Scînteia, ianuarie 1976 (Anul 45, nr. 10378-10402)

1976-01-03 / nr. 10378

PAGINA 2 Top'* la revelioanele nr. demonstrat in dulci­­meni ultimilor pa­­.1 mare cu... o se­­,a ani. Deci, cronologic, pe care l-am Încheiat a­m o de zile si cinci secunde,­­ citeva clipe după ce această „a cincea secundă suplimentară“ era marcată pe cadranele ceasornicelor, reporterii şi corespondenţii noştri s-au adresat unora dintre cei ce au înscris, In calendarul acestui cincinal, multe zile, săptămini şi luni... suplimenta­re, peste „planul“ iniţial al lui Cro­nos. ...Un prim popas In mijlocul imul revelion plin de voioşie, de clntece Şi urări izvorlte din folclorul străve­chiului ţinut românesc din nordul cel mai de nord al ţării — Maramureşul. Ne aflăm in mijlocul minerilor de la Jiba, judeţul Maramureş, care au realizat cincinalul şi au sărbătorit intîia oară „revelionul 1976“ la 1 no­iembrie 1974. La acea dată, cu 14 luni mai devreme, Exploatarea minieră liba raportase : „Gata, am Încheiat cincinalul !“ Era prima în­treprindere din judeţ şi printre pri­mele din ţară care îndeplineau Înainta de termen cincinalul. Ce a Însemnat aceasta pentru minerii Ilbei ? — Cea mai mare izb\ndă, cel mai mare succes din In­­a istorie a minei — aprecia, * :pă a nopții de la hotarul d’ două cin­cinale, Alex' ;u, secreta­rul comit*­ ai exploa­tării. — ' ,a... Insistat, te ziarului nos­.a), ce amănunta aa ? . prea sunt obișnuit să arte de producție in ase­­.nprejurări, cu paharul de vin .,asă — s-a „scuzat“ tovarășul aoanu. Darr ceva tot o să vă spun : minerii au dat suplimentar o pro­ducţie de 1SS milioane lei, iar ciştigul mediu pe lucrător a crescut, numai în această perioadă, cu 800—900 lei. ...„Gata, am încheiat cincinalul !“ raporta la 1 iulie ’75 în „Scînteia“ şi Industria judeţului Suceava, primul dintre judeţele ţării care a obţinut un asemenea prestigios succes. Co­respondentul nostru, Gheorghe Pa­­rascan, l-a găsit pe economistul Tra­­ian Senciuc, directorul direcţiei ju­deţene de statistică, petrecindu-şi revelionul Împreună cu familii ale prietenilor şi tovarăşilor săi de mun­că. Şi, ca om deprins să minuiască lesne datele statistice, nu i-a venit greu nici de data asta — ba chiar a fost bucuros — să se folosească de prilej pentru a le aminti. Dar intr-o formă originală. — Permiteţi-mi să ridic un toast pentru.­.cifre — a spus interlocutorul nostru. Există om să „uite“ ziua re­velionului ? Nu. Oi, tot aşa, nici noi nu uităm ziua de 28 iunie, cinci, cu două zile mai devreme decit în anga­jamentul luat faţă de partidul nos­tru, industria Ţării de Sus a raportat Îndeplinirea integrală a prevederilor pe cincinal. Şi deşi noaptea aceasta e o noapte de distracţie şi petrecere, tot am să vă spun o cifră , anume că producţia industrială suplimentară a fost de 4,6 miliarde lei, cu­ Întreaga P'-'ducţie industrială pe care e real j­udeţul in anul 1968. ' iunie 1975. „Intîiul reveliont­ureştilor. Capitala, a cărei in­­participă cu circa 17 la sută -ţi a întregii ţări, raporta : Al­elor, milioanele de pereci milioanelor de fe­lurite p­­otrivite mai cu grijă ca s­trat în zona mi­nutelor so. (. işoarele şi mu­zica non-st­inse de apara­tele de rădic dz-fune preves­tesc apropiere . . elor de cea mai inaltă emoţie. Şi crimele aştepta­te sosesc. Peste ţară răsună din nou glasul cunoscut, glasul iunit al băr­batului din fruntea destinelor noas­tre. Sunt reascultate, cu satisfacţie şi încredere, urările adresate întregului popor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Par­tidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. „Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai României socialiste !