Scînteia, martie 1976 (Anul 45, nr. 10428-10453)

1976-03-02 / nr. 10428

I SCINTEIA — marţi 2 martie 1976 PAGINA 3 In aceste zile se poate face mult pentru belşugul recoltelor LA SATE SE MUNCEŞTE CU SPOR PENTRU EFECTUAREA UNOR LUCRĂRI DE PRIMĂ URGENŢĂ: • încheierea arăturilor • Transportarea îngrăşămintelor naturale la cimp • Eliminarea excesului de umiditate • Asigurarea seminţelor şi răsadurilor • Pregătirea solariilor pentru legume • Lucrări de întreţinere în vii şi livezi IALOMIŢA în Bărăgan, mai exact pe ogoare!» Judeţului Ialomiţa, au început însă­­minţările de primăvară. Duminică, 29 februarie, la cooperativa agricolă din Sudiţi s-au insămînţat primele hec­tare cu culturi din prima epocă. De luni dimineaţa, munca in timp a fost intensificată. Se lucrează la gruparea şi nivelarea terenului, se curăţă resturile vegetale. Este un semn bun. Sunt primii paşi pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în chemarea la Întrecere pe acest an pornită de pa meleagurile ialomiţene. Atrage aten­ţia un lucru. In judeţ mai sunt de făcut arături pe 15 000 hectare, din care aproximativ 2 500 ha in între­prinderile agricole de stat. I-am în­trebat pe mecanizatorii de la S.M.A. Griviţa ce întreprind pentru­ a În­cheia grabnic arătările . ..Mai avem de arat 1 000 hectare. In toamnă n-am putut ara întreaga suprafaţă pentru că terenul nu a fost eliberat la vre­me. Apoi au venit gerul şi zăpada din noiembrie, îngheţurile din iarnă, aşa că... Dar acum suntem­ pregătit­ ca. In citeva zile, să încheiem această lucrare. Tractoarele au fost reparate, se află la sediul fermelor şi vor începe lucrul în cimp pe măsură ce solul se dezgheaţă“. Asemenea răs­punsuri am primit şi la Plevna, Ba­­laciu, Crăsani, Lehliu, Făurei, Răs­­vani. Este timpul să se acţioneze ho­­tărit în vederea încheierii grabnice a arăturilor, executării celorlalte lu­crări agricole de primăvară — con­diţie hotăritoare pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse in chemarea la întrecere adresată de organizaţia ju­deţeană de partid Ialomiţa tuturor oamenilor muncii din agricultura ţării. (A. David). CONSTANŢA „în cooperativele agricole din jude­ţul Constanţa, suprafaţa care a mai rămas de arat — 1125 hectare — poate fi terminată într-o singură zi bună de lucru — aflăm de la tov. Constantin Popa, directorul direcţiei agricole judeţene. Imediat ce terenul se va dezgheţa în straturile profun­de, se va trece la lucru. In acest scop, toate utilajele sunt gata să in­­tre In brazdă, iar specialiştii urmă­resc momentul prielnic de declan­şare a acestei lucrări“. „De citeva zile, de cînd a apărut soarele — ne spune tov. Mihai Petrescu, directorul S.M.A. Valu lui Traian , încercăm să intrăm în brazdă la toate cele opt cooperative pe care le servim și unde mai avem de arat 150 hectare. La Valea Seacă, mecanizatorii ară cu 6 pluguri cele 45 hectare care au rămas nearate“. La Agigea, în raza S.M.A. Cumpăna, unde arăturile au fost încheiate din toamnă, preşedin­tele cooperativei, Nicolae Letu, ne spunea că 5 tractoare discuiesc te­renul şi sunt folosite la administra­rea îngrăşămintelor pe suprafeţele care urmează a fi plantate cu car­tof. Suprafeţe mai mari mai sînt de atat in întreprinderile agricole de stat. Aşa, de pildă, la întreprinderea agricolă de stat din comuna Mihail Kogâlniceanu mai sunt de arat a­­proape 400 hectare, suprafaţă din care aproape­ 200­ hectare se află în zona infiltrărilor de la irigaţii. Tere­nuri şi mai întinse au rămas de arat la I.A.S. Ciocirlia, Cobadin, Albeşti şi Topraisar. Pentru a executa ară­turile pe cele 5 000 hectare, în timpul cel mai scurt — ne spune inginerul­­şef al Trustului I.A.S., Emil Con­­stantinescu — s-a procedat la dislo­carea a 550 tractoare de la alte uni­tăţi şi concentrarea lor, alături de forţele proprii, în întreprinderile care sunt rămase în urmă cu arăturile, ast­fel ca, imediat ce terenul se va dez­gheța, arăturile să fie încheiate in­tr-o zi-două bune de lucru, concomi­tent cu pregătirea patului germinativ pentru însămînţările din prima ur­gentă. (George Mihăescu)­. BUZĂU * 1 * * 4 In timp ce în cooperativele agri­cole din judeţul Buzău au fost trans­portate la cîmp cantităţile de îngră­şăminte naturale prevăzute în plan, în întreprinderile agricole de stat lucrările sunt întîrziate. Este şi mo­tivul pentru care, luni dimineaţa, la I.A.S. Săhăteni, 10 mijloace de transport şi două greifere erau fo­losite la transportul gunoiului de grajd. Şi trebuie spus că este mult de lucru. Din 4 000 tone gunoi, cit prevede planul, s-au transportat 1 900 tone. Am aflat că restanţele s-au datorat defecţiunilor repetate ale unui greifer. Firesc ar fi fost ca în ultima vreme, cu zile călduroase, conducerea unităţii să adopte măsuri hotărîte de recuperare a restanţelor, dar pînă acum nu s-a întreprins nimic. Restanţe au şi întreprinderile agricole de stat Cîndeşti — 1000 tone, Rm. Sărat — 1 000 tone, Stîlpu — 900 tone şi Cilibia — 500 tone. Conducerile unităţilor respective nu au suplimentat numărul mijloacelor de transport, ceea ce face ca restan­ţele să crească. Planul pe luna mar­tie prevede transportarea unei can­tităţi de gunoi egală cu cea plani­ficată pe primele două luni din acest an. Atrage atenţia o neconcordanţă între situaţia de la trust şi aceea de la ministerul de resort. Astfel, in situaţia de la minister se arată că au fost fertilizate numai 732 ha — 28 la sută din plan, in timp ce la trustul I.A.S. Buzău se afirmă că, faţă de programul stabilit pentru primele două luni, cantitatea de gu­noi­ transportată se află în restanţă doar cu 200 tone, iar suprafaţa ne­fertilizată e mai mică doar cu 13 hectare. Specialiştii trustului susţin că ar fi fost dată o cantitate mai mare la hectar şi, de aceea, supra­faţa fertilizată ar fi mai mică. Oare nu e un mod de a ascunde adevă­rul . Trebuie adoptate neîntîrziat măsuri hotărîte pentru a se trans­porta la cîmp toate cantităţile de îngrăşăminte. (Mihai Bâzu). ARGEŞ In cooperativele agricole din Ju­deţul Argeş au fost fertilizate, pînă la 26 februarie, 2 331 hectare, faţă de 2 800 hectare cit prevedea planul pe două luni. Iată de ce. La coope­rativa agricolă din Albota e mult gunoi în jurul fermelor. „Abia am cărat pe cimp 300 tone din 1 500 tone — ne spuneau Emanoil Băcanu, in­ginerul şef, și Ion Dinu, președintele cooperativei agricole. S.M.A. Bradu nu ne ajută cu un greifer pentru încărcat“. Acelaşi motiv este invocat şi la cooperativa agricolă din satul Mureş. S-a transportat o anume can­titate de gunoi în plantaţia de pomi şi în vie. Pe terenul destinat porum­bului însă — nici măcar o căruţă. Iar gunoiul stă înşirat în grămezi­­grămezi pe lingă grajduri. Şi aici „este de vină tot greifend“ 7 Este adevărat, utilajul respectiv are im­portanţa sa pentru că uşurează mult munca. Dar în lipsa lui trebuie să se stea cu mîinile încrucişate 7 Au uitat ţăranii că gunoiul se încarcă şi cu furca 7 Ajutaţi-vă singuri to­varăşi, pentru că, după cum am aflat, există doar un greffer la 3—4 unităţi­­ (Gheorghe Cirstea). ILFOV Luni dimineaţa am parcurs zeci de kilometri prin mai multe sate din judeţul Ilfov. In această primă zi a lunii martie, care marchează, calen­daristic, începutul primăverii, meca­nizatorii şi cooperatorii se străduiau să încheie pregătirile necesare în ve­derea insăminţărilor. Terminarea fer­tilizării cu îngrăşăminte chimice şi naturale constituie una din preocu­pările la ordinea zilei. „Din cele 5 000 ha prevăzute, au fost fertili­zate 3 550 ha cu grîu şi orz, ne-a spus tov. Georgeta Negru, inginer-şef al consiliului intercooperatist Săruleşti. Avem suficiente îngrăşăminte şi, in următoarele zile, vom termina a­­ceastă lucrare“. Şi în alte unităţi se muncea Intens. La cooperativa agri­colă din Săruleşti, de pildă, îngrăşă­­mintele chimice erau administrate intre orele 5 şi 11. „îndată ce tem­peratura aerului creşte, pămîntul se dezgheaţă la suprafaţă şi maşinile nu mai pot intra pe cîmp — ne-a spus tov. Dobre Mavrodin, şeful sec­ţiei de mecanizare Săruleşti. Lucrînd însă dis-de-dimineaţă, în ultimele zile am reuşit să fertilizăm peste 200 ha cu grîu“. Asemănător este orga­nizată munca şi la cooperativa agri­colă din Fundulea. Ca urmare, aici s-au terminat de fertilizat toate cele 1 410 ha insămîntate cu grîu şi orz. Acum, o parte din tractoare şi din atelajele unităţii sunt concentrate la transportul îngrăşămintelor de la gară la magazie. Din păcate, nu peste tot se înţelege că, acum, fiecare zi, fiecare ceas, sunt preţioase. La ora 11, în curtea secţiei de mecanizare din Măgureni, o maşină de mare randament pen­tru împrăştierea îngrăşămintelor chi­mice era în „repaus“. De ce ? „Ma­şina a avut o defecţiune şi toată dimineaţa am lucrat la înlăturarea ei, ne-a spus tov. Anghel Preda, mecanicul secţiei. Acum am terminat reparaţia, dar nu mai putem intra, pe cîmp deoarece terenul este moa­le“. Cu alte cuvinte, s-a pierdut toată ziua. Şi cooperativa agricolă mai are de fertilizat peste 150 ha cu grîu. La secţia de mecanizare Tămă­dău erau defecte 4 tractoare. Defec­ţiunile au apărut în aceste zile, în timpul lucrului pe cîmp. Dar numă­rul tractoarelor defecte este prea mare, dacă ţinem seama că abia au ieşit din reparaţii. Aceste cazuri, chiar dacă sunt izo­late, evidenţiază importanţa menţi­nerii în perfectă stare de funcţionare a tractoarelor şi maşinilor agricole, a organizării muncii in aşa fel incit orice defecţiune să poată fi înlătu­rată operativ. La secţia de mecani­zare Săruleşti, reparaţiile la maşinile care vor fi folosite în campania de primăvară — 10 semănători pentru plante prăşitoare, 4 grape reglabile, 9 cultivatoare ş.a. — au primit cali­ficativul „foarte bine“. Acum se aş­teaptă numai semnalul Începerii lu­crului pe cimp. (Ion Teodor). TELEORMAN Există cantităţi îndestulătoare de seminţe . Cum decurge preluarea lor de către unităţile agricole ? Hi­brizii au fost repartizaţi potrivit cerinţelor fiecărei zone . La aceste trei întrebări am căutat răspuns, in cursul unui raid în judeţul Teleor­man. „In acest an, pentru toate cultu­rile există cantităţi suficiente de seminţe şi, în plus, au fost create unele rezerve pentru situaţii nepre­văzute — ne-a spus tov. Alexandru Preoteasa, directorul Centrului pen­tru contractarea, condiţionarea şi valorificarea seminţelor. Ele au fost repartizate pe unităţi, incit fiecare ştie ce cantitate are de procurat şi de unde“. Deci, seminţe sunt. Problema cea mai urgentă este ca acestea să ajun­gă cit mai repede la unităţile agri­cole. Multe cooperative agricole — „7 Noiembrie“ şi „30 Decembrie“ din Alexandria, Brinceni, Teleormanul, Slăveşti, Bălăci, Dobroteşti, Peretu, Putineiu şi altele — au ridicat toate seminţele care le-au fost reparti­zate. Altele — Vedea, Licurici, „18 Februarie“-Orbeasca, Drăgăneşti de Vede, cele trei cooperative agricole din Zimnicea, din Lunca şi Tătă­­răşti de Sus nu au preluat nici mă­car seminţele pentru culturile care se seamănă în prima epocă. De ce această situaţie ? „Pînă la începe­rea semănatului mai avem suficient timp să ridicăm seminţele“ — afir­mă preşedinţii cooperativelor agri­cole „Partizanul roşu“ şi „Dună­rea“ din Zimnicea. Este o judecată greşită, mai ales că in sudul jude­ţului semănatul culturilor din prima epocă începe mai devreme. Conclu­zia : să fie grăbită preluarea se­minţelor de la centrul de valorifi­care a seminţelor. Direcţia agricolă Judeţeană, în funcţie de condiţiile specifice, a sta­bilit ca in fiecare unitate agricolă să se cultive cel puţin cite doi-trei hibrizi de porumb. Există tendinţa ca această repartizare să nu se res­pecte. încă de pe acum, unele con­duceri de cooperative agricole nu preiau hibrizii în cantităţile stabi­lite. Bunăoară, cooperativa agricolă din Fîntînele, din cei trei hibrizi de porumb repartizaţi, a preluat