Scînteia, martie 1976 (Anul 45, nr. 10428-10453)
1976-03-02 / nr. 10428
I SCINTEIA — marţi 2 martie 1976 PAGINA 3 In aceste zile se poate face mult pentru belşugul recoltelor LA SATE SE MUNCEŞTE CU SPOR PENTRU EFECTUAREA UNOR LUCRĂRI DE PRIMĂ URGENŢĂ: • încheierea arăturilor • Transportarea îngrăşămintelor naturale la cimp • Eliminarea excesului de umiditate • Asigurarea seminţelor şi răsadurilor • Pregătirea solariilor pentru legume • Lucrări de întreţinere în vii şi livezi IALOMIŢA în Bărăgan, mai exact pe ogoare!» Judeţului Ialomiţa, au început însăminţările de primăvară. Duminică, 29 februarie, la cooperativa agricolă din Sudiţi s-au insămînţat primele hectare cu culturi din prima epocă. De luni dimineaţa, munca in timp a fost intensificată. Se lucrează la gruparea şi nivelarea terenului, se curăţă resturile vegetale. Este un semn bun. Sunt primii paşi pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în chemarea la Întrecere pe acest an pornită de pa meleagurile ialomiţene. Atrage atenţia un lucru. In judeţ mai sunt de făcut arături pe 15 000 hectare, din care aproximativ 2 500 ha in întreprinderile agricole de stat. I-am întrebat pe mecanizatorii de la S.M.A. Griviţa ce întreprind pentru a Încheia grabnic arătările . ..Mai avem de arat 1 000 hectare. In toamnă n-am putut ara întreaga suprafaţă pentru că terenul nu a fost eliberat la vreme. Apoi au venit gerul şi zăpada din noiembrie, îngheţurile din iarnă, aşa că... Dar acum suntem pregătit ca. In citeva zile, să încheiem această lucrare. Tractoarele au fost reparate, se află la sediul fermelor şi vor începe lucrul în cimp pe măsură ce solul se dezgheaţă“. Asemenea răspunsuri am primit şi la Plevna, Balaciu, Crăsani, Lehliu, Făurei, Răsvani. Este timpul să se acţioneze hotărit în vederea încheierii grabnice a arăturilor, executării celorlalte lucrări agricole de primăvară — condiţie hotăritoare pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse in chemarea la întrecere adresată de organizaţia judeţeană de partid Ialomiţa tuturor oamenilor muncii din agricultura ţării. (A. David). CONSTANŢA „în cooperativele agricole din judeţul Constanţa, suprafaţa care a mai rămas de arat — 1125 hectare — poate fi terminată într-o singură zi bună de lucru — aflăm de la tov. Constantin Popa, directorul direcţiei agricole judeţene. Imediat ce terenul se va dezgheţa în straturile profunde, se va trece la lucru. In acest scop, toate utilajele sunt gata să intre In brazdă, iar specialiştii urmăresc momentul prielnic de declanşare a acestei lucrări“. „De citeva zile, de cînd a apărut soarele — ne spune tov. Mihai Petrescu, directorul S.M.A. Valu lui Traian , încercăm să intrăm în brazdă la toate cele opt cooperative pe care le servim și unde mai avem de arat 150 hectare. La Valea Seacă, mecanizatorii ară cu 6 pluguri cele 45 hectare care au rămas nearate“. La Agigea, în raza S.M.A. Cumpăna, unde arăturile au fost încheiate din toamnă, preşedintele cooperativei, Nicolae Letu, ne spunea că 5 tractoare discuiesc terenul şi sunt folosite la administrarea îngrăşămintelor pe suprafeţele care urmează a fi plantate cu cartof. Suprafeţe mai mari mai sînt de atat in întreprinderile agricole de stat. Aşa, de pildă, la întreprinderea agricolă de stat din comuna Mihail Kogâlniceanu mai sunt de arat aproape 400 hectare, suprafaţă din care aproape 200 hectare se află în zona infiltrărilor de la irigaţii. Terenuri şi mai întinse au rămas de arat la I.A.S. Ciocirlia, Cobadin, Albeşti şi Topraisar. Pentru a executa arăturile pe cele 5 000 hectare, în timpul cel mai scurt — ne spune inginerulşef al Trustului I.A.S., Emil Constantinescu — s-a procedat la dislocarea a 550 tractoare de la alte unităţi şi concentrarea lor, alături de forţele proprii, în întreprinderile care sunt rămase în urmă cu arăturile, astfel ca, imediat ce terenul se va dezgheța, arăturile să