Scînteia, ianuarie 1976 (Anul 45, nr. 10378-10402)

1976-01-15 / nr. 10388

V . Produse ale industriei uşoare IN VITRINELE ANULUI 1976 • Cantităţi sporite, sortimente diversificate • Peste 6 000 de modele noi de confecţii şi tricotaje • încălţăminte mai durabilă şi mai comodă • Tipuri noi de blănuri artificiale în acest an, volumul mărfurilor produse de Întreprinderile indus­triei uşoare va fi cu 8 la sută mai mare decit la 1975. Magazinele vor pune la dispoziţia cumpărătorilor cu 14 la sută mai multe con­fecţii, cu 12 la sută mai multă încălţă­minte ; creşteri im­portante vor fi înre­gistrate şi la articolele pentru copii. Acestui spor cantitativ este fi­resc să-i corespundă şi o diversificare a producţiei. Pentru a oferi pu­blicului noutăţile pe care le aşteaptă, insti­tutele de cercetări şi întreprinderile din in­dustria uşoară au ac­ţionat din timp. Desi­gur, s-au studiat ten­dinţele modei, pentru ca noutăţile să fie în pas cu ea. Aceste stu­dii sunt materializate într-o mai mare varie­tate de mărfuri ofe­rite populaţiei. Pentru acest an, industria tex­tilă va produce 56 000 de articole, desene şi poziţii coloristice de ţesături, dintre care circa 60 la sută sunt noi ; tot noi vor fi 4 400 modele de con­fecţii, 1 725 modele de tricotaje şi 2 500 mo­dele de Încălţăminte. In plus, se vor asimi­la circa 120 modele de accesorii pentru îm­brăcăminte şi încălţă­minte (fermoare din metal şi material plastic, catarame, bu­­toni, nasturi ş.a.). Totodată, au fost e­­laborate noi tehnologii de fabricaţie , care conferă produselor un plus de calitate ; de a­­semenea, s-au realizat materiale care pun la dispoziţia creatorilor de modele o gamă mai largă de resurse pen­tru diversificarea re­ală a producţiei, in unele cazuri obţinin­­du-se şi importante e­­conomii valutare, prin producerea in ţară a unor materii prime, a­­duse, pină nu de mult, din import. Pentru e­­fortul făcut in această direcţie, citeva exem­ple sint edificatoare. Prin amestecul bumba­cului cu melană se rea­lizează o nouă gamă de materie primă pentru diferite confecţii, ne­­şifonabile, cu o rezis­tenţă sporită, foarte uşor de întreţinut ; prin diferite procedee s-a obţinut şi „secre­tul“ creponării, pe cale chimică, a ţesăturilor de bumbac — sorti­ment foarte cerut pe piaţă, îndeosebi de cumpărătoare ; s-au e­­laborat noi tehnologii care vor duce la îm­bunătăţirea calităţii ţesăturilor destinate lenjeriei de pat, lărgi­rii gamei de articole pentru îmbrăcămintea sport etc. De fapt, in general, aplicarea şi extinderea tehnologii­lor moderne in dome­niul industriei textile va avea ca efect îm­bunătăţirea şi diversi­ficarea calităţii ţesătu­rilor. Şi in domeniul tri­cotajelor se semnalea­ză noutăţi. întreprin­derile de specialitate produc acum noi ti­puri de fire, ca şi tri­cotaje cu diferite fi­guri sau flori impri­mate pe partea din faţă — şi ele mult so­licitate de cumpără­tori. De asemenea, sectorul blănurilor ar­tificiale realizează o gamă mai largă de sortimente : imitaţii de astrahan, de miel, de ren, de mînz etc. Teh­nologii moderne se introduc şi în industria pielăriei ; astfel, îm­binarea şi imprimarea încălţămintei din în­locuitori de piele cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă con­duce la realizarea unei varietăţi mai mari de modele, iar realizarea de noi tipuri de tălpi rezistente, uşoare, fle­xibile, divers colorate, face posibilă fabrica­rea unor sortimente de încălţăminte uşoară şi comodă. Se poate aprecia deci că şi în acest an industria uşoară va marca noi paşi înainte pe linia satisfacerii e­­xigenţelor publicului cumpărător, a dorinţei sale îndreptăţite de a găsi în