Scînteia, noiembrie 1975 (Anul 44, nr. 10326-10351)

1975-11-01 / nr. 10326

PAGINA 2 Una din trăsăturile definitorii ale cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice constă in asimilarea in fabricaţie a unui impresionant număr de produse cu parametri funcţionali ridicaţi, care vor asigura, pe ansamblul economiei naţionale, un spor substanţial în ceea ce priveşte nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, al competitivităţii mărfurilor româneşti, în subramurile industriale de „virf“ — electronica, automatica, mecanica fină, electrotehnica ş.a. — acest proces îşi amplifică dimensiunile, ţinind seama pe de o parte de progresul tehnic rapid înregistrat pe plan mondial, iar pe de altă parte, de perspectivele ample de dezvoltare a acestor ramuri in ţara noastră, aşa cum se prevede in Directivele Congresului al XI-lea al partidului. Care sunt căile de acţiune concretă pentru înnoirea şi modernizarea produselor, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, spre a ţine pasul cu cerinţele progresului tehnic, pentru a se asigura creşterea exportului şi ridicarea continuă a eficienţei economice ? — Iată tema anchetei întreprinse in cadrul Centralei industriale de echipament pentru telecomunicaţii şi automatizări (C.I.E.T.A.) din Bucureşti, în anul 1976, primul an al viitorului cincinal, ponderea produselor noi şi modernizate in producţia globală a unităţilor centralei se va ridica la 14 la sută. O asemenea proporţie devine mai semnificativă dacă arătăm că aceasta Înseamnă, in fapt, introducerea în fabricaţie a citorva sute de produse cu un Înalt nivel tehnic, solicitate de economia naţională şi la export, concepţia in toate fazele de asimilare, de la proiect la pregătirea fabricaţiei şi seria zero, fiind asigurată integral de specialiştii din cadrul celor două institute de cercetări şi proiectări ale centralei şi din Întreprinderi. Echipamentele de afişare a cotei, de poziţionare, prelucrare liniară şi conturare pentru maşinile-unelte, care vor fi fabricate la Întreprinderea de elemente pentru automatizări, contactoare și inversoare de sens pentru locomotiva diesel electrică de 4 800 CP — la „Electroaparataj“, transformatoare de puteri cu miez magnetic Înfășurat, divizoare de tensiune — la „Electrotehnica“, Întrerupătoare basculante — la întreprinderea de aparataj electric industrial din Titu, o gamă largă de lămpi electrice la „Steaua roşie“ din Fieni sunt numai cîteva din produsele noi, planificate să fie introduse in fabricaţie în cursul anului viitor, in unităţile centralei. Desigur, introducerea in fabricaţie, in condiţii optime, a unui nou produs nu este simplă. Iar atunci cînd zeci de produse noi sunt prevăzute să fie fabricate in anul 1978, aşa cum s-a stabilit pentru majoritatea unităţilor centralei, problemele se dovedesc a fi deosebit de complexe ; numai coordonarea perfectă a eforturilor în direcţia aprovizionării tehnico-materiale, pregătirii fabricaţiei şi tehnologiilor, calificării cadrelor ş.a. poate asigura succesul. De ce reamintim aceste lucruri, îndeobşte cunoscute ? Acum, cînd au mai rămas două luni pină la începerea noului an, planul tehnic, in care sunt prevăzute etapele asimilării viitoarelor produse, nu este cunoscut in întregime de Întreprinderile centralei. — Avizarea planurilor tehnice, care includ produsele urmărite la nivelul ministerului și centralei, nu a fost încheiată de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini — ne spunea ing. Niţă Ioan, şeful serviciului tehnic din C.I.E.T.A. întreprinderile cunosc doar „in principiu“ sarcinile planului tehnic la 1976. Evident, această cunoaştere „in principiu" a noilor sarcini nu este de trecut cu vederea, ea constituind o bază de plecare pentru definitivarea pregătirii activităţii de înnoire şi modernizare din anul viitor. Dar, aşa cum s-a subliniat la Consfătuirea de lucru de la Comitetul Central al partidului din 17 octombrie a.c., organele centrale trebuie să dea răspuns, găsind soluţii la toate problemele pe care Ie ridică