Scînteia, octombrie 1975 (Anul 44, nr. 10299-10325)

1975-10-01 / nr. 10299

PAGINA 2 ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII Casele satului —­trainice, funcţionale, armonios integrate în arhitectura tradiţională Evoluţia spre urbanizare a satului contemporan reprezintă unul din fe­nomenele caracteristice pentru pu­ternica dezvoltare economico-socia­­lă a localităţilor noastre rurale. Unul din semnele distinctive ale acestui proces îl reprezintă şi construcţia de locuinţe în conformitate cu prevede­rile legii sistematizării. Numai în pe­rioada care a trecut de la încheierea cooperativizării agriculturii, în me­diul rural al judeţului Neamţ s-au înălţat peste 28 000 de case din cără­midă, unele din ele cu etaj sau tip vilă. Dacă adăugăm faptul că în ac­tualul cincinal zestrea urbanistică a satelor s-a­ mai îmbogăţit şi cu 550 săli de clasă, 970 locuri în ateliere­­şcoală, 1 400 locuri în grădiniţe, 11 dispensare, 8 cămine culturale, 14 băi publice etc. — căpătăm o imagine expresivă a paşilor rapizi cu care înaintează aşezările noastre rurale spre un nivel de viaţă tot mai ridicat. încă din anul 1969, comunele noas­tre au intrat în posesia primelor schiţe de sistematizare, iar pe mă­sura materializării unor obiective propuse, aceste schiţe au fost reac­tualizate şi îmbunătăţite în raport cu noile condiţii create, cu cerinţele Legii privind sistematizarea terito­riului şi a localităţilor urbane şi ru­rale. In atenţia organelor judeţene s-a situat­­ ca obiectiv deosebit de important al acţiunii de sistematiza­re — dezvoltarea comunelor în core­lare cu cea a localităţilor învecinate, precum şi crearea unor centre civice care să grupeze dotările social-cultu­­rale principale. Astăzi, multe din a­­şezările rurale — cum ar fi Roznov, Bălţăteşti, Săbăoani, Bodeşti, Bila, Tupilaţi şi altele — dispun de centre civice bine închegate care, pe lingă lo­cuinţe de tip urban, asigură populaţiei şi o gamă largă de servicii publice. Traducind in viaţă indicaţiile con­ducerii partidului privind folosirea raţională a terenului, ne-am preocu­pat şi ne preocupăm în continuare ca schiţele de sistematizare să asigure construirea locuinţelor pe suprafeţe cit mai restrinse, iar clădirile să fie amplasate incepînd din centrul civic către zonele marginale. Astfel, nu­mai în ultimii cinci ani s-au redat circuitului agricol peste 4 800 ha. În următorii 3—4 ani — pe măsură ce se va trece la aplicarea în toate comunele a schiţelor de sistematiza­re — suprafaţa ce urmează să fie re­adusă în circuitul agricol (prin de­zafectarea locuinţelor răzleţe şi construirea altora mai trainice, mai spaţioase şi confortabile în jurul centrelor civice) va creşte continuu. Chiar sîmbăta trecută s-a desfăşu­rat o sesiune a consiliului popular judeţean consacrată analizării modu­lui în care se acţionează pentru tra­ducerea în viaţă a prevederilor legii sistematizării teritoriului şi localită­ţilor rurale. Sesiunea a dezbătut, între altele, şi măsurile necesare pentru a se a­sigura şi în continuare, tuturor lo­cuinţelor ce se ridică la sate, trăinicie şi funcţionalitate — sarcină sublinia­tă în mod deosebit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acest sens, a­­cordăm o atenţie deosebită dezvol­tării unei baze proprii de materiale de construcţii pentru sate. Materiale de bază cum sunt cărămida, varul, piatra de temelie etc. au fost pro­duse de secole în marea majoritate a comunelor din judeţul Neamţ. Şi astăzi, în multe localităţi, cum ar fi Bodeşti, Borca, Pipirig, Vinători, Crăcăoani, Ceahlău şi altele, avem organizate cariere proprii pentru va­lorificarea pietrei şi balastului din albiile riurilor, s-au amenajat vără­­rii, iar în satele situate în partea de şes a judeţului s-au organizat cără­­midării. Majoritatea construcţiilor din ultimii 10 ani din comuna Bo­deşti, spre exemplu, s-au realizat nu­mai prin folosirea resurselor locale de materiale. Aproape în fiecare lo­calitate, consiliile populare comuna­le au organizat echipe proprii de construcţii, ceea ce face ca preţul de cost al lucrărilor executate să fie in continuă