Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)

1975-09-02 / nr. 10274

Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. în ziua de 1 septembrie 1975 a avut loc la Comitetul Central al partidului o consfă­tuire de lucru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, directorii generali ai direcţiilor agricole ju­deţene, cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pre­cum şi alţi activişti de partid şi de stat. Au fost dezbătute măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă, în lumina Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 august a.c. în cadrul şedinţei au luat cuvîntul nu­meroşi vorbitori care au scos în evidenţă re­zultatele obţinute pînă în prezent, şi îndeo­sebi măsurile adoptate pentru asigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrări­lor agricole în concordanţă cu indicaţiile conducerii partidului, în încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidului a subli­niat pe larg în cuvîntul său măsurile care se impun a fi luate în spiritul recentei ho­­tărîri a Comitetului Politic Executiv, în ve­derea asigurării bunei organizări a întregii activităţi de producţie în agricultură, pen­tru strîngerea şi depozitarea întregii recol­te, la timp şi fără pierderi, realizarea inte­grală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în condiţii optime a campaniei de toamnă. In conformitate cu legea organizării pro­ducţiei şi a muncii în agricultură, tre­buie acţionat cu hotărîre pentru reali­zarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, desfăşurîndu-se totodată o vas­tă şi temeinică muncă politică, care să con­ducă la mobilizarea tuturor forţelor, a or­ganizaţiilor de partid, de sindicat, de tine­ret, a membrilor cooperatori, a întregii ţă­­rănimi. In cadrul problemelor abordate de secre­tarul general al partidului, un loc impor­tant l-au avut cele privind strîngerea, transportarea şi depozitarea recoltei. Tre­buie luate toate măsurile pentru a nu ad­mite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi coo­peratist, ci întreaga agricultură. Să se sta­bilească concret, pe tarlale, pe loturi, pe echipe, măsuri corespunzătoare, în funcţie de starea fiecărei culturi, pentru strînge­rea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţii, a întregii producţii de porumb, floarea-soarelui, de sfeclă de za­hăr, cartofi, manifestîndu-se un înalt spirit gospodăresc. Relevîndu-se că există toate condiţiile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectorului zootehnic, s-a arătat că trebuie acordată toată atenţia strîngerii şi depo­zitării în mod corespunzător a fîneţelor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor fu­rajere, în cadrul concluziilor consfătuirii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de a­­semenea, măsurile care trebuie luate pen­tru strîngerea la timp a legumelor, pentru asigurarea materiei prime necesare indus­triei, cît şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza forţele şi mijloacele nece­sare pentru recoltarea, preluarea, conser­varea şi valorificarea superioară a întregii producţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidu­lui s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigura­rea tuturor condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari în anul 1976. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsurile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transportului şi încorporării în sol a între­gii cantităţi de îngrăşăminte, pregătirii te­renului pentru însămînţările de toamnă, încheierii în cel mai scurt timp a acţiunii de asigurare, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesitatea folo­sirii corespunzătoare a bazei materiale exis­tente, pentru ca întregul parc, de maşini şi utilaje să execute la cel mai înalt nivel lu­crările agricole. In cadrul cuvîntării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit pe necesitatea bunei organizări, instaurării unei discipline ferme în agricultură, re­­levînd în acest sens că atît Uniunea naţio­nală, cît şi uniunile judeţene ale coopera­tivelor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe radical stilul de muncă, să acţio­neze ca adevăraţi