Scînteia, ianuarie 1976 (Anul 45, nr. 10378-10402)

1976-01-03 / nr. 10378

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10378 Sîmbătă 3 ianuarie 1976 4 PAGINI - 30 BANI Cu deplină convingere în forţa creatoare a poporului începem o nouă etapă pe calea înfloririi României socialiste Am urcat pînă acum, în cele cinci cincinale care s-au succedat tot mai impetuos, tot mai pline de ambiţii consacrate modernizării României, cinci înalte trepte spre viitor, spre acel viitor care, în anii de început ai acestui mers ascendent al ţării noastre pe drumul edificării socia­lismului, ne apărea proiectat in spa­ţiul îndepărtat şi ne întrebam : cînd o să ajungem ? Şi iată că acum, trecînd pragul ultimului sfert de veac al mileniului, ceea ce visam cindva că „va fi“ a devenit prezent, este confirmat, permiţîndu-ne răga­zul de o clipă pentru a putea privi în urmă spre a ne lua un nou avînt către bornele altei etape de aceeaşi întindere calendaristică, dar şi de o mai mare anvergură. Pînă la înche­ierea mileniului vom avea de urcat alte cinci astfel de trepte spre vi­itor, dar ştim că momentul acesta pe care-l trăim acum, moment isto­ric prin conţinutul său şi prin va­loarea de punct de referinţă pe care ne-o va servi în viitoarea noastră retrospecţie, este nu numai un mo­ment al pragului dintre două sfer­ei de milenii, ci însăşi platforma astră de lansare către cele mai­lte culmi pe care ni le-am pro­pus cindva să le atingem. Nu numai datele statistice atît de elocvente în graiul lor aparent arid, dar însuşi tabloul pe care îl înfăţi­­şează Înmit România de azi confir­mă o emoţionanta -calitate , din punct de vedere industrial, România anului 1975 a fost de 31­ ,de ori mai puternică decît România antebelică. Sau, cum s-ar putea spune au de Românii în aceeaşi ţară cărt,­a nu­­ s-a servit pe tavă, de-a­şa­ta, ci şi-a făurit viaţa şi chipul nou ba­­zîndu-se pe elanul revoluţionar, pe chibzuinţă, pe harul, pe vrednicia, pe spiritul gospodăresc al poporului. Ritmurile în care s-a realizat ceea ce posedăm azi, multiplicarea de trei ori înzecită a puterii industriale a propriei noastre ţări au fost cu adevărat unele dintre cele mai mari din lume. Şi nu putem să nu ne în­trebăm cite zeci şi zeci de ani, poate chiar secole, i-ar fi trebuit Româ­niei de altădată, la ritmurile ei de creştere cele mai înalte atinse in perioada antebelică, adică de 4 la sută pe an, pentru a ajunge la sta­diul de astăzi ? Gîndurile acestea ne vin de la sine în minte prin retrospecţia eta­pei parcurse, dar şi din prospecţia asupra etapei în care am păşit prin noul nostru cincinal, prin planurile vaste, lucid, temeinic, ştiinţific elaborate, pentru ca poporul român să poată desăvîrşi construirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi să înainteze victorios spre visul de aur al omenirii — comu­nismul. Pe bună dreptate se spune că tim­pul se poate comprima, că viitorul este „grăbit“ prin accelerarea schim­bărilor ce se produc ca o consecinţă a progr­a social, a revoluţiei şti­inţifice nice. Baza alculele evoluţiei so­cietăţii re, pe experienţa acu­mulată. .imurile de dezvoltare înregistra­­nă acum, viitorul că­ruia acut, id am păşit pragul u­nui iin ,­al aOrecam un senil­al plin de ere „bună dimineaţa !