scădere, fără a diminua cu nimic din robusteţea, trăinicia sau confortul acestora. Aşa se explică, de altfel, creşterea accentuată a numă­rului de locuinţe din cărămidă, a ce­lor cu acoperiş de ţiglă. Pe linia prospectării şi punerii in valoare a resurselor locale de materiale de construcţii mai avem — suntem­ con­vinşi — multe de făcut. Pentru că, este o realitate, judeţul Neamţ este foarte bogat în resurse de calcar pen­tru var, în piatră pentru temeliile caselor, în materiale balastiere pen­tru amenajări de drumuri etc. Adu­nările cetăţeneşti care au loc perio­dic sunt folosite din plin pentru a orienta obştea satelor să găsească noi soluţii de valorificare a acestor resurse, să le folosească pe scară cit mai largă. La nivel de judeţ se în­treprind acţiuni, se iau măsuri con­crete pentru ca şi unităţile agricole, cooperaţia de consum să se preocu­pe tot mai mult pentru asigurarea unor cantităţi mai mari de materiale de construcţii, pentru a satisface in condiţii tot mai bune solicitările in continuă creştere ale populaţiei. Acţionăm de asemenea permanent, în lumina indicaţiilor conducerii partidului, ca frumuseţea arhitectu­rii tradiţionale locale să se împle­tească armonios cu noile exigenţe de confort şi util. Am ajutat şi pînă acum, şi-i vom ajuta şi în con­tinuare, pe locuitorii satelor să con­struiască case care să asigure o îm­binare armonioasă intre frumuseţea arhitecturii tradiţionale şi noile exi­genţe de confort ale ţăranului din satul contemporan. Astfel, cele 30 proiecte tip pe care le-am pus la dispoziţia comunelor permit realiza­rea unor case aspectuoase şi confor­tabile, fără a neglija tratarea cores­punzătoare a preferinţelor spre fo­losirea foişoarelor, a arcadelor, a stîlpilor şi coloanelor sculptate etc. Ne străduim să evităm repetarea, monotonia în construcţia caselor ţă­răneşti. Tot în acest sens, grupe de specialişti acordă permanent pe te­ren asistenta tehnică necesară. In Încheiere, aş vrea să relev fap­tul că in activitatea noastră in acest domeniu­ acordăm o mare importan­tă explicării pe îndelete a locuitori­lor satelor, Întregii populaţii rura­le — a scopurilor şi raţiunilor Legii privind organizarea şi sistematizarea teritoriului şi localităţilor, rolului pe care il au prevederile acesteia pen­tru gospodărirea şi folosirea raţiona­lă a pămintului, atit in interesul ob­ştii satelor, cit şi al fiecăruia dintre locuitori, pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă, pentru creşte­rea gradului de confort şi civi­lizaţie, odată cu organizarea şi dotarea edilitară a satelor pe baza principiilor sistematizării. Nu­mai prin această activitate de explicare putem să asigurăm parti­ciparea tuturor locuitorilor la În­făptuirea măsurilor preconizate de lege, a indicaţiilor date de conduce­rea partidului, de a asigura dezvolta­rea economico-socială a satului, In aşa fel încît acesta, în anii ce urmea­ză — aşa cum prevăd Directivele şi Programul partidului — să se apro­pie tot mai mult de nivelul oraşului. In acest sens, au fost organizate ex­puneri, s-au iniţiat dezbateri pe mar­ginea schiţelor de sistematizare in care cetăţenii au fost nu numai sim­pli auditori, ci şi-au spus gospodăreş­te cuvîntul în legătură cu modul cum trebuie să fie materializate sar­cinile stabilite in lege. Pină în pre­zent au fost realizate expoziţii cu schiţele de sistematizare şi s-au or­ganizat dezbateri cetăţeneşti, pe mar­ginea schiţelor, în fiecare localitate. Această acţiune se află în plină des­făşurare, constituind in momentul de faţă un punct important în ca­drul pregătirilor ce se fac în vede­rea conferinţei judeţene a deputaţi­lor. Tot în acest scop, avem în ve­dere să extindem acţiunea de con­sultare a schiţelor nu numai de că­tre cetăţenii satelor respective, ci şi de către specialişti, de către condu­cătorii unor unităţi economice din judeţ , care sunt chemaţi să concure la materializarea cu bune rezultate a acţiunii de definitivare a schiţelor de sistematizare pentru localităţile ru­rale. Ing. Aurel MUŞAT vicepreşedinta al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Neamţ Din experienţa