fie încheiate intr-o zi-două bune de lucru, concomitent cu pregătirea patului germinativ pentru însămînţările din prima urgentă. (George Mihăescu). BUZĂU * 1 * * 4 In timp ce în cooperativele agricole din judeţul Buzău au fost transportate la cîmp cantităţile de îngrăşăminte naturale prevăzute în plan, în întreprinderile agricole de stat lucrările sunt întîrziate. Este şi motivul pentru care, luni dimineaţa, la I.A.S. Săhăteni, 10 mijloace de transport şi două greifere erau folosite la transportul gunoiului de grajd. Şi trebuie spus că este mult de lucru. Din 4 000 tone gunoi, cit prevede planul, s-au transportat 1 900 tone. Am aflat că restanţele s-au datorat defecţiunilor repetate ale unui greifer. Firesc ar fi fost ca în ultima vreme, cu zile călduroase, conducerea unităţii să adopte măsuri hotărîte de recuperare a restanţelor, dar pînă acum nu s-a întreprins nimic. Restanţe au şi întreprinderile agricole de stat Cîndeşti — 1000 tone, Rm. Sărat — 1 000 tone, Stîlpu — 900 tone şi Cilibia — 500 tone. Conducerile unităţilor respective nu au suplimentat numărul mijloacelor de transport, ceea ce face ca restanţele să crească. Planul pe luna martie prevede transportarea unei cantităţi de gunoi egală cu cea planificată pe primele două luni din acest an. Atrage atenţia o neconcordanţă între situaţia de la trust şi aceea de la ministerul de resort. Astfel, in situaţia de la minister se arată că au fost fertilizate numai 732 ha — 28 la sută din plan, in timp ce la trustul I.A.S. Buzău se afirmă că, faţă de programul stabilit pentru primele două luni, cantitatea de gunoi transportată se află în restanţă doar cu 200 tone, iar suprafaţa nefertilizată e mai mică doar cu 13 hectare. Specialiştii trustului susţin că ar fi fost dată o cantitate mai mare la hectar şi, de aceea, suprafaţa fertilizată ar fi mai mică. Oare nu e un mod de a ascunde adevărul . Trebuie adoptate neîntîrziat măsuri hotărîte pentru a se transporta la cîmp toate cantităţile de îngrăşăminte. (Mihai Bâzu). ARGEŞ In cooperativele agricole din Judeţul Argeş au fost fertilizate, pînă la 26 februarie, 2 331 hectare, faţă de 2 800 hectare cit prevedea planul pe două luni. Iată de ce. La cooperativa agricolă din Albota e mult gunoi în jurul fermelor. „Abia am cărat pe cimp 300 tone din 1 500 tone — ne spuneau Emanoil Băcanu, inginerul şef, și Ion Dinu, președintele cooperativei agricole. S.M.A. Bradu nu ne ajută cu un greifer pentru încărcat“. Acelaşi motiv este invocat şi la cooperativa agricolă din satul Mureş. S-a transportat o anume cantitate de gunoi în plantaţia de pomi şi în vie. Pe terenul destinat porumbului însă — nici măcar o căruţă. Iar gunoiul stă înşirat în grămezigrămezi pe lingă grajduri. Şi aici „este de vină tot greifend“ 7 Este adevărat, utilajul respectiv are importanţa sa pentru că uşurează mult munca. Dar în lipsa lui trebuie să se stea cu mîinile încrucişate 7 Au uitat ţăranii că gunoiul se încarcă şi cu furca 7 Ajutaţi-vă singuri tovarăşi, pentru că, după cum am aflat, există doar un greffer la 3—4 unităţi (Gheorghe Cirstea). ILFOV Luni dimineaţa am parcurs zeci de kilometri prin mai multe sate din judeţul Ilfov. In această primă zi a lunii martie, care marchează, calendaristic, începutul primăverii, mecanizatorii şi cooperatorii se străduiau să încheie pregătirile necesare în vederea insăminţărilor. Terminarea fertilizării cu îngrăşăminte chimice şi naturale constituie una din preocupările la ordinea zilei. „Din cele 5 000 ha prevăzute, au fost fertilizate 3 550 ha cu grîu şi orz, ne-a spus tov. Georgeta Negru, inginer-şef al consiliului intercooperatist Săruleşti. Avem suficiente îngrăşăminte şi, in următoarele zile, vom termina această lucrare“. Şi în alte unităţi se muncea Intens. La cooperativa agricolă din Săruleşti, de pildă, îngrăşămintele chimice erau administrate intre orele 5 şi 11. „îndată ce temperatura