numai seminţele pentru hibridul din grupa „400“. „Hibrizii tardivi sînt cei mai productivi“ — motivează inginerul şef al cooperativei, Aurel Nistor. Este adevărat. Hibrizii tardivi sunt mai productivi, dar trebuie folosiţi şi cei semitardivi şi timpurii pentru a se eşalona recoltatul şi a se eli­bera terenul la timp. Şi in alte coo­perative agricole există tendinţa de a se procura numai hibrizi tardivi de porumb. Cum intervine direcţia agricolă pentru a se respecta zona­rea hibrizilor de porumb . „în ce priveşte porumbul, există intr-adevăr tendinţa unor specialişti de a cul­tiva mai ales hibrizi tardivi. La consfătuirea judeţeană a porumbu­lui, s-a explicat insă pe larg de ce este nevoie să se cultive mai mulţi hibrizi din grupe diferite. Iată de ce nu vom admite nici o abatere de la structura hibrizilor stabiliţi pen­tru fiecare unitate agricolă şi vom urmări să se respecte Întocmai — ne-a spus tov. Vasile Bomoată, di­rector adjunct la direcţia agricolă. Vom urmări zilnic, pe fiecare uni­tate agricolă, cum îşi asigură se­minţele, astfel ca pînă pe 5 martie toate seminţele pentru culturile din prima epocă să­ fie preluate, iar pînă cel tirziu la 10—15 martie să se în­cheie şi ridicarea seminţelor de porumb“. (Aurel Papaciuc). BOTOŞANI Planul de fertilizare cu Îngrăşămin­te naturale pe primele două luni nu a fost îndeplinit. Pe ansamblul ju­deţului Botoşani, restanţa reprezintă circa 8 procente. La direcţia agricolă se afirmă că intirzierea s-ar datora viscolului şi zăpezii abundente. Este o afirmaţie care nu poate fi luată in considerare deoarece, în aceleaşi con­diţii, cooperatorii din Hilişeu-Horea, Vlăsineşti, Crasnaleuca, Zoiţani, Virfu-Cîmpului, Arborea şi multe alte unităţi au reuşit să transporte şi să împrăştie mii de tone de gunoi de grajd pe întreaga suprafaţă prevă­zută a se fertiliza în primele două luni ale anului. In schimb, la cele din Todireni, Crislea, Havîrna, Văculeşti, Poiana, Blindeşti, unde mijloacele de transport şi timpul bun de lucru nu au fost folosite corespunzător, nu au fost fertilizate decit suprafeţe mici. Ce se face acum ? „Noi am convo­cat recent conducerile consiliilor in­­tercooperatiste, ne spunea tov. Alun­­gulesti Vasile, director adjunct la di­recţia agricolă. Am analizat situaţia, stabilind în acelaşi timp măsurile ce se impun. Toate mijloacele de trans­port, atlt cele mecanice, cit şi cele cu tracţiune animală sunt mai bine fo­losite. Planul de fertilizare pe luna martie este cumulat cu nerealizarea din februarie, astfel incit recupe­rarea restantelor devine obligatorie“. Este momentul să se treacă la fapte. In toate unitățile, în perioada ce ur­mează lucrările se vor intensifica. Nu trebuie pierdut din vedere că folo­sirea unor cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte constituie o rezervă nebănuit de mare pentru sporirea recoltelor. (E. Nazarie). Reparate din timp şi cu grija, maşinile agricole ale secţiei de mecanizare Săruleşti au primit la recepţie calificativul „foarte bine" (fotografia din stingă). Insâmînţarea tomatelor timpurii în răsadniţe —■ lucrare prioritară la cooperativa agricolă Tămădău, judeţul Ilfov (fotografia din mijloc). La cooperativa agricolă Fundulea se trans­portă îngrăşămintele chimice (fotografia din dreapta). Foto : S. Cristian l­a secţia de mecanizare Măgureni, acest utilaj pentru administrarea Îngrăşămintelor chimice a stat o zi întreagă degeaba. De ce? Dimineaţa a fost defect, iar după aceea pămîntul s-a dezgheţat şi nu s-a mai putut intra pe cîmp ! Sarcinile deosebite care revin eco­nomiei judeţului Caraş-Severin in actualul cincinal — producţia globală industrială se dublează, exportul creşte de peste trei ori — obligă la o organizare raţională, ştiinţifică a producţiei şi a muncii pentru pune­rea în valoare a întregului poten­ţial tehnic şi uman existent in fie­care întreprindere, potrivit exigenţe­lor impuse de cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Avînd In vedere aceste sarcini complexe, comitetul judeţean de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi au analizat recent. In spiritul indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Con­gresul consiliilor populare, posibi­lităţile concrete de îmbunătăţire a organizării pe baze ştiinţifice a în­tregii activităţi productive, stabilind planuri de măsuri menite să intensi­fice această acţiune de larg interes economic. Un rol de seamă in această direc­ţie revine cabinetului teritorial de organizare, organism de lucru care funcţionează pe lingă comitetul jude­ţean de partid, avind ca obiectiv principal rezolvarea problemelor con­crete ridicate de organizarea produc­ţiei şi a muncii. Coordonatele activi­tăţii sale vizează trei direcţii prin­cipale : îmbunătăţirea organizării conducerii, organizarea pe bază raţio­nală a producţiei şi a muncii şi per­fecţionarea sistemului informaţional. In lumina indicaţiilor conducerii par­tidului, centrul de greutate al activi­tăţii cabinetului il constituie coordo­narea şi urmărirea elaborării şi apli­cării studiilor şi proiectelor din do­meniul organizării producţiei şi a muncii, spre a se rezolva cu compe­tentă problemele majore ce stau in fata unităţilor economice : creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, ridicarea productivi­tăţii muncii, reducerea consumuri­lor specifice şi a cheltuielilor de fabricaţie, intensificarea muncii de concepţie, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de pro­ducţie, diminuarea importurilor. In acest context, sunt demne de a­­mintit cîteva studii : organizarea li­niei tehnologice de fabricaţie a bo­­ghiurilor pentru locomotivele diesel şi electrice la I.C.M. Caransebeş, optimizarea fluxului tehnologic de fabricaţie a mobilei la Combinatul de prelucrare a lemnului din Ca­ransebeş şi alteia, a căror eficienţă economică se va ridica la circa 4 mi­lioane lei anual. O acţiune iniţiată de comitetul ju­deţean de partid cu efect direct în sporirea producţiei o constituie in­ventarierea tuturor spaţiilor uzinale neutilizate, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor neincărcate judicios. Stu­diile, la a căror întocmire au parti­cipat un mare număr de specialişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile economice, stabilesc măsurile concrete pentru activizarea rezervelor de capacităţi existente in vederea realizării şi depăşirii sarci­nilor de plan. Astfel, o suprafaţă de 4 300 m­p va fi redată in acest an cir­cuitului productiv, suprafaţă pe care, la Întreprinderea „Oţelul roşu“, I.C.M. Bocşa, I.C.M. Reşiţa sunt in curs de montare utilaje si maşini realizate, în mare parte, prin autouti­­laje. Analizînd cauzele folosirii cu indici scăzuţi a unor capacităţi de producţie la întreprinderile construc­toare de maşini din Reşiţa şi Caran­sebeş — cauze care reprezintă defi­cienţe de natură organizatorică, apro­vizionarea neritmică a locurilor de muncă, întreruperi neprogramate ale funcţionării utilajelor, fluxuri de pro­ducţie neoptimizate , colectivele de oameni ai muncii, organizaţiile de partid din aceste întreprinderi au stabilit măsurile tehnice şi organiza­torice pentru remedierea grabnică a neajunsurilor. Comitetul judeţean de partid, con­siliul judeţean de control muncito­resc, avînd în vedere totalitatea re­zervelor de care dispun întreprinde­rile, vor urmări îndeaproape modul de aplicare a măsurilor stabilite în această direcţie, o atenţie deosebită acordindu-se repartizării corespun­zătoare a muncitorilor şi specialişti­lor pe schimburi, respectării progra­melor de reparaţii şi revizii tehnice ale maşinilor, utilajelor şi instala­ţiilor, optimizării fluxurilor de fabri­caţie, asigurării utilajelor tehnologice necesare echipării suprafeţelor con­struite şi scurtării duratelor de atin­gere a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie. Pornind de la recomandările for­mulate la recentul Congres al con­siliilor populare, ne propunem ca prin aplicarea principiilor organiză­rii moderne să realizăm locuri de muncă, ateliere, secţii şi întreprin­deri model din punct de vedere al organizării producţiei şi a muncii. Un prim pas în această direcţie a fost făcut prin organizarea ca model a unor sectoare şi ateliere din cadrul întreprinderii constructoare de ma­şini din Reşiţa, urmind ca din acest an să extindem această valoroasă ac­ţiune şi in alte unităţi productive. Este cunoscut că, în acţiunea de îmbunătăţire a parametrilor tehni­­co-economici ai produselor de o mare eficienţă este promovarea analizei valorii — tehnică modernă care con­duce la reducerea substanţială a cheltuielilor de fabricaţie, concomi­tent cu ridicarea nivelului calitativ al acestora. Ţinind seama de rezul­tatele bune obţinute la întreprinde­rea judeţeană de industrie locală prin revederea concepţiei funcţionale a unor produse, prin aplicarea anali­zei valorii, ne-am propus extinderea acestei tehnici în cadrul întreprinde­rilor din ramura constructoare de maşini, la produse de mare comple­xitate : instalaţii de ridicat şi trans­port, motoare Diesel, motoare elec­trice ş.a. O contribuţie tot mai substanţială la Îmbunătăţirea conducerii activi­tăţii economice o va avea apli­carea studiilor privind perfecţio­narea sistemului informaţional prin raţionalizarea evidenţei tehnico-ope­­rative şi introducerea prelucrării automate a datelor. Centrul teri­torial de calcul electronic, recent înfiinţat in judeţul nostru, are în vedere utilizarea dotării moderne de care dispune în scopul programării şi urmăririi optime a producţiei de oţel şi laminate, îmbunătăţirii apro­vizionării tehnico-materiale, reduce­rii consumurilor specifice de materii prime, energie şi combustibil — pro­bleme de mare actualitate pentru în­treprinderi. După cum s-a subliniat in expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul consiliilor populare, organizarea ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor colec­tivelor de oameni ai muncii, orga­nelor şi organizaţiilor de partid. Con­sider că desfăşurarea unei activităţi eficiente de organizare în unităţile economice, pe măsura sarcinilor tra­sate de Congresul al XI-lea al parti­dului, necesită unele perfecţionări. Trebuie îmbunătăţit sistemul actual de informare, documentare a cadre­lor care lucrează in acest domeniu. Cursuri de scurtă durată, dezbateri tematice, analize economice model sunt cîteva din căile prin care se pot asimila cunoştinţele noi în do­meniul organizării producţiei, con­ducerii, prospectării, marketingului şi informaticii. Consider că in actualul cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice, dată fiind complexitatea activi­tăţii din unităţile economice, este necesară statuarea profesiunii de or­ganizator. Principalul factor de care depinde perfecţionarea organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii îl constituie antrenarea puternică a tuturor colec­tivelor de oameni ai muncii, fructi­ficarea experienţei, priceperii şi ini­ţiativei acestora, astfel incit această acţiune să se transforme într-o miş­care largă, în deplină concordanţă cu sarcinile deosebite pe care le avem de realizat. Extinderea iniţiativei siderurgiştilor reşiţeni „fiecare cadru tehnic şi economic să rezolve cel pu­ţin o problemă de ordin tehnic sau organizatoric“, a experienţei înaintata a unor colective de muncă dovedeşte că rolul hotărîtor în înfăptuirea po­­­­liticii partidului îl au oamenii, forţa lor creatoare care acţionează in di­recţiile hotăritoare ale progresului economic şi social. Chirilă VRĂJITOR secretar al Comitetului Judeţean Caraş-Severin al P.C.R. ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICA A PRODUCŢIEI - cerinţă a planului, sarcină de partid SPORURI DE EFICIENŢĂ prin investiţie de­­ IN ÎNTREPRINDERI DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

Next