricaţie românească — un randament mediu pe post de 26 tone, nivel ce întrece cu aproape 50 la sută prevederile de plan, fiind unul dintre cele mai ri­dicate din Valea Motrului. Cei 44 de ortaci ai brigăzii au reușit să extragă in plus, in perioada amintită, aproa­pe 25 000 tone cărbune energetic. (A­­gerpres). ________________________ La invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, luni dimi­neaţa a sosit, într-o vizită oficială de prietenie în tara noastră, Amir Ab­bas Hoveyda, primul ministru al Ira­nului. Premierul iranian este Insotit in această vizită de Aii Reza Bahrami, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Iranului la Bucureşti, Ha­­sanali Mehran, adjunct al ministru­lui pentru probleme economice şi fi­nanciare, Parviz Raji, consilier per­sonal al primului ministru, Hushang Batmanghliteh, director general pen­tru probleme economice in Minis­terul Afacerilor Externe, de alte per­soane oficiale. Pe aeroportul Otopeni, unde erau arborate drapelele de stat ale celor două ţări, au venit in întimpinare primul ministru al guvernului. Manea Mănescu. Ion Păţan, viceprim-minis­­tru al guvernului, ministrul comerţu­lui exterior şi cooperării economice Internaţionale, Traian Dudaş, minis­trul transporturilor şi telecomunica­ţiilor, Constantin Ionescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini­­unelte şi electrotehnicii, E­milian Do­­brescu, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte, al Comitetului de Stat al Planificării, Cornel Pa­coste, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, membri ai conducerii unor ministere, reprezentanţi ai Con­siliului popular­ al municipiului Bucureşti, generali, alte persoane o­­ficiale. Era prezent Alexandru Roabă, am­basadorul României la Teheran. Au fost de faţă membri ai Ambasa­dei Iranului la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi Osman Dervisu, ambasadorul Turciei, şi Sa­yed Sharief, ambasadorul Sudanului la Bucureşti. S-au intonat Imnurile de stat ala Iranului şi Republicii Socialista România. O gardă militară a prezen­­­tat onorul. ★ In aceeaşi zi, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda, a avut o întrevedere cu primul minis­tru al Guvernului Republicii Socia­liste România, Manea Mănescu, în cadrul convorbirii, desfăşurată intr-o ambianţă prietenească, a avut loc un schimb de păreri cu privire la problemele ce vor constitui obiectul convorbirilor oficiala dintre cei doi prim-miniştri. Sosirea în Capitală a primului ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda

Next