Scînteia, august 1975 (Anul 44, nr. 10247-10273)

1975-08-12 / nr. 10256

PAGINA 4 Primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda, soseşte mîine în ţara noastră La invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia, Manea Mănescu, mîine so­seşte într-o vizită oficială de priete­nie în ţara noastră Amir Abbas Ho­veyda, primul ministru al Iranului. Născut la 18 februarie 1919 la Teheran, Amir Abbas Hoveyda şi-a făcut studiile superioare la Univer­sitatea liberă din Bruxelles, obţi­nând licenţa in, drept şi ştiinţe politice. Pregătirea şi-o desăvâr­şeşte, apoi, la Paris, devenind doctor In istorie la Sorbona. Intre alte titluri onorifice, Amir Abbas Hoveyda mai deţine şi pe cel de doctor honoris causa al Universi­tăţii din Clu­j-Napoca. îşi începe, în anul 1942, cariera politică şi diplo­matică, la Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din 1952 pînă In 1954 îndepli­neşte, la Geneva, diverse funcţii pe lingă Naţiunile Unite. Ocupă, în con­tinuare, posturi de răspundere în economia ţării sale. Astfel, în 1958 este membru al Comitetului directo­rilor Societăţii naţionale petroliere iraniene. In martie 1964 intră în gu­vern, deţinând funcţia de ministru al finanţelor. La scurtă vreme, în ia­nuarie 1965, Amir Abbas Hoveyda, personalitate politică marcantă a ţării sale, diplomat de notorietate In­ternaţională, devine prim-ministru al Iranului. Amir Abbas Hoveyda este, de asemenea, secretar general al partidului de guvernămînt, Renaşte­rea Naţională a Iranului (Rastakhiz Mellate Iran). Vizita înaltului oaspete în ţara noastră are loc sub semnul dezvol­tării remarcabile pe care au cunos­cut-o în ultimii ani relaţiile multi­seculare dintre popoarele român şi iranian, pe baza solidă a principiilor independenţei şi suveranităţii naţio­nale, egalităţii in drepturi, neames­tecului în treburile interne, avanta­jului reciproc. Dezvoltarea fructuoasă, pe multi­ple planuri, a raporturilor prieteneşti dintre România şi Iran, dintre po­poarele celor două ţări poartă am­prenta contribuţiei personale, de im­portanţă decisivă, pe care au adus-o întrunirile şi convorbirile dintre şefii celor două state, prilejuite de vizi­tele preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­ Iran, şi vizitele şahin­­şahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, în România. In aceeaşi sferă a dialogului fruc­tuos român­o-iranian s-au înscris şi vizitele precedente in România ale primului ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda. Privită in ansamblu, în formele ei concrete, colaborarea româno-ira­­niană prezintă un tablou bogat şi dinamic, ea desfăşurîndu-se cu suc­ces în toate domeniile, fiind, totoda­tă, un exemplu de conlucrare rodni­că între state cu sisteme social­­politice diferite. Stau mărturie, in acest sens şi importantele documen­te semnate la cel mai înalt nivel, care au aşezat pe o bază stabilă, de lungă durată, relaţiile bilaterale — politice, economice, tehnico-ştiinţi­­fice şi culturale — conferind o di­mensiune tot mai amp­lă legăturilor tradiţionale, cu adinei ,rădăcini isto­rice,­ dintre popoarele român şi ira­­nian-Opinia publică din ţara noastră, care a urmărit îndeaproape, cu inte­res şi satisfacţie, evoluţia raporturi­lor româno-iraniene, precum şi rea­lizările poporului iranian pe calea progresului social, economic, cultural şi tehnico-ştiinţific, salută sosirea la Bucureşti a premierului iranian, urîndu-i un cald şi tradiţional „Bun venit“ în Republica Socialistă Româ­nia, convinsă că vizita sa va aduce o nouă contribuţie la întărirea priete­niei şi dezvoltarea colaborării între cele două ţări şi popoare. ATENA Număr special al revistei „Nea Estia“ consacrat literaturii şi artei române ATENA 9 — Cores­pondentul Agerpres transmite : Prestigioa­sa publicaţie literară greacă „NEA ESTIA“, care apare la Atena, a consacrat in întregi­me ultimul său număr literaturii si artei României. Deschise cu „Ginduri despre