Scînteia, ianuarie 1976 (Anul 45, nr. 10378-10402)
1976-01-03 / nr. 10378
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10378 Sîmbătă 3 ianuarie 1976 4 PAGINI - 30 BANI Cu deplină convingere în forţa creatoare a poporului începem o nouă etapă pe calea înfloririi României socialiste Am urcat pînă acum, în cele cinci cincinale care s-au succedat tot mai impetuos, tot mai pline de ambiţii consacrate modernizării României, cinci înalte trepte spre viitor, spre acel viitor care, în anii de început ai acestui mers ascendent al ţării noastre pe drumul edificării socialismului, ne apărea proiectat in spaţiul îndepărtat şi ne întrebam : cînd o să ajungem ? Şi iată că acum, trecînd pragul ultimului sfert de veac al mileniului, ceea ce visam cindva că „va fi“ a devenit prezent, este confirmat, permiţîndu-ne răgazul de o clipă pentru a putea privi în urmă spre a ne lua un nou avînt către bornele altei etape de aceeaşi întindere calendaristică, dar şi de o mai mare anvergură. Pînă la încheierea mileniului vom avea de urcat alte cinci astfel de trepte spre viitor, dar ştim că momentul acesta pe care-l trăim acum, moment istoric prin conţinutul său şi prin valoarea de punct de referinţă pe care ne-o va servi în viitoarea noastră retrospecţie, este nu numai un moment al pragului dintre două sferei de milenii, ci însăşi platforma astră de lansare către cele mailte culmi pe care ni le-am propus cindva să le atingem. Nu numai datele statistice atît de elocvente în graiul lor aparent arid, dar însuşi tabloul pe care îl înfăţişează Înmit România de azi confirmă o emoţionanta -calitate , din punct de vedere industrial, România anului 1975 a fost de 31 ,de ori mai puternică decît România antebelică. Sau, cum s-ar putea spune au de Românii în aceeaşi ţară cărt,a nu s-a servit pe tavă, de-aşata, ci şi-a făurit viaţa şi chipul nou bazîndu-se pe elanul revoluţionar, pe chibzuinţă, pe harul, pe vrednicia, pe spiritul gospodăresc al poporului. Ritmurile în care s-a realizat ceea ce posedăm azi, multiplicarea de trei ori înzecită a puterii industriale a propriei noastre ţări au fost cu adevărat unele dintre cele mai mari din lume. Şi nu putem să nu ne întrebăm cite zeci şi zeci de ani, poate chiar secole, i-ar fi trebuit României de altădată, la ritmurile ei de creştere cele mai înalte atinse in perioada antebelică, adică de 4 la sută pe an, pentru a ajunge la stadiul de astăzi ? Gîndurile acestea ne vin de la sine în minte prin retrospecţia etapei parcurse, dar şi din prospecţia asupra etapei în care am păşit prin noul nostru cincinal, prin planurile vaste, lucid, temeinic, ştiinţific elaborate, pentru ca poporul român să poată desăvîrşi construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi să înainteze victorios spre visul de aur al omenirii — comunismul. Pe bună dreptate se spune că timpul se poate comprima, că viitorul este „grăbit“ prin accelerarea schimbărilor ce se produc ca o consecinţă a progra social, a revoluţiei ştiinţifice nice. Baza alculele evoluţiei societăţii re, pe experienţa acumulată. .imurile de dezvoltare înregistrană acum, viitorul căruia acut, id am păşit pragul unui iin ,al aOrecam un senilal plin de ere „bună dimineaţa !“ nu ne nare ca o noţiune abstractă, ci joc al hazardului şi «1 întimple ca o evaluare definită îniințific prin planul de dezvolt; »^onomico-socială a țării pe ace- (j^prin întregul nou cincinal ~ »ogramul de perspectivă ad de cel de-al XI-lea Congres al partidului, ca un calcul pe cit de profund pe atît de realist asupra transformărilor in continuu progres care vor avea loc în viaţa noastră şi a societăţii noastre. Viitorul nu ne mai apare „probabil“, ci este determinat prin asocierea tuturor posibilităţilor materiale şi morale de care dispunem : „Avem deplina convingere că anul 1976, ca întregul cincinal viitor , se adresa poporului, de Anul nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va aduce poporului nostru noi satisfacţii în muncă şi viaţă, va adăuga noi şi însemnate valori tezaurului avuţiei noastre naţionale, va ridica pe o treaptă superioară bunăstarea materială şi spirituală, gradul de civilizaţie al întregii naţiuni socialiste“. Prima noastră etapă pe care o vom urca spre viitor, spre a ataca apoi celelalte patru trepte ale cincinalelor care se vor succeda pînă la încheierea mileniului, deschide