îndeplinirea planului. Or, necunoaşterea la timp şi in amănunt a planului tehnic, in condiţiile in care trebuie asigurate contracte de aprovizionare pentru fabricaţia noilor produse şi de desfacere a acestora, poate duce la perturbarea activităţii întreprinderilor. Iată de ce direcţia tehnică din cadrul M.I.C.M., conducerea centralei trebuie să acţioneze neîntîrziat pentru ca in fiecare unitate să fie precizată, în aceste zile, forma definitivă a planului tehnic, în domeniul asimilării produselor noi, al modernizării continue a producţiei. Întreprinderile centralei au in anul 1976 sarcini majore. Cum acţionează ele în această perioadă în vederea pregătirii, în bune condiţii, a intrării in fabricaţie a produselor noi ? — In anul viitor, vom începe fabricaţia a peste 20 de noi produse, ne relata ing. Vasile Sănduleac, director adjunct tehnic şi de producţie la întreprinderea „Electromagnetica“ din Capitală. Recent, am făcut o analiză a stadiului pregătirii fabricaţiei pentru aceste produse. Problema principală asupra căreia ne concentrăm acum atenţia este realizarea S.D.V.urilor necesare, de care depinde in bună măsură asigurarea calităţii şi performanţelor tehnice ale acestora. Produsele noi cer şi tehnologii noi. De aceea s-a conceput fabricarea unor S.D.V.-uri complexe, care vor executa mai multe operaţii, s-a prevăzut extinderea electroeroziunii ca tehnologie eficientă de lucru. Pentru o serie de produse planificate a fi fabricate in 1976, cum sint releele de automatizare, seria zero se execută în acest trimestru, astfel incit atunci cînd vor fi introduse in liniile de producţie, operaţiile să fie cunoscute de muncitori. O asemenea preocupare temeinică de a asigura condiţii cit mai bune pentru asimilările de produse noi in anul viitor dovedesc şi colectivele de la „Automatica“ şi „Electrotehnica“ din Bucureşti, unde unele din fazele premergătoare intrării in fabricaţie au fost realizate in avane faţă de grafice. Se mai ridică o problemă : compartimentele de concepţie din întreprinderile centralei sunt angajate cu întreaga lor capacitate la crearea condiţiilor necesare realizării produselor noi ale anului viitor . Nu putem afirma acest lucru în cazul tuturor întreprinderilor, intrucit la o principală unitate din cadrul C.I.E.T.A. — întreprinderea de elemente de automatizare din București — 13 sarcini din planul tehnic pe acest an sunt neîndeplinite. Iată de ce se impune ca în cel mai scurt timp posibil aceste restanţe să fie recuperate, pentru ca intrarea în fabricaţie a noilor produse planificate pentru anul 1976 să fie bine pregătită, cu atit mai mult cu cit este vorba de unele produse care nu se vor mai importa in viitor. Un cuvint hotăritor îl au de spus în această privinţă conducerea întreprinderii, organizaţia de partid, cărora le revine datoria de a urmări îndeplinirea întocmai a Sarcinilor din domeniul înnoirii şi modernizării producţiei. O iniţiativă lăudabilă, care trebuie cunoscută, aparţine colectivului de la „Electroaparataj" din Capitală şi colectivului I.A.E.I. Titu — unitate nouă, cu mai puţină experienţă. Pentru unele produse de mai mare complexitate, ce vor fi fabricate în anul viitor la întreprinderea din Titu, S.D.V.-urile şi pregătirea fabricaţiei se asigură in unitatea bucureşteană. — N-am ezitat să dăm o mină de ajutor colectivului din Titu, ne spune tov. Florea Nicolae, secretarul comitetului de partid de la „Electroaparataj“. Fiind vorba de produse noi, de o deosebită însemnătate pentru economia ţării, răspunderea pentru realizarea acestora o au toate colectivele muncitoreşti din unităţile centralei, împărtăşind experienţa noastră colectivului de la întreprinderea din Titu, suntem convinşi că, prin eforturi unite, problemele tehnice se vor rezolva mai uşor, mai repede. Un asemenea mod constructiv de abordare a problemelor anului viitor trebuie să caracterizeze activitatea tuturor colectivelor din cadrul centralei, a organizaţiilor de partid din Întreprinderi. După cum am arătat, sarcinile de asimilare din anul 