artă ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu“, cele o sută de pagini ale revistei cuprind texte alese din lucră­rile cele mai repre­zentative ale unor po­eţi şi prozatori ro­mâni : Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, George Călinescu, Za­­haria Stancu, Mihai Beniuc, Eugen Jebe­­leanu, Virgil Teodo­­rescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Titus Popovici, Fănuş Nea­­gu, D. R. Popescu. Traducerea este semnată de cunoscuţi oameni de litere, ca Iannis Ritsos, Mene­­laos Loudemis, Rita Boumi-Papas, G. D. Hourmouziadis și Cos­tas Asimacopoulos. Sunt publicate, de ase­menea, studii despre proza, poezia, drama­turgia şi artele plasti­ce româneşti. Volumul este ilustrat cu repro­duceri după opere ale lui Constantin Brân­­cuşi, Theodor Palladi, Camil ,Ressu, Corneliu Baba si Alexandru Ciucurencu. In prefaţă, sub titlul „Apropierea popoare­lor balcanice", acade­micianul Petros Haris, directorul publicaţiei, mărturiseşte credinţa sa în rolul important pe care îl poate avea literatura in mai buna cunoaştere si înţele­gere intre popoare. Prin volumul de faţă, datorită textelor scrii­torilor români, înfăţi-­Ş'mnd cu artă aleasa spi­ritualitate a României contemporane, reuşim să cunoaştem autentic un popor din zona Balcanilor — apreciază acad. Petros Haris. 2 Covorul, tractorul şi ecusonul însemnări de călătorie din Iran Au nume seducătoare, melodioase, oraşele persane : Is-fa-han, Şi-raz... Parcă sunt note muzicale, desprinse dintr-o melopee cu dansatoare orien­tale, schiţînd paşi de dans pe imense covoare. Şi Tabriz este dintr-o me­lopee. Şi Tabriz sună frumos. Oraşul pare a se fi cufundat încet, volup­tos, în covorul („de Tabriz“) din care i s-a ţesut legenda. ...Severe lanţuri muntoase, mai înalte decît Carpaţii. In căutarea platoului de aterizare, avionul se strecoară cu prudenţă printre creste, neverosimil de aproape , parcă schi­ază pe pîrtiile abrupte. Oraşul te în­­tîmpină cu o veritabilă explozie de sunete, de culori, de arome. Străba­tem bulevarde şi uliţe largi, flancate de clădiri scunde şi cuminţi, care su­portă cu stoicism vecinătatea sfidă­toare a stejarilor şi platanilor asia­tici (cenar), în jurul bazarului din centru, forfotă de nedescris, tîrgoveţi lăudîndu-şi marfa cu voci sparte, ţă­­rănci tăcute sub vălurile lor de stam­bă şi diftină (ceador), tarabagii care prăjesc chiftele ce degajă o puter­nică aromă de piper, băieţaşi pur­­tînd, acrobatic, prin mulţime tăvi cu ceaiuri fierbinţi comandate de ne­gustorii de mărunţişuri. Şi exact la doi paşi, ca un decor dintr-un cu to­tul alt spectacol, se înalţă, orgolios, sedii ale unor întreprinderi comer­ciale, industriale şi bancare, agenţii de voiaj, placate în faianţă azurie sau marmură neagră, cu uşi ferecate în alămuri. Contrastele spectaculoase, tonurile istorice apăsate şi-au lăsat dintot­­deauna amprenta asupra Tabrizului. Intîi o obscură colonie arabă pe vre­mea califatelor, întemeiată, potrivit legendei, de soţia lui Harun-Al-Ra­­şid ; mai apoi, de-a lungul a trei veacuri, gloria de a fi capitala Per­­siei şi leagănul unei noi sinteze spi­rituale ; aşezare în calea de foc a lui Gingis-Han şi Timur-Lenk; veritabilă metropolă în evul de mijloc, adăpostind, în unele pe­rioade, peste o jumătate de mi­lion de locuitori, iar în altele — aproape pustiită de cutremurele, ciu­ma şi holera ce-şi năpusteau coasa, dintr-o singură lovitură, asupra a zeci de mii de vieţi... Maree istorice succesive, timp de peste un mileniu, care au izbit fără cruţare Tabrizul. Dar el a dăinuit, şi a renăscut succe­siv, datorită uimitoarei sale capaci­tăţi de regenerare, de adaptare la istorie. Anii din urmă l-au supus din nou, pe măsura epocii, unei confrun­tări decisive d­intre statu-quo-ul de t­rg somnolent, rămas la tradiţiona­lele abilităţi artizanale, şi efortul de a-şi descoperi vocaţia industrială. A­­ceasta era răscrucea. Şi acesta era Tabrizul în care, cu vreo cîţiva ani în