magazine, în toate perioadele anu­lui, mărfuri trainice, de bună calitate, mo­derne şi tot mai fru­moase. Rodica ŞERBAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10388 Prima ediţia Joi 15 ianuarie 1976 4 PAGINI - 30 BANI CONSILIILE POPULARE Sarcini mari—si mari răspunderi— in realizarea investiţiilor pe plan local Desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de construcţii, înfăptui­rea exemplară a investiţiilor pe plan teritorial — investiţii econo­mice şi social-culturale — con­­stituie sarcini de deosebită răspun­dere pentru consiliile populare co­munale, orăşeneşti, municipale şi judeţene. Amploarea lor este mai evidentă dacă ţinem seama de faptul că — potrivit prevederilor de plan — consiliile populare au de realizat la actualul cincinal, numai din fondurile statului, un volum de investiţii de 61,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă o însemnată creştere faţă de perioada cincinalului care a trecut. Este cunoscut că în ultimii cinci ani, în cadrul economiei locale, au fost puse in funcţiune sute de noi capacităţi productive, s-au dezvol­tat şi modernizat numeroase unităţi existente, care contribuie la creş­terea şi diversificarea produc­ţiei, menită să asigure fie sa­tisfacerea unor cerinţe pe plan naţional şi la export, fie a unor solicitări pe plan teritorial. Ac­tivitatea de investiţii desfăşu­rată de consiliile populare s-a concretizat, de asemenea, în cinci­nalul trecut în cele peste 500 000 a­­partamente, în darea în folosinţă a 799 săli de clasă, mai mult de 125 000 locuri în creşe şi grădiniţe, peste 85 000 locuri în internate, 21 000 paturi în spitale, precum şi în numeroase construcţii pentru invăţămîntul superior, cercetare, odihnă şi recreare, intr-un impor­tant volum de dotări tehnico-edi­­litare realizate In localităţile ţării. Tabloul succeselor în acest do­meniu putea fi însă mai bogat, dacă se proveneau unele deficiente din activitatea de construcţii, dacă, pretutindeni, organele locale ale puterii de stat ar fi acţionat mai ferm pentru înfăptuirea prevederi­lor de plan , pregătirea corespun­zătoare a investiţiilor, începerea la timp a lucrărilor, realizarea, în o­­raşe, a reţelelor edilitare, înaintea lucrărilor de drumuri şi a obiecti­velor pe care le servesc ş.a. Pe baza Directivelor Congresu­lui al XI-lea al P.C.R., privind dez­voltarea economico-socială a ţării la actualul cincinal, consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene au de înde­plinit noi şi importante sarcini în domeniul investiţiilor. In ur­mătorii cinci ani, 129 de cen­tre comunale întrunesc condi­ţiile favorabile pentru a fi transfor­mate in oraşele agricole sau agro­industriale. Sunt prevăzute a se realiza în cadrul localităţilor ru­rale circa 400 de obiective indus­triale de importanţă republicană sau obiective agricole noi. De ase­menea, s-au stabilit condiţiile şi măsurile necesare pentru construi­rea a 815 000 apartamente din fon­durile statului şi din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, asigurîndu-se totodată de către stat materia­lele necesare pentru realizarea a 250—300 mii locuinţe de către populaţia rurală. Potrivit prevede­rilor planului cincinal, se vor con­strui cămine de nefamilişti cu peste 31 000 locuri, mai mult de 10 500 săli de clasă, 49 100 locuri in internate, 225 000 locuri în creşe şi grădiniţe, 25 600 paturi în spitale şi dispensare, alte edificii social­­culturale, precum şi un important volum de lucrări tehnico-edili­­tare. Sunt lucrări de un vo­lum şi o însemnătate econo­­mico-socială deosebită, care impun o serioasă îmbunătăţire a activităţii consiliilor populare în acest