1976 sunt mari, dar — in acelaşi timp — sunt judicios corelate cu dotarea tehnică a Întreprinderilor, cu numărul specialiştilor şi muncitorilor de inaltă calificare care lucrează în acest domeniu de virf, care au demonstrat prin rezultatele obţinute pină acum că pot face lucruri foarte bune. Ca atare, aceste sarcini sunt pe deplin realizabile, cu condiţia bunei pregătiri a activităţii din primul an al noului cincinal. Dan CONSTANTIN Buna pregătire a cincinalului viitor cere: Asimilaţi azi produsele pe care le veţi realiza mîine Imagine dintr-una din secţiile întreprinderii de conductori emailaţi din Zalău Foto : 8. Cristian De ce rugineşte... fierul vechi La plenara din 21—22 iulie a.c., conducerea partidului a subliniat necesitatea utilizării în, proporţii tot mai mari a deşeurilor rezultate din procesul de producţie, instaurării unui înalt spirit de ordine si disciplină in gospodărirea resurselor materiale de orice fel. Asigurind un cadru legislativ unitar în acest domeniu, Decretul Consiliului de Stat, care intră in vigoare în aceste zile, stabileşte obligaţiile şi răspunderile ce revin unităţilor economice in ce priveşte colectarea, predarea, gospodărirea si valorificarea deşeurilor. Cum acţionează comitetele oamenilor muncii din întreprinderile judeţului Gorj, ceilalţi factori responsabili pentru strîngerea, predarea şi punerea în valoare a uneia din aceste importante resurse materiale, respectiv, a deşeurilor metalice ? — Activitatea de recuperare şi valorificare a deşeurilor de metal — ne relata tov. Gheorghe Negoescu, şeful biroului de contabilitate de la întreprinderea de utilaj minier Rovinari, una din unităţile care şi-au realizat şi depăşit lună de lună cotele planificate de colectare-predare — se înscrie in ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice desprinse din reglementările legale, menite să contribuie la reducerea şi raţionalizarea consumului de metal, la creşterea eficienţei activităţii economice. Menţionăm, între acestea, acţiunea de revizuire a tehnologiilor la toate produsele, în scopul înlăturării rebuturilor, de înlocuire a materialului feros cu mase plastice, asigurarea debitării centralizate a metalului, in vederea reducerii consumurilor specifice si a pierderilor de metal in deşeuri. Drept urmare, în trei trimestre din acest an s-a obţinut o economie de circa 200 tone de metal. Pentru recuperarea şi buna gospodărire a deşeurilor am realizat, prin autodotare, o maşină de tocat span şi vom dispune în curind de un utilaj pentru balotat spanul. Susţinută permanent de organizaţia de partid prin diverse forme ale muncii politico-educative, acţiunea de colectare, sortare şi predare a deşeurilor s-a impus ca o importantă sarcină a colectivelor din secţiile şi atelierele întreprinderii. Exemplul gospodarilor de la întreprinderea de utilaj minier nu este singular, preocupări similare avind și colectivele de la întreprinderea mecanică Sadu, întreprinderea minieră Rovinari, Trustul petrolului, I.T.A. Tg. Jiu și altele. La întreprinderea minieră Motru, de pildă, în urma unei analize ce a avut loc într-o recentă plenară a comitetului de partid, s-au luat noi măsuri pentru combaterea risipei şi mai buna gospodărire a deşeurilor de metal. Ca rezultat, in ultimele luni, exploatările carbonifere din bazinul Motrului şi-au realizat ritmic sarcinile de predare prevăzute, în aceste întreprinderi s-au aplicat şi unele iniţiative privind recuperarea deşeurilor şi folosirea lor la realizarea diverselor piese. La G.S.C.I. Rogojelu, de pildă, prin refolosirea capetelor de oţel-beton la confecţionarea unor repere, s-au economisit, numai in semestrul I, 50 tone metal. Raportate la nivelul sarcinilor şi exigentelor actuale, aceste măsuri şi iniţiative sunt totuşi insuficiente, existînd incă multe neajunsuri in activitatea de recuperare şi valorificare a deşeurilor. Mai intîi, avem in vedere faptul că, deşi cifrele de plan în acest domeniu sint stabilite la nivelul lor minimal, totuşi sunt unităţi — între care Combinatul