urmă, a descins un grup de spe­cialişti şi muncitori români. Simbo­lic vorbind, ei au pătruns în oraşul necunoscut la volanul tractorului lor din Carpaţi. Intimplarea este evocată de un monument. Cel mai insolit din isto­ricul Tabriz, iar pentru noi cel mai emoţionant. Pe soclul masiv tronea­ză un vlăstar din dinastia maşinilor româneşti : tractorul „Universal 651“. Citisem şi chiar scrisesem, nu o dată, despre­ necontenitul său voiaj pe glob, marcat de­­ brazdele trase peste tot mai numeroase meridiane şi pa­ralele ; îl urmărisem cu imaginaţia pînă şi în jungla braziliană. Numai în ipostaza de statuie, „clasicizat“, nu l-aş fi bănuit ! Alături, în uzină, totul pare fami­liar, cunoscut : benzile de montaj, ambianţa, expresii româneşti sur­prinse ici şi colo, cîte o inscripţie pe utilajele sosite de sub poalele Tîm­­pei, caligrafia rodajului din jurul ha­lelor noi, curate, cu aerul lor orgo­lios de zidire tînără. Chiar fără a fi expert in „fizionomia industrială“ te izbeşte asemănarea — aproape ome­nească — dintre uzina mamă de la Braşov şi această fiică a ei din Ta­briz. „Salut !“, „Noroc !“ răsună la fel ca acasă şi observi, după numele înscrise pe ecusoanele de pe salope­te, că mulţi dintre cei ce rostesc cu­vintele româneşti sunt iranieni. In­tuind dificultatea vizitatorului de a-l identifica pe fiecare după ecuson, ai noştri se grăbesc să-şi prezinte tova­răşii de muncă iranieni — şi invers. Iar privirea, nuanţa glasului, zîmbe­­tul care însoţesc acest gest protoco­lar, altminteri banal, relevă şi altce­va, mai mult decît un simplu raport de muncă. Mărturisesc, de la pri­ma vedere, preţuirea reciprocă şi prietenia dintre aceşti bărbaţi. îm­preună au descifrat, de pe foi­le de ozalid, proiectele sosite din România. Au deprins persana, au deprins româna, împreună, bi­ruind geruri şi arşiţe, au ridi­cat din temelii „Iran Tractor Tabriz". Pentru unii­­— temelia unui Tabriz industrial şi a unei agriculturi, sub zorile mecanizării, pentru ceilalţi — temelia unei experienţe inedite, a­­ceea de a construi pentru prima oară, la mii de kilometri depărtare de ţară, o uzină de acest gen, de o atît de înaltă tehnicitate. Şi pentru unii şi pentru ceilalţi — temeliile unei ample şi fericite colaborări ce avea să îmbrăţişeze apoi, odată cu anii, mereu mai numeroase domenii, lucrare comună a două popoare bune prietene. Directorul tehnic al uzinei evocă, însoţindu-le de un zimbet nostal­gic, răgazurile de timp petrecute în ţara noastră. „Ghicesc că vreţi să mă întrebaţi care este cea mai vie amintire pe care o păs­trez. Vă răspund ca un inginer elec­tromecanic , ceea ce acum vedeţi şi aici — tractoarele. Mai precis, cola­borarea si ajutorul României in acest domeniu atît de important pentru noi. Altfel, o spun deschis, nu am fi avut «Iran Tractor Tabriz». Suntem foarte mulţumiţi de tot ceea ce am realizat împreună în aceşti ani şi suntem­ foarte optimişti în ce priveşte perspectivele colaborării noastre vii­toare“. Prin Istorie şi­ vocaţie, Tabrizul are asemănări cu vechile tîrguri moldoveneşti, glorioase ex­cetăţi de scaun. Foşti neştiutori de carte, apropiîndu-şi alfabetul tehnicii mo­derne, meşteşugari umili devenind muncitori de înaltă calificare, desti­ne aspirînd la civilizaţie. Un Tabriz în plină metamorfoză, care, fără a-şi pierde faima artizanală, măiestria covoarelor, îşi integrează forţa con­strucţiei de maşini. Chiar dacă nu i-ai cunoscut şi nu aveai cum să-i cunoşti strălucirea trecutului, Tabri­zul de astăzi îţi apare, cînd îl pri­veşti cu ochii bărbaţilor de la trac­toare, un oraş nemaipomenit de fru­mos. Victor VÅNTU în atelierul-şcoala al uzinei de tractoare După Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa Aprecieri, declaraţii, poziţii SOFIA 9 (Agerpres). — Biroul Politic al C.C. al P.C. Bulgar, Con­siliul de Stat şi Consiliul de Mi­niştri ale R. P. Bulgaria au apreciat rezultatele Conferinţei pentru secu­ritate şi cooperare în Europa drept o cucerire istorică a popoarelor con­tinentului, avînd o uriaşă importan­ţă internaţională. Conferinţa, ale că­rei rezultate se datoresc eforturilor comune ale participanţilor, a elabo­rat un sistem de obligaţii moral-po­­litice a căror respectare va duce la întărirea păcii şi securităţii in Eu­ropa, apreciază conducerea de partid şi de stat bulgară, care îşi exprimă încrederea că toate statele semna­tare ale Actului final de la Hel­sinki vor depune eforturile necesare pentru înfăptuirea deplină a hotărî­­rilor adoptate. Se relevă, totodată, că R. P. Bul­garia va continua să militeze pentru afirmarea destinderii, pentru înţe­legere reciprocă şi cooperare în zona Balcanilor, in Europa şi în întreaga lume. BONN 9 (Agerpres). — La Düssel­dorf s-au desfăşurat lucrările unei plenare a conducerii Partidului Co­munist German. In cadrul plenarei, vicepreşedintele partidului, Herman Gautier, a prezentat un raport privind „sarcinile Partidului Comunist Ger­man in legătură cu aplicarea in poli­tica internă şi externă a Republicii Federale Germania a hotărîrilor Con­ferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa, în lupta pentru destinde­rea încordării militare şi dezarmare." Direcţiunea P.C. German a adresat un apel populaţiei Republicii Fede­rale Germania la acţiuni comune pen­tru transpunerea în viaţă a principii­lor formulate în documentele finale ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. ★ LARG SPRIJIN CERERILOR R. D. VIETNAM Şl REPUBLICII VIETNAMULUI DE SUD DE INTRARE IN O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 9 (Agerpres). — Consiliul de Securitate al O.N.U. şi un organ subsidiar al său — .Co­mitetul pentru admiteri — dezbat de cîteva zile problema admiterii de noi membri, procedură ce are loc de obi­cei în perioada care precede deschi­derea sesiunii Adunării Generale. Sunt analizate — în prezent — cere­rile de intrare in Organizaţia Na­ţiunilor Unite prezentate de Repu­blica Democrată Vietnam, Republica Vietnamului de Sud şi Coreea de Sud. Hotărîrea propriu-zisă asupra admiterii de noi membri ţine, potri­vit regulamentului O.N.U., de com­petenţa Adunării Generale, care ana­lizează însă cererile în urma reco­mandării Consiliului de Securitate. Consiliul de Securitate a exami­nat, separat, cererile prezentate de R.D. Vietnam şi Republica Vietna­mului de Sud, pe de o parte, şi a Coreei de Sud, pe de altă parte. Pri­mele două cereri au fost înscrise pe ordinea de zi a Consiliului de Secu­ritate (întrunind 14 voturi favorabi­le şi o abţinere), în timp ce cere­rea prezentată în mod ilegal de Co­reea de Sud a fost respinsă, neavind sprijinul a cel puţin 9 din cei 15 membri. Conform procedurii, Consiliul de Securitate a transmis cererile R. D. Vietnam şi Republicii Vietnamului de Sud Comitetului pentru admiteri al consiliului. Dezbaterile şi votul în cadrul comitetului au consemnat însă, de astă dată, opoziţia repre­zentantului Statelor Unite, care a de­clarat că Statele Unite vor uza de dreptul lor de veto cind vor fi supu­se la vot cererile R.D. Vietnam şi Republicii Vietnamului de Sud, dacă nu se asociază problema admiterii in O.N.U. a R.D. Vietnam şi Republicii Vietnamului de Sud de cea a Coreei de Sud. Purtătorii de cuvînt ai Ca­sei Albe şi Departamentului de Stat au afirmat intenţia S.U.A. de a blo­ca în Consiliul de Securitate cererile vietnameze. Comitetul de coordonare al grupu­lui „celor 77“ de state nealiniate a dat publicităţii o declaraţie în care apreciază că atitudinea Statelor Uni­te „contravine voinţei clar exprima­te de majoritatea copleşitoare a opi­niei internaţionale şi adresează un apel statelor nealiniate, ca şi tutu­ror celorlalte ţări, să ia atitudine în favoarea dreptăţii şi păcii şi să spri­jine cererile de intrare în O.N.U. ale R.D. Vietnam şi Republicii Vietnamu­lui de Sud“. Totodată, ambasadorul Nguyen Van Luu (R.D.V.) şi Dinh Ba Thi (R.V.S.), observatorii acestor state pe lingă O.N.U., au dat publicităţii un comu­nicat comun in care se afirmă că cele două republici vietnameze „sunt dispuse să stabilească relaţii norma­le cu Statele Unite pe baza Acordu­lui de la Paris privind Vietnamul şi să dezvolte relaţii de prietenie între popoarele respective“. De asemenea, comunicatul declară că „guvernul a­­merican continuă în mod deliberat politica ostilă faţă de poporul vietna­mez şi va trebui să poarte întreaga răspundere pentru aceasta“. Conferinţa naţională a P. C. din Venezuela CARACAS 9 (Agerpres). — La Ca­racas se desfăşoară lucrările celei de-a Vil-a Conferinţe naţionale a Partidului Comunist din Venezuela. In cuvîntarea rostită la deschiderea conferinţei, Jesus Faria, secretar ge­neral al P.C. din Venezuela, a arătat că partidul sprijină intenţia guver­nului de a naţionaliza industria pe­trolieră. Vorbitorul a chemat pe co­muniştii venezueleni să lupte activ pentru dezvoltarea economică a ţării, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Secretarul general al P.C. din Venezuela a subliniat însemnătatea deosebită a sarcinii de a consolida unitatea co­muniştilor din ţările Americii La­tine in lupta antiimperialistă. Referindu-se la alte aspecte ale si­tuaţiei internaţionale, Jesus Faria a dat o înaltă apreciere rezultatelor Conferinţei pentru securitate și coo­perare în Europa. PORTUGALIA Prima reuniune a noului cabinet Adoptarea unor măsuri de naţionalizare LISABONA 9 (Agerpres). — Noul guvern provizoriu al Portugaliei a hotărît trecerea sub controlul statu­lui a şantierului naval „Setenave“, al doilea ca mărime din ţară, a unei companii de transport şi navigaţie şi a altor firme. Hotărîrea a fost luată în cadrul primei reuniuni a guver­nului, desfăşurată în noaptea de vineri spre sîmbătă. Şantierul „Setenave", din portul Setubal, aparţinea marelui complex industrial „Compannia Uniao Fabril" (C.U.F.), ale cărei proprietăţi au fost, parţial, naţionalizate anterior. După cum se ştie, măsurile de na­ţionalizare adoptate în Portugalia au vizat, în luna martie, marile bănci şi companiile de asigurări, urmate de întreprinderile de electricitate, side­rurgice, căile ferate, compania de transporturi aeriene T.A.P., firmele petroliere şi două companii de navi­gaţie. Un comunicat dat publicităţii la încheierea şedinţei guvernului re­levă că a fost evidenţiată necesita­tea de a se continua transpunerea în practică a programului de naţio­nalizări, care preconizează trecerea sub controlul public a şantierelor na­vale, a minelor, industriei tutunului, cimentului, construcţiilor, industriei celulozei şi îngrăşămintelor chimice, industriei farmaceutice. Totodată, membrii noului guvern au declarat că doresc să menţină o colaborare strînsă cu directoratul mi­litar pentru guvernarea țării, alcă­tuit din preşedintele Portugaliei, ge­neralul Francisco da Costa Gomes, generalul Vasco Gongalves și gene­ralul Otelo Saraiva de Carvalho. Suspendarea a ai Consiliului LISABONA 9 (Agerpres). — Direc­toratul executiv al Consiliului Revo­luţiei din Portugalia a hotărît sus­pendarea din funcţie a nouă dintre ofiţerii membri ai consiliului, care au semnat aşa-numitul „document Melo Antunes“ (după numele fostu­lui ministru de externe — n.red.) — relatează agenţia portugheză A.N.I. „Documentul Melo Antunes“ conţi­ne unele idei care nu corespund cu politica de transformări revoluţio­nare, democratice, promovată de Mişcarea Forţelor Armate şi guver­nul portughez. In urma unei reu­niuni a Directoratului executiv al Consiliului Revoluţiei, care a avut loc sîmbătă dimineaţa, preşedinţia Republicii a dat publicităţii un co­municat în care este anunţată Hotă­ nouă membri Revoluţiei Cîrea privind eliberarea din funcţie a celor nouă ofiţeri din consiliu, făcîndu-se precizarea că aceştia au primit ordin să se prezinte la statele majore ale armelor de care aparţin, pentru a primi, ulterior, alte însăr­cinări. Cei nouă ofiţeri suspendaţi din consiliu sunt Melo Antunes, Vitor Crespo, Vitor Alves, Vasco Correia Lourenco, Jose Bernardo do Canto e Castro, Costa Neves, Manuel Ribeiro Franco Charais, Pezarat Correia şi Sousa e Castro. In cursul dimineţii de sîmbătă, precizează agenţia France Presse. Di­rectoratul executiv al Consiliului Re­voluţiei a organizat o reuniune la­ care au participat şefii de stat major al celor trei arme. NAGASAKI Apel pentru înfăptuirea dezarmării nucleare TOKIO 9 — Corespondentul A­­gerpres transmite : Oraşul Naga­saki a comemorat, sîmbătă, 30 de ani de la bombardamentul atomic in care şi-au pierdut viaţa aproxi­mativ 70 000 de oameni. La mani­festările desfăşurate in memoria victimelor bombardamentului ato­mic de la 9 august 1945 au partici­pat peste 12 000 de persoane, in­clusiv reprezentanţi ai diferitelor organizaţii antinucleare japoneze şi ai oraşului Hiroşima. Primarul oraşului Nagasaki, Yoshitake Morotani, a dat citire Declaraţiei păcii, care lansează un apel pentru pace şi cheamă la re­alizarea dezarmării nucleare. In aceeaşi zi s-au desfăşurat lu­crările sesiunii de la Nagasaki a celei de-a XXI-a Conferinţe inter­naţionale Împotriva bombelor ato­mice şi cu hidrogen, organizată de Consiliul japonez împotriva bom­belor atomice și cu hidrogen-Gen­­suikyo. agenţiile de presă transmit Schimbare la municipa­litatea din Napoli. După Tori­­no, Florenţa şi Milano, demo­­crat-creştinii italieni au pierdut vineri un nou post important în reţeaua municipalităţilor din ţară, prin alegerea în funcţia de pri­mar al oraşului Napoli a republica­nului Giuseppe Galazzo. El înlocu­ieşte în acest post pe reprezentantul Partidului democrat-creştin, Bruno Milanesi. Partidul democrat-creştin continuă să facă parte din Consiliul municipal , cu 24 de consilieri, faţă de cei 27 ai Partidului comunist, dar el înregistrează o nouă înfrîngere morală, după cum apreciază agenţia France Presse, pierzînd pentru pri­ma dată după al doilea război mon­dial postul de primar al „capitalei Sudului“. Ţările nealiniate vor inclu­de in curînd Republica Panama, care va adera ca membru cu drepturi de­pline la acest grup, cu prilejul apro­piatei reuniuni ministeriale a neali­niaţilor, ce va fi găzduită între 24 şi 29 august de capitala peruană , in­formează agenţia Prensa Latina, re­­luind o declaraţie a şefului guver­nului panamez, Omar Torrijos. A­­cesta a menţionat că ţara sa va de­veni, astfel, cel de-al patrulea stat latino-american care face parte din acest grup, alături de Cuba, Peru şi Argentina. Mişcarea antiapartheid din Marea Britanie a organizat o manifestaţie de protest împotriva practicilor rasiste din Rhodesia. O delegaţie a manifestanţilor a remis Foreign Office-ului textul unei scri­sori deschise prin care cer guver­nului britanic să intervină energic pentru apărarea drepturilor deţinu­ţilor politici aflaţi în închisorile rhodesiene. Documentul este semnat de numeroşi oameni politici, lideri sindicali, de personalităţi ale vieţii Ştiinţifice şi culturale. In sprijinul măsurilor progresiste luate de actualul gu­vern al ţării, condus de Forbes Burn­ham, s-a pronunţat fostul prim-mi­nistru al Guyanei, Cheddi Jagan, care a anunţat că partidul său — Partidul Popular Progresist — va a­­corda o deplină aprobare acţiunilor concrete pe calea independenţei eco­nomice a ţării. Guvernul norvegian * ■­probat preluarea filialei din Norve­gia a companiei engleze „British Pe­troleum“. Parlamentul de la Oslo ur­mează să se pronunţe definitiv în această problemă la 20 noiembrie. Recolta de cereale a state­­lor membre ale Pieţei comune ur­mează să scadă anul acesta, din cau­za umidităţii excesive a solului, la 101—102 milioane tone cereale, a a­­nunţat Oficiul de statistică al C.E.E. Recolta de cereale realizată anul trecut în aceste ţări a fost de 108 milioane tone. O declaraţie a ministrului de externe turc. Intr un in­­terviu acordat agenţiei naţionale „Anatolia“, ministrul de externe, Ihsan Sabri Caglayangil, s-a referit la concepţia politică a Turciei în ce priveşte relaţiile cu ţările socialiste, declarind : „Guvernul nostru doreşte să întărească relaţiile sale cu toate ţările socialiste. El nu consideră că deosebirea de regim împiedică ţările să coopereze“. Convorbiri chino-birma­jje­ La Pekin au avut loc convorbiri între Ciao Kuan-hua, ministrul a­­facerilor externe al R. P. Chineze, şi U Hla Phone, ministrul de externe al Birmaniei. Cei nouă ofiţeri ai arma­tei spaniole arestaţi recent au fost învinuiţi de autorităţile mili­tare de „complot in vederea unei rebeliuni“. După cum relevă A.F.P., „cazul ofiţerilor arestaţi pare să fi pus capăt mitului­­ întreţinut cu grijă in ultimul timp de către gu­vern şi de către şefii militari — al unităţii de monolit a forţelor ar­mate.“ Pentru combaterea tero­rismului, Guvernul japonez va e­xamina problema convocării unei conferinţe internaţionale pentru ela­borarea unei convenţii privind com­baterea acţiunilor teroriste — a a­­nunţat, la Tokio, secretarul cabinetu­lui nipon. Greva la „Alitalia". Majo­ritatea piloţilor companiei aeriene „Alitalia" au intrat intr-o grevă de o săptămînă. Greviştii cer îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Mai mult de jumătate din cursele companiei italiene au fost anulate. IRLANDA DE NORD Intilnire a reprezentanţilor grupărilor rivale LONDRA 9 — Corespondentul nos­tru transmite : La Belfast a început o serie de întilniri şi convorbiri între reprezentanţii partidelor Unionist şi Social-Democrat şi Laburist, repre­­zentind cele două comunităţi — pro­testantă şi catolică — din Irlanda de Nord, în cadrul cărora urmează să se „pregătească viitoarele dezbateri din Convenţia constituţională“. Zia­rul „Financial Times“ consideră că este vorba de „convorbiri cruciale, menite să asigure succesul Conven­ţiei constituţionale". Convorbirile vor continua săptă­­mîna viitoare. Este pentru prima dată cînd, după cum scrie ziarul „Daily Telegraph“, „se face o încer­care serioasă de a se mişca lucrurile din punctul mort“. Intr-adevăr, în­­tilnirea de la 8 august a fost prima de acest fel în care reprezentanţii Partidului Unionist protestant au stat de vorbă faţă în faţă cu repre­zentanţii Partidului Social-Democrat şi Laburist care exprimă punctele de vedere ale catolicilor. Convenţia con­stituţională urmează să-şi reia lu­crările la 19 august, pentru a găsi o formulă de guvernare a provinciei acceptabilă ambelor comunităţi. Pentru a sublinia dificultăţile cu care este confruntată Irlanda de Nord, agenţiile de presă menţionea­ză că, în noaptea de vineri spre sîm­bătă, in provincie au avut loc noi incidente sîngeroase cu ocazia împli­nirii a patru ani de la introducerea internărilor fără judecată. SCÎNTEIA - duminică 10 august 1975 Di Mimim­ e GREENWICH LA 300 DE ANI. Renumitul ob­servator astronomic Greenwich şi-a sărbătorit, recent, 300 de ani de existenţă. El a fost con­struit în 1675, cînd flota Marii Britanii deţinea supremaţia pe mările şi oceanele lumii şi cînd se resimţea acut nevoia de mij­loace exacte pentru determina­rea coordonatelor geografice. In 1714, John Harrison a construit primul cronometru marin de precizie. Apoi, in 1884, locali­tatea Greenwich a fost aleasă drept punct de trecere a meri­dianului zero, moment ce a marcat, totodată, începutul a­­nunțării „orei Greenwich“. Din cauza poluării, a deselor înno­­rări, în 1948 observatorul a fost mutat la nord de localitatea Eastbourne. Dar și aici el și-a păstrat vechiul nume. Fostele clădiri ale observatorului sunt folosite astăzi drept muzeu. • CONVORBIRI TE­LEFONICE LIMITATE. Pasiunea italienilor de a purta discuţii îndelungate la telefon creează mari dificultăţi centra­lelor din Roma. Din totalul de 944 000 linii telefonice, cire nu­mără capitala italiană, doar 7 la sută pot fi utilizate concomi­tent. De aceea, Societatea ita­liană de telefoane a hotărît să introducă, incepînd cu anul vi­itor, o taxă sporită de 37 lire pentru o convorbire limitată la... I 3 minute. 0 REÎNTOARCEREA LA VIAJA PAȘNICĂ. Long Binh, una din cele mai mari ba­ze militare pe care S.U.A. le a­­veau în Vietnamul de sud, se transformă într-o pașnică loca­litate rurală. După cum scriu ziarele din Saigon — „Oraşul Ho Şi Min“, trecerea „pe picior de pace“ a acestei baze va nece­sita şase luni, urmînd a fi folo­sită munca voluntară. Materia­lele diverselor instalaţii şi clă­diri vor fi folosite pentru con­strucţia caselor, iar teritoriul aferent fostei baze va fi trans­format în teren arabil. Se pre­vede ca noii locuitori ai satului sa stringă, la sfirşitul anului, prima lor recoltă. • SVIATOSLAV RICH­TER, PICTOR. Talentul de pictor al celebrului pianist so­vietic Sviatoslav Richter era cu­noscut şi apreciat, pînă acum, doar de prietenii apropiaţi, din cauza refuzului său de a-şi su­pune aprecierii publice rezulta­tele „pasiunii sale de dumini­că“. In cele din urmă, a cedat totuşi insistenţelor prietenilor, astfel că, in prezent, 50 de pic­turi in ulei, acuarele, guaşe şi desene purtînd semnătura sa sunt expuse — cu mult succes — în cadrul unei expoziţii orga­nizate în oraşul Tbilisi. • DROJDIE DE BERE­­ ÎMPOTRIVA ACNEEI. Un medic vest-german, Clara Man­­drella, din München, a descope­rit de curând un preparat care dă rezultate bune în combaterea acneei, boală de piele care îi afectează mai ales pe adoles­cenţi. Preparatul, alcătuit pe bază de drojdie de bere, s-a dovedit deosebit de eficient împotriva acneei. Se pare că acţiunea medicamentului se ba­zează pe o îmbunătăţire a acti­vităţii intestinale, influenţînd pozitiv metabolismul. • MACARAUA VIITO­RULUI î­n cadrul celei de-a doua Conferinţe internaţionale in probleme aerospaţiale, ce se desfăşoară la Vancouver, în Ca­nada, tehnicienii de la firma americană „Goodyear aerospace corporation“ au prezentat pro­totipul unui nou aparat de zbor care reprezintă o combinaţie în­tre elicopter şi dirijabil. Noul vehicul, despre care mulţi teh­nicieni afirmă că prefigurează macaraua viitorului, poate ridi­ca şi transporta pe o distanţă de circa 380 kilometri o încăr­cătură de 80 tone. în rezervoa­rele aparatului poate fi înmaga­zinată o cantitate în jur de un milion metri cubi de heliu, iar manevrele sunt efectuate cu a­­jutorul unor rotoare de elicop­ter. • NOUL TEATRU NA­TIONAL DIN LONDRA. ■ Mult aşteptata şi mereu amîna­­ta inaugurare a noii clădiri a Teatrului Naţional din Londra a fost fixată acum pentru sfîr­­şitul acestui an. Spectacolul inaugural va cuprinde, bineîn­ţeles, o piesă ,de Shakespeare, şi anume „Hamlet“. In rolul ti­tular va apărea celebrul actor britanic Albert Finney, cunoscut şi publicului nostru din apari­ţiile sale pe marele ecran. • CONTRABANDA CU... PAPAGALI. Creşte­rea vertiginoasă a preţurilor la animalele şi păsările caracteris­tice faunei australiene pe piaţa occidentală a determinat apa­riţia unui mare număr de con­trabandişti pe insula-continent. Recent, la Melbourne a avut loc un mare proces intentat unuia din cei mai abili contrabandişti de... papagali, prins în flagrant delict. In prezent, numeroşi oa­meni de afaceri din Australia se „reprofilează“ pe comerţul — adesea ilicit — cu animale şi păsări specifice continentului, împiedicînd în bună măsură ac­ţiunile de ocrotire a faunei. • UN RECHIN ALB, lung de 4,62 metri şi cîntărind 1088 kg, a fost pescuit în lar­gul coastei Los Angeles-ului. Este cel de-al treilea exemplar gigant din această specie cap­turat în California. Cel mai mare rechin alb cunoscut a fost prins la țărmul Australiei in a­­nul 1969. El măsura 5.13 metri și cîntărea 1 tonă și 208 kg. REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa Scintei. Tel. 17 60 10. 0 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din Intreprinderi «­ Institut«. Din străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM — Departamentul export-import presă, Bucureşti, Calea Grivitei nr. 04—66 p.O.B. — 2001, telex 1 011631. Tiparul 1 Combinatul Poligrafie CASA SCINTEU 60 366

Next