organizatori ai producţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea în agri­cultură să se desfăşoare într-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orare pre­cise de activitate, aşa cum se procedează în industrie şi în alte sectoare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid,­­con­siliile populare trebuie să acţioneze cu fer­mitate pentru ca la muncile agricole să participe toţi cetăţenii satelor, inclusiv ca­drele de conducere şi alţi angajaţi din co­mună, elevii şi cadrele didactice, astfel încît întreaga populaţie a localităţilor rurale să-şi aducă contribuţia la buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Este necesar, de asemenea, a subliniat secretarul general al partidului, ca, pe baza recentei hotărîri a Comitetului Politic Exe­cutiv, comandamentele judeţene şi comu­nale să-şi îndeplinească rolul de organiza­tori ai campaniei agricole de toamnă, să controleze modul în care se aplică în viaţă măsurile luate, să asigure îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor stabilite de con­ducerea partidului. Secretarul general al partidului a relevat că agricultura dispune de forţele necesare, că există toate posibilităţile pentru reali­zarea, în cele mai bune condiţii, a sarcini­lor pe care le pune în prezent partidul în faţa lucrătorilor ogoarelor, a organizaţiilor de partid, pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru executarea tutu­ror lucrărilor din campania agricolă de toamnă. IN ZIARUL DE AZI: • PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII, activitate intensă, subordonată unui scop precis: RESPECTAREA TER­MENELOR • Rubricile noastre: în confruntare : scri­sori și răspunsuri ; sport; faptul divers ; PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! Anul XLV Nr. 10 274 Prima ediţie I) Marţi 2 septembrie 1975 1­6 PAGINI — 30 BANI Noi capacităţi industriale in circuitul productiv FABRICA DE PAL DE LA NEHOIU La Nehoiu, localitate buzo­­iană in plin proces de urbani­zare, a fost construit un nou o­­biectiv industrial. Este vorba de o fabrică de PAL, care, po­trivit proiectelor, va produce, începînd cu ultimul trimestru al anului in curs, 5 500 tone PAL pe an şi va utiliza, ca materie primă, resturile din lemn re­zultate din procesul tehnologic al unităţilor de industrializare şi de mobilă din localitate. DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII TEXTILE „PROLETARUL­DIN BACAU Aflată în plin proces de dez­voltare şi modernizare, Între­prinderea textilă „Proletarul“ din Bacău beneficiază de o nouă capacitate de producţie, cu un potenţial de 430 000 mp ţesături pe an. CU PRILEJUL CELEI DE-A XXX-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII DEMOCRATE VIETNAM Tovarăşului TON DUC THANG Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului LE DUAN Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Tovarăşului TRUONG CHINH Prim-ministru al Guvernului Republicii Democrate Vietnam în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dum­neavoastră şi, prin dumneavoastră, Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Comitetului Permanent al Adu­nării Naţionale, Guvernului Republicii Democrate Viet­nam şi poporului frate vietnamez caldele noastre felicitări şi cele mai bune urări cu prilejul celei de-a XXX-a ani­versări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Încununare a luptei Îndelungate şi grele desfăşurate de poporul vietnamez, sub conducerea partidului său co­munist, pentru eliberare naţională şi socială, victoria revoluţiei din august şi crearea Republicii Democrate Vietnam au pus capăt dominaţiei imperialiste şi colonia­liste, exploatării şi asupririi feudale, au deschis perspec­tiva unor profunde prefaceri revoluţionare şi a unor am­ple transformări înnoitoare pe pămîntul străvechi al Vietnamului, a dezvoltării libere şi independente a na­ţiunii vietnameze pe calea socialismului. De atunci, poporul din Republica Democrată Vietnam, animat de spirit patriotic şi revoluţionar, s-a angajat cu toate forţele în opera de edificare a noii orînduiri, du­­cind, în acelaşi timp, o luptă hotărită pentru salvgarda­rea cuceririlor sale revoluţionare, pentru apărarea fiinţei naţionale, a