de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu, I.J.C.M. Gorj, Şantierul 4 Vădeni, I.J.I.L. Gorj şi altele — care nu şi-au realizat sarcinile prevăzute. în aceste întreprinderi, acţiunea de colectare a deşeurilor a fost lăsată pe seama serviciilor administrative, care, de regulă, s-au mulţumit să expedieze la depozitele Cum sunt strinse şi gospodărite deşeurile metalice in unităţi economice din Gorj I.C.M. metalul colectat ocazional. Comitetele oamenilor muncii din aceste unităţi nu au acordat atenţia cuvenită acestei probleme, nu au fixat răspunderi precise pentru desfăşurarea organizată a activităţii de colectare-predare a deşeurilor. Ca atare, deşeurile — existente în mari cantităţi — nu se depozitează in locuri special amenajate, ci se găsesc aruncate la voia întimplârii, în întreprinderi sau pe şantiere. Numai aşa se explică de ce în incinta combinatului de lianţi şi azbociment a apărut un adevărat „ţarc“ pentru fier vechi, mai mare decit depozitul de fier vechi din Tg. Jiu. — Aşa este — recunoaşte tov. Nicolae Iordache, şeful biroului administrativ, în răspunderea căruia intră şi coordonarea activităţii de colectare-predare a deşeurilor. Situaţia din combinat denotă dezinteres şi neglijentă in gospodărirea deşeurilor, a metalului in special. La noi mai persistă încă mentalitatea potrivit căreia „dacă întilneşti vreo piesă nelalocul ei, arunc-o la fier vechi“. Cu prilejul unor controale am fost chiar amendat pentru o asemenea stare de lucruri. Va trebui ca nici în combinatul nostru activitatea de recuperare şi valorificare a deşeurilor să nu mai fie lăsată la voia întimplârii, să se iniţieze acţiuni organizate, cu aportul fiecărui colectiv de secţie, pentru colectarea, sortarea şi predarea deşeurilor metalice. Că trebuie bine organizate asemenea acţiuni este o sarcină ce se desprinde clar din prevederile decretului amintit. Dar această „nevinovată“ recunoaştere a situaţiei de fapt nu poate ţine locul lipsei de preocupare a conducerii combinatului din Tg. Jiu pentru gospodărirea judicioasă a deşeurilor. Starea de lucruri din acest combinat nu constituie insă o excepţie. Surprinde in mod deosebit ceea ce se întimplă destul de frecvent în depozitele punctului de colectare a deşeurilor metalice şi refractare din Tg. Jiu. Aici sunt aduse, printre variatele categorii de deşeuri, însemnate cantităţi de piese şi materiale metalice — oţel-beton, armături miniere, piese de utilaj agricol, colaci de sîrmâ şi altele — care nu fuseseră deloc utilizate. Deci, produse noi — la fier vechi ! Cum funcţionează oare spiritul gospodăresc al conducerilor de întreprinderi şi cum intervin practic organizaţiile de partid, comuniştii pentru instaurarea unui climat de răspundere şi ordine în utilizarea resurselor materiale, în strîngerea şi valorificarea deşeurilor metalice 7 — în lumina acestor cerinţe — ne spunea tov. Vasile Ursăţeanu, vicepreşedinte al consiliului judeţean de control muncitoresc — secretariatul comitetului judeţean de partid a analizat, intr-o recentă şedinţă de lucru, modul în care organele colective de conducere din unităţile economice se preocupă de recuperarea şi valorificarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase. Cu acest prilej s-a relevat, intr-adevăr, existenţa unor neajunsuri in activitatea de gospodărire a deşeurilor, cu toate că, pe ansamblul judeţului, planul pe trei trimestre a fost realizat. Apreciem că măsurile stabilite vor contribui la întărirea răspunderii colectivelor de conducere din toate unităţile pentru recuperarea şi valorificarea superioară a deşeurilor metalice, pentru înlăturarea deficienţelor semnalate. De altfel, in majoritatea unităţilor, în urma analizei efectuate de secretariatul comitetului judeţean de partid, s-au iniţiat acţiuni pentru amenajarea locurilor de depozitare şi sortare a deşeurilor, iar în unele s-au constituit colective de specialişti care studiază posibilităţile de valorificare in producţia proprie a unor deşeuri. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru prevenirea neajunsurilor din activitatea punctului de colectare a deşeurilor metalice, care nu prelua întotdeauna, la termenele prevăzute, cantităţile existente în unităţi. Este absolut necesar ca măsurile iniţiate să fie cit mai grabnic finalizate, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Gospodărirea judicioasă a deşeurilor, reintroducerea şi valorificarea lor eficientă în circuitul productiv constituie, in condiţiile ritmului impetuos de dezvoltare a industriei noastre, o acţiune de importanţă naţională, in care trebuie să se încadreze cu toată răspunderea fiecare unitate economică din județul Gorj. Dumitru PRUNA corespondentul „Scintell“ La combinatul din Craiova îngrăşăminte chimice în sortimente variate Răspunzind cerinţelor agriculturii, determinate de nevoia de a spori neîncetat nivelul recoltelor la hectar, specialiştii Combinatului de Îngrăşăminte chimice Craiova acţionează, pe baza unui riguros program, în direcţia diversificării sortimentelor de Îngrăşăminte chimice şi produselor organice. Cadrele tehnice ale combinatului craiovean, împreună cu specialişti de la Centrul de cercetări îngrăşăminte şi produse speciale şi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, au creat noi tipuri de îngrăşăminte chimice. Ca purficare a cercetărilor, efectuată, s-au asimilat la scară-pilot 30 de sortimente de îngrăşăminte simple şi complexe destinate culturilor intensive, solurilor degradate, solurilor permeabile şi culturilor irigate. Din acestea reţin în mod deosebit atenţia ingrăşămintele organominerale cu caracter ameliorativ, foarte eficiente pentru solurile degradate şi nisipoase lipsite de materie organică. Numai în acest an s-au produs, experimental, 6 sortimente de astfel de îngrăşăminte. Incepînd de anul trecut, chimiştii craioveni fac experimentări in casa de vegetaţie a combinatului şi in unităţi de cercetare ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Acestea au ca scop verificarea eficienţei unor noi tipuri de îngrăşăminte complexe lichide şi extraradiculare, care se aplică pe frunzele plantelor. Acestea sunt destinate serelor şi culturilor irigate, ele puţind fi administrate in apa din sistemele de irigare sau distribuite cu maşinile deja existente in dotare. Cit priveşte perspectiva Înnoirii producţiei la Combinatul chimic Craiova, se cuvine menţionat faptul că la sfirşitul cincinalului viitor aici se vor produce peste 100 de sortimente şi grupe de sortimente de îngrăşăminte, astfel incit agricultura ţării noastre să poată dispune de toate sortimentele necesare, cantitativ şi sortimental, pentru fertilizarea terenurilor de orice natură şi a culturilor de orice fel, inclusiv a pajiştilor şi a pădurilor. Conducerea Centralei industriale de îngrăşăminte chimice — Craiova ne-a asigurat că experienţa pozitivă pe linia Înnoirii şi diversificării producţiei de la combinatul chimic din localitate va fi extinsă și la celelalte combinate din cadrul centralei. (Nicolae Băbălău, corespondentul „Scinteii“). SCÂNTEIA — simbătă 1 noiembrie 1975 LA „ŢESĂTURA“-IAŞI Din materii prime indigene — cantitati sporite de produse în urma unor modernizări ale procesului tehnologic şi a creşterii capacităţilor de producţie in spaţiile existente, întreprinderea „Ţesătura“ din Iaşi a realizat in acest an o producţie sporită de ţesături pe bază de tercoturi, teracel şi melană, un amestec cu bumbac. în primul rînd, este vorba de fabricarea ţesăturilor din fire poliesterice un amestec cu bumbac pentru cămăşi, bluze şi haine, cerute şi contractate în cantităţi mari şi pentru primul semestru al anului 1978. Aceste articole se realizează in peste 20 desene. O altă colecţie de ţesături o constituie cele fabricate din PNA in amestec cu celofibră şi alte materii prime indigene. Acestea — imitînd stofa de lină şi avind caracteristici superioare — sint destinate cămăşilor şi rochiilor pentru sezonul rece, în ultima vreme s-a realizat şi un mare număr de sortimente de ţesături din fire poliesterice un amestec cu bumbac în proporţie de 67 