în faţa întregului nostru popor o vastă perspectivă de muncă şi creaţie, pe baza unui potenţial economic şi tehnico-ştiinţific care nu suportă nici o comparaţie cu trecutul. Şi totuşi, la capătul ei vom socoti, ca şi acum, tot cu ajutorul cifrelor, cite Românii de altădată, chiar şi din perioada de vîrf a economiei antebelice, vor încăpea in România anului 1980 ? Şi nu numai asta, ci şi cîte Tomaiui are priprului nostru start în zborul prin cincinale către acest prag al ultimului sfert de veac al mileniului, rtre Românii ale anului 1950 vor Încăpea în puterea ţării pe care o vom înfăţişa lumii, prin izbînzile noastre,, în 1980 ? (Continuare In pag. a IlI-a) Pretutindeni, cinteceie, dansul, voia bună s-au împletit cu urările tradiţionale de belşug şi noi succese Pe şantierul hidrocentralei Gîlceag O performanţă de prestigiu In ultima zi a anului 1975, constructorii hidrocentralelor de pe valea Sebeşului au obţinut un nou succes în muncă : străpungerea primului tronson, în lungime de 742 metri, al galeriei forţate de la hidrocentrala Gîlceag, cu o lună mai devreme faţă de graficul prevăzut. Constructorii de pe acest şantier s-au angajat ca, în luna ianuarie a.c. să realizeze a doua străpungere, predînd astfel întreaga galerie forţată, care face legătura dintre nodul de presiune şi centrala subterană Gîlceag, cu 15 zile înainte de termen, pentru montarea blindajului de oţel. Brigada de mineri condusă de Teodor Gîtlan, aceea care a realizat succesul amintit. Înscrie astfel în cartea de onoare a muncii o performanță de prestigiu, de bun început pentru 1976. (Ștefan Dînică). ÎN ZIARUL DE AZI RUBRICILE NOASTRE: • FAPTUL DIVERS • SPORT • DE PRETUTINDENI Minunatul Program de dezvoltare a patriei adoptat de Congresul al XI-lea al partidului, condiţiile interne in care ne desfăşurăm activitatea, precum şi cursul evenimentelor internaţionale ne dau temeiul să privim cu optimism şi deplină încredere viitorul României socialiste. Cu prilejul Anului nou, doresc să urez eroicului nostru popor, constructor al socialismului, împlinirea tuturor năzuinţelor şi idealurilor de progres şi bunăstare, noi succese pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. NICOLAE CEAUŞESCU În noaptea Anului nou, la posturile de radio şi televiziune au fost transmise URĂRILE DIN MESAJUL ADRESAT, LA 30 DECEMBRIE 1975, ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Hani Hassan, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 31 decembrie, pe Hani Hassan, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, care se află in vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, oaspetele a transmit tovarăşului NicolaeCeauşescu din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial mesaj de salut şi prietenie, precum şi felicitări pentru succesele obţinute de poporul român în construirea socialismului. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Yasser Arafat salutul său prietenesc, Împreună cu cele mai bune urări. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri in probleme de interes comun, Îndeosebi in legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subliniindu-se necesitatea lichidării pe cale politică a conflictului existent şi instaurării unei păci trainice şi drepte în această zonă, care să asigure, totodată, soluţionarea problemei poporului palestinean in conformitate cu interesele şi aspiraţiile sale legitime, inclusiv de a-şi constitui un stat propriu, independent. In acest cadru a fost exprimată dorinţa comună de a dezvolta in continuare raporturile de conlucrare prietenească dintre Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, in folosul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi progresului in lume. întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească. La miezul nopţii, la inaugurare de cincinal ŞTIRI DESPRE SUCCESE ŞI FAPTE DE VREDNICIE, DE LA VETRELE PRODUCŢIEI CU „FOC NESTINS" . Ca şi în ceilalţi ani, reporteri şi corespondenţi ai „Scînteii" au fost prezenţi şi acum, în noaptea de la cumpăna de ani, în locuri de muncă unde, prin specificul condiţiilor tehnologice, producţia se desfăşoară fără întrerupere. Faptele relatate de la aceste locuri de muncă, unde, practic, s-a inaugurat noul cincinal, constituie expresii ale voinţei şi hotârîrii clasei muncitoare, a întregului nostru popor de