“ Nimeni nu poate pretinde a cu­noaşte infinitatea ipostazelor prin care sunt trăite aceste momente. Dar o imagine de mare forţă metaforică este, fără Îndoială, aceea intilnită la Hunedoara ca şi la Tirgovişte, la Re­şiţa ca şi la Bucureşti, la Galaţi ca şi la Băileşti — da, la Băileşti ! — imaginea-metaforă reală a micului a­­parat cu tranzistoare deschis lingă do­goarea veşnică a cuptoarelor siderur­giei. Ion Bogdan, maistru de schimb la oţelaria nr. 2 a Combinatului si­derurgic­­ de la Galaţi, intrată în funcţiune, anul trecut, ne spune : — Am ascultat textul integral al cuvintării in seara Zilei Republicii. Iar acum — urările. Şi vreau să spun că la urările de mai bine pe care ni le-a adresat secretarul general al partidului vom răspunde printr-o muncă mai bună, pentru realizarea „Gata, am încheiat cincinalul !“ — şi aceasta cu citeva zile mai devreme decit prevedea angajamentul asumat de organizaţia municipală de partid. Efectul ? O singură cifră edificatoa­re , România a beneficiat de o pro­ducţie industrială suplimentară în valoare de aproape 52 miliarde Iei. „Gata, am încheiat cincinalul !“ au raportat in total circa 1 000 de între­prinderi din ţară, precum şi judeţele Covasna, Botoşani, Satu-Mare, Ma­ramureş, Vrancea, Constanţa, Me­hedinţi, Mureş, Braşov, Bihor, Cluj, Sibiu, Brăila, Ialomiţa, Iaşi, Bacău, Caraş-Severin, Neamţ, Vaslui, Arad, Dolj, Alba, Galaţi, Prahova, Buzău, Timiş. Intrucît ele au petrecut atunci. Înainte de termen, „revelionul“, nu mai insistăm asupra modului cum II sărbătoresc acum. — Cu o excepţie — intervine co­respondentul ziarului nostru pentru municipiul Bucureşti, Dumitru Tri­­col. Fiindcă excepţia se găseşte chiar In „inima“ Capitalei... Iată-ne deci In marile foaieruri ale Palatului sporturilor şi culturii, unde petrec, Împreună cu familiile lor, 600 de membri ai colectivului Intreprinderii de maşini grele din Bucureşti (al cărei colectiv a înfăp­tuit cincinalul la 27 iunie). Ii recu­noaştem, printre alţii, pe Mircea Uţă, şef de atelier, Pavel Dedu, şef de echipă, Lixandru Dumitrescu, maistru — toţi trei din secţia turboagregate, unde în ultimele zile ale anului 1975 au trecut cu succes probele prima turbină de 50 MW realizată în între­prindere şi a cincea de 330 MW. Re­cunoaştem, de asemenea, pe cazan­giul Nicolae Rădulescu, pe sudorii Dumitru Drăghici şi Ion Marin, care se numără printre făuritorii primei coloane de sinteză fabricate în ţară şi expediate Combinatului chimic din Arad. Şi, ciocnind un pahar de Anul nou cu tovarăşii de muncă, de în­trecere şi izbînzi, pe Alexandru Beşa, secretarul comitetului de par­tid, pe Nicu Constantin, directorul general al acestei întreprinderi... gre­le. Căci, prin aportul ei, al tuturor unităţilor bucureştene, într-o zi, Ca­pitala dă azi o producţie industrială de peste 337 milioane lei. In 1976 . Cu 10,2 la