do­meniu. Corespunzător indicaţiilor for­mulate de secretarul general al partidului, prevederilor legale în vigoare, consiliile populare au datoria de a veghea ca am­plasarea obiectivelor economice să se facă cu precădere în zonele industriale existente, ocupîndu-se in mod intensiv terenul şi dezvol­­tîndu-se la maximum cooperarea in folosirea utilităţilor. Trebuie să se îmbunătăţească substanţial ca­litatea lucrărilor de investiţii, sa crească gradul de industrializare a lucrărilor de construcţii prin di­versificarea sistemelor constructive, utilizarea de materiale uşoare şi e­­ficiente care să asigure reducerea greutăţii construcţiilor, economisi­rea în cât mai mare măsură a me­talului, cimentului, cherestelei ş.a. Maximă atenţie trebuie acordată tuturor acestor probleme de con­cepţie şi execuţie în judeţele care îşi vor mări substanţial, chiar de 4—5 ori faţă de cincinalul prece­dent, producţia globală industrială, aceasta urmînd să se ridice în 1980 la cel puţin 10 miliarde Iei, judeţe­an care se va realiza cea mai mare parte a volumului de investiţii alo­cate consiliilor populare. Marele efort pe care societatea noastră socialistă il face in acest cincinal pentru realizarea de noi in­vestiţii pe plan teritorial, în oraşele şi satele ţării, trebuie să dea roade maxime. Pentru aceasta , cu spri­jinul şi îndrumarea comitetelor ju­deţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de partid — consiliile populare au datoria de a orienta cu prioritate forţele şi energiile locale atit în direcţia edificării noilor obiective productive — in­dustriale, agrozootehnice şi de Îm­bunătăţiri funciare — cit şi din di­recţia construcţiei de locuinţe, a altor amenajări social-culturale. Fie că este vorba de asigu­rarea din timp a tuturor con­diţiilor necesare bunei desfăşu­rări a activităţii de investiţii — documentaţii, aprovizionarea cu materiale şi utilaje şa. — fie de organizarea judicioasă a producţiei de construcţii-montaj in unităţile judeţene, a lucrărilor pe şantiere, consiliile populare au sarcina de a lua toate măsurile pentru ca de pe acum, din prima lună a anului 1976, activitatea de construcţii-in­­vestiţii să decurgă in bune condi­ţii, pentru ca obiectivele prevăzute să fie gata la termen. In scopul indeplinirii exemplara a sarcinilor în domeniul investiţii­lor, consiliile populare au îndatori­rea de a-şi îmbunătăţi substanţial activitatea, de a întări ordinea şi disciplina in toate fazele, de la concepţie la execuţie, de a antrena la aceasta — prin deputaţii aleşi — masele de oameni ai muncii, punînd in valoare experienţa înaintată, iniţiativa creatoare, numeroasele propuneri venite din partea cetă­ţenilor. In mod sigur, Congresul consiliilor populare judeţene şi ai preşedinţilor consiliilor populare va stabili noi măsuri pentru per­fecţionarea activităţii de investiţii pe plan teritorial, pentru ca fondurile alocate să se materiali­zeze, la termen şi in­âit mai bune condiţii de eficienţă, în numeroase şi moderne obiective productive, în noi şi noi amenajări tehnico­­edilitare şi gospodăreşti, în sute de mii de apartamente şi alte lu­crări social-culturale în folosul întregului popor. ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre ; VIAŢA DE PARTID ; ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT: ROL, ATRIBUȚII, ÎNDATORIRI ; DIN POŞTA REDACŢIEI; FAPTE, OPINII, PROPUNERI; CAR­NET CINEMATOGRAFIC; FAPTUL DIVERS; SPORT; DE PRETUTINDENI COLECTIVE DIN ALTE UNITATI ADRESEAZA __________________________________________________________­_________________________ ÎNSUFLETITOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ 9 Pentru depăşirea planului pe 1976, pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi economice COMBINATUL DE PRE­COLECTIVUL STAȚIEI DE LUCRARE A LEMNULUI RIM- CALE FERATĂ ORADEA-EST NICU-VILCEA către toate către toate colectivele din unităţile de exploatare, pre- transporturile feroviare lucrare a lemnului, celuloză și hîrtie • ÎNTREPRINDEREA „E­­LECTROCENTRALE“ - CRA­IOVA către toate întreprin­derile din ramura energiei electrice • ÎNTREPRINDEREA TEX­TILĂ „DACIA“ BUCUREȘTI către toate întreprinderile din cadrul Ministerului In­dustriei Uşoare Imagine de la întreprinderea textilă „Dacia“ din Bucu­rești, una din unităţile care au chemat la întrecere IN PAGINA A III-A IARNA, IN FERMELE ZOOTEHNICE Indiferent de starea vremii, sunt necesare în permanenţă: • condiţii bune de adăpostire, furajare şi adăpare a animale­lor • „stocuri-tampon“ de nutreţuri • program zilnic, cu sarcini precise, pentru toţi îngrijitorii şi specialiştii Asigurarea celor mai bune condi­ţii de adăpostire, furajare şi îngrijire a animalelor şi păsărilor pe timpul iernii este o cerinţă de cea mai mare însemnătate şi actualitate, pentru ca şi in sezonul rece al anului să se obţină producţii sporite de lapte, carne şi ouă. Aceasta presupune ca în fiecare unitate agricolă, în fieca­re fermă, cadrele de conducere, spe­cialiştii şi îngrijitorii să acţioneze cu răspundere, prin măsuri gospodă­reşti, pentru buna desfăşurare a ac­tivităţii in zootehnie. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit, in această iar­nă, vremea a evoluat foarte diferit de la o zonă la alta. După cum se ştie, în luna noiembrie, in zona de sud a tării a nins abundent, zăpada măsurind în unele locuri chiar o ju­mătate de metru. In schimb, în Tran­silvania şi Banat, la data respectivii, precipitaţiile au fost mai mult sub formă de ploaie. In ianuarie asistăm din nou la fenomene meteorologice mai puţin obişnuite. In timp ce în Transilvania este zăpadă, în sud sunt zile însorite, cu temperaturi ridicate. Meteorologii apreciază că, în ultima decadă a lunii ianuarie, timpul se va răci simţitor in toate zonele ţării. Vremea este schimbătoare şi, toc­mai de aceea, faptul că în unele zone timpul se menţine frumos nu trebuie să ducă la nici un fel de de­mobilizare. Dimpotrivă, indiferent de condiţiile climatice, conducerile de unităţi agricole şi specialiştii au obli­gaţia să asigure o bună adăpostire şi hrănire a animalelor. Cu atit mai mult cu cît, după cum se ştie, unele lucrări — repararea grajdurilor, e­­tanşarea uşilor şi a ferestrelor — nu se pot face peste noapte. Faptele petrecute în perioada vis­colului din noiembrie anul trecut în zona de sud a ţării, cînd un şir de unităţi agricole au fost luate prin sur­prindere, sunt pline de învăţăminte, arată că neglijarea luării din timp a măsurilor are consecinţe negative. Astfel, in unele cooperative agricole din judeţele Brăila şi Tulcea, viscolul a surprins oi neadăpostite, grajduri nereparate, ceea ce a provocat unele pierderi la animale. Marţi după-amiază, la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut loc o teleconferinţă cu direc­ţiile agricole judeţene. Cu acest prilej s-a indicat organelor agricole judeţene să întreprindă în continuare măsuri ferme, în fiecare unitate agri­colă de stat sau cooperatistă, în ve­derea bunei iernări a animalelor, ast­fel incit producţia să nu fie influen­ţată în nici un fel. Aceste măsuri au un caracter obligatoriu pentru toate unităţile agricole, pentru cadrele de conducere şi specialiştii acestora. Buna adăpostire a animalelor pre­supune ca in toate grajdurile să se asigure microclimatul necesar. In a­­cest scop, acolo unde nu s-au luat din timp măsurile