Scînteia, ianuarie 1976 (Anul 45, nr. 10378-10402)
1976-01-15 / nr. 10388
V . Produse ale industriei uşoare IN VITRINELE ANULUI 1976 • Cantităţi sporite, sortimente diversificate • Peste 6 000 de modele noi de confecţii şi tricotaje • încălţăminte mai durabilă şi mai comodă • Tipuri noi de blănuri artificiale în acest an, volumul mărfurilor produse de Întreprinderile industriei uşoare va fi cu 8 la sută mai mare decit la 1975. Magazinele vor pune la dispoziţia cumpărătorilor cu 14 la sută mai multe confecţii, cu 12 la sută mai multă încălţăminte ; creşteri importante vor fi înregistrate şi la articolele pentru copii. Acestui spor cantitativ este firesc să-i corespundă şi o diversificare a producţiei. Pentru a oferi publicului noutăţile pe care le aşteaptă, institutele de cercetări şi întreprinderile din industria uşoară au acţionat din timp. Desigur, s-au studiat tendinţele modei, pentru ca noutăţile să fie în pas cu ea. Aceste studii sunt materializate într-o mai mare varietate de mărfuri oferite populaţiei. Pentru acest an, industria textilă va produce 56 000 de articole, desene şi poziţii coloristice de ţesături, dintre care circa 60 la sută sunt noi ; tot noi vor fi 4 400 modele de confecţii, 1 725 modele de tricotaje şi 2 500 modele de Încălţăminte. In plus, se vor asimila circa 120 modele de accesorii pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (fermoare din metal şi material plastic, catarame, butoni, nasturi ş.a.). Totodată, au fost elaborate noi tehnologii de fabricaţie , care conferă produselor un plus de calitate ; de asemenea, s-au realizat materiale care pun la dispoziţia creatorilor de modele o gamă mai largă de resurse pentru diversificarea reală a producţiei, in unele cazuri obţinindu-se şi importante economii valutare, prin producerea in ţară a unor materii prime, aduse, pină nu de mult, din import. Pentru efortul făcut in această direcţie, citeva exemple sint edificatoare. Prin amestecul bumbacului cu melană se realizează o nouă gamă de materie primă pentru diferite confecţii, neşifonabile, cu o rezistenţă sporită, foarte uşor de întreţinut ; prin diferite procedee s-a obţinut şi „secretul“ creponării, pe cale chimică, a ţesăturilor de bumbac — sortiment foarte cerut pe piaţă, îndeosebi de cumpărătoare ; s-au elaborat noi tehnologii care vor duce la îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor destinate lenjeriei de pat, lărgirii gamei de articole pentru îmbrăcămintea sport etc. De fapt, in general, aplicarea şi extinderea tehnologiilor moderne in domeniul industriei textile va avea ca efect îmbunătăţirea şi diversificarea calităţii ţesăturilor. Şi in domeniul tricotajelor se semnalează noutăţi. întreprinderile de specialitate produc acum noi tipuri de fire, ca şi tricotaje cu diferite figuri sau flori imprimate pe partea din faţă — şi ele mult solicitate de cumpărători. De asemenea, sectorul blănurilor artificiale realizează o gamă mai largă de sortimente : imitaţii de astrahan, de miel, de ren, de mînz etc. Tehnologii moderne se introduc şi în industria pielăriei ; astfel, îmbinarea şi imprimarea încălţămintei din înlocuitori de piele cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă conduce la realizarea unei varietăţi mai mari de modele, iar realizarea de noi tipuri de tălpi rezistente, uşoare, flexibile, divers colorate, face posibilă fabricarea unor sortimente de încălţăminte uşoară şi comodă. Se poate aprecia deci că şi în acest an industria uşoară va marca noi paşi înainte pe linia satisfacerii exigenţelor publicului cumpărător, a dorinţei sale îndreptăţite de a găsi în magazine, în toate perioadele anului, mărfuri trainice, de bună calitate, moderne şi tot mai frumoase. Rodica ŞERBAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10388 Prima ediţia Joi 15 ianuarie 1976 4 PAGINI - 30 BANI CONSILIILE POPULARE Sarcini mari—si mari răspunderi— in realizarea investiţiilor pe plan local Desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de construcţii, înfăptuirea exemplară a investiţiilor pe plan teritorial — investiţii economice şi social-culturale — constituie sarcini de deosebită răspundere pentru consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene. Amploarea lor este mai evidentă dacă ţinem seama de faptul că — potrivit prevederilor de plan — consiliile populare au de realizat la actualul cincinal, numai din fondurile statului, un volum de investiţii de 61,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă o însemnată creştere faţă de perioada cincinalului care a trecut. Este cunoscut că în ultimii cinci ani, în cadrul economiei locale, au fost puse in funcţiune sute de noi capacităţi productive, s-au dezvoltat şi modernizat numeroase unităţi existente, care contribuie la creşterea şi diversificarea producţiei, menită să asigure fie satisfacerea unor cerinţe pe plan naţional şi la export, fie a unor solicitări pe plan teritorial. Activitatea de investiţii desfăşurată de consiliile populare s-a concretizat, de asemenea, în cincinalul trecut în cele peste 500 000 apartamente, în darea în folosinţă a 799 săli de clasă, mai mult de 125 000 locuri în creşe şi grădiniţe, peste 85 000 locuri în internate, 21 000 paturi în spitale, precum şi în numeroase construcţii pentru invăţămîntul superior, cercetare, odihnă şi recreare, intr-un important volum de dotări tehnico-edilitare realizate In localităţile ţării. Tabloul succeselor în acest domeniu putea fi însă mai bogat, dacă se proveneau unele deficiente din activitatea de construcţii, dacă, pretutindeni, organele locale ale puterii de stat ar fi acţionat mai ferm pentru înfăptuirea prevederilor de plan , pregătirea corespunzătoare a investiţiilor, începerea la timp a lucrărilor, realizarea, în oraşe, a reţelelor edilitare, înaintea lucrărilor de drumuri şi a obiectivelor pe care le servesc ş.a. Pe baza Directivelor Congresului al XI-lea al P.C.R., privind dezvoltarea economico-socială a ţării la actualul cincinal, consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene au de îndeplinit noi şi importante sarcini în domeniul investiţiilor. In următorii cinci ani, 129 de centre comunale întrunesc condiţiile favorabile pentru a fi transformate in oraşele agricole sau agroindustriale. Sunt prevăzute a se realiza în cadrul localităţilor rurale circa 400 de obiective industriale de importanţă republicană sau obiective agricole noi. De asemenea, s-au stabilit condiţiile şi măsurile necesare pentru construirea a 815 000 apartamente din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, asigurîndu-se totodată de către stat materialele necesare pentru realizarea a 250—300 mii locuinţe de către populaţia rurală. Potrivit prevederilor planului cincinal, se vor construi cămine de nefamilişti cu peste 31 000 locuri, mai mult de 10 500 săli de clasă, 49 100 locuri in internate, 225 000 locuri în creşe şi grădiniţe, 25 600 paturi în spitale şi dispensare, alte edificii socialculturale, precum şi un important volum de lucrări tehnico-edilitare. Sunt lucrări de un volum şi o însemnătate economico-socială deosebită, care impun o serioasă îmbunătăţire a activităţii consiliilor populare în acest domeniu. Corespunzător indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, prevederilor legale în vigoare, consiliile populare au datoria de a veghea ca amplasarea obiectivelor economice să se facă cu precădere în zonele industriale existente, ocupîndu-se in mod intensiv terenul şi dezvoltîndu-se la maximum cooperarea in folosirea utilităţilor. Trebuie să se îmbunătăţească substanţial calitatea lucrărilor de investiţii, sa crească gradul de industrializare a lucrărilor de construcţii prin diversificarea sistemelor constructive, utilizarea de materiale uşoare şi eficiente care să asigure reducerea greutăţii construcţiilor, economisirea în cât mai mare măsură a metalului, cimentului, cherestelei ş.a. Maximă atenţie trebuie acordată tuturor acestor probleme de concepţie şi execuţie în judeţele care îşi vor mări substanţial, chiar de 4—5 ori faţă de cincinalul precedent, producţia globală industrială, aceasta urmînd să se ridice în 1980 la cel puţin 10 miliarde Iei, judeţean care se va realiza cea mai mare parte a volumului de investiţii alocate consiliilor populare. Marele efort pe care societatea noastră socialistă il face in acest cincinal pentru realizarea de noi investiţii pe plan teritorial, în oraşele şi satele ţării, trebuie să dea roade maxime. Pentru aceasta , cu sprijinul şi îndrumarea comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de partid — consiliile populare au datoria de a orienta cu prioritate forţele şi energiile locale atit în direcţia edificării noilor obiective productive — industriale, agrozootehnice şi de Îmbunătăţiri funciare — cit şi din direcţia construcţiei de locuinţe, a altor amenajări social-culturale. Fie că este vorba de asigurarea din timp a tuturor condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii de investiţii — documentaţii, aprovizionarea cu materiale şi utilaje şa. — fie de organizarea judicioasă a producţiei de construcţii-montaj in unităţile judeţene, a lucrărilor pe şantiere, consiliile populare au sarcina de a lua toate măsurile pentru ca de pe acum, din prima lună a anului 1976, activitatea de construcţii-investiţii să decurgă in bune condiţii, pentru ca obiectivele prevăzute să fie gata la termen. In scopul indeplinirii exemplara a sarcinilor în domeniul investiţiilor, consiliile populare au îndatorirea de a-şi îmbunătăţi substanţial activitatea, de a întări ordinea şi disciplina in toate fazele, de la concepţie la execuţie, de a antrena la aceasta — prin deputaţii aleşi — masele de oameni ai muncii, punînd in valoare experienţa înaintată, iniţiativa creatoare, numeroasele propuneri venite din partea cetăţenilor. In mod sigur, Congresul consiliilor populare judeţene şi ai preşedinţilor consiliilor populare va stabili noi măsuri pentru perfecţionarea activităţii de investiţii pe plan teritorial, pentru ca fondurile alocate să se materializeze, la termen şi inâit mai bune condiţii de eficienţă, în numeroase şi moderne obiective productive, în noi şi noi amenajări tehnicoedilitare şi gospodăreşti, în sute de mii de apartamente şi alte lucrări social-culturale în folosul întregului popor. ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre ; VIAŢA DE PARTID ; ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT: ROL, ATRIBUȚII, ÎNDATORIRI ; DIN POŞTA REDACŢIEI; FAPTE, OPINII, PROPUNERI; CARNET CINEMATOGRAFIC; FAPTUL DIVERS; SPORT; DE PRETUTINDENI COLECTIVE DIN ALTE UNITATI ADRESEAZA ___________________________________________________________________________________ ÎNSUFLETITOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ 9 Pentru depăşirea planului pe 1976, pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi economice COMBINATUL DE PRECOLECTIVUL STAȚIEI DE LUCRARE A LEMNULUI RIM- CALE FERATĂ ORADEA-EST NICU-VILCEA către toate către toate colectivele din unităţile de exploatare, pre- transporturile feroviare lucrare a lemnului, celuloză și hîrtie • ÎNTREPRINDEREA „ELECTROCENTRALE“ - CRAIOVA către toate întreprinderile din ramura energiei electrice • ÎNTREPRINDEREA TEXTILĂ „DACIA“ BUCUREȘTI către toate întreprinderile din cadrul Ministerului Industriei Uşoare Imagine de la întreprinderea textilă „Dacia“ din București, una din unităţile care au chemat la întrecere IN PAGINA A III-A IARNA, IN FERMELE ZOOTEHNICE Indiferent de starea vremii, sunt necesare în permanenţă: • condiţii bune de adăpostire, furajare şi adăpare a animalelor • „stocuri-tampon“ de nutreţuri • program zilnic, cu sarcini precise, pentru toţi îngrijitorii şi specialiştii Asigurarea celor mai bune condiţii de adăpostire, furajare şi îngrijire a animalelor şi păsărilor pe timpul iernii este o cerinţă de cea mai mare însemnătate şi actualitate, pentru ca şi in sezonul rece al anului să se obţină producţii sporite de lapte, carne şi ouă. Aceasta presupune ca în fiecare unitate agricolă, în fiecare fermă, cadrele de conducere, specialiştii şi îngrijitorii să acţioneze cu răspundere, prin măsuri gospodăreşti, pentru buna desfăşurare a activităţii in zootehnie. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit, in această iarnă, vremea a evoluat foarte diferit de la o zonă la alta. După cum se ştie, în luna noiembrie, in zona de sud a tării a nins abundent, zăpada măsurind în unele locuri chiar o jumătate de metru. In schimb, în Transilvania şi Banat, la data respectivii, precipitaţiile au fost mai mult sub formă de ploaie. In ianuarie asistăm din nou la fenomene meteorologice mai puţin obişnuite. In timp ce în Transilvania este zăpadă, în sud sunt zile însorite, cu temperaturi ridicate. Meteorologii apreciază că, în ultima decadă a lunii ianuarie, timpul se va răci simţitor in toate zonele ţării. Vremea este schimbătoare şi, tocmai de aceea, faptul că în unele zone timpul se menţine frumos nu trebuie să ducă la nici un fel de demobilizare. Dimpotrivă, indiferent de condiţiile climatice, conducerile de unităţi agricole şi specialiştii au obligaţia să asigure o bună adăpostire şi hrănire a animalelor. Cu atit mai mult cu cît, după cum se ştie, unele lucrări — repararea grajdurilor, etanşarea uşilor şi a ferestrelor — nu se pot face peste noapte. Faptele petrecute în perioada viscolului din noiembrie anul trecut în zona de sud a ţării, cînd un şir de unităţi agricole au fost luate prin surprindere, sunt pline de învăţăminte, arată că neglijarea luării din timp a măsurilor are consecinţe negative. Astfel, in unele cooperative agricole din judeţele Brăila şi Tulcea, viscolul a surprins oi neadăpostite, grajduri nereparate, ceea ce a provocat unele pierderi la animale. Marţi după-amiază, la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut loc o teleconferinţă cu direcţiile agricole judeţene. Cu acest prilej s-a indicat organelor agricole judeţene să întreprindă în continuare măsuri ferme, în fiecare unitate agricolă de stat sau cooperatistă, în vederea bunei iernări a animalelor, astfel incit producţia să nu fie influenţată în nici un fel. Aceste măsuri au un caracter obligatoriu pentru toate unităţile agricole, pentru cadrele de conducere şi specialiştii acestora. Buna adăpostire a animalelor presupune ca in toate grajdurile să se asigure microclimatul necesar. In acest scop, acolo unde nu s-au luat din timp măsurile cuvenite trebuie să se facă fără întîrziere etanşarea uşilor şi ferestrelor, înlocuirea geamurilor sparte, pentru a se evita curenţii de aer rece şi scăderea temperaturii. O deosebită atenţie trebuie acordată adăpostirii oilor. După cum se ştie, în această perioadă se obţin circa 40 la sută din numărul mieilor, ceea ce presupune o grijă in plus pentru îngrijirea lor. Furajarea raţională a animalelor este o condiţie de cea mai mare însemnătate pentru obţinerea unei producţii mari în sectorul zootehnic. La fiecare specie şi categorie de animale trebuia respectate raţiile furajere stabilite. In acest scop, nutreţurile trebuie transportate în apropierea adăposturilor şi, totodată, să se creeze un „stoc-tampon“ pentru perioada cînd s-ar putea produce perturbări ca urmare a căderilor de zăpadă şi a scăderilor de temperatură. Concomitent, trebuie să se asigure apa necesară adăpării animalelor. In acest scop, instalaţiile de conducere a apei să fie protejate împotriva îngheţului. Respectarea programelor de lucru in grajduri. Este absolut necesar ca furajarea şi îngrijirea animalelor să se facă la orele stabilite. Consiliile de conducere, specialiştii din unităţile agricole au datoria să asigure ca toţi îngrijitorii, fără excepţie, să fie prezenţi la lucru din primele ore ale dimineţii. Hrănirea animalelor, mai ales în sezonul rece, nu se poate face după bunul plac al unuia sau altuia. Iată de ce, programul zilnic de lucru în grajduri, cu sarcini precise pentru fiecare, trebuie respectat întocmai, in toate fermele zootehnice. Buna desfăşurare a activităţii in zootehnie presupune ca în fiecare judeţ, în fiecare comună, comandamentele locale, organizaţiile de partid să ia măsuri hotărite pentru rezolvarea operativă a tuturor problemelor legate de adăpostirea şi furajarea animalelor. Trebuie efectuate controale in fiecare unitate agricolă, în fiecare fermă, pentru a exista garanţia că adăposturile sunt bine reparate, că există stocurile necesare de furaje. Prin măsurile tehnico-organizatorice şi politico-educative, prin puternica mobilizare a tuturor lucrătorilor din acest sector, trebuie făcut totul ca munca in zootehnie să se desfăşoare nestînjenit, asigurîndu-se realizarea zi de zi a producţiilor prevăzute. Pentru lucrări de deschidere a noi mine și cariere, In bazinul carbonifer al Rovinarilor se folosesc utilaje moderne, de înalt randament PATRIOTISMUL INTELECTUALULUI şi conştiinţa datoriei faţă de ţară, faţă de popor întreaga realitate a societăţii noastre — economică, socială, culturală, politică — este ilustrată de contribuţia marcantă pe care o aduc intelectualii, alături de ceilalţi cetăţeni ai ţârii, la construcţia generală, la dezvoltarea socială. Pretutindeni în ţară întîlnim, în permanenţă, fapte care demonstrează participarea intelectualilor la dezvoltarea industriei, la ridicarea nivelului de civilizaţie a satelor, la