la sută şi, respectiv, 33 la sută, şi invers. Ele imită stofa de gabardină şi se folosesc la confecţionarea de costume şi pardesie impermeabile. De curind, întreprinderea ieşeană a realizat şi pînzeturi uşoare în 15 sortimente. Am aflat de la inginerul Aurel Zvonaru, şeful colectivului de creaţie, că în 1976 se vor realiza 124 articole, dintre care mai bine de un sfert creaţii noi, prin folosirea materiilor prime indigene. (Manole Corcaci, corespondentul „Scînteii“). Pot fi cerul liber, vâtul şi ploaia „magazii“ pentru legume şi fructe? Din livezile judeţului Bistriţa- Năsăud s-au recoltat cantităţi mari de fructe şi îndeosebi de mere, din care o bună parte au fost puse la păstrare. Din situaţia centralizată la I.L.F. Bistriţa rezultă că au fost preluate de la unităţile producătoare peste 11 500 tone fructe din cantitatea totală planificată de 11 890 tone. De asemenea, au fost puse la păstrare pentru iarnă cantităţi însemnate de ceapă, ridichi şi sfeclă roşie. S-a realizat şi planul la conservare a legumelor sub formă de murături. în schimb, planul de insilozare a legumelor, la multe sortimente, mai ales la cele care sunt livrate de alte judeţe, nu a fost îndeplinit. La cartofi restanţa era de 700 tone, la morcovi — dei 180 tone,îreiar,la pătrunjfjg, păstîrnac, ţelină şi usturoi nu s-a însilozat aproape nimic. Să vedem ce s-a întimplat cu fructele şi legumele preluate şi ajunse in depozite şi magazii. Pentru început, ne oprim la depozitul modern de la Bistriţa. Interiorul este plin cu stive de cîţiva metri înălţime, formate din lăzi paletizate, în care sunt ambalate mere de diferite soiuri. Grupuri de femei lucrează la sortare. Electrostivuitoarele şi celelalte instalaţii sunt utilizate la capacitatea maximă, lucrîndu-se în două schimburi.— Practic — ne spune şeful depozitului, Mihăilă Zbîrci — noi am realizat planul la însilozarea merelor. Din cantitatea însilozată, 450 tone sunt păstrate în celule cu atmosferă controlată, iar restul, în spaţii normale. Pentru consumul din actualul sezon mai sunt asigurate 4 000 tone de mere. Vizitind acest depozit, trebuie adresat un semnal mai multor întreprinderi judeţene de legume şi fructa care intîrzie să-şi ridice de la Bistriţa cantităţile de mere contractate. Din această pricină s-au creat numeroase dificultăţi in ce priveşte păstrarea fructelor. I.L.F. Bucureşti mai are de ridicat 880 tone ; I.L.F. Sălaj — 228 tone ; I.L.F. Maramureş — 460 tone, într-un alt depozit al C.L.F. Bistriţa — aceeaşi muncă intensă şi bine organizată. Aci se lucra in trei schimburi la conservarea de mere, pere şi diferite legume sub formă de produse deshidratate. Din producţia Raid-anchetă în judeţul Bistriţa-Năsăud acestui sezon au fost deshidratate sute de tone de mere, pere, prune, cartofi, ceapă. O atenţie deosebită se acordă eliminării oricăror pierderi. Resturile de fructe sunt transformate in borhot. Asemenea complexe, aşa cum a indicat conducerea partidului, ar trebui extinse, astfel incit să poată fi păstrate în condiţii optime pentru sezonul rece cantităţi cit mai mari de legume şi fructe. Or, ceea ce s-a înfăptuit pină acum, chiar pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, nu este suficient. In localităţile Beclean şi Năsăud, înconjurate de puternice bazine pomicole, nu s-au creat depozite corespunzătoare pentru păstrarea fructelor şi a produselor semiindustrializate. La C.L.F. Beclean, de exemplu, au fost insilozate sute de tone de mere în beciuri ale unor instituţii, cooperative agricole şi locuinţe proprietate personală. Pină in lunile ianuarie-februarie merele vor fi bine păstrate, aşa cum au fost Insilozate. Tot aici au fost deshidratate din recolta acestui aezon însemnate cantităţi de leguma şi fructe. Dar acestea sunt păstrate in condiţii cu totul improprii. Ing. Vasile Tuhar, directorul complexului, ne însoţeşte în aşa-zisele „depozite“. Sute de tone de cartofi, ceapă, mere, pere şi prune deshidratate, în valoare de peste 5 milioane lei, sunt păstrate in magazii improvizate, cu pereţi