Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)
1975-09-02 / nr. 10274
Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. în ziua de 1 septembrie 1975 a avut loc la Comitetul Central al partidului o consfătuire de lucru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, directorii generali ai direcţiilor agricole judeţene, cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi alţi activişti de partid şi de stat. Au fost dezbătute măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă, în lumina Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 august a.c. în cadrul şedinţei au luat cuvîntul numeroşi vorbitori care au scos în evidenţă rezultatele obţinute pînă în prezent, şi îndeosebi măsurile adoptate pentru asigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrărilor agricole în concordanţă cu indicaţiile conducerii partidului, în încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidului a subliniat pe larg în cuvîntul său măsurile care se impun a fi luate în spiritul recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, în vederea asigurării bunei organizări a întregii activităţi de producţie în agricultură, pentru strîngerea şi depozitarea întregii recolte, la timp şi fără pierderi, realizarea integrală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în condiţii optime a campaniei de toamnă. In conformitate cu legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură, trebuie acţionat cu hotărîre pentru realizarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, desfăşurîndu-se totodată o vastă şi temeinică muncă politică, care să conducă la mobilizarea tuturor forţelor, a organizaţiilor de partid, de sindicat, de tineret, a membrilor cooperatori, a întregii ţărănimi. In cadrul problemelor abordate de secretarul general al partidului, un loc important l-au avut cele privind strîngerea, transportarea şi depozitarea recoltei. Trebuie luate toate măsurile pentru a nu admite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi cooperatist, ci întreaga agricultură. Să se stabilească concret, pe tarlale, pe loturi, pe echipe, măsuri corespunzătoare, în funcţie de starea fiecărei culturi, pentru strîngerea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţii, a întregii producţii de porumb, floarea-soarelui, de sfeclă de zahăr, cartofi, manifestîndu-se un înalt spirit gospodăresc. Relevîndu-se că există toate condiţiile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectorului zootehnic, s-a arătat că trebuie acordată toată atenţia strîngerii şi depozitării în mod corespunzător a fîneţelor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor furajere, în cadrul concluziilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de asemenea, măsurile care trebuie luate pentru strîngerea la timp a legumelor, pentru asigurarea materiei prime necesare industriei, cît şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza forţele şi mijloacele necesare pentru recoltarea, preluarea, conservarea şi valorificarea superioară a întregii producţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidului s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigurarea tuturor condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari în anul 1976. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsurile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transportului şi încorporării în sol a întregii cantităţi de îngrăşăminte, pregătirii terenului pentru însămînţările de toamnă, încheierii în cel mai scurt timp a acţiunii de asigurare, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesitatea folosirii corespunzătoare a bazei materiale existente, pentru ca întregul parc, de maşini şi utilaje să execute la cel mai înalt nivel lucrările agricole. In cadrul cuvîntării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit pe necesitatea bunei organizări, instaurării unei discipline ferme în agricultură, relevînd în acest sens că atît Uniunea naţională, cît şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe radical stilul