şi preocupările imediate şi de perspectivă ale Consiliului popular al judeţului Neamţ SCINTEIA — miercuri 1 octombrie 1975 ------------- Consultația ai sprijinul palop­oara urm­ează cursul de informare:------------­ PROBLEME ACTUALE IU POLITIC!! INTERNE ŞI EXTERNE A PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTrU­ După cum am mai anunţat, „Scînteia“ va sprijini sis­tematic, prin consultaţii şi recomandări bibliografice, cursul de informare , probleme actuale ale poli­ticii Interne şi externe a partidului şi statului nostru, curs organizat în cadrul învăţămîntului politico-ideolo­gic de partid. Publicăm azi consultaţia la prima temă din programa cursului : „IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA ADOPTĂRII DE CĂTRE CONGRESUL AL XI-LEA AL P.C.R. A PROGRAMULUI PARTIDULUI". După cum se ştie, Congresul al XI-lea a aprobat în unanimitate Programul Partidului Comunist Ro­mân de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism. Pentru întiia oară partidul nostru dispune astfel de un program unitar, cristalizînd într-o viziune de largă perspectivă obiectivele pe care Ie ur­măreşte, direcţiile fundamentale ale politicii sale interne şi externe, sar­cinile practice pentru toate sectoarele de activitate. In mişcarea muncito­rească din România au existat, încă de la începuturile afirmării ei în viaţa politică a ţării, preocupări pen­tru formularea unui program revolu­ţionar. In 1886, eminentul gînditor so­cialist Constantin Dobrogeanu-Ghe­­rea a elaborat un program al mişcă­rii noastre muncitoreşti, care s-a bu­curat, la vremea respectivă, şi de a­­precierea lui Friedrich Engels. Pe treapta calitativ superioară a dezvol­tării mişcării muncitoreşti, Partidul Comunist Român a elaborat orientări de perspectivă, care, în ansamblul lor, au asigurat, in diferitele etape istorice, desfăşurarea cu succes a luptelor revoluţionare, înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste. Niciodată însă partidul nu a fost înarmat cu un document cu ca­racter programatic, care să prezinte, într-o­ formă închegată, gîndirea sa teoretică, politică şi ideologică, con­cepţia de ansamblu privind soluţio­narea problemelor fundamentale ale transformării revoluţionare a societă­ţii româneşti, poziţia partidului faţă de problemele fundamentale ale dez­voltării lumii contemporane. Valoarea excepţională a Programului pentru activitatea partidului şi a în­tregului popor decurge din înseşi tră­săturile fundamentale care-l carac­terizează : principialitate marxist­leninistă, rigurozitate ştiinţifică, rea­lismul profund, îmbinate cu cute­zanţa gândirii novatoare, cu un au­tentic spirit creator, revoluţionar, întregul cuprins al acestui document se bazează pe concepţia ştiinţifică despre lume — materialismul dialec­tic şi istoric, pe legităţile obiective ale dezvoltării sociale aplicate la con­diţiile concrete, specifice, ale Româ­niei, pe experienţa luptelor de clasă şi a construcţiei socialismului in tara noastră şi pe plan mondial. Progra­mul porneşte de la realităţile efective ale societăţii româneşti, de la marile procese şi transformări care au loc in lume, In dezvoltarea generală a societăţii umane — ideile, concluziile, obiectivele pe care le stabileşte re­­prezentînd aplicarea creatoare de că­tre P.C.R. a legilor universal valabile ale dezvoltării sociale. ★ Elaborarea Programului a fost im­pusă de un şir de cerinţe obiective. In condiţiile în care opera de edi­ficare a noii orînduiri a atins un înalt grad de complexitate, cînd s-au­ pus la ordinea zilei sarcinile vaste, cuprinzătoare, ale edificării societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate, a devenit imperios necesară aşeza­rea la baza întregii activităţi a partidului a unei concepţii unitare, care să lumineze activitatea practi­că în toate sectoarele, în ansamblul ei şi într-o largă perspectivă istorică, pentru întreaga perioadă a edificării socialismului multilateral dezvoltat şi a înaintării spre comunism. Această necesitate a devenit cu atit mai acută cu cit dezvoltarea so­cietăţii româneşti are loc în contex­tul general al