aerului creşte, pămîntul se dezgheaţă la suprafaţă şi maşinile nu mai pot intra pe cîmp — ne-a spus tov. Dobre Mavrodin, şeful secţiei de mecanizare Săruleşti. Lucrînd însă dis-de-dimineaţă, în ultimele zile am reuşit să fertilizăm peste 200 ha cu grîu“. Asemănător este organizată munca şi la cooperativa agricolă din Fundulea. Ca urmare, aici s-au terminat de fertilizat toate cele 1 410 ha insămîntate cu grîu şi orz. Acum, o parte din tractoare şi din atelajele unităţii sunt concentrate la transportul îngrăşămintelor de la gară la magazie. Din păcate, nu peste tot se înţelege că, acum, fiecare zi, fiecare ceas, sunt preţioase. La ora 11, în curtea secţiei de mecanizare din Măgureni, o maşină de mare randament pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice era în „repaus“. De ce ? „Maşina a avut o defecţiune şi toată dimineaţa am lucrat la înlăturarea ei, ne-a spus tov. Anghel Preda, mecanicul secţiei. Acum am terminat reparaţia, dar nu mai putem intra, pe cîmp deoarece terenul este moale“. Cu alte cuvinte, s-a pierdut toată ziua. Şi cooperativa agricolă mai are de fertilizat peste 150 ha cu grîu. La secţia de mecanizare Tămădău erau defecte 4 tractoare. Defecţiunile au apărut în aceste zile, în timpul lucrului pe cîmp. Dar numărul tractoarelor defecte este prea mare, dacă ţinem seama că abia au ieşit din reparaţii. Aceste cazuri, chiar dacă sunt izolate, evidenţiază importanţa menţinerii în perfectă stare de funcţionare a tractoarelor şi maşinilor agricole, a organizării muncii in aşa fel incit orice defecţiune să poată fi înlăturată operativ. La secţia de mecanizare Săruleşti, reparaţiile la maşinile care vor fi folosite în campania de primăvară — 10 semănători pentru plante prăşitoare, 4 grape reglabile, 9 cultivatoare ş.a. — au primit calificativul „foarte bine“. Acum se aşteaptă numai semnalul Începerii lucrului pe cimp. (Ion Teodor). TELEORMAN Există cantităţi îndestulătoare de seminţe . Cum decurge preluarea lor de către unităţile agricole ? Hibrizii au fost repartizaţi potrivit cerinţelor fiecărei zone . La aceste trei întrebări am căutat răspuns, in cursul unui raid în judeţul Teleorman. „In acest an, pentru toate culturile există cantităţi suficiente de seminţe şi, în plus, au fost create unele rezerve pentru situaţii neprevăzute — ne-a spus tov. Alexandru Preoteasa, directorul Centrului pentru contractarea, condiţionarea şi valorificarea seminţelor. Ele au fost repartizate pe unităţi, incit fiecare ştie ce cantitate are de procurat şi de unde“. Deci, seminţe sunt. Problema cea mai urgentă este ca acestea să ajungă cit mai repede la unităţile agricole. Multe cooperative agricole — „7 Noiembrie“ şi „30 Decembrie“ din Alexandria, Brinceni, Teleormanul, Slăveşti, Bălăci, Dobroteşti, Peretu, Putineiu şi altele — au ridicat toate seminţele care le-au fost repartizate. Altele — Vedea, Licurici, „18 Februarie“-Orbeasca, Drăgăneşti de Vede, cele trei cooperative agricole din Zimnicea, din Lunca şi Tătărăşti de Sus nu au preluat nici măcar seminţele pentru culturile care se seamănă în prima epocă. De ce această situaţie ? „Pînă la începerea semănatului mai avem suficient timp să ridicăm seminţele“ — afirmă preşedinţii cooperativelor agricole „Partizanul roşu“ şi „Dunărea“ din Zimnicea. Este o judecată greşită, mai ales că in sudul judeţului semănatul culturilor din prima epocă începe mai devreme. Concluzia : să fie grăbită preluarea seminţelor de la centrul de valorificare a seminţelor. Direcţia agricolă Judeţeană, în funcţie de condiţiile specifice, a stabilit ca in fiecare unitate agricolă să se cultive cel puţin cite doi-trei hibrizi de porumb. Există tendinţa ca această repartizare să nu se respecte. încă de pe acum, unele conduceri de cooperative agricole nu preiau hibrizii în cantităţile stabilite. Bunăoară, cooperativa agricolă din Fîntînele, din cei trei hibrizi de