independenţei şi suveranităţii patriei împo­triva agresiunii imperialiste. Partidul Comunist Român, Guvernul Republicii Socia­liste România, întregul nostru popor, situindu-se neabă­tut pe poziţiile internaţionalismului socialist, şi-au ex­primat permanent simpatia şi solidaritatea faţă de mun­ca însufleţită a harnicului popor vietnamez şi succesele sale în construcţia socialistă, a acordat permanent în­tregul sprijin material, moral, politic şi diplomatic luptei sale drepte pină la victoria finală. Salutind cu deosebită satisfacţie victoria istorică a po-­­porului vietnamez,­­ care constituie o contribuţie remar­cabilă la cauza luptei popoarelor împotriva politicii im­perialiste, de dominaţie, inegalitate şi dictat, vă asigu­răm, dragi tovarăşi, că întregul nostru popor va fi şi un viitor, cu aceleaşi sentimente de prietenie şi solidaritate, alături de poporul vietnamez şi îi urează sincer noi suc­cese in opera sa de reconstrucţie, de edificare a socia­lismului in Republica Democrată Vietnam, în eforturile sale de dezvoltare a ţării pe calea progresului economic şi social, de înfăptuire a reunificării patriei. Reafirmăm şi cu acest prilej convingerea noastră fer­mă că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi tarile noastre, dintre popoarele român şi vietnamez se vor amplifica şi întări continuu, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste if Rom­ânia MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Instantaneu din bătălia recoltei. Din Insula Mare a Brăilei porumbul este expediat cu şlepul către bazele de recepţie. (Citiţi, în pag. a lll-a,­ reportatul-ancheta „Strânsul recoltei, transportul şi depozitarea — în flux neîntrerupt“)­ REPORTAJ BÎ ACTUALITATEA SfflMISÎĂ A IARII I In iarna anu­lui 1971, maistrul Alexandru Du­­mitrescu era trimis de partid să ajute la edifica­rea, la Timişoara, a unei noi întreprinderi de apa­rate electrice şi de măsu­rat, unică, in felul ei, in ţară. Acest bărbat robust venea în Banat cu o ex­perienţă nici măcar bă­nuită de către unii. La 21 de ani, pleacă din Ga­­laţiul natal spre Hune­doara, pe un şantier na­ţional, ajungînd, în cele două decenii, un om de bază in construcţia side­rurgică românească. De munca acelor ani se leagă noile baterii de cocs hu­­nedorene, mărirea capa­cităţii furnalelor 4 — 5 — 6 — 7 — 8, la minorul Blu­­ming, cuptorul Siemens Martin nr. 2 şi... Steaua Republicii care străluceş­te pe pieptul maistrului... Poposea deci, în iar­na anului 1971, la Timi­şoara, să ajute la edifi­carea unei fabrici prea puţin cunoscute şi pentru el. „Biroul“ de început al I.A.E.M.-ului timişorean se constituia dintr-o sin­gură cămăruţă, lingă ga­ra de nord. Directorul, inginerul Savin Drago­­liub, îşi avea „sediul“ în­tr-un „Moskvici“, unde semna şi hîrtiile trebuin­cioase. ..Fabrica“, situată, deocamdată, pe un cîmp gol, spre sud-estul oraşu­lui, care avea să devină apoi o renumită platfor­mă industrială, se rezu­ma la doi stilpi de beton şi la nişte gropane şi mo­vile de pămint. Dar utilajele soseau. Sub cerul liber s-au im­provizat nişte corturi pentru a le feri de ploi. Cei trei dinţii, directorul, Dragoliub, un inginer cu o gindire tehnică cura­joasă şi un spirit de or­ganizare dinamic, mais­trul Dumitrescu şi ingi­nerul Emanoil Tărîlă, cu investiţiile, se urcau pe mormanele de pămint, priveau în stingă, priveau in dreapta şi spuneau a­­rătind locurile goale : ,,A­­colo va fi hala cutare. Dincolo, hala cutare“. Primul atelier a fost învelit cu polietilenă. A­­colo s-au fabricat cele dinţii dispozitive de scu­­lărie. Apoi au apărut pri­mii muncitori la primele două formaţii de lucru. Dar aceşti muncitori (de fapt, primele fete ale I.A.E.M.