profundelor mutaţii şi transformări revoluţionare pe plan mondial — care generează situaţii complexe şi interpretări variate, ceea ce solicită cu atât mai mult cristali­zarea unor poziţii principiale de am­plă perspectivă. Adoptarea Programului de către Congresul al XI-lea a răspuns toc­mai acestor cerinţe, oferind o per­spectivă revoluţionară clară partidu­lui şi întregului popor în lupta pen­tru edificarea noii orînduiri sociale, pentru victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Se poate spune că nu există problemă importantă pri­vind activitatea internă şi interna­ţională a partidului şi statului nos­tru, munca şi lupta poporului, per­spectivele dezvoltării viitoare a ţării care să nu-şi găsească în Program răspuns clar, ştiinţific fundamentat. Tocmai de aceea, pe bună dreptate, Programul a fost apreciat drept Carta de bază ideologică, teoretică şi politică a partidului. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „partidul dispune de o cartă care depăşeşte caracterul unui program, de un document ideologic care, aşa cum a apreciat Congresul al XI-lea, constituie expresia marxism-leninis­­mului creator în România, pe baza căruia se va desfăşura întreaga acti­vitate politico-educativă, munca în­tregului partid şi popor de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare spre comunism". ★ Elaborarea Programului reflectă stadiul superior al dezvoltării socie­tăţii noastre, marile victorii dobîn­­dite de popor în dezvoltarea forţe­lor de producţie, in transformarea relaţiilor de producţie şi sociale, a întregii structuri a societăţii româ­neşti. Fireşte, Programul a putut fi e­­laborat ca urmare a dezvoltării pu­ternice a partidului, reflectă forţa sa politico-ideologică, stadiul superior al maturizării lui teoretice şi politice. Elaborarea sa este indisolubil le­gată de perioada nouă inaugurată de Congresul al IX-lea, perioadă de ex­cepţională însemnătate in viata parti­dului şi a poporului nostru, care a dat un puternic impuls gîndirii novatoare, determinînd o eferves­cenţă a întregii activităţi ideologice. Aşa cum se ştie, în fundamentarea teoretică şi elaborarea Programului, ca şi a întregii politici a partidului de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism, un rol determinant a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In ca­litate de preşedinte al comisiei de redactare, secretarul general al partidului a lucrat direct, nemijlocit, la întocmirea acestui document istoric, care poartă amprenta mo­dului său de gîndire şi de acţiune — spirit novator, înaltă capacitate de a investiga şi sintetiza noile fenomene ale societăţii româneşti şi ale vieţii internaţionale, de a prevedea în mod ştiinţific evoluţia lor, de a elabora soluţii originale, adecvate realităţi­lor ţării şi corespunzătoare in cel mai înalt grad intereselor vitale ale poporului român, ale înfloririi pa­triei, a naţiunii noastre socialiste, in deplină concordanţă cu interesele cauzei socialismului pe plan mondial. Intre factorii care au făcut posibilă elaborarea Programului se înscriu şi adincirea democraţiei interne de partid şi, în general, a democraţiei socialiste, creşterea participării tutu­ror membrilor partidului, a oameni­lor muncii, la dezbaterea şi rezol­varea problemelor fundamentale ale politicii şi activităţii sale. După cum se ştie, Programul, în stadiu de proiect, a fost supus unei ample dezbateri în adunările de partid, in conferinţele organizaţiilor orăşeneşti, municipale, judeţene, în adunări ale oamenilor muncii, in presă, întru­nind adeziunea întregului partid şi popor. In felul acesta, in Program şi-au găsit expresie gîndirea, expe­rienţa şi voinţa colectivă a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oame­nilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, interesele şi aspiraţiile întregii noastre naţiuni socialiste. ★ Programul fundamentează ştiinţific principiile de bază ale societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, ca fază superioară a socialismului, precum şi o serie de procese esen­ţiale ale trecerii spre comunism şi trăsături ale orînduirii