sută mai mult. Deci o so­coteală simplă : 337 plus circa 35, egal 372 milioane lei producţie in­dustrială pe zi. Uite-aşa, ne-a „furat condeiul“ şi, In loc să scriem despre petrecere, despre dans şi muzică, am Închinat şi noi un toast... cifrelor. Mai exact, făurarilor lor. In faptă a luminosului Program al partidului. Cum s-ar zice, mai binele stă In miinile noastre. In ’76, Combinatul siderurgic de la Galaţi trebuie să realizeze un spor mediu de producţie de circa un milion tone oţel, aproape cu­ întreaga producţie anuală a Reşiţei. înţelegeţi, numai sporul e cu­ Reşiţa ! Şi nu greşesc dacă spun că toţi siderurgiştii gală­­ţeni sunt hotăriţi să obţină acest spor cu oţel de calitate. Pe intreg cuprinsul ţării — aceleaşi ginduri, aceleaşi sentimente de ata­şament faţă de partidul călăuzitor, aceeaşi încredere in viitor. Vir­­stnici şi tineri, femei şi bărbaţi, oameni de diferite profesii, fii ai pa­triei de diferite naţionalităţi, întrea­ga suflare a naţiunii socialiste a preluat bărbăţia mesajului. Tînărul scriitor Szekernyés László, din Tirgu-Mureş, ne-a declarat cind Anul nou avea doar o vîrstă de citeva minute : „Că anul acesta va fi pen­tru poporul nostru un an de progres sigur, spre fericire şi bunăstare, nu încape nici o îndoială. Continuăm ceea ce ne-am propus prin Pro­gramul partidului, inaugurînd un cincinal al gîndirii înaintate, al revo­luţiei tehnico-ştiinţifice. Şi avem în­credere. Deplină încredere în viito­rul nostru. Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu îmi stăruie în gind, cum cred că stăruie acupi în gindul fiecăruia, fie el român, ma­ghiar, german sau de altă naţionali­tate. Este un mesaj al Încrederii în viitor, în acel viitor pe care noi nu numai îl aşteptăm, ci îl şi cultivăm. De aceea ridic paharul meu în cinstea acestui viitor şi a partidului care ne călăuzeşte spre el“, binat de fire şi fibre sintetice. Un grup de colindători i-au spus că il cunosc foarte bine pe „nea Ion Plu­­taşu“. Nedumerire ! Gazda, primin­­du-l după datină, cu bucurie şi cu un păhărel de „buturugă“, l-a lămu­rit : — Da, oamenii îmi zic şi acum „plutaşul“, pentru că, înainte de a deveni chimist, lopătam cu plutele pe Bistriţa. Nu-i nevoie să scrieţi des­pre asta ; ca mine sînt, poate, mii de bistriţeni. Combinatul ne-a schimbat viaţa, e pentru noi „a doua casă“ ; e firesc, nu-i aşa, ca acum, în prag de an nou, să ne gîndim şi la cum va arăta „casa“ aceasta în anii ce vor veni. Dacă în cincinalul 1971—1975 combinatul nostru a reali­zat de trei ori cit în cincinalul an­terior, în 1976, prin traducerea în viaţă a hotăririlor adoptate de Con­gresul al XI-lea al partidului, pro­ducţia combinatului trebuie să creas­că cu încă aproape 10 la sută. Şi asta nu prin noi investiţii, ci prin sporirea productivităţii, care va a­­junge la peste 500 000 lei pe mun­citor. Pentru această jumătate de milion, care Înseamnă muncă şi În­văţătură, învăţătură şi muncă, ridic acum paharul ! ...22 octombrie 1974. De ce ’74, cind ne aflăm în 1976 ? Pentru că atunci, vizitind Centrul naţional de fizică de la Măgurele,­­ secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia că acest centru reprezintă prototipul organizării vii­toare a activităţii noastre de cerce­tare, învăţămint şi