-ului) au fost nevoiţi să se califice la Electromagnetica din Bucureşti. Cele dinţii fete specializate în aparatură electrică de măsurat au fost şi primii specialişti. Asimilarea noilor produse se făcea din mers. Se crea, pe un loc gol, o nouă fabrică, o nouă co­munitate. Cu noi meserii. Cu noi produse. Cu o nouă tehnologie. Şi a fost nevoie de circa trei ani pentru a fi trecute toate aceste trepte de încer­care. Să ridici o fabrică, să-l constitui propria biogra­fie, cu oameni formaţi din mers, n-a fost o bagatelă. Să faci ca fete, străine de aparate complexe e­le­ctrice, să poată discuta acu­m la amănunt proble­me privind îmbunătăţirea producţiei, asta n-a fost o joacă. Acest salt, mate­rial şi de conştiinţă, ră­­rb­ine şi azi, pentru mais­­t­ru­l Dumitrescu, un pri­lej de mindrie profundă şi de atentă meditaţie. M ...Fetele acestea sunt la virsta vi­selor. A dragos­tei. A maturizării carie­rei. Sint la­­vîrsta priete­niei. Sint la virsta însu­şirii temeinice a unei me­serii pentru toată­­ viaţa. Ele sint fete pe care te poţi bizui. Inimi curate. Fiinţe vesele. Suflete a­­propiate. învaţă, adese­ori, singure, să se con­troleze in muncă. Să par­­ticipe, cu spiritul cri­tic, la împlinirea muncii lor, a fabricii şi a vie­ţii lor. Fetele, aici la I.A.E.M., de fapt, ime cre­ează şi ele propria lor biografie... S-o luăm, de pildă, pe Erika Junker. E absol­ventă de liceu. De loc, din Teremia. O colegă i­-a arătat prospecte, fotogra­fii ale unei fabrici care lua naştere in Timişoara anului 1971. Erika a con­chis că va avea o meserie frumoasă şi s-a decis să vină la I.A.E.M. După ca­lificarea post-liceală, de 12 luni, la „Electromag­netica“, a făcut parte din prima promoţie de spe­cialiste. A ajuns şefă de formaţie. A ajuns săm­i constituie o biografi­e. Un om, cunoscut de copil, din satul de baştină, i-a de-­ venit tovarăş de viaţă. Vermeşan Virginia (Ga­lanton, după numele de fată), născută pe melea­gurile Botoşaniului, a po­posit în Timişoara pentru a da examene la Filo­logie. Cele patru sutimi lipsă la medie au făcut să nu fie admisă. Fire e­­chilibrată, sensibilă, stă­­pină pe ea — avînd su­ficient de bine întipărit în suflet îndemnul de a nu se da bătută — citind un ziar de I.A.E.M., a in­trat la noua întreprinde­re timișoreană. După opt luni de calificare la locul de muncă a ajuns o mun­citoare model. Şi, nu pes­te mult, şefă de formaţie. Toate fetele au vrut-o ,.şefa“ lor. In ambianţa fabricii, crescută aici, trăită aici, a ajuns să-şi compună şi mica ei bio­grafie, formînd, alătu­ri de soţ, un băiat serios, vopsitor-zugrav, un cuplu de tineri căsătoriţi p­en­­tru care viaţa se deschi­de cu marele ei evantai de­ speranţe şi de îndem­nuri... Sau firava Stan Gerlin­de, firmind o şcoală pro­fesională de pe lingă u­­zina ..Electromotor“, a fost repartizată la I.A.E.M., in 1973, cu întreaga ei pro­moţie. Intr-un interval scurt devine „metrologă“, un gen de rectificatoare, de controloare finală a muncii, a produselor to­varăşelor ei, înscrisă la (Continuare ! in pag. a II-a) O mie şi una de biografii ale tinereţii Reportaj de Ion ARIEŞANU I.A.E.M.-Timişoara, o întreprindere tînârâ cu oameni tineri Mesajul culturii româneşti Cultura contempora­nă românească se ca­racterizează printr-o vastă deschidere faţă de marile valori ale patrimoniului spiritual al întregii omeniri. Se poate astăzi afirma, cu îndreptăţită mindrie, că marea majoritate a capodoperelor litera­turii universale şi-au aflat tălmăcirea, de transparenţa cristalu­lui, în limba română. Intr-un flux con­tinuu al spiritualităţii, cultura românească, la rindul ei, îşi transmi­te luminoasele mesaje pe toate meridianele lumii. Dacă în trecut cărţile româneşti se puteau număra in bi­bliotecile străine doar cu zecile, astăzi nu­mai într-un deceniu au fost traduse in limbile de circulaţie universală peste două mii de titluri. Operele traduse re­ciproc îmbogăţesc li­teraturile naţionale, contribuie la cunoaş­terea temeinică a vie­ţii şi la apropierea in­tre popoare. Dacă ne gîndim la bogata noas­tră literatură, la marii noştri clasici, la Emi­­nescu, Creangă, Cara­­giale, Sadoveanu, Ar­­ghezi, Blaga, Bacovia, la excepţionalul nos­tru folclor ori la noua noastră literatură, pu­tem fi, pe drept cuvînt, mindri de aportul ro­mânesc la cultura pro­gresistă a lumii. Lite­ratura română, repre­zentativă pentru ma­rea nobleţe a unui po­por de constructori, dimensionînd sensuri­le spiritualităţii sale, pătrunde în circuitul universal d­in comuni­tatea culturală a lu­mii, caracterizată de o profundă originalitate, de receptivitate des­chisă integral la idei­le frumosului şi ale dreptăţii sociale, axele ordinatoare ale Româ­niei contemporane. Este acesta unul din motivele principale pentru care creaţia li­terară românească este privită cu atita inte­res, preţuită, comenta­tă favorabil pe toate meridianele. Dar motivul nu e singurul. Scriitorii ro­mâni au fost încunu­naţi de o serie de im­portante premii­­ litera­re internaţionale toc­mai datorită faptului că glasurile lor sunt considerate oriunde in lume de o arzătoa­însemnări de Alexandru BĂLĂCI de actualitate, orien­tate de profundele sensuri ale frater­nităţii şi demnităţii umane. Ei au fost a­­preciaţi ca exponenţi ai unui climat de crea-­­ ţie în care­ există o concordanţă plenară între estetic şi etic ; au fost consideraţi ca gînditori ai timpului lor, ca integraţi unor realităţi existenţiale la care participă cu toa­tă fiinţa lor creatoare. Momentul cultural ac­tual demonstrează pregnant că scriitorii români alcătuiesc o generaţie spirituală în­noitoare, deschisă tu­turor ideilor încărcate de sensurile, frumuse­ţii şi adevărului. In o­­perele lor ei exprimă o ideologie de care este însufleţit între­gul popor, şi — îm­preună cu el, parte in­tegrantă a sa. .— tran­scriu in arta verbului, poliedricele ipostaze ale colectivităţii de constructori ai unei vieţi şi unui timp nou. Literatura română contemporană — prin valorile sale perene, apreciate în ţară, ca şi peste hotare, poartă semnătura scriitorului cetăţean, martorul cre­dincios al timpurilor sale. Viziunea sa este fundamentată pe con­cepţia filozofică înain­tată care acordă posi­bilitatea de a surprin­de fenomenele în dez­voltarea lor, de a se­siza perspectivele care generează optimismul şi încrederea. Litera­tura românească poa­te interesa — şi a de­monstrat că interesea­ză — pe cititorii din străinătate, numai prin transmiterea artistică a unor asemenea me­saje spirituale care conturează armonios profilul unui om nou, dimensionat de coor­donatele unui nou u­­manism. Această pro­blematică specifică o­­mului care trăieşte şi munceşte în condiţii­le socialismului tre­zeşte un interes larg in lume, în mijlo­­­­cul popoarelor dori­toare de a cunoaşte experienţa unui nou univers, in care omul nu se mai izbeşte de ziduri ostile. Cititorii străini sunt interesaţi să cunoască pe fău­ritorii unei noi cul­turi, pe aceia care au dărimat turnurile izo­lării, pe aceia care creează frumuseţea pentru cei mulţi. Ci­titorii străini sunt in­teresaţi să cunoască opere ai căror eroi d­in varietatea multifor­mă a personalităţii­ lor, sunt însufleţiţi de un nou postulat, al depăşirii continue, al permanentei aspira­ţii spre perfectibili­tate. Operele scriitorilor români contemporani situează omul în cen­trul lor iradiant şi caută să dea răspun­suri umaniste marilor întrebări pe care și le (Continuare în pag. a II-a) Sosirea în Capitală a preşedintelui Guvernului R. S. Cehoslovace, Lubomir Strougal Luni dimineaţă a sosit in Capita­lă preşedintele Guvernului Republi­cii Socialiste Cehoslovace, Lubomir Strougal, care, la invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Manea Mănes­­cu, face o vizită oficială de priete­nie in ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, împodobit cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii So­cialiste Cehoslovace, unde a avut loc ceremonia sosirii, au venit în întimpinare tovarăşii Manea Mă­­nescu, Mihai Marinescu, viceprim­­ministru al guvernului, Neculai A­­gachi, ministrul industriei metalur­gice, Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Ion Şt. Ion, secretar general al Consiliului de Miniştri, Constantin Oancea, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, membri ai conducerii unor mi­nistere, generali şi ofiţeri superio, ori, alte persoane oficiale.­­ împreună cu preşedintele Guver­­nului Republicii Socialiste Ceho­slovace au sosit Jan Gregor, vice­preşedinte al guvernului. Pavol Ba­­hyl, ministrul construcţiilor de ma­şini generale, Andrei Barcak, minis­trul comerţului exterior, Zdenek Pu­­cek, ministrul metalurgiei şi con­strucţiilor de maşini grele, Frantisek Krajcic, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi alte persoane oficiale. Erau prezenţi Teodor Haş, amba­sadorul României la Praga, şi Miro­slav Sulele, ambasadorul Cehoslova­ciei la Bucureşti.­­Agerpres)

Next