comuniste, trasează linia generală strategică şi orientările tactice ale partidului în funcţie de specificul societăţii româ­neşti, de particularităţile concrete, na­ţionale, economice, sociale, politice, istorice, ale României. Programul îmbină caracterul spe­cific de document teoretic cu a­­cela de program de lucru, in sensul că, odată cu cristalizarea liniei poli­tice generale, stabileşte obiective precise privind toate domeniile de activitate — fie că este vorba de dezvoltarea bazei tehnice-materiale a societăţii cu toate problemele fun­damentale pe care aceasta le impli­că (politica industrială, agrară, în domeniul investiţiilor, sistematizării teritoriului etc.), de evoluţia parti­dului şi statului socialist, de dezvol­tarea democraţiei socialiste, de poli­tica în problema naţională, de acti­vitatea ideologică şi munca politico­­educativă consacrată formării omu­lui nou , inclusiv asemenea obiec­tive de perspectivă, precum ştergerea treptată a deosebirilor esenţiale din­tre munca fizică şi munca intelectua­lă, dintre oraş şi sat în procesul tre­cerii spre comunism. Totodată, Pro­gramul indică modalităţile practice de acţiune, sarcinile concrete ce tre­buie îndeplinite in fiecare ramură a economiei naţionale, in fiecare sferă a activităţii sociale. Prin felurile şi obiectivele stabi­lite, care corespund în cel mai înalt grad intereselor vitale ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Pro­gramul orientează intr-un mod con­vergent, unitar, eforturile comuniş­tilor, ale tuturor celor ce muncesc, asigură întărirea unităţii de gindire şi de acţiune a întregului popor în jurul partidului, unitate care, cum se ştie, reprezintă izvorul nesecat de forţă al orînduirii noastre. Obiectivele Programului, perspecti­vele de viitor pe care le deschide însufleţesc şi mobilizează poporul, întăresc hotărîrea sa de a nu pre­cupeţi nici un efort pentru a trans­pune în viaţă politica partidului. Prin aceasta Programul se afirmă şi ca un puternic instrument de acce­lerare a înaintării României pe ca­lea progresului economic şi social. Programul este un puternic factor, de educare revoluţionară, contribuind­­ la creşterea combativităţii comuniste,­ la călirea revoluţionară a membrilor partidului. Se cuvine relevat ro­lul deosebit pe care-l are şi îl va avea Programul în ridicarea nivelu­lui politic şi ideologic al întregului partid şi popor. Elaborat pe temelia teoriei marxist-leniniste, el înar­mează pe comunişti, pe toţi oamenii muncii cu o concepţie înaintată des­pre lume şi societate, concepţia co­munismului ştiinţific, contribuie la educarea comunistă a poporului, la formarea omului nou, au o conştiin­ţă r­evoluţionarâ ferttă, capabil sâ înţeleagă schimbările care au loc permanent In ţara noastră şi in lume, să acţioneze in concordanţă cu cerinţele legilor dezvoltării so­ciale. Programul partidului are şi o pu­ternică semnificaţie internaţională. Aceasta decurge din faptul că el stabileşte obiectivele şi direcţiile fundamentale ale politicii şi activi­tăţii externe a partidului şi statului nostru — oferind astfel o largă perspectivă şi o orientare limpede in lupta pentru pace şi prietenie in­tre popoare, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice in­ternaţionale, a unei lumi mai bune şi mai drepte, pentru victoria cau­zei socialismului şi comunismului pe plan mondial. In lumina faptului că dezvoltarea întregului proces revoluţionar mon­dial reclamă ca o necesitate impe­rioasă unitatea tuturor forţelor îna­intate ale societăţii, apare şi mai e­­videntă însemnătatea internaţională a Programului partidului — docu­ment care nu numai că reprezintă un vibrant apel la realizarea şi consolidarea unităţii tuturor ţări­lor socialiste, a întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, a tuturor forţelor demo­cratice, progresiste, antiimperialiste, dar şi relevă căile practice de ac­ţiune, menite să asigure înfăptuirea acestei unităţi, să ducă la statorni­cirea unor relaţii trainice de colabo­rare, solidaritate şi coeziune. In a­­ceasta îşi găseşte expresie, o dată mai mult, internaţionalismul