“ nu ne n­­­are ca o noţiune ab­stractă, ci joc al hazardului şi «1 întimpl­e ca o evaluare de­finită în­­­iințific prin planul de dezvolt; »^onomico-socială a țării pe ace- (j^prin întregul nou cincinal ~ »ogramul de perspec­tivă ad de cel de-al XI-lea Congres al partidului, ca un calcul pe cit de profund pe atît de realist asupra transformărilor in continuu progres care vor avea loc în viaţa noastră şi a societăţii noastre. Vii­torul nu ne mai apare „probabil“, ci este determinat prin asocierea tu­turor posibilităţilor materiale şi mo­rale de care dispunem : „Avem de­plina convingere că anul 1976, ca în­tregul cincinal viitor , se adresa poporului, de Anul nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va aduce po­porului nostru noi satisfacţii în muncă şi viaţă, va adăuga noi şi în­semnate valori tezaurului avuţiei noastre naţionale, va ridica pe o treaptă superioară bunăstarea mate­rială şi spirituală, gradul de civili­zaţie al întregii naţiuni socialiste“. Prima noastră etapă pe care o vom urca spre viitor, spre a ataca apoi celelalte patru trepte ale cincinale­lor care se vor succeda pînă la în­cheierea mileniului, deschide în faţa întregului nostru popor o vas­tă perspectivă de muncă şi creaţie, pe baza unui potenţial economic şi tehnico-ştiinţific care nu suportă nici o comparaţie cu trecutul. Şi to­tuşi, la capătul ei vom socoti, ca şi acum, tot cu ajutorul cifrelor, cite Românii de altădată, chiar şi din perioada de vîrf a economiei ante­belice, vor încăpea in România a­­­nului 1980 ? Şi nu numai asta, ci şi cîte T­omaiui are priprului nos­tru start în zborul prin cincinale către acest prag al ultimului sfert de veac al mileniului, rtre Româ­nii ale anului 1950 vor Încăpea în puterea ţării pe care o vom înfă­ţişa lumii, prin izbînzile noastre,, în 1980 ? (Continuare In pag. a IlI-a) Pretutindeni, cinteceie, dansul, voia bună s-au împletit cu urările tradiţionale de belşug şi noi succese Pe şantierul hidrocentralei Gîlceag O performanţă de prestigiu In ultima zi a anului 1975, constructorii hidrocentralelor de pe valea Sebeşului au obţinut un nou succes în muncă : stră­pungerea primului tronson, în lungime de 742 metri, al galeriei forţate de la hidrocentrala Gîl­ceag, cu o lună mai devreme faţă de graficul prevăzut. Con­structorii de pe acest şantier s-au angajat ca, în luna ianua­rie a.c. să realizeze a doua străpungere, predînd astfel în­treaga galerie forţată, care face legătura dintre nodul de presiu­ne şi centrala subterană Gîl­ceag, cu 15 zile înainte de ter­men, pentru montarea blindaju­lui de oţel. Brigada de mineri condusă de Teodor Gîtlan, aceea care a realizat succesul amintit. Înscrie astfel în cartea de onoa­re a muncii o performanță de prestigiu, de bun început pentru 1976. (Ștefan Dînică). ÎN ZIARUL DE AZI RUBRICILE NOASTRE: • FAPTUL DIVERS • SPORT • DE PRETU­TINDENI Minunatul Program de dezvoltare a patriei adoptat de Congresul al XI-lea al partidului, condiţiile interne in care ne desfăşurăm activi­tatea, precum şi cursul evenimentelor interna­ţionale ne dau temeiul să privim cu optimism şi deplină încredere viitorul României socialiste. Cu prilejul Anului nou, doresc să urez eroicului nostru popor, constructor al socialismului, împli­nirea tuturor năzuinţelor şi idealurilor de progres şi bunăstare, noi succese pe calea făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. NICOLAE CEAUŞESCU În noaptea Anului nou, la posturile de radio şi televiziune au fost transmise URĂRILE DIN MESAJUL ADRESAT, LA 30 DECEMBRIE 1975, ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Hani Hassan, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit, miercuri 31 decembrie, pe Hani Hassan, consilier politic al preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei, Yasser Arafat, care se află in vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat tovară­şul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, oaspetele a transmit tovarăşului Nicolae­­Ceauşescu din partea preşedintelui Comitetului Exe­cutiv al Organizaţiei pentru Elibera­rea Palestinei, Yasser Arafat, un cor­dial mesaj de salut şi prietenie, pre­cum şi felicitări pentru succesele ob­ţinute de poporul român în construi­rea socialismului. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să trans­mită preşedintelui Yasser Arafat salutul său prietenesc, Împreună cu cele mai bune urări. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri in probleme de in­teres comun, Îndeosebi in legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, subli­­niindu-se necesitatea lichidării pe cale politică a conflictului existent şi in­staurării unei păci trainice şi drepte în această zonă, care să asigure, tot­odată, soluţionarea problemei poporu­lui palestinean in conformitate cu in­teresele şi aspiraţiile sale legitime, in­clusiv de a-şi constitui un stat pro­priu, independent. In acest cadru a fost exprimată do­rinţa comună de a dezvolta in con­tinuare raporturile de conlucrare prie­tenească dintre Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Elibe­rarea Palestinei, in folosul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi progresului in lume. întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească. La miezul nopţii, la inaugurare de cincinal ŞTIRI DESPRE SUCCESE ŞI FAPTE DE VREDNICIE, DE LA VETRELE PRODUCŢIEI CU „FOC NESTINS" . Ca şi în ceilalţi ani, reporteri şi corespondenţi ai „Scîn­­teii" au fost prezenţi şi acum, în noaptea de la cumpăna de ani, în locuri de muncă unde, prin specificul condiţiilor tehnologice, producţia se desfăşoară fără întrerupere. Fap­tele relatate de la aceste locuri de muncă, unde, practic, s-a inaugurat noul cincinal, constituie expresii ale voinţei şi ho­­târîrii clasei muncitoare, a întregului nostru popor de a munci cu şi mai multă hărnicie, dăruire şi abnegaţie pentru îndeplinirea în bune condiţii a planului pe 1976, temelie trainică a unei noi trepte de progres şi de prosperitate con­tinuă a patriei. GALAŢI Colectivele de muncă ale Combina­tului siderurgic Galaţi au Început cu bine noul an 1976. Astfel, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, sarcinile de plan au fost îndeplinite cu succes la toţi in­dicatorii, obţinîndu-se producţii de bună calitate şi la cocs metalurgic, şi la oţel electric şi de convertizor, şi la fontă etc. După cum ne-a spus economistul Ioan Mitică, secretarul comitetului de partid de pe platforma combinatului, siderurgiştii gălăţeni, în frunte cu comuniştii, au lucrat cu deosebită grijă, spirit gospodăresc, într-o atmosferă de disciplină şi con­ştiinciozitate — aşa cum cer sarcinile planului pe 1976, sarcinile noului cincinal. (Dan Plăeşu). PRAHOVA La toate instalaţiile marelui com­binat petrochimic de la Brazi, pro­cesele tehnologice, urmărite cu aten­ţie de către operatori, maiştri şi in­gineri, s-au desfăşurat normal, sar­cinile de plan au fost bine îndepli­nite. „Primele două zile ale noului an­­ ne-a spus directorul tehnic al Centralei industriale de rafinării şi petrochimie Ploieşti, inginer Vasile Popescu, pe care l-am găsit la dis­peceratul central al combinatului — au fost de bun augur, au oglindit încă o dată disciplina şi înalta res­ponsabilitate muncitorească a colec­tivului de la Brazi. Nu s-a înregis­trat nici o intîrziere de la serviciu, nici o absenţă. Cu totii au lucrat cu mult spor şi hărnicie“. (Constantin Căpraru). HUNEDOARA Prima şarjă de oţel a anului 