cuvenite trebuie să se facă fără întîrziere etanşarea uşilor şi ferestrelor, înlocuirea geamurilor sparte, pentru a se evita curenţii de aer rece şi scăderea temperaturii. O deosebită atenţie trebuie acordată a­­dăpostirii oilor. După cum se ştie, în această perioadă se obţin circa 40 la sută din numărul mieilor, ceea ce pre­supune o grijă in plus pentru îngri­jirea lor. Furajarea raţională a animalelor este o condiţie de cea mai mare în­semnătate pentru obţinerea unei pro­ducţii mari în sectorul zootehnic. La fiecare specie şi categorie de animale trebuia respectate raţiile furajere stabilite. In acest scop, nutreţurile trebuie transportate în apropierea a­­dăposturilor şi, totodată, să se creeze un „stoc-tampon“ pentru perioada cînd s-ar putea produce perturbări ca urmare a căderilor de zăpadă şi a scăderilor de temperatură. Conco­mitent, trebuie să se asigure apa necesară adăpării animalelor. In acest scop, instalaţiile de conducere a apei să fie protejate împotriva în­gheţului. Respectarea programelor de lucru in grajduri. Este absolut necesar ca furajarea şi îngrijirea animalelor să se facă la orele stabilite. Consiliile de conducere, specialiştii din unităţile agricole au datoria să asigure ca toţi îngrijitorii, fără excepţie, să fie pre­zenţi la lucru din primele ore ale di­mineţii. Hrănirea animalelor, mai a­­les în sezonul rece, nu se poate face după bunul plac al unuia sau altuia. Iată de ce, programul zilnic de lucru în grajduri, cu sarcini precise pentru fiecare, trebuie respectat întocmai, in toate fermele zootehnice. Buna desfăşurare a activităţii in zootehnie presupune ca în fiecare ju­deţ, în fiecare comună, comandamen­tele locale, organizaţiile de partid să ia măsuri hotărite pentru rezolvarea operativă a tuturor problemelor le­gate de adăpostirea şi furajarea ani­malelor. Trebuie efectuate controale in fiecare unitate agricolă, în fiecare fermă, pentru a exista garanţia că a­­dăposturile sunt bine reparate, că e­­xistă stocurile necesare de furaje. Prin măsurile tehnico-organizatorice şi politico-educative, prin puternica mobilizare a tuturor lucrătorilor din acest sector, trebuie făcut totul ca munca in zootehnie să se desfăşoare nestînjenit, asigurîndu-se realizarea zi de zi a producţiilor prevăzute. Pentru lucrări de deschidere a noi mine și cariere, In bazinul carbonifer al Rovinarilor se folosesc utilaje moderne, de înalt randament PA­TRIO­TISM­UL INTEL­ECTUA­L­UL­UI şi conştiinţa datoriei faţă de ţară, faţă de popor întreaga realitate a societăţii noas­tre — economică, socială, culturală, politică — este ilustrată de contribu­ţia marcantă pe care o aduc intelec­tualii, alături de ceilalţi cetăţeni ai ţârii, la construcţia generală, la dez­voltarea socială. Pretutindeni în ţară întîlnim, în permanenţă, fapte care demonstrează participarea intelectua­lilor la dezvoltarea industriei, la ridi­carea nivelului de civilizaţie a sate­lor, la înflorirea culturii socialiste, la bunăstarea poporului. Nu există, practic, domeniu de activitate în care intelectualitatea să nu contribuie, cu întreaga ei forţă de creaţie, cu pa­siune, cu competenţă, la făurirea pro­gresului general, îşi găseşte exprimare vie in toate acestea patriotismul fierbinte al inte­lectualului, capacitatea lui de a înţe­lege conţinutul nobil al misiunii de specialist şi cetăţean, de a răspunde chemărilor partidului în marele efort colectiv —s-ar putea numi efortul istoric — de a situa România la nive­lul ţărilor avansate economic ale lu­mii, de a clădi pe pămintul ţării o civilizaţie din cele mai înfloritoare. Este un ţel care nu poate să nu facă să vibreze un suflet cinstit, un