consec­vent, caracteristic întregii activităţi a Partidului Comunist Român. In epoca actuală, cînd popoare re­prezentind o treime a omenirii luptă şi depun eforturi intense pentru de­păşirea subdezvoltării, a moştenirii lăsate de politica şi practicile impe­rialismului, colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru dezvoltare independentă şi înflorire multilate­rală, Programul P.C.R. — prin fap­tul că arată ce obiective grandioase îşi propune şi poate realiza un po­por în condiţiile noii orînduiri so­ciale — contribuie la creşterea forţei de atracţie a socialismu­lui, constituie un factor stimulator în lupta pentru transformări sociale structurale, înnoitoare, pentru înfăp­­­­tuirea dreptului fiecărui popor de a fi stopinul propriilor destine.­­ Semnificaţia internaţională a Pro­gramului rezultă şi din faptul că, generalizind teoretic expe­rienţa partidului şi poporului nostru in lupta pentru transformarea revo­luţionară a societăţii şi cristalizînd poziţiile principiale ale P.C.R. faţă de problemele majore ale epocii noastre, reflectă, o dată mai mult, aportul constructiv al partidu­lui nostru la îmbogăţirea tezaurului marxism-leninismului, îşi găseşte expresie in aceasta adevărul istoric că fiecare partid îşi aduce con­tribuţia la dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii revoluţionare mondiale, tocmai prin modul în care soluţionează problemele evoluţiei sociale în propria ţară, prin inter­pretările date principalelor fenomene şi procese din lumea contemporană. ★ Prin faptul că dă răspuns proble­melor fundamentale actuale şi de perspectivă ale dezvoltării societăţii româneşti, stabileşte obiective precise şi direcţiile principale de acţiune, mobilizînd eforturile întregului popor In lupta pentru triumful idealurilor socialismului şi comunismului in România, Programul reliefează mo­dul strălucit în care Partidul Comu­nist Român işi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare a socie­tăţii, iar activitatea pentru înfăptuirea Programului va duce la accentuarea acestui rol — chezășie a îndeplinirii misiunii istorice a partidului­, legitate a dezvoltării noii orînduiri sociale. înfăptuirea Programului partidu­lui necesită o vastă și intensă acti­vitate politică și organizatorică a în­tregului partid, a comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii — activitate ce trebuie să se bazeze înainte de toate pe cunoaşterea temeinică a tu­turor prevederilor sale. Tocmai de aceea, studierea şi însuşirea Progra­mului constituie obiectivul funda­mental al întregului învăţămînt po­litico-ideologic de partid. Esenţial pentru creşterea eficienţei propa­gandei de partid este ca fiecare teză teoretică şi idee majoră a Progra­mului, fiecare din obiectivele şi pre­vederile acestuia să fie temeinic în­ţelese şi însuşite. Totodată, se impune ca expunerile, dezbaterile asupra Programului să fie strins legate de realităţile şi preo­cupările specifice fiecărei unităţi, fiecărei organizaţii de partid, să înlesnească înţelegerea clară a sar­cinilor ce revin, pentru colectivul respectiv, din politica partidului, gă­sirea celor mai eficiente mijloace şi căi de acţiune practică, in vederea realizării sarcinilor ce decurg din Program pentru fiecare loc de muncă. In România ultimului pătrar al se­colului XX, criteriul suprem de a­­preciere a patriotismului şi nivelu­lui de conştiinţă revoluţionară este spiritul de responsabilitate socială şi dăruire cu care fiecare acţionează pentru înfăptuirea Programului parti­dului, programul înaintării patriei pe calea civilizaţiei comuniste. Tudor OLARU PROGRAMUL PARTIDULUI îndreptarul ştiinţific al liorei şi muncii poporului nostru pentru edificarea noii societăţi „Este pentru prima dată cînd partidul nostru dispune de un document care sintetizează viaţa şi lupta de două milenii a poporului român, activitatea maselor populare, a forţelor progresiste, a mişcării revoluţionare, istoria însăşi a partidului. Iată de ce, pe drept cuvînt, Programul este considerat Carta teoretică, ideologică și politică a partidului, documentul de bază care dă răspuns celor