1976, care a inaugurat şuvoiul de metal hunedorean al noului cincinal, a fost elaborată de echipa primului topitor Iordache Barbu, la cuptorul nr. 6 al oţelăriei nr. 2. Au urmat, rînd pe rind, şarjele de la cuptoarele Mar­tin nr. 8 şi 7, de la cuptorul 3 al oţe­­lăriei electrice. Aceeaşi atmosferă de muncă intensă a domnit şi pe plat­formele furnalelor hunedorene, la liniile grupului de laminoare, ale fabricilor de aglomerare a minereu­rilor şi la bateriile de cocsificare a cărbunelui. (Sabin Ionescu). BACĂU Debutul promiţător pe care l-a fă­cut în noul an colectivul Combina­tului de celuloză şi hîrtie Letea din Bacău confirmă încă o dată rodnicia iniţiativei : „Nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“. Astfel, in primele două zile ale anului 1976, toate maşinile au funcţionat din plin, realizîndu-se importante canti­tăţi de hirtie şi celuloză. (Gheorghe Baltă). ARGEŞ Anul nou i-a găsit pe cimentiştii de la Cimpulung Muscel la datorie. Muncind cu hărnicie, lucrătorii com­binatului de aici au reuşit să producă însemnate cantităţi de ci­ment şi clincher, realizându-şi inte­gral sarcinile. Notăm şi următorul calcul, făcut de specialişti cu acest prilej , în combinat s-au realizat, de la intrarea sa în producţie şi pînă în prezent, 3,5 milioane tone de ci­ment. (Gheorghe Cîrstea). IALOMIŢA Primul schimb din 1976 şi din noul cincinal de la întreprinderea de ulei Slobozia a avut asigurată asistenţa tehnică din partea directorului între­prinderii, inginerul Corneliu Potra, care ne-a spus : „Mobilizaţi de vi­brantul mesaj adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Anului nou, vrem ca în 1976 să obţinem re­zultate şi mai bune. Ne obligă la aceasta şi faptul că întreprinderea noastră este cea mai mare unitate de acest fel din ţară. Ne-am propus să muncim în acest prim an al noului cincinal cu şi mai multă hărnicie, in­tr-un spirit de ordine şi disciplină pentru a realiza o producţie de ulei comestibil de calitate, pe care s-o li­vrăm ritmic, pentru buna aprovizio­nare a populaţiei“. (Aurel David). NEAMŢ Cuptoarele de clincher şi morile de ciment din Bicaz au funcţionat din plin in cele două zile care au trecut din acest prim an al noului cincinal. La rampa de expediţie am întilnit echipa lui Enache Lefter, care în noaptea de Anul nou a avut misiu­nea să încarce primul tren al noului an cu produsele realizate aici. La o­­ra 0,43, trenul nr. BG 982, condus de mecanicul Neculai Arhire, a primit cale liberă, ducind spre şantierele din Galaţi şi Constanţa primele cantităţi de ciment din noul an de muncă. (Ion Manea). HARGHITA Focul furnalelor nu s-a stins o clipa nici la întreprinderea de fier din Vlă­­hiţa, străveche cetate a metalurgiei harghitene, care a împlinit anul tre­cut 150 de ani. Sub atenta suprave­ghere a maiştrilor Lantzky Károly şi Dániel György, echipele furnaliştilor au elaborat prima şarjă chiar în pri­ma oră a anului 1976. Şeful serviciu­lui furnale, Mihály Albert, a ţinut sa fie prezent la acest moment inaugu­ral al producţiei primului an din noul cincinal. Apoi, în tot cursul zilelor de 1 şi 2 ianuarie, s-au înregistrat importante realizări la capitolul pro­ductivitatea muncii, datorită unei bu­ne organizări pe întregul flux al pro­ducţiei. (István Bartonek). GORJ Semne bune anul­are şi pentru colectivul de muncă al Combinatu­lui de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu, una din unităţile gorjene in care procesele de producţie nu cu­nosc întrerupere niciodată. In pri­mele două zile ale anului, cele mai bune realizări în producţie le-au ob­ţinut schimburile conduse de maiştrii Constantin Coica şi Nicolae Lăpăduş — primul de la secţia cuptoare clin­cher, iar cel de-al doilea — de la secţia mori ciment. (Dumitru Prună). Siderurgiştii gălăţeni dau prima şarjă '­ cincinalului DE REVELION: MILIOANE DE TOASTURI - UN GIND, O VOINŢĂ. Anul va fi bun, cu spor, prin munca bună a tuturor! “ La răspîntia dintre ani­­ cu satisfacţia împlinirilor şi cu încredere în viitor @ Urări­le adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au stîrnit un puternic ecou în conştiinţa întregii naţiuni ® „Al doilea revelion“ în 1 000 de locuri • Instantanee despre plutaşii Bistriţei şi atomii energiei nucleare ® „A cincea secundă suplimentară“ şi un toast pentru... cifre ® Rodnicia cin­cinalului încheiat­­ la temelia celui pe care îl începem ® Tri­lurile „Ciocîrliei“ la hora cu 7 500 de dansatori . Refren ad-hoc: „...Care bucurie, la mulţi ani să fie!“ A fost un revelion ca toate celelalte şi, totuşi, deosebit. A fost ca toate celelalte pentru că şi în această Noapte a Nopţilor de la cumpănă de ani, oamenii de pe întreg cuprinsul patriei — de la Cărei la Vama Veche şi din obcinele Bu­covinei pînă la Porţile de Fier — s-au adunat laolaltă, potrivit obiceiului din străbuni, şi au întîmpinat noul an cu voioşia preaplinului lor sufletesc. A fost însă şi un revelion deosebit deoarece, de data aceasta, bătăile de ornic de la miezul nopţii n-au marcat numai trecerea dintr-un an într-altul, ci şi trecerea dintr-un cin­cinal încununat de mari izbînzi — într-un cinci­nal deschizător de noi şi însorite perspective pentru viitorul patriei, al fiecărei familii şi al fiecărui cetăţean, cincinal ce face parte, pentru întîia oară, dintr-un Program cu largă deschidere spre România comunistă a anului 2000. Fie că au petrecut revelionul în jurul tradiţio­nalelor mese prieteneşti — acasă, cu familia, cu prietenii sau la cluburi şi palate de cultură, în restaurante sau la cabane — fie că au intim­­pinat noul an la gurile furnalelor, în faţa tablou­rilor de comandă ale marilor centrale electrice sau lingă instalaţiile combinatelor chimice — în acele locuri ale „focului nestins" care simboli­zează însăşi continuitatea efortului creator peste puntea de lumină a anilor — cei 21 000 000 de cetăţeni ai României socialiste au păşit pragul noului an cu optimism, au ascultat urările din Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, trăind sentimente de intensă satisfacţie şi de profundă încredere. SATISFACŢIE — pentru biruinţele co­lectivelor de muncă in bătălia cu timpul, biruințe care au făcut ca numeroase întreprinderi să sărbătorească, în acea noapte, într-un fel un „al doilea revelion", după cel simbolic, prin îndepli­nirea înainte de termen a cincinalului ! ÎNCRE­DERE — în viitorul jalonat de planul pe 1976, de noul cincinal, de Programul partidului, în capa­citatea creatoare a poporului de a transpune prevederile acestora în trăinicia faptei. ...Iar la toate miile de revelioane sărbătorite în această noapte a voioşiei, din toate urările tra­diţionale pe care oamenii şi le-au adresat unii altora, s-a înălţat o urare comună, un toast una­nim izvorît din adîncul milioanelor de inimi: „La mulţi ani, partid conducător, chezaş al tu­turor izbînzilor noastre prezente şi viitoare! La mulţi ani, patrie iubită, Românie sociatistâ, pe care, prin fapta mîinilor şi minţilor noastre, te vom inălţa pe cele mai înalte trepte ale luminii şi prosperităţii!". Anul in care am păşit va fi un an cu spor, prin munca dîrză, hotărită, a tuturor. PAGINA A II-A

Next