porumb repartizaţi, a preluat numai seminţele pentru hibridul din grupa „400“. „Hibrizii tardivi sînt cei mai productivi“ — motivează inginerul şef al cooperativei, Aurel Nistor. Este adevărat. Hibrizii tardivi sunt mai productivi, dar trebuie folosiţi şi cei semitardivi şi timpurii pentru a se eşalona recoltatul şi a se elibera terenul la timp. Şi in alte cooperative agricole există tendinţa de a se procura numai hibrizi tardivi de porumb. Cum intervine direcţia agricolă pentru a se respecta zonarea hibrizilor de porumb . „în ce priveşte porumbul, există intr-adevăr tendinţa unor specialişti de a cultiva mai ales hibrizi tardivi. La consfătuirea judeţeană a porumbului, s-a explicat insă pe larg de ce este nevoie să se cultive mai mulţi hibrizi din grupe diferite. Iată de ce nu vom admite nici o abatere de la structura hibrizilor stabiliţi pentru fiecare unitate agricolă şi vom urmări să se respecte Întocmai — ne-a spus tov. Vasile Bomoată, director adjunct la direcţia agricolă. Vom urmări zilnic, pe fiecare unitate agricolă, cum îşi asigură seminţele, astfel ca pînă pe 5 martie toate seminţele pentru culturile din prima epocă să fie preluate, iar pînă cel tirziu la 10—15 martie să se încheie şi ridicarea seminţelor de porumb“. (Aurel Papaciuc). BOTOŞANI Planul de fertilizare cu Îngrăşăminte naturale pe primele două luni nu a fost îndeplinit. Pe ansamblul judeţului Botoşani, restanţa reprezintă circa 8 procente. La direcţia agricolă se afirmă că intirzierea s-ar datora viscolului şi zăpezii abundente. Este o afirmaţie care nu poate fi luată in considerare deoarece, în aceleaşi condiţii, cooperatorii din Hilişeu-Horea, Vlăsineşti, Crasnaleuca, Zoiţani, Virfu-Cîmpului, Arborea şi multe alte unităţi au reuşit să transporte şi să împrăştie mii de tone de gunoi de grajd pe întreaga suprafaţă prevăzută a se fertiliza în primele două luni ale anului. In schimb, la cele din Todireni, Crislea, Havîrna, Văculeşti, Poiana, Blindeşti, unde mijloacele de transport şi timpul bun de lucru nu au fost folosite corespunzător, nu au fost fertilizate decit suprafeţe mici. Ce se face acum ? „Noi am convocat recent conducerile consiliilor intercooperatiste, ne spunea tov. Alungulesti Vasile, director adjunct la direcţia agricolă. Am analizat situaţia, stabilind în acelaşi timp măsurile ce se impun. Toate mijloacele de transport, atlt cele mecanice, cit şi cele cu tracţiune animală sunt mai bine folosite. Planul de fertilizare pe luna martie este cumulat cu nerealizarea din februarie, astfel incit recuperarea restantelor devine obligatorie“. Este momentul să se treacă la fapte. In toate unitățile, în perioada ce urmează lucrările se vor intensifica. Nu trebuie pierdut din vedere că folosirea unor cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte constituie o rezervă nebănuit de mare pentru sporirea recoltelor. (E. Nazarie). Reparate din timp şi cu grija, maşinile agricole ale secţiei de mecanizare Săruleşti au primit la recepţie calificativul „foarte bine" (fotografia din stingă). Insâmînţarea tomatelor timpurii în răsadniţe —■ lucrare prioritară la cooperativa agricolă Tămădău, judeţul Ilfov (fotografia din mijloc). La cooperativa agricolă Fundulea se transportă îngrăşămintele chimice (fotografia din dreapta). Foto : S. Cristian la secţia de mecanizare Măgureni, acest utilaj pentru administrarea Îngrăşămintelor chimice a stat o zi întreagă degeaba. De ce? Dimineaţa a fost defect, iar după aceea pămîntul s-a dezgheţat şi nu s-a mai putut intra pe cîmp ! Sarcinile deosebite care revin economiei judeţului Caraş-Severin in actualul cincinal — producţia globală industrială se dublează, exportul creşte de peste trei ori — obligă la o organizare raţională, ştiinţifică a producţiei şi a muncii pentru punerea în valoare a întregului potenţial tehnic şi uman existent in fiecare întreprindere, potrivit exigenţelor