mai complexe probleme ale muncii şi luptei poporului şi partidului nostru, ale perspectivelor dezvoltării viitoare a ţării". NICOLAE CEAUŞESCU Recomandări bibliografice • * * * — Programul Partidului Comunist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism (Ed. politică 1975, p. 7—11, 21—26, 214—216). m Karl Marx : Critica Programului de la Gotha (Marx-Engels, Opere, vol. 19, Ed. politică 1964, p. IS— 25). • V. I. Lenin : Statul şi revoluţia (Opere complete, voi. 33, Ed. poli­tică 1964, p. 94—102). • — Hotărîrea Congresului al XI-lea privind aprobarea Programului P.C.R. • — Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 decembrie 1974. • Nicolae Ceauşescu : Raport la cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. (Ed. politică 1975, p. 98—109). • Nicolae Ceauşescu : Cuvîntarea de încheiere a Congresului al XI-lea al P.C.R. • Nicolae Ceauşescu : Cuvîntare la adunarea consacrată aniversării Academiei „Ştefan Gheorghiu“ (Ed. politică 1975, p. 19—28). ALTE RECOMANDĂRI : „Scînteia" — articolele „Calea României spre comunism" nr. 9962; „Strălucită întruchipare a spiritului creator propriu întregii politici a P.C.R.“ nr. 9967 ; „Permanenţa idealurilor li­bertăţii naţionale şi sociale în istoria poporului român" nr. 9969 , „Sinteză a spiritului ştiinţific şi a gîndirii revoluţionare cutezătoare" nr. 9981. „Era socialistă" — articolele „Programul partidului — gene­­roasă deschidere spre orizonturile comunismului“ nr. 24/1974 , „Pro­gramul partidului, un important document ideologic" nr. 17/1974. 540 000 ilustrate de la munte şi de la mare In acest an, pină-n prezent şi-au petrecut concediul de odihnă, cu bilete primite de la sindicate, peste 540 000 de oameni ai muncii, înseamnă că, potrivit unui frumos obicei, au luat drumul către cei dragi de-acasă, către tovarăşii de muncă rămaşi la da­torie în întreprinderi şi instituţii cel puţin tot atîtea cărţi poşta­le ilustrate cu salu­tări de pe Valea Pra­hovei sau de pe Va­lea Oltului, de pe li­toral sau din celelalte staţiuni balneoclima­terice din ţară. Condiţiile de odihnă şi de îngrijire a sănă­tăţii, oferite de noile edificii ridicate în majoritatea staţiuni­lor, se îmbunătăţesc in continuare datorită investiţiilor ce se fac pentru construirea de noi hoteluri şi baze de tratament. La acest considerabil efort ma­terial contribuie si sindicatele. Numai în acest an, din fondurile sindicatelor s-au con­struit o serie de obiec­tive, care au îmbună­tăţit simţitor capacita­tea şi gradul de con­fort in staţiunile mult solicitate. Iată cîteva dintre acestea. La Băile Felix, atit de căutate pentru efec­tul lor binefăcător, s-a dat in folosinţă un ştrand cu apă termală cuprinzînd două bazi­ne, bază de tratament, plajă, un grup comer­cial. Deşi se află un aer liber, acest ştrand poate fi folosit în tot timpul anului, apa fiind în permanenţă caldă. La Vatra Dor­ne­i s-a construit un pavilion cu 120 de locuri, destinat celor ce au nevoie de tra­tament pentru bolile cardiovasculare. Com­plexul sanatorial din Căciulata, care vină nu de mult era profi­lat doar pe tratamen­tul bolilor digestive, datorită Înzestrării cu f Secvenţe din activitatea socială a sindicatelor nouă bază oferă acum posibilitatea Îngrijirii simultane şi în condiţii de confort optim atit a bolilor digestive, cit şi a reumatismului. Tabăra de copii de la Năvodari şi-a extins capacitatea cu încă 1 000 de locuri, prin construirea a 4 pavili­­oane noi. La Eforie Nord, în zona căsuţe­lor, s-a dat in folosin­ţă o modernă cantină­­restaurant. La 1 de­cembrie, în aceeaşi staţiune, se va inau­gura o extindere a hotelului „Petrolul" (cu sezon permanent), de fapt un nou hotel cu 330 de locuri. In afară de investi­ţiile a căror scadenţă este programată pen­tru 1975 se mai află în diferite stadii de e­­xecuţie o serie de lu­crări cu termen de predare în 1976 şi 1977 : un complex cu 1 100 de locuri la Băile Herculane, unul cu 500 de locuri la Băile Fe­lix, precum şi com­plexe cu cite 500 de locuri la Olăneşti şi Covasna etc. în total, din fondurile sindica­telor se află in con­strucţie peste 5 000 de locuri, cifră care pînă in 1980 va ajunge la circa 0 000. Este pre­văzută construirea de complexe sanatoriale la Vatra Dornei, Bor­­sec, Buzias, Govora si Eforie Nord si de o­­dihnă la Predeal si Soveja. Noile edificii vor spori capacitatea de cazare, în hoteluri si complexe sanatoriale ridicate din bugetul sindicatelor, cu circa 200 000 de locuri a­­nual. Deci, noi şi noi adrese se vor adăuga celor cunoscute, pe ilustratele primite de colectivele de muncă de la cei plecaţi în concediu. Adăugind şi faptul că cei ce bene­ficiază de trimitere la odihnă şi tratament prin sindicate plătesc, în medie, numai 40 la sută din valoarea bi­letului, in funcţie de retribuţia fiecăruia — avem imaginea con­cretă a grijii deosebite de care se bucură, in statul nostru socialist, sănătatea oamenilor muncii, odihna la care au dreptul In fie­care an, Rodica ŞERBAN FAPTUL DIVERS Fără barbă, tara pipa La bordul şalandelor „Razelm“ şi „Girliţa“ (două din ambarca­ţiunile de transport ale servi­ciului căi navigabile din portul Constanţa) pot fi intilnite şi nişte fete frumoase, ca toate fe­tele. Nu sunt nici bucătărese, nu sunt nici asistente sanitare. Cele trei — Rodica, Marinela şi Lu­­cretia — sunt primele fete... ma­­rinăriţe din portul Constanta. Ele sunt proaspete absolvente ale cursurilor de calificare, do­vedind o dată mai mult că „lupi de mare“ pot fi şi... fără barbă, fără pipă. Puiul de urs Scriam de curind, in rubrica noastră, că într-o bună zi unui cititor al ziarului nostru, tre­­cînd pe Transfăgărăşan, i-a a­­părut in faţa maşinii un pui de urs paşnic, care s-a lăsat mîngiiat de cetăţenii strinşi In preajmă, ca la... urs. De data aceasta, corespondentul nostru pentru judeţul Galaţi, Dan Plăeşu, aflat în concediu şi trecînd pe Trans­făgărăşan, s-a pomenit că-i taie calea, in apropiere de Bîlea­lac, un pui de urs de toată frumu­seţea. Cum avea la el şi apara­tul foto, l-a surprins în ima­gine cercetînd o „Dacie 1300“. Cînd fotbalul le ia minţile... Colftina Sort­­in judeţul Ti­miş este vestită prin rlmt nu numai cu­­ari­eni io­nici si gospodari, ci şi cu o echi­pa de fotbal, care echipă e greu de învins pe teren propriu. Dar tocmai de la propriul teren li s-a tras celor din Şoca un mare necaz. Pentru că cei ciţiva res­ponsabili ai echipei de fotbal (de ce ciţiva şi nu unul, asta e altă poveste), păzind că se a­­propie meciul de duminică şi marcajele terenului sunt năpădi­te de iarbă, au trasat liniile respective nu cu var, ci cu un... ingrăşămint chimic de culoarea varului. Că ingrăşămintul res­pectiv era mai folositor pe o­­goare, asta nu-i nimic faţă de cele ce s-au intimplat. Scoase la păşunat, vacile cooperativei agricole au ajuns şi pe terenul de fotbal, iar odată cu iarba au înghiţit şi ingrăşămintul chi­mic. Urmarea , 60 dintre ele au trebuit să fie sacrificate. Supărat pe orătănii Supărat foc că soţia s-a dus după el la bufet şi l-a chemat a­­casă, unde-l aşteptau la masă cei şapte copii pe care-i are. C. S. din Filipeştii de Pădure (Prahova) s-a dus să-şi verse focul pe orătăniile din curte. Mai intîi s-a năpustit spre co­teţul cu găini şi a sucit gîtul la cinci dintre ele. Apoi s-a nă­pustit spre coteţul cu raţe şi... A doua zi, cînd s-a trezit, incă mahmur, a început să se vaite unui vecin : „Si dacă zici că m-ai văzut că fac prostia asta, de ce nu m-ai oprit ? Mai mare ruşinea". A cui ? Ultima cursă de citva timp încoace, de cum se lăsa întunericul. Ion Capie din Codlea pleca de acasă cu bi­cicleta. Revenea după un timp, aducind pe portbagajul acesteia cite un sac plin cu cartofi, sus­tras din grămezile aflate pe cimpurile C.A.P. din localitate. După ce il deşerta, pornea in­tr-o nouă cursă, tot nocturnă. Prins de miliţie, i s-a făcut, la lumina zilei, inventarul sustra­gerilor : cîteva sute de kilogra­me de cartofi, grămezi de mor­covi, ceapă, pătrunjel şi... cam tot ce-i trebuie omului peste iarnă. Dar, după cum merg cer­cetările, deşi nu putem anticipa „cit“ o să-i dea instanţa, putem spune că, oricum, in iarna asta n-o să aibă parte de proviziile făcute. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"

Next