producţie, consti­tuind un model, un simbure al co­munismului. „ De atunci, de la acea vizită, am făcut alţi paşi înainte, ne spune, la un revelion al cercetătorilor, dr. Ioan Brânduş, Inspector general in Comi­tetul de Stat pentru Energia Nu­cleară. Acum, cu noul an, primul din cincinalul revoluţiei tehnico-şti­­inţifice, ne revin răspunderi şi mai mari. Dar le vom­ face faţă cu succes. Vedeţi, cind asculţi colin­dul tradiţional de Anul nou ai in minte doar imaginea satului, a unei ţări agricole. E mare distanţa, nu-i aşa, pină la Programul nuclear na­ţional, pînă la energetica nucleară prevăzută a se naşte în acest cinci­nal ? Dar tocmai această distanţă atit de mare ne dă o încredere mare. ...De două decenii şi jumătate, de cînd şi-au unit bunurile şi braţele pentru a se bucura cu toţii de dăr­nicia pămintului, cooperatorii din co­muna Gheorghe Lazăr, judeţul Ia­lomiţa, şi-au format o tradiţie din sărbătorirea in colectiv a revelionu­lui. Anul acesta au fost peste 150 de familii, împreună, ca şi la muncă, pe cîmp sau in sectorul zootehnic. Dis­­cutînd cu Eroul Muncii Socialiste Ni­colae Andrei, preşedintele cooperati­vei agricole încă din 1950, de la în­fiinţarea acesteia, încercăm o statis­tică a celor prezenţi : 102 familii de cooperatori, 28 familii de me­deci să ciocnim pentru ştiinţă şi tehnică, pentru gîndirea omului. Şi, cum se spune, pentru „atomul paş­nic“ ! De ce am pus alături aceste două instantanee — cel despre fostul plu­taş de pe Bistriţa, azi operator chi­mist, cu acesta referitor la aplicaţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi ener­gia nucleară in noul cincinal . Răspunsul e prea limpede ca să-l mai consemnăm.O­cupări gospodăreşti. Aşa că nu ne-am mirat dacă, chiar şi în acea noapte, s-au putut auzi, din cind în cind, şi crîmpeie de discuţie despre probleme de muncă," despre arta şi lupta de a smulge pămîntului recolte şi mai bo­gate. ...Am , auzit spunîndu-se de nenu­mărate ori că cine munceşte bine ştie să şi petreacă bine. Confirmarea am avut-o la revelionul organizat pentru cei care lucrează în Insula Mare a Brăilei. Au fost acolo vreo 200 de mecanizatori, fermieri, naviga­tori, economişti, zootehnişti, ingineri împreună cu soţiile. Oamenii aceştia, liste, partidului, intr­al popor ! La mulţi ani tovari. lui Nicolae Ceauşescu !“. Iar cind paharul de s­panie a fost golit, deasupra mulţimi, de tineri au răsunat trilurile Ciocîrliei. Şi cu toţii s-au prins — cercuri concentrice — intr-o mare horă, unduitoare ca hol­dele de griu. Au jucat alături jocul neuitat din tată-n fiu , strungarul Radu Donciu de la „23 August” , care anul trecut s-a mutat împreună cu familia intr-un apartament pro­ ANUL VA FI BUN, CU SPOR, PRIN MUNCA BUNĂ A TUTURO­rt mesaj al încrederii In noaptea revelionului, constructorii de mașini de la întreprinderea „23 August" au „construit" un „agregat" ce s-ar putea numi veselie, incredere în succesele viitoare La clubul „Griviţa roşie" din Capitală, revelion muncitoresc cu voioşie şi... „Perimţii" Plutaşul şi... atomul ...La numai un minut după ce ace­le ceasornicului au indicat trecerea In noul an de muncă, coresponden­tul nostru Ion Manea căuta pe stră­zile Săvineştiului locuinţa operato­rului chimist Ion Radu, care, îm­preună cu soţia şi cu alţi 6 membri ai familiei, lucrează in marele com­ „Pămintul e darnic cind omul e harnic“ ...Dar fiindcă a venit vorba despre tradiţionalul colind, hai să-l ascul­tăm, împreună, In Ialomiţa : „Aho, aho, ţărani firtafi ! / Faceţi Toată şi-ascultaţi / C-am venit la pluguşor / Să urăm de viitor / Ca s-aveţi in ’76 / Holde mindre şi mă­noase / Vite multe şi frumoase / Şi mai mult belşug in case / S-aveţi nu­mai bucurii / Cite spices pe cîm­­pii / Din Bihor in Bărăgan / La anul şi la mulţi ani canizatori, peste 20 familii de intelectuali, fii ai satului, ple­caţi să înveţe prin şcoli in toată ţara şi reîntorşi în locul de baştină pentru a pune umărul la înflorirea comunei. S-a petrecut ca intr-o mare şi strîns unită familie. Evident, într-un astfel de moment s-au amintit şi succesele anului care a trecut. Dar mai frecvente au fost gîn­­durile de viitor. In noul cincinal, aici, în ,cooperativă, va fi irigată întreaga suprafaţă de aproape 4 000 ha. Un motiv de satisfacţie, dar şi de preo­ SCUTITEI A — s­imbată 3 ianuarie 797. care de zece ani Încoace fac să ro­dească fostele funduri de lac şi pri­­vaturi, s-au adunat pe malul sting al fluviului, la sediul întreprinderii a­­gricole de stat Insula Mare a Brăi­lei, ca să petreacă împreună noaptea sfirşitului şi începutului de an, noap­tea bilanţurilor. — în ultimii cinci ani au trecut Dunărea 1 035 000 tone cereale — griu şi porumb — ceea ce, alături de al­tele, înseamnă o producţie globală a­­gricolă de 1,9 miliarde lei — ne-a spus inginerul Ion Vlad, directorul întreprinderii. Nu întîmplător ,insula a fost supranumită şi „uzina de po­rumb“ a României. Ce urmează : In următorii ani, „insula“ va fi complet irigată, ceea ce ne va permite obţi­nerea unei producţii de 1 700 000 tone cereale şi o producţie globală de 2,8 miliarde lei. Sunt convins că le vom obţine, avem, oameni capabili, un co­lectiv cu o bună experienţă. Ni se spune că avem pămînt bun, e adevă­rat, dar eu aş mai adăuga — uite, fac și versuri — că pămîntul e darnic atunci cind omul e harnic. *«*»• Istokt’ ------- ---- 1 " ' ii »waiiwiWLw •. iwiiinimm mini un­i,w—bbbb Citeva mii de Inimi tinere. simbolizind tinereţea întregii Românii, au petrecut revelionul tineretului, sub cupola luminată de veselia tuturor Foto : S. Cristian La izvorul voioşiei Pavilionul „E.ît.E.N.“ a fost şi în a­­cest an locul unde mulţi tineri din Capitală — peste 7 500 de muncitori, elevi, studenţi, ingineri, medici, cer­cetători, militari — şi-au dat intilnire pentru a sărbători revelionul. ...Clipa de cumpănă dintre ani a trecut. Suntem­ în 1978. Din 7 500 de piepturi tinere se înalţă spre bolta poleită a uriaşei săli — şi dincolo de ea — într-un singur glas, un sincer, fericit şi mîndru „La mulţi ani ! La mulţi ani fericiţi, spornici, îmbelşu­gaţi ! La mulţi ani României socia­prietate personală , studenta In anul III la Facultatea de chimie Gabriela Pirvulescu — cu gindul la examenul de cinetică ; inginerul Pavel Luncea­­nu — de la Institutul de proiectări căi ferate — care şi-a propus să-şi dea doctoratul in anul­ care a înce­put ; eleva Angela Teodorescu de la Şcoala postliceală sanitară Fundeni — cu gindul la viitoarea profesie. Au jucat şi au petrecut cu acea voioşie pe care o dă convingerea că ceea ce iţi propui, ceea ce doreşti se poate împlini, că partidul comu­niştilor li chezăşuieşte toate condi­ţiile de materializare. Convingere care stă, de fapt, la izvorul voioşiei. ...La Baia Mare, într-un local de pe malul Săsarului, citeva sute de tineri au ridicat paharul şi au cîntat „La mulţi ani!“ pentru tot ce s-a făcut pentru ei (numai în Baia Mare s-au calificat profesional, în cincinalul tre­cut, 3 000 de tineri). Au închinat apoi pentru succesul iniţiativei lor „Mara­tonul autodepăşirii“. La Timişoara, revelion studenţesc. Intr-un răboj sonor al succeselor, s-a vorbit, printre altele, despre noul complex de invăţămint, despre noua staţiune didactică experimentală a Institutului agronomic, despre noile pavilioane ale facultăţilor de meca­nică şi electrotehnică, despre noua staţie-pilot studenţească, toate con­struite pentru ei în cincinalul trecut. La Arad, un alt revelion al tinere­tului. Participanţi : tinerii fruntaşi în producţie. Brigăzi întregi de tineri petrec şi aici, desigur, cu bucuria suc­ceselor, cu speranţa în şi mai mari bucurii pe anul 1976. Cum se spunea într-un pluguşor : „Pentru anul ’76 / Doar realizări frumoase ! / Tineretul să aspire / Tot mai sus, spre fericire !“ De fapt, s-ar putea spune că reve­lionul tineretului s-a sărbătorit în în­treaga ţară, din graniţă-n graniţă. Cu acea voioşie pe care o dă convingerea în posibilitatea reală a materializării unor astfel de aspiraţii. Fie anul, un an paşnic! La dana marilor petroliere, în por­tul nou, cheiul e umbrit şi luminat — umbrit şi luminat în acelaşi timp — de silueta impresionantă a navei „Dacia“. Pompele revarsă ţiţei In arterele portului, zumzăie fără În­trerupere — 80 000 de tone de aur negru aşteaptă în pîntecele navei — iar zgomotul lor monoton degajă li­nişte şi siguranţă. Muzica liniştitoare a acestui zumzet paşnic de pompe il face şi pe Genghiomer Cetin, o­­mul sub comanda căruia încărcătura a fost adusă cu bine din Golf, să petreacă revelionul în tihnă. Acasă. Şi cargoul „Livezeni“ a sosit in noaptea aceasta. Şi comandantul lui, Teodor Caiman, ai cărui paşi răsună spre casă in liniştea nocturnă a străzilor Constanţei, trăieşte o noap­te de tihnă şi bucurie. Apropiindu-se de racă, „Dacia“, „Livezeni“ s-au ocolit cu „Tîrgu- Mureş“, cu „Săcele“. Echipajele a­­cestora urmau să petreacă revelionul în larg, în marş. Alte catarge cu tri­color, din flota de 98 de nave mari­time, purtau la distanţe mari, unele aproape de antipod, soliile noastre. A intrat în obişnuinţă să se rosteas­că „La mulţi ani !“ în româneşte pe multe meridiane ale lumii, de către marinari, petrolişti, diplomaţi, con­structori de tractoare. E o mă­sură a dorinţei noastre de a coo­pera în bună pace, de a da şi primi, de a învăţa de la alţii şi de a oferi altora ceea ce ştim, de a schimba bunuri ale mîinii şi minţii, de a desfăşura eforturi comune pen­tru un viitor bun şi mai drept al tuturor. Departe de mare, aproape de cen­trul geometric al suprafeţei ţării, in Braşov, la cantina studenţilor. Peste 800 de studenţi din toate centrele universitare din ţară petrec reve­lionul. O noapte de neuitat, cu multă veselie şi bună dispoziţie.­­ Este al patrulea revelion pe care îl petrec în România — ne spu­ne Dagig Mohamet, student sudanez în ultimul an la farmacie (I.M.F. Bucureşti) — şi trebuie să vă spun că sunt cucerit de obiceiurile şi tra­diţiile dumneavoastră, cit şi de os­pitalitatea românească. Vă declar cu sinceritate că m-am legat mult de ţara şi poporul dumneavoas­tră ! Poporul meu primeşte din partea poporului român un spri­jin valoros, concret, în edificarea unei vieţi noi in ţara mea. Este su­ficient dacă voi arăta că, la această oră, în Sudan, se găsesc numeroase grupuri de specialişti români, care ne acordă un mare ajutor la dez­voltarea industriei şi agriculturii, la punerea in valoare a unor resurse minerale etc. Aş vrea, de aceea, să ciocnim acum şi pentru ei, pentru prietenii de departe. — Cu ce sentimente şi ginduri veţi părăsi România ? — Cu sentimentele cele mai sin­cere şi profunde, cu gindurile cele mai curate şi, mai ales, cu dorinţa ca să revin în România cit mai des. Să vă fac şi o confidenţă : cînd mă voi căsători, aici am să-mi petrec „luna de miere“... ...Da, aşa ne sporim mereu prie­tenii , prin spiritul de frăţie, prin simpatie şi­­sprijinul faţă de popoare­le dornice de libertate şi viaţă mai bună, prin dragostea de pace şi drep­tate în lume. — Să fie ’76 un an de pace, ne spunea învăţătorul Ştefan Szabó, din comuna Livada, judeţul Satu-Mare, care împleteşte calitatea de dascăl al copiilor cu aceea de propagandist in rîndul părinţilor. Să fie un an de pace, aşa cum doreşte poporul nos­tru, aşa cum doresc toate popoarele. Sigur, asta este o speranţă, dar pot spune că la aceste speranţe se adau­gă şi o certitudine : că patria noas­tră, România, va face totul pentru aceasta. Şi suntem­ mîndri că şi noi, cei din Livada, l-am putut cunoaşte direct pe cel care exprimă cu atîta pri­cepere această politică, pe tovarăşul Ceauşescu, pe care l-am avut în mijlocul nostru în citeva rînduri, cînd a poposit sau a străbătut comuna noastră, interesindu-se de realizările noastre, dindu-ne sfaturi înţelepte pentru dezvoltarea comunei, sfaturi de adevărat gospodar, care iubeşte munca şi pacea. Inginerul Ioan Pop de la Institutul judeţean de proiectări Mureş se ală­tură, peste distanţe, acestor ginduri : „Intr-adevăr, pe planeta noastră vii­torul poate fi asigurat numai dacă există pace. Iar colaborarea între ţări, aşa cum o promovează România, dă sens concret acestei noţiuni. In me­sajul de Anul nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a subliniat din plin această idee atît de scumpă nouă. Să sperăm că noul an va fi nu numai mai bogat şi mai fertil, pentru noi cei ce trăim în perimetrul Car­­paţilor, ci va fi un an în care pacea mondială nu se va mai tulbura“. * ...Zorii au răsărit deasupra oraşe­lor şi satelor româneşti. Sunt zorii primei zile a lui 1976. Zori de zi, zori de an, zori de cincinal. Şi o­­dată cu copiii care au apărut pe străzi şi uliţe cu tradiţionalele sor­cove, aerul vibrează de veşnic tî­­năra urare : „Să trăiţi, să înfloriţi / Ca merii, ca perii / In mijlocul ve­rii“... O urare mai îndreptăţită ca ori­­cînd : nu se spune, pe bună drep­tate, că socialismul şi comunismul reprezintă primăvara omenirii ? ! Reportaj realizat de Sereiiu ANDON, Victor BIRJABEANU, Mihai CARANFIL, Florin CIO­­BANESCU, Petre NE­­DELCU, Ion TEODOR şi corespondenţii „Scinteii”

Next