impuse de cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Avînd In vedere aceste sarcini complexe, comitetul judeţean de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi au analizat recent. In spiritul indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul consiliilor populare, posibilităţile concrete de îmbunătăţire a organizării pe baze ştiinţifice a întregii activităţi productive, stabilind planuri de măsuri menite să intensifice această acţiune de larg interes economic. Un rol de seamă in această direcţie revine cabinetului teritorial de organizare, organism de lucru care funcţionează pe lingă comitetul judeţean de partid, avind ca obiectiv principal rezolvarea problemelor concrete ridicate de organizarea producţiei şi a muncii. Coordonatele activităţii sale vizează trei direcţii principale : îmbunătăţirea organizării conducerii, organizarea pe bază raţională a producţiei şi a muncii şi perfecţionarea sistemului informaţional. In lumina indicaţiilor conducerii partidului, centrul de greutate al activităţii cabinetului il constituie coordonarea şi urmărirea elaborării şi aplicării studiilor şi proiectelor din domeniul organizării producţiei şi a muncii, spre a se rezolva cu competentă problemele majore ce stau in fata unităţilor economice : creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, ridicarea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor de fabricaţie, intensificarea muncii de concepţie, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, diminuarea importurilor. In acest context, sunt demne de amintit cîteva studii : organizarea liniei tehnologice de fabricaţie a boghiurilor pentru locomotivele diesel şi electrice la I.C.M. Caransebeş, optimizarea fluxului tehnologic de fabricaţie a mobilei la Combinatul de prelucrare a lemnului din Caransebeş şi alteia, a căror eficienţă economică se va ridica la circa 4 milioane lei anual. O acţiune iniţiată de comitetul judeţean de partid cu efect direct în sporirea producţiei o constituie inventarierea tuturor spaţiilor uzinale neutilizate, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor neincărcate judicios. Studiile, la a căror întocmire au participat un mare număr de specialişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile economice, stabilesc măsurile concrete pentru activizarea rezervelor de capacităţi existente in vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan. Astfel, o suprafaţă de 4 300 mp va fi redată in acest an circuitului productiv, suprafaţă pe care, la Întreprinderea „Oţelul roşu“, I.C.M. Bocşa, I.C.M. Reşiţa sunt in curs de montare utilaje si maşini realizate, în mare parte, prin autoutilaje. Analizînd cauzele folosirii cu indici scăzuţi a unor capacităţi de producţie la întreprinderile constructoare de maşini din Reşiţa şi Caransebeş — cauze care reprezintă deficienţe de natură organizatorică, aprovizionarea neritmică a locurilor de muncă, întreruperi neprogramate ale funcţionării utilajelor, fluxuri de producţie neoptimizate , colectivele de oameni ai muncii, organizaţiile de partid din aceste întreprinderi au stabilit măsurile tehnice şi organizatorice pentru remedierea grabnică a neajunsurilor. Comitetul judeţean de partid, consiliul judeţean de control muncitoresc, avînd în vedere totalitatea rezervelor de care dispun întreprinderile, vor urmări îndeaproape modul de aplicare a măsurilor stabilite în această direcţie, o atenţie deosebită acordindu-se repartizării corespunzătoare a muncitorilor şi specialiştilor pe schimburi, respectării programelor de reparaţii şi revizii tehnice ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, optimizării fluxurilor de fabricaţie, asigurării utilajelor tehnologice necesare echipării suprafeţelor construite şi scurtării duratelor de atingere a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie. Pornind de la recomandările