cuget drept, un ţel pe care dacă cineva l-ar fi enunţat doar cu o ge­neraţie înainte ar fi provocat zîmbe­­te de ironie sau scepticism , cine ar fi visat, cine ar fi conceput că o ţară atit de urgisită, împinsă la periferia civilizaţiei mondiale, va ajunge să-şi propună, in mod realist, un obiectiv de asemenea anvergură ? ! Vom reaminti totdeauna cu mindrie faptul că azi intelectualii, savanţii, cercetătorii, oamenii ştiinţei şi ai cul­turii din ţara noastră îşi desfăşoară activitatea sub semnul unui înalt sta­tut profesional şi moral, sub egida demnităţii, a deplinei şi nobilei liber­tăţi de a deveni, de a se realiza. Azi, la noi, intelectualul nu mai lucrează în slujba unor firme, nu mai este la discreţia unui patron, proprietar al cunoştinţelor lui, proprietar al fiin­ţei şi cugetului lui — ci lucrează în slujba ţării in care s-a născut, in care trăieşte şi de care îl unesc legături de nedesfăcut pentru întreaga durată a vieţii sale de om. Desigur, orice fiu al ţării îşi are da­toriile sale, de om, de cetăţean, faţă de patrie, faţă de popor. Cred insă că nu greşesc afirmînd că, in cazul intelectualului, acestor datorii prima­re, elementare, li se supraadaugă şi altele. Şi cred, de asemenea, că nu strică să medităm mai des asupra acestora. In acest sens, aş dori să subli­niez că — fără a nega sau a minima­liza importanţa însuşirilor personale, native, a talentului individual — in­telectualul din tara noastră nu poate uita — nu are voie să uite ! — că el este, in primul rînd, ca om de ştiinţă, ca savant sau om de cultură, un produs al societăţii. Nu putem uita, fiecare din cei aflaţi pe o treaptă sau alta, mai de inceput sau mai înaintată, a împlinirii profe­sionale, că pentru a ajunge pe a­­ceastă treaptă ne-am bucurat şi ne bucurăm de sprijinul şi de ajutorul dat, nu multiple, variate şi generoase forme, de societate, de popor. Ca orice intelectual mai în vîrstă pot să spun, cu justificată satisfacţie, că niciodată ca în aceşti ani nu a in­vestit societatea atita efort material, atîta grijă pentru intelectuali, pentru a pune la indemnia oamenilor de şti­inţă, de cultură atitea mijloace ne­­cesare bunei lor dezvoltări profesio­nale şi umane, pentru a le asigura condiţiile unei optime activităţi crea­toare. Aşternind aceste rinduri, răs­foiesc citeva materiale şi extrag cite­va date, argumentul faptic avind, in­contestabil, cea mai mare forţă de convingere. De pildă , faptul că pentru fiecare student statul nostru cheltuieşte, anual, peste 13 000 lei. Iar dacă multiplicăm această cifră la ni­velul numărului total, fără compara­ţie cu trecutul, al studenţilor din ţa­ra noastră, apare şi mai elocvent efortul societăţii, al poporului pen­tru a sprijini formarea intelectualilor. De fapt, pentru mai multă exacti­tate, ar trebui spus că acest efort nu se începe cu universitatea, ci încă cu invăţămîntul preşcolar, în care anual se cheltuieşte pentru un elev circa 1 700 de lei, se continuă cu ciclul pri­mar şi gimnazial — alţi circa 1 700 lei de elev, şi cu liceul — circa 3 400 de lei anual pentru fiecare elev. Nu sunt acestea doar „repere con­tabile“, ci repere de înaltă semnifi­caţie etică, pentru că ele sunt de na­tură să motiveze analize de conştiinţă. Prof. dr. docent Ştefan BÂRSANESCU membru corespondent al Academiei (Continuare In pag. a II-a) CÎTEVA SUBIECTE DE PERMANENTA REFLECŢIE : - Sîntem ceea ce sîntem prin sprijinul societăţii; dar, prin ceea ce dăm, răspundem la ceea ce am primit de la societate? - Cine are, într-adevăr, situaţia de invidiat? - Unde este, înţeles cu responsabilitate, autenticul cîmp al împlinirilor şi satisfacţiilor intelectualului ?

Next