înflorirea culturii socialiste, la bunăstarea poporului. Nu există, practic, domeniu de activitate în care intelectualitatea să nu contribuie, cu întreaga ei forţă de creaţie, cu pasiune, cu competenţă, la făurirea progresului general, îşi găseşte exprimare vie in toate acestea patriotismul fierbinte al intelectualului, capacitatea lui de a înţelege conţinutul nobil al misiunii de specialist şi cetăţean, de a răspunde chemărilor partidului în marele efort colectiv —s-ar putea numi efortul istoric — de a situa România la nivelul ţărilor avansate economic ale lumii, de a clădi pe pămintul ţării o civilizaţie din cele mai înfloritoare. Este un ţel care nu poate să nu facă să vibreze un suflet cinstit, un cuget drept, un ţel pe care dacă cineva l-ar fi enunţat doar cu o generaţie înainte ar fi provocat zîmbete de ironie sau scepticism , cine ar fi visat, cine ar fi conceput că o ţară atit de urgisită, împinsă la periferia civilizaţiei mondiale, va ajunge să-şi propună, in mod realist, un obiectiv de asemenea anvergură ? ! Vom reaminti totdeauna cu mindrie faptul că azi intelectualii, savanţii, cercetătorii, oamenii ştiinţei şi ai culturii din ţara noastră îşi desfăşoară activitatea sub semnul unui înalt statut profesional şi moral, sub egida demnităţii, a deplinei şi nobilei libertăţi de a deveni, de a se realiza. Azi, la noi, intelectualul nu mai lucrează în slujba unor firme, nu mai este la discreţia unui patron, proprietar al cunoştinţelor lui, proprietar al fiinţei şi cugetului lui — ci lucrează în slujba ţării in care s-a născut, in care trăieşte şi de care îl unesc legături de nedesfăcut pentru întreaga durată a vieţii sale de om. Desigur, orice fiu al ţării îşi are datoriile sale, de om, de cetăţean, faţă de patrie, faţă de popor. Cred insă că nu greşesc afirmînd că, in cazul intelectualului, acestor datorii primare, elementare, li se supraadaugă şi altele. Şi cred, de asemenea, că nu strică să medităm mai des asupra acestora. In acest sens, aş dori să subliniez că — fără a nega sau a minimaliza importanţa însuşirilor personale, native, a talentului individual — intelectualul din tara noastră nu poate uita — nu are voie să uite ! — că el este, in primul rînd, ca om de ştiinţă, ca savant sau om de cultură, un produs al societăţii. Nu putem uita, fiecare din cei aflaţi pe o treaptă sau alta, mai de inceput sau mai înaintată, a împlinirii profesionale, că pentru a ajunge pe această treaptă ne-am bucurat şi ne bucurăm de sprijinul şi de ajutorul dat, nu multiple, variate şi generoase forme, de societate, de popor. Ca orice intelectual mai în vîrstă pot să spun, cu justificată satisfacţie, că niciodată ca în aceşti ani nu a investit societatea atita efort material, atîta grijă pentru intelectuali, pentru a pune la indemnia oamenilor de ştiinţă, de cultură atitea mijloace necesare bunei lor dezvoltări profesionale şi umane, pentru a le asigura condiţiile unei optime activităţi creatoare. Aşternind aceste rinduri, răsfoiesc citeva materiale şi extrag citeva date, argumentul faptic avind, incontestabil, cea mai mare forţă de convingere. De pildă , faptul că pentru fiecare student statul nostru cheltuieşte, anual, peste 13 000 lei. Iar dacă multiplicăm această cifră la nivelul numărului total, fără comparaţie cu trecutul, al studenţilor din ţara noastră, apare şi mai elocvent efortul societăţii, al poporului pentru a sprijini formarea intelectualilor. De fapt, pentru mai multă exactitate, ar trebui spus că acest efort nu se începe cu universitatea, ci încă cu invăţămîntul preşcolar, în care anual se cheltuieşte pentru un elev circa 1 700 de lei, se continuă cu ciclul primar şi gimnazial — alţi circa 1 700 lei de elev, şi cu liceul — circa 3 400 de lei anual pentru fiecare elev. Nu sunt acestea doar „repere contabile“, ci repere de înaltă semnificaţie etică, pentru că ele sunt de natură să motiveze analize de conştiinţă. Prof. dr. docent Ştefan BÂRSANESCU membru corespondent al Academiei (Continuare In pag. a II-a) CÎTEVA SUBIECTE DE PERMANENTA REFLECŢIE : - Sîntem ceea ce sîntem prin sprijinul societăţii; dar, prin ceea ce dăm, răspundem la ceea ce am primit de la societate? - Cine are, într-adevăr, situaţia de invidiat? - Unde este, înţeles cu responsabilitate, autenticul cîmp al împlinirilor şi satisfacţiilor intelectualului ?