formulate la recentul Congres al consiliilor populare, ne propunem ca prin aplicarea principiilor organizării moderne să realizăm locuri de muncă, ateliere, secţii şi întreprinderi model din punct de vedere al organizării producţiei şi a muncii. Un prim pas în această direcţie a fost făcut prin organizarea ca model a unor sectoare şi ateliere din cadrul întreprinderii constructoare de maşini din Reşiţa, urmind ca din acest an să extindem această valoroasă acţiune şi in alte unităţi productive. Este cunoscut că, în acţiunea de îmbunătăţire a parametrilor tehnico-economici ai produselor de o mare eficienţă este promovarea analizei valorii — tehnică modernă care conduce la reducerea substanţială a cheltuielilor de fabricaţie, concomitent cu ridicarea nivelului calitativ al acestora. Ţinind seama de rezultatele bune obţinute la întreprinderea judeţeană de industrie locală prin revederea concepţiei funcţionale a unor produse, prin aplicarea analizei valorii, ne-am propus extinderea acestei tehnici în cadrul întreprinderilor din ramura constructoare de maşini, la produse de mare complexitate : instalaţii de ridicat şi transport, motoare Diesel, motoare electrice ş.a. O contribuţie tot mai substanţială la Îmbunătăţirea conducerii activităţii economice o va avea aplicarea studiilor privind perfecţionarea sistemului informaţional prin raţionalizarea evidenţei tehnico-operative şi introducerea prelucrării automate a datelor. Centrul teritorial de calcul electronic, recent înfiinţat in judeţul nostru, are în vedere utilizarea dotării moderne de care dispune în scopul programării şi urmăririi optime a producţiei de oţel şi laminate, îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale, reducerii consumurilor specifice de materii prime, energie şi combustibil — probleme de mare actualitate pentru întreprinderi. După cum s-a subliniat in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul consiliilor populare, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor colectivelor de oameni ai muncii, organelor şi organizaţiilor de partid. Consider că desfăşurarea unei activităţi eficiente de organizare în unităţile economice, pe măsura sarcinilor trasate de Congresul al XI-lea al partidului, necesită unele perfecţionări. Trebuie îmbunătăţit sistemul actual de informare, documentare a cadrelor care lucrează in acest domeniu. Cursuri de scurtă durată, dezbateri tematice, analize economice model sunt cîteva din căile prin care se pot asimila cunoştinţele noi în domeniul organizării producţiei, conducerii, prospectării, marketingului şi informaticii. Consider că in actualul cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dată fiind complexitatea activităţii din unităţile economice, este necesară statuarea profesiunii de organizator. Principalul factor de care depinde perfecţionarea organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii îl constituie antrenarea puternică a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, fructificarea experienţei, priceperii şi iniţiativei acestora, astfel incit această acţiune să se transforme într-o mişcare largă, în deplină concordanţă cu sarcinile deosebite pe care le avem de realizat. Extinderea iniţiativei siderurgiştilor reşiţeni „fiecare cadru tehnic şi economic să rezolve cel puţin o problemă de ordin tehnic sau organizatoric“, a experienţei înaintata a unor colective de muncă dovedeşte că rolul hotărîtor în înfăptuirea politicii partidului îl au oamenii, forţa lor creatoare care acţionează in direcţiile hotăritoare ale progresului economic şi social. Chirilă VRĂJITOR secretar al Comitetului Judeţean Caraş-Severin al P.C.R. ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICA A PRODUCŢIEI - cerinţă a planului, sarcină de partid SPORURI DE EFICIENŢĂ prin investiţie de IN ÎNTREPRINDERI DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN