Scînteia, mai 1976 (Anul 45, nr. 10480-10505)

1976-05-01 / nr. 10480

L­ umina întîiului de mai bate din nou în ferestrele curate ale ţării în care trăim, muncim, construim ! Cinstim, astăzi, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce sînt principalii creatori de valori de pe toate meridianele, spiritul muncitoresc, revoluţionar al României socialiste adăugind marii sărbă­tori contribuţia unui popor viguros şi iscusit, ferm angajat sub conducerea Partidului Comunist Român , pe calea împlinirii idealurilor de dreptate, egali­tate şi libertate a tuturor oamenilor, a tuturor popoarelor. Cu un bilanţ fructuos se prezintă, de ziua ei, clasa muncitoare din România, mîndră de contribuţia pe care o aduce la realizarea obiectivelor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., pentru modul exem­plar în care îşi îndeplineşte ro­lul de clasă con­ducătoare în so­cietatea româ­nească contem­porană. O pro­ducţie industria­lă realizată în­­tr-un singur an, 1975, egală cu aceea a între­gului deceniu 1951—1960 ; o creştere a venitului na­ţional cu aproape 70 la sută şi o sporire a veniturilor reale ale oame­nilor muncii cu 46 la sută faţă de 1970 ; noi şi vaste proiecte constructive, a căror transpunere în fapte se desfăşoară în ritm intens şi cu rezultate remarcabile în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice — iată argumente de bază ale acestei minciuni muncitoreşti. „Toate aceste măreţe înfăptuiri — spunea recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu — demonstrează capacitatea clasei munci­toare de a asigura ridicarea întregii na­ţiuni pe o treaptă nouă de dezvoltare“. Tabloul succeselor înscrise pe graficele sărbătoreşti ale Zilei Muncii sunt — aşa cum cu adine adevăr subliniază secretarul general al partidului — rodul activităţii intense, muncii pline de abnegaţie des­făşurate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, care aplică neabătut politica partidului nostru comu­nist, al cărui ţel suprem, aşa cum de 55 de ani dovedesc faptele existenţei sale, este slujirea intereselor întregului popor român, făurirea unei vieţi demne şi îm­belşugate, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei noastre. In această zi, gîndul ne duce la tradi­ţiile de luptă revoluţionară ale clasei noas­tre muncitoare, care — încă de la începu­turile ei — chemînd la ridicarea unui templu al dragostei de patrie în inima tuturor celor ce sînt fiii acestui pămînt, releva că tocmai această stare de dem­nitate oferă posibilitatea de a fi cu ade­vărat solidar marii mişcări muncitoreşti internaţionale. Iată de ce ne mîndrim să spunem că roşul steag al frăţiei cu cei ce muncesc de pretutindeni a fost totdeauna parte integrantă a tricolorului românesc, iată de ce ne facem un titlu de mîndrie din concepţia că solidaritatea mondială a celor ce muncesc, în cadrul căreia toate popoarele îşi string mîinile, trebuie să fie din ce în ce mai puternică nu pen­tru a se încătuşa unul pe altul, ci pen­tru a se ajutora reciproc spre liberta­tea, demnitatea şi înflorirea fie­căruia. Toţi pen­tru unul — unul pentru toţi, şi toţi pentru li­bertatea tuturor; ce mîndru sună aceste adevărate principii ale so­lidarităţii prole­tare ! Consecvenţi a­­cestor înălţătoare principii, nutrim con­vingerea că tot ceea ce înfăptuim, azi, pe pămîntul străvechii Românii, prin munca şi în folosul oamenilor care-şi construiesc liber viitorul, reprezintă e­­xemplul unei naţiuni care — apli­­cind gîndirea înaintată, revoluţionară la specificul propriu — îşi aduce în­treaga contribuţie la cauza internaţio­nalismului, a victoriilor revoluţionare ale clasei muncitoare de pretutindeni. ...Sub faldurile sărbătoreşti ale întîiului de mai 1976, în atmosfera sărbătorească a oraşelor şi satelor, de la an la an tot mai întinerite, regăsim imaginea harnicului nostru popor. Un popor strîns unit, con­ştient că remarcabilele succese înscrise în cronica atit de bogată a construcţiei socialiste din ţara noastră îşi află sorgin­tea în conducerea de către Partidul Co­munist Român, în frunte cu secretarul nostru general, care cu înţelepciunea şi marea sa experienţă şi ştiinţă a muncii politice sporeşte în inimile noastre senti­mentele înaltei responsabilităţi faţă de destinele patriei, faţă de îndeplinirea exemplară a Programului partidului, hotărîrea de a lupta nestrămutat pentru victoria ideilor socialismului şi comunis­mului, pentru împlinirea năzuinţelor de pace, progres şi prosperitate ale tuturor popoarelor. TRAIASCfi ZIUA SOLIDARITAT! INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC I I Desen de Mihail GION PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10480 Sîmbătă 1 mai 1976 6 PAGINI - 30 BANI PATRIOTISMUL ŞI INTERNAŢIONALISMUL principii politice fundamentale, practici consecvente ale PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PAGINA A VI-A PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT SCRISORILE DE ACREDITARE a ambasadorului Republicii Democratice Sao Tomé şi Principe în ziua de 30 aprilie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a primit pe tovarăşa Maria do Nascimento de Graca de Amorim, care si-a prezen­tat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Democratice Sao Tomé şi Principe in tara noastră. (Cuvîntările rostite în pagina a 5-a). Ion HOREA CE-I SPUNEM ŢĂRII Ce-i spunem ţării, ce ne spui, tu, ţară, Din cîte-avem, şi vechi, şi noi, şi multe Cină păsări se întorc să ne asculte Aici, la noi în vatră milenară Chemîndu-se-n Iubire iar şi iară Cină numai floarea multă-i o povară Şi m­uri trec în unduire clară Cu norii-nvecinate şi cu praful­­Pămîntului şi drumului de ţară, Cind e-o-nfrăţire-n tot şi-­ o credinţă in rădăcina tare ce ne leagă, De ziua ce-i aleasă-a fi întreagă A oamenilor fără umilinţă. Lumina zilei in vegheri stelare De după muchea dealului apare Cind focurile se aprind in vatră, Cînd uşi se-nchid şi cind pe porţi se iese Şi drumurile-s neincâpatoare in mersul omenirii muncitoare. Şi-acum cind ziua toată un tumult e Şi păsări se întorc să ne asculte Din cîte-avem şi vechi, şi noi, şi multe, Ce-i spunem ţării, ce ne spui tu, ţară în graiul tău şi-ai lumii dinafară Tu, victorioasă lume proletară. .CLASA MUNCITOARE sub steagul biruitor al Partidului Comunist Român 1 Mai, măreaţă sărbătoare a celor ce muncesc de pre­tutindeni, a devenit, prin tradiţie, ziua în care clasa munci­toare îşi evaluează forţele, trece în revistă rezultatele obţi­nute în împlinirea înaltei ei misiuni de clasă ,cea mai avan­sată, forţa conducătoare a întregului popor în lupta pentru realizarea idealurilor sale de libertate, independenţă, dreptate şi progres social. în acest an, cînd sărbătorirea zilei de 1 Mai are loc in ajunul aniversării a 55 de ani de la crearea Partidului Co­munist Român, este un izvor de imensă satisfacţie să consta­tăm cît de departe a înaintat clasa noastră muncitoare, sub conducerea partidului ei revoluţionar în împlinirea acestei misiuni, ce adînci transformări s-au petrecut în viaţa sa în anii construcţiei socialiste, la ce înălţime s-a ridicat rolul ei în societatea noastră. Evocării drumului de luptă străbătut de clasa noastră muncitoare, ca şi a marilor cuceriri pe care le-a dobîndit, sub steagul partidului îi este consacrată pagina a lll-a a ziarului. Azi, la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, va avea loc Adunarea populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc Posturile noastre de televiziune vor transmite, direct, în jurul orei 10, desfăşurarea adunării r—­ Io Mia AGRICULTURA — SĂRBĂTOAREA OGOARELOR ESTE MN Astăzi şi mîine - toată lumea satelor la timp pentru încheierea insăminţării porumbului! ÎN PAGINA A IV-A ­NTÎIA PRIMĂVARĂ A CINCINALULUI REVOLUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE De mai bine de opt decenii, în tiiul de mai a intrat în conştiinţa celor ce mun­cesc din întreaga lume ca sărbătoare a MUNCII. Astăzi, în anii împlinirilor socialismului pe pămîntul României, marea sărbătoare a muncii apare aureolată de o semnificaţie aparte : este sărbătoarea muncii noastre libere, harnice, in care stă marele şi nesecatul nostru izvor de progres şi bunăstare ; o sărbătoare in care munca şi grija pentru om se metamorfozează în mijloc şi scop. Munca fizică brută, istovitoare, prost plătită, mizeria muncii exploatate sunt capitole de istorie definitiv apuse în România. Sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, clasa muncitoare — cea mai revoluţionară clasă, clasa conducătoare în societatea noastră — a ridicat munca la rangul cinstei şi demnităţii, sporindu-i forţa şi rodnicia. Muncă, muncă şi iar muncă ! — iată ce stă la temelia măreţelor noastre înfăp­tuiri socialiste. Muncă, muncă şi iar muncă ! — iată garanţia de granit a izbînzilor noastre viitoare pe drumul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Intr-o epocă a unor uluitoare cuceriri ale gîndirii umane, a unor profunde şi vaste transformări revoluţionare în domeniul ştiinţei şi tehnicii, partidul nostru cheamă întregul popor al României socialiste să asigure, in noul cincinal, o largă implantare a cuceririlor revoluţiei ştiinţifice şi tehnice in cîmpul fertil al econo­miei naţionale, cu scopul de a asigura o creştere şi mai puternică a forţelor de producţie, a avuţiei naţionale, de a ridica — pe această bază trainică — nivelul de trai al poporului. Acum, la sărbătorirea muncii, nenumărate sunt faptele de­osebite pe care reporterii „Scînteii“ le transmit în această întîie primăvară a cin­cinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Fruntaşii din nou în frunte. Ne amintim cu toţii solemnitatea care a avut loc recent la Palatul Marii Adunări Naţionale. Preşedintele republicii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a inmînat inalte distincţii fruntaşilor în întrecere. Pentru succesele deosebite obţinute in realizarea cincinalului 1971—1975 înainte de termen, municipiului Bucureşti şi judeţelor Co­­vasna şi Suceava li s-a acordat ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa X. Simbol al înaltei preţuiri pe care con­ducerea partidului o dă muncii celor mai buni dintre cei buni, înaltele distincţii constituie şi un îndemn spre rezultate şi V __________ mai importante. Unul dintre ele poate fi raportat astăzi, în aceeaşi formulă, de către fiecare din cele trei organizaţii de partid : planul pe primele patru luni ale cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice a fost depăşit ! Şi încă un fapt semnificativ : atit in industria municipiului Bucureşti, cit şi in industria judeţelor Covasna şi Suceava, întregul spor suplimentar de producţie a fost obţinut pe seama creşte­rii productivităţii muncii. Zestrea noului născut: 40 milioane lei poate vorbi despre o „esenţă a esenţelor“ In legătură cu afir­marea revoluţiei tehnico-ştiinţifice ? Da ! Oricât de variate şi complexe ar fi dome­niile de manifestare, efectul practic, „re­zultatul rezultatelor“ va fi acelaşi : noi realizări tehnice şi tehnologice. Chiar dacă este vorba de un adevăr axiomatic, reali­zările obţinute în întrecere de colectivele din industria judeţului Braşov au darul de a sublinia, incă o dată, esenţa cu adevărat ştiinţifică a­­cincinalului revoluţiei tehnico­­ştiinţifice. Şi iată unul dintre cele mai de preţ succese : realizarea, prin autoutilare, a liniei automate pentru prelucrarea blocu­lui motor diesel de 215 cai putere, creaţie remarcabilă a colectivului întreprinderii de autocamioane. în legătură cu acest re­marcabil succes, iată ce ne declară ingine­rul Mihail Baltag, şeful secţiei agregate din întreprindere : executarea ei în ţară ne-a costat jumătate din preţul pe care l-am fi plătit dacă am fi achiziţio­nat-o din afară. Pe de altă parte, prin realizarea ei în ţară, statul nostru a be­neficiat de o economie de circa 40 mili­oane lei valută. Zilnic - o şarjă de oţel în pLUS ! Intr'un 3­1 mare centru indus­trial al ţării, la Galaţi, discutăm cu tova­răşul Nicolae Lăcătuş, preşedintele comi­tetului sindicatului de la combinatul side­rurgic. Participant la recentul Congres al U.G.S.R., ne împărtăşeşte citeva impresii. — Am urmărit cu emoţie cuvintarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu rostită de la tribuna congresului. Cuvintele de caldă apreciere ale secretarului general al parti­dului pentru succesele obţinute de clasa muncitoare, de întregul popor în cincina­lul trecut, ca şi in primele luni a­­e noului cincinal, ne-au însufleţit, ne-au dat un pu­ternic imbold in muncă. Şi ştim fiecare ce avem de făcut. Deşi pină acum, colecti­vul nostru a obţinut citeva rezultate po­zitive — în patru luni am realizat, supli­mentar, 24 000 tone de aglomerat feros, 33 000 tone fontă, 18 000 tone oţel, 60 000 tone sleburi ş.a. — suntem­ convinşi că avem multe de făcut. Sarcinile ce revin siderurgiştilor gălăţeni în acest an. in în­tregul cincinal sunt mobilizatoare. In con­tinuare, vom acţiona pentru o mai bună organizare a întregii noastre activităţi, pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie, astfel incit să realizăm zilnic cel puţin o şarjă de otel in plus. Cu un pas înaintea prezen­tului... Primul record din acest an — al 29-lea din istoria mineritului din Valea Motrului — a fost realizat chiar în cursul primei luni din noul cincinal. In acel ia­nuarie friguros, ortacii lui Matei A. Ion de la Exploatarea minieră Horăști au în­registrat 105 metri liniari­ avansate in­tr-un abataj cu susţinere individuală şi tăiere cu combine. S-a înscris atunci acest succes ca o reafirmare a ho­tărîrii mi­nerilor de aici de a obţine in cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice realizări re­marcabile, în acest climat de muncă rodnică, am­plificat de sărbătorirea zilei de 1 Mai şi a aniversării partidului, colectivele din ca­drul întreprinderii miniere Motru anunţă că, pină in prezent, au extras suplimentar 90 000 tone lignit. Frumoasă „carte de vizită". 10 000 de maşini-unelte, fabricate la în­treprinderea mecanică din Roman, au fost livrate pină acum la export. La baza acestei performanţe, care exprimă grăitor calitatea produselor întreprinderii, se află o altă performanţă — aceea de a învăţa un tînăr colectiv să se încadreze in to­leranţele de microni ale producţiei de înaltă tehnicitate. O ştire sosită la redacţie anunţă succe­sul unui alt tinăr colectiv din această ra­mură : la întreprinderea de maşini-unel­­te din Bacău a intrat in lucru a 500-a maşina-unealtă care va fi livrată in cu­­rind la export. Maşinile de alezat şi fre­zat AF-85, AFD-1000, FLP-660 şi FLP- 1000, aflate in nomenclatorul de export al acestei unităţi şi tot mai solicitate de parteneri de peste hotare datorită per­formanţelor lor tehnice, constituie o fru­moasă „carte de vizită“ căreia oamenii­ întreprinderii ii adaugă continuu noi şi noi străluciri. Viorel SALAGEAN Dan CONSTANTIN cu sprijinul corespondenţilor „Scinteii" _____ ■ |

Next