de muncă, să acţioneze ca adevăraţi organizatori ai producţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea în agricultură să se desfăşoare într-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orare precise de activitate, aşa cum se procedează în industrie şi în alte sectoare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid,consiliile populare trebuie să acţioneze cu fermitate pentru ca la muncile agricole să participe toţi cetăţenii satelor, inclusiv cadrele de conducere şi alţi angajaţi din comună, elevii şi cadrele didactice, astfel încît întreaga populaţie a localităţilor rurale să-şi aducă contribuţia la buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Este necesar, de asemenea, a subliniat secretarul general al partidului, ca, pe baza recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, comandamentele judeţene şi comunale să-şi îndeplinească rolul de organizatori ai campaniei agricole de toamnă, să controleze modul în care se aplică în viaţă măsurile luate, să asigure îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor stabilite de conducerea partidului. Secretarul general al partidului a relevat că agricultura dispune de forţele necesare, că există toate posibilităţile pentru realizarea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor pe care le pune în prezent partidul în faţa lucrătorilor ogoarelor, a organizaţiilor de partid, pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru executarea tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. IN ZIARUL DE AZI: • PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII, activitate intensă, subordonată unui scop precis: RESPECTAREA TERMENELOR • Rubricile noastre: în confruntare : scrisori și răspunsuri ; sport; faptul divers ; PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! Anul XLV Nr. 10 274 Prima ediţie I) Marţi 2 septembrie 1975 16 PAGINI — 30 BANI Noi capacităţi industriale in circuitul productiv FABRICA DE PAL DE LA NEHOIU La Nehoiu, localitate buzoiană in plin proces de urbanizare, a fost construit un nou obiectiv industrial. Este vorba de o fabrică de PAL, care, potrivit proiectelor, va produce, începînd cu ultimul trimestru al anului in curs, 5 500 tone PAL pe an şi va utiliza, ca materie primă, resturile din lemn rezultate din procesul tehnologic al unităţilor de industrializare şi de mobilă din localitate. DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII TEXTILE „PROLETARULDIN BACAU Aflată în plin proces de dezvoltare şi modernizare, Întreprinderea textilă „Proletarul“ din Bacău beneficiază de o nouă capacitate de producţie, cu un potenţial de 430 000 mp ţesături pe an. CU PRILEJUL CELEI DE-A XXX-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII DEMOCRATE VIETNAM Tovarăşului TON DUC THANG Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului LE DUAN Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Tovarăşului TRUONG CHINH Prim-ministru al Guvernului Republicii Democrate Vietnam în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, Guvernului Republicii Democrate Vietnam şi poporului frate vietnamez caldele noastre felicitări şi cele mai bune urări cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Încununare a luptei Îndelungate şi grele desfăşurate de poporul vietnamez, sub conducerea partidului său comunist, pentru eliberare naţională şi socială, victoria revoluţiei din august şi crearea Republicii Democrate Vietnam au pus capăt dominaţiei imperialiste şi colonialiste, exploatării şi asupririi feudale, au deschis perspectiva unor profunde prefaceri revoluţionare şi a unor ample transformări înnoitoare pe pămîntul străvechi al Vietnamului, a dezvoltării libere şi independente a naţiunii vietnameze pe calea socialismului. De atunci, poporul din Republica Democrată Vietnam, animat de spirit patriotic şi revoluţionar, s-a angajat cu toate forţele în opera de edificare a noii orînduiri, ducind, în acelaşi timp, o luptă hotărită pentru salvgardarea cuceririlor sale revoluţionare, pentru apărarea fiinţei naţionale, a independenţei şi suveranităţii patriei împotriva agresiunii imperialiste. Partidul Comunist Român, Guvernul Republicii Socialiste România, întregul nostru popor, situindu-se neabătut pe poziţiile internaţionalismului socialist, şi-au exprimat permanent simpatia şi solidaritatea faţă de munca însufleţită a harnicului popor vietnamez şi succesele sale în construcţia socialistă, a acordat permanent întregul sprijin material, moral, politic şi diplomatic luptei sale drepte pină la victoria finală. Salutind cu deosebită satisfacţie victoria istorică a po-porului vietnamez, care constituie o contribuţie remarcabilă la cauza luptei popoarelor împotriva politicii imperialiste, de dominaţie, inegalitate şi dictat, vă asigurăm, dragi tovarăşi, că întregul nostru popor va fi şi un viitor, cu aceleaşi sentimente de prietenie şi solidaritate, alături de poporul vietnamez şi îi urează sincer noi succese in opera sa de reconstrucţie, de edificare a socialismului in Republica Democrată Vietnam, în eforturile sale de dezvoltare a ţării pe calea progresului economic şi social, de înfăptuire a reunificării patriei. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fermă că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi tarile noastre, dintre popoarele român şi vietnamez se vor amplifica şi întări continuu, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste if România MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Instantaneu din bătălia recoltei. Din Insula Mare a Brăilei porumbul este expediat cu şlepul către bazele de recepţie. (Citiţi, în pag. a lll-a, reportatul-ancheta „Strânsul recoltei, transportul şi depozitarea — în flux neîntrerupt“) REPORTAJ BÎ ACTUALITATEA SfflMISÎĂ A IARII I In iarna anului 1971, maistrul Alexandru Dumitrescu era trimis de partid să ajute la edificarea, la Timişoara, a unei noi întreprinderi de aparate electrice şi de măsurat, unică, in felul ei, in ţară. Acest bărbat robust venea în Banat cu o experienţă nici măcar bănuită de către unii. La 21 de ani, pleacă din Galaţiul natal spre Hunedoara, pe un şantier naţional, ajungînd, în cele două decenii, un om de bază in construcţia siderurgică românească. De munca acelor ani se leagă noile baterii de cocs hunedorene, mărirea capacităţii furnalelor 4 — 5 — 6 — 7 — 8, la minorul Bluming, cuptorul Siemens Martin nr. 2 şi... Steaua Republicii care străluceşte pe pieptul maistrului... Poposea deci, în iarna anului 1971, la Timişoara, să ajute la edificarea unei fabrici prea puţin cunoscute şi pentru el. „Biroul“ de început al I.A.E.M.-ului timişorean se constituia dintr-o singură cămăruţă, lingă gara de nord. Directorul, inginerul Savin Dragoliub, îşi avea „sediul“ într-un „Moskvici“, unde semna şi hîrtiile trebuincioase. ..Fabrica“, situată, deocamdată, pe un cîmp gol, spre sud-estul oraşului, care avea să devină apoi o renumită platformă industrială, se rezuma la doi stilpi de beton şi la nişte gropane şi movile de pămint. Dar utilajele soseau. Sub cerul liber s-au improvizat nişte corturi pentru a le feri de ploi. Cei trei dinţii, directorul, Dragoliub, un inginer cu o gindire tehnică curajoasă şi un spirit de organizare dinamic, maistrul Dumitrescu şi inginerul Emanoil Tărîlă, cu investiţiile, se urcau pe mormanele de pămint, priveau în stingă, priveau in dreapta şi spuneau arătind locurile goale : ,,Acolo va fi hala cutare. Dincolo, hala cutare“. Primul atelier a fost învelit cu polietilenă. Acolo s-au fabricat cele dinţii dispozitive de sculărie. Apoi au apărut primii muncitori la primele două formaţii de lucru. Dar aceşti muncitori (de fapt, primele fete ale I.A.E.M.-ului) au fost nevoiţi să se califice la Electromagnetica din Bucureşti. Cele dinţii fete specializate în aparatură electrică de măsurat au fost şi primii specialişti. Asimilarea noilor produse se făcea din mers. Se crea, pe un loc gol, o nouă fabrică, o nouă comunitate. Cu noi meserii. Cu noi produse. Cu o nouă tehnologie. Şi a fost nevoie de circa trei ani pentru a fi trecute toate aceste trepte de încercare. Să ridici o fabrică, să-l constitui propria biografie, cu oameni formaţi din mers, n-a fost o bagatelă. Să faci ca fete, străine de aparate complexe electrice, să poată discuta acum la amănunt probleme privind îmbunătăţirea producţiei, asta n-a fost o joacă. Acest salt, material şi de conştiinţă, rărbine şi azi, pentru maistrul Dumitrescu, un prilej de mindrie profundă şi de atentă meditaţie. M ...Fetele acestea sunt la virsta viselor. A dragostei. A maturizării carierei. Sint lavîrsta prieteniei. Sint la virsta însuşirii temeinice a unei meserii pentru toată viaţa. Ele sint fete pe care te poţi bizui. Inimi curate. Fiinţe vesele. Suflete apropiate. învaţă, adeseori, singure, să se controleze in muncă. Să participe, cu spiritul critic, la împlinirea muncii lor, a fabricii şi a vieţii lor. Fetele, aici la I.A.E.M., de fapt, ime creează şi ele propria lor biografie... S-o luăm, de pildă, pe Erika Junker. E absolventă de liceu. De loc, din Teremia. O colegă i-a arătat prospecte, fotografii ale unei fabrici care lua naştere in Timişoara anului 1971. Erika a conchis că va avea o meserie frumoasă şi s-a decis să vină la I.A.E.M. După calificarea post-liceală, de 12 luni, la „Electromagnetica“, a făcut parte din prima promoţie de specialiste. A ajuns şefă de formaţie. A ajuns sămi constituie o biografie. Un om, cunoscut de copil, din satul de baştină, i-a de- venit tovarăş de viaţă. Vermeşan Virginia (Galanton, după numele de fată), născută pe meleagurile Botoşaniului, a poposit în Timişoara pentru a da examene la Filologie. Cele patru sutimi lipsă la medie au făcut să nu fie admisă. Fire echilibrată, sensibilă, stăpină pe ea — avînd suficient de bine întipărit în suflet îndemnul de a nu se da bătută — citind un ziar de I.A.E.M., a intrat la noua întreprindere timișoreană. După opt luni de calificare la locul de muncă a ajuns o muncitoare model. Şi, nu peste mult, şefă de formaţie. Toate fetele au vrut-o ,.şefa“ lor. In ambianţa fabricii, crescută aici, trăită aici, a ajuns să-şi compună şi mica ei biografie, formînd, alături de soţ, un băiat serios, vopsitor-zugrav, un cuplu de tineri căsătoriţi pentru care viaţa se deschide cu marele ei evantai de speranţe şi de îndemnuri... Sau firava Stan Gerlinde, firmind o şcoală profesională de pe lingă uzina ..Electromotor“, a fost repartizată la I.A.E.M., in 1973, cu întreaga ei promoţie. Intr-un interval scurt devine „metrologă“, un gen de rectificatoare, de controloare finală a muncii, a produselor tovarăşelor ei, înscrisă la (Continuare ! in pag. a II-a) O mie şi una de biografii ale tinereţii Reportaj de Ion ARIEŞANU I.A.E.M.-Timişoara, o întreprindere tînârâ cu oameni tineri Mesajul culturii româneşti Cultura contemporană românească se caracterizează printr-o vastă deschidere faţă de marile valori ale patrimoniului spiritual al întregii omeniri. Se poate astăzi afirma, cu îndreptăţită mindrie, că marea majoritate a capodoperelor literaturii universale şi-au aflat tălmăcirea, de transparenţa cristalului, în limba română. Intr-un flux continuu al spiritualităţii, cultura românească, la rindul ei, îşi transmite luminoasele mesaje pe toate meridianele lumii. Dacă în trecut cărţile româneşti se puteau număra in bibliotecile străine doar cu zecile, astăzi numai într-un deceniu au fost traduse in limbile de circulaţie universală peste două mii de titluri. Operele traduse reciproc îmbogăţesc literaturile naţionale, contribuie la cunoaşterea temeinică a vieţii şi la apropierea intre popoare. Dacă ne gîndim la bogata noastră literatură, la marii noştri clasici, la Eminescu, Creangă, Caragiale, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Bacovia, la excepţionalul nostru folclor ori la noua noastră literatură, putem fi, pe drept cuvînt, mindri de aportul românesc la cultura progresistă a lumii. Literatura română, reprezentativă pentru marea nobleţe a unui popor de constructori, dimensionînd sensurile spiritualităţii sale, pătrunde în circuitul universal din comunitatea culturală a lumii, caracterizată de o profundă originalitate, de receptivitate deschisă integral la ideile frumosului şi ale dreptăţii sociale, axele ordinatoare ale României contemporane. Este acesta unul din motivele principale pentru care creaţia literară românească este privită cu atita interes, preţuită, comentată favorabil pe toate meridianele. Dar motivul nu e singurul. Scriitorii români au fost încununaţi de o serie de importante premii literare internaţionale tocmai datorită faptului că glasurile lor sunt considerate oriunde in lume de o arzătoaînsemnări de Alexandru BĂLĂCI de actualitate, orientate de profundele sensuri ale fraternităţii şi demnităţii umane. Ei au fost apreciaţi ca exponenţi ai unui climat de crea- ţie în care există o concordanţă plenară între estetic şi etic ; au fost consideraţi ca gînditori ai timpului lor, ca integraţi unor realităţi existenţiale la care participă cu toată fiinţa lor creatoare. Momentul cultural actual demonstrează pregnant că scriitorii români alcătuiesc o generaţie spirituală înnoitoare, deschisă tuturor ideilor încărcate de sensurile, frumuseţii şi adevărului. In operele lor ei exprimă o ideologie de care este însufleţit întregul popor, şi — împreună cu el, parte integrantă a sa. .— transcriu in arta verbului, poliedricele ipostaze ale colectivităţii de constructori ai unei vieţi şi unui timp nou. Literatura română contemporană — prin valorile sale perene, apreciate în ţară, ca şi peste hotare, poartă semnătura scriitorului cetăţean, martorul credincios al timpurilor sale. Viziunea sa este fundamentată pe concepţia filozofică înaintată care acordă posibilitatea de a surprinde fenomenele în dezvoltarea lor, de a sesiza perspectivele care generează optimismul şi încrederea. Literatura românească poate interesa — şi a demonstrat că interesează — pe cititorii din străinătate, numai prin transmiterea artistică a unor asemenea mesaje spirituale care conturează armonios profilul unui om nou, dimensionat de coordonatele unui nou umanism. Această problematică specifică omului care trăieşte şi munceşte în condiţiile socialismului trezeşte un interes larg in lume, în mijlocul popoarelor doritoare de a cunoaşte experienţa unui nou univers, in care omul nu se mai izbeşte de ziduri ostile. Cititorii străini sunt interesaţi să cunoască pe făuritorii unei noi culturi, pe aceia care au dărimat turnurile izolării, pe aceia care creează frumuseţea pentru cei mulţi. Cititorii străini sunt interesaţi să cunoască opere ai căror eroi din varietatea multiformă a personalităţii lor, sunt însufleţiţi de un nou postulat, al depăşirii continue, al permanentei aspiraţii spre perfectibilitate. Operele scriitorilor români contemporani situează omul în centrul lor iradiant şi caută să dea răspunsuri umaniste marilor întrebări pe care și le (Continuare în pag. a II-a) Sosirea în Capitală a preşedintelui Guvernului R. S. Cehoslovace, Lubomir Strougal Luni dimineaţă a sosit in Capitală preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, Lubomir Strougal, care, la invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, face o vizită oficială de prietenie in ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Cehoslovace, unde a avut loc ceremonia sosirii, au venit în întimpinare tovarăşii Manea Mănescu, Mihai Marinescu, viceprimministru al guvernului, Neculai Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Şt. Ion, secretar general al Consiliului de Miniştri, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor ministere, generali şi ofiţeri superio, ori, alte persoane oficiale. împreună cu preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace au sosit Jan Gregor, vicepreşedinte al guvernului. Pavol Bahyl, ministrul construcţiilor de maşini generale, Andrei Barcak, ministrul comerţului exterior, Zdenek Pucek, ministrul metalurgiei şi construcţiilor de maşini grele, Frantisek Krajcic, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi alte persoane oficiale. Erau prezenţi Teodor Haş, ambasadorul României la Praga, şi Miroslav Sulele, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti.Agerpres)