din lăzi de ambalaj. în aceste condiţii, supuse intemperiilor, fructele şi legumele deshidratate se vor degrada. Trebuie luate măsuri operative pentru plasarea lor in depozite corespunzătoare. Tot aici am văzut auto de lăzi de mere stivuite, direct pe pămint, sub cerul liber, bătute de ploaie. In aceleaşi condiţii, in şoproane deschise, sunt depozitate temporar merele şi la C.L.F. Năsăud. Un calcul făcut de ing. Vasile Tuhar, directorul C.L.F. Beclean, arată că fondurile ce s-ar investi în construcţia unui depozit modern, dotat cu instalaţii corespunzătoare, ar fi amortizate în numai cîţiva ani. De ce oare primarii din localităţile Beclean şi Năsăud, de ce conducerea I.L.F. Bistriţa privesc impasibil această situaţie ? Pentru rezolvarea problemelor legate de păstrarea fructelor şi legumelor in condiţii optime se cere să fie elaborat un program pentru construcţia de depozite. Prin aceasta s-ar asigura păstrarea a cel puţin jumătate din recolta de mere, pere, prune etc., care să poată fi oferită consumatorilor în plină iarnă. In felul acesta, valoarea produselor realizate din fondul pomicol al judeţului ar putea creşte foarte mult. Ion ANGHEL corespondentul „Scintell* Judeţele Ilfov şi Sălaj au terminat insămînţările Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. şi Consiliul popular judeţean raportează, intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din agricultura judeţului au încheiat insămînţările la griu pe cele 26 700 ha în unităţile de stat şi pe 115 000 ha in cooperativele agricole de producţie. în prezent, ei îşi concentrează eforturile pentru încheierea recoltării tuturor culturilor de toamnă şi, in special, a legumelor şi sfeclei de zahăr, livrarea la fondul de stat a produselor contractate şi efectuarea arăturilor de toamnă pe întreaga supra,faţă, Z A L A U (Corespondentul „Scinteii“, Gheorghe Rusu). Lucrătorii ogoarelor din judeţul Sălaj au raportat in ziua de 31 octombrie că au terminat de însăminţat toate suprafeţele planificate pentru această toamnă : 39 316 ha cu diferite culturi, din care 34 000 ha cu griu şi secară, 3 391 ha cu orz, 1 904 ha cu plante furajere şi 21 hectare cu legume-verdeţuri. Odată cu terminarea acestei lucrări de sezon, toate tractoarele staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţ sunt mobilizate la executarea ogoarelor de toamnă, pentru insămînţările din primăvara anului viitor, lucrare executată piră la această dată pe 10 000 hectare. Industria locală clujeană In pas cu cerinţele pieţii în acest an, industria locală clujeană a obţinut rezultate remarcabile pe linia creşterii producţiei bunurilor de larg consum şi a diversificării acesteia. Planul producţiei globale pe perioada ce s-a scurs din acest an a fost depăşit cu 38,9 milioane lei. S-au dat peste prevederi importante cantităţi de produse. De asemenea, la export au fost livrate produse in valoare de mai bine de un milion lei valută peste prevederile contractuale. In momentul de faţă, colectivele unităţilor de industrie locală ale judeţului Cluj sunt preocupate de aprovizionarea mai bună a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri de larg consum. In acest scop, au fost alcătuite programe pe unităţi şi produse. După cum ne informează tovarăşul Gheorghe Ţîrţan, directorul general al Grupului de întreprinderi de industrie locală a judeţului Cluj, se prevede mărirea capacităţilor de producţie la produse zaharoase pe aceleaşi spaţii, prin amplasarea unor utilaje, reorganizarea fluxurilor şi a tehnologiilor de fabricaţie, precum şi asimilarea de noi sortimente. In ce priveşte produsele de panificaţie, s-a trecut la aprovizionarea de noapte a tuturor unităţilor cu piine. In cadrul programului de diversificare a produselor de panificaţie, zilele acestea au şi ieşit pe piaţă noi sortimente, printre care franzeluţe cu calciu şi lapte, hiaturi pentru tort, covrigi superiori cu ulei şi zahăr, pişcoturi. Sunt în pregătire şi alte sorturi care vin in sprijinul gospodinelor. (Al. Mureşan, corespondentul „Scinteii“).