a munci cu şi mai multă hărnicie, dăruire şi abnegaţie pentru îndeplinirea în bune condiţii a planului pe 1976, temelie trainică a unei noi trepte de progres şi de prosperitate continuă a patriei. GALAŢI Colectivele de muncă ale Combinatului siderurgic Galaţi au Început cu bine noul an 1976. Astfel, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, sarcinile de plan au fost îndeplinite cu succes la toţi indicatorii, obţinîndu-se producţii de bună calitate şi la cocs metalurgic, şi la oţel electric şi de convertizor, şi la fontă etc. După cum ne-a spus economistul Ioan Mitică, secretarul comitetului de partid de pe platforma combinatului, siderurgiştii gălăţeni, în frunte cu comuniştii, au lucrat cu deosebită grijă, spirit gospodăresc, într-o atmosferă de disciplină şi conştiinciozitate — aşa cum cer sarcinile planului pe 1976, sarcinile noului cincinal. (Dan Plăeşu). PRAHOVA La toate instalaţiile marelui combinat petrochimic de la Brazi, procesele tehnologice, urmărite cu atenţie de către operatori, maiştri şi ingineri, s-au desfăşurat normal, sarcinile de plan au fost bine îndeplinite. „Primele două zile ale noului an ne-a spus directorul tehnic al Centralei industriale de rafinării şi petrochimie Ploieşti, inginer Vasile Popescu, pe care l-am găsit la dispeceratul central al combinatului — au fost de bun augur, au oglindit încă o dată disciplina şi înalta responsabilitate muncitorească a colectivului de la Brazi. Nu s-a înregistrat nici o intîrziere de la serviciu, nici o absenţă. Cu totii au lucrat cu mult spor şi hărnicie“. (Constantin Căpraru). HUNEDOARA Prima şarjă de oţel a anului 1976, care a inaugurat şuvoiul de metal hunedorean al noului cincinal, a fost elaborată de echipa primului topitor Iordache Barbu, la cuptorul nr. 6 al oţelăriei nr. 2. Au urmat, rînd pe rind, şarjele de la cuptoarele Martin nr. 8 şi 7, de la cuptorul 3 al oţelăriei electrice. Aceeaşi atmosferă de muncă intensă a domnit şi pe platformele furnalelor hunedorene, la liniile grupului de laminoare, ale fabricilor de aglomerare a minereurilor şi la bateriile de cocsificare a cărbunelui. (Sabin Ionescu). BACĂU Debutul promiţător pe care l-a făcut în noul an colectivul Combinatului de celuloză şi hîrtie Letea din Bacău confirmă încă o dată rodnicia iniţiativei : „Nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“. Astfel, in primele două zile ale anului 1976, toate maşinile au funcţionat din plin, realizîndu-se importante cantităţi de hirtie şi celuloză. (Gheorghe Baltă). ARGEŞ Anul nou i-a găsit pe cimentiştii de la Cimpulung Muscel la datorie. Muncind cu hărnicie, lucrătorii combinatului de aici au reuşit să producă însemnate cantităţi de ciment şi clincher, realizându-şi integral sarcinile. Notăm şi următorul calcul, făcut de specialişti cu acest prilej , în combinat s-au realizat, de la intrarea sa în producţie şi pînă în prezent, 3,5 milioane tone de ciment. (Gheorghe Cîrstea). IALOMIŢA Primul schimb din 1976 şi din noul cincinal de la întreprinderea de ulei Slobozia a avut asigurată asistenţa tehnică din partea directorului întreprinderii, inginerul Corneliu Potra, care ne-a spus : „Mobilizaţi de vibrantul mesaj adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Anului nou, vrem ca în 1976 să obţinem rezultate şi mai bune. Ne obligă la aceasta şi faptul că întreprinderea noastră este cea mai mare unitate de acest fel din ţară. Ne-am propus să muncim în acest prim an al noului cincinal cu şi mai multă hărnicie, intr-un spirit de ordine şi disciplină pentru a realiza o producţie de ulei comestibil de calitate, pe care s-o livrăm ritmic, pentru buna aprovizionare a populaţiei“. (Aurel David). NEAMŢ Cuptoarele de clincher şi morile de ciment din Bicaz au funcţionat din plin in cele două zile care au trecut din acest prim an al noului cincinal. La rampa de expediţie am întilnit echipa lui Enache Lefter, care în noaptea de Anul nou a avut misiunea să încarce primul tren al noului an cu produsele realizate aici. La ora 0,43, trenul nr. BG 982, condus de mecanicul Neculai Arhire, a primit cale liberă, ducind spre şantierele din Galaţi şi Constanţa primele cantităţi de ciment din noul an de muncă. (Ion Manea). HARGHITA Focul furnalelor nu s-a stins o clipa nici la întreprinderea de fier din Vlăhiţa, străveche cetate a metalurgiei harghitene, care a împlinit anul trecut 150 de ani. Sub atenta supraveghere a maiştrilor Lantzky Károly şi Dániel György, echipele furnaliştilor au elaborat prima şarjă chiar în prima oră a anului 1976. Şeful serviciului furnale, Mihály Albert, a ţinut sa fie prezent la acest moment inaugural al producţiei primului an din noul cincinal. Apoi, în tot cursul zilelor de 1 şi 2 ianuarie, s-au înregistrat importante realizări la capitolul productivitatea muncii, datorită unei bune organizări pe întregul flux al producţiei. (István Bartonek). GORJ Semne bune anulare şi pentru colectivul de muncă al Combinatului de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu, una din unităţile gorjene in care procesele de producţie nu cunosc întrerupere niciodată. In primele două zile ale anului, cele mai bune realizări în producţie le-au obţinut schimburile conduse de maiştrii Constantin Coica şi Nicolae Lăpăduş — primul de la secţia cuptoare clincher, iar cel de-al doilea — de la secţia mori ciment. (Dumitru Prună). Siderurgiştii gălăţeni dau prima şarjă ' cincinalului DE REVELION: MILIOANE DE TOASTURI - UN GIND, O VOINŢĂ. Anul va fi bun, cu spor, prin munca bună a tuturor! “ La răspîntia dintre ani cu satisfacţia împlinirilor şi cu încredere în viitor @ Urările adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au stîrnit un puternic ecou în conştiinţa întregii naţiuni ® „Al doilea revelion“ în 1 000 de locuri • Instantanee despre plutaşii Bistriţei şi atomii energiei nucleare ® „A cincea secundă suplimentară“ şi un toast pentru... cifre ® Rodnicia cincinalului încheiat la temelia celui pe care îl începem ® Trilurile „Ciocîrliei“ la hora cu 7 500 de dansatori . Refren ad-hoc: „...Care bucurie, la mulţi ani să fie!“ A fost un revelion ca toate celelalte şi, totuşi, deosebit. A fost ca toate celelalte pentru că şi în această Noapte a Nopţilor de la cumpănă de ani, oamenii de pe întreg cuprinsul patriei — de la Cărei la Vama Veche şi din obcinele Bucovinei pînă la Porţile de Fier — s-au adunat laolaltă, potrivit obiceiului din străbuni, şi au întîmpinat noul an cu voioşia preaplinului lor sufletesc. A fost însă şi un revelion deosebit deoarece, de data aceasta, bătăile de ornic de la miezul nopţii n-au marcat numai trecerea dintr-un an într-altul, ci şi trecerea dintr-un cincinal încununat de mari izbînzi — într-un cincinal deschizător de noi şi însorite perspective pentru viitorul patriei, al fiecărei familii şi al fiecărui cetăţean, cincinal ce face parte, pentru întîia oară, dintr-un Program cu largă deschidere spre România comunistă a anului 2000. Fie că au petrecut revelionul în jurul tradiţionalelor mese prieteneşti — acasă, cu familia, cu prietenii sau la cluburi şi palate de cultură, în restaurante sau la cabane — fie că au intimpinat noul an la gurile furnalelor, în faţa tablourilor de comandă ale marilor centrale electrice sau lingă instalaţiile combinatelor chimice — în acele locuri ale „focului nestins" care simbolizează însăşi continuitatea efortului creator peste puntea de lumină a anilor — cei 21 000 000 de cetăţeni ai României socialiste au păşit pragul noului an cu optimism, au ascultat urările din Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, trăind sentimente de intensă satisfacţie şi de profundă încredere. SATISFACŢIE — pentru biruinţele colectivelor de muncă in bătălia cu timpul, biruințe care au făcut ca numeroase întreprinderi să sărbătorească, în acea noapte, într-un fel un „al doilea revelion", după cel simbolic, prin îndeplinirea înainte de termen a cincinalului ! ÎNCREDERE — în viitorul jalonat de planul pe 1976, de noul cincinal, de Programul partidului, în capacitatea creatoare a poporului de a transpune prevederile acestora în trăinicia faptei. ...Iar la toate miile de revelioane sărbătorite în această noapte a voioşiei, din toate urările tradiţionale pe care oamenii şi le-au adresat unii altora, s-a înălţat o urare comună, un toast unanim izvorît din adîncul milioanelor de inimi: „La mulţi ani, partid conducător, chezaş al tuturor izbînzilor noastre prezente şi viitoare! La mulţi ani, patrie iubită, Românie sociatistâ, pe care, prin fapta mîinilor şi minţilor noastre, te vom inălţa pe cele mai înalte trepte ale luminii şi prosperităţii!". Anul in care am păşit va fi un an cu spor, prin munca dîrză, hotărită, a tuturor. PAGINA A II-A