Scînteia, iunie 1976 (Anul 45, nr. 10506-10531)

1976-06-01 / nr. 10506

PAGINA 2 'FAPTUL! 'DIVERS I Fochistul I s-a ars Locuitorii din noul cartier al I oraşului Baia Sprie s-au trezit , intr-o bună zi cu un rîu de păcură pe asfaltul străzilor. Toţi I se întrebau miraţi de unde o fi izvorît acel şuvoi negru, ştiind bine că sonde nu prea se află prin blocurile lor. Ce se întim- I plase ? In gară sosise o cisternă • plină cu păcură. Păcura respectivă trebuia pompată spre rezervorul care se află în cartier, lingă centrala termică, la distanţă de circa un kilometru şi jumătate. Fochistul Vasile Florea, de la • centrala termică, a pus în func■ţimne pompa din gară, iar în momentul cînd a socotit el că I ar fi trebuit să se umple rezervorul, a pornit-o pe jos, agale, spre cartier, să vadă dacă e totul In ordine. Nu era. Rezervorul se umpluse de mult, iar I păcura se revărsase pe străzi. „Miopia“ I controlorilor La bufetul „Stejarul“ din oraşul Zlatna, judeţul Alba, gestionărul Mircea Ţibea părea să fie prins rădăcini adinei. Atit de adinei incit, asemenea steja-r rului din codrii, care nu se incovoaie de furtună, nici Ţibea nu se clătina in faţa numeroaselor revizii şi pararevizii. Pină de astăzi, cind a venit un nou control. De astă-dată, controlorii au început să scotoceas- I că peste tot, și unde nu zici că • au descoperit o lipsă in gestiune de peste 80 000 lei ! In magazie, I „golul“ de citeva zeci de mii de lei fusese mascat cu lăzi in care I se aflau sticle cu etichete de I băuturi scumpe, dar pline cu apă • chioară. Pe care insă „miopia“ • celorlalţi controlori (care ar trebui şi ei... controlaţi) n-au vă-I zut-o. Şi uite aşa, Ţibea a fost smuls din rădăcină de la „Stellarul". Ghici cine • fura... I cafeaua? ! De la o vreme, lui Francisc Feher de la întreprinderea „23 I August“ din Satu-Mare ii dispărea cu regularitate, din vestiarul de lingă punctul de lucru, cafeluţa gata pregătită pentru ■ pauza de masă. Cum încercările I lui Feher de a prinde „hoţul de I cafeluţe" n-au dat rezultate prin I metoda „clasică“ a statului la pindă, a adus de acasă vreo 10—12 pilule pentru dureri de cap şi le-a pus in cafeluţă, cu gindul că pe făptaş o să-l apuce, I intr-adevăr, durerea de cap. Aşa s-a şi intimplat. Unul din colegii lui Feher, „abonatul“ din oficiu la cafeluţă, de cum a dat-o pe git s-a şi intoxicat, I fapt pentru care a ajuns de urgenţă la secţia de... urgenţă de I la spital. Din fericire, acum este in afară de pericol. Din fericire • şi pentru el, şi pentru F. F., • care unui gest unit i-a răspuns cu un gest iresponsabil. • Dacă-l întîlniţi... # Corespondentul nostru pentru • Judeţul Harghita, I. D. Kiss, ne • istoriseşte necazul unei familii I care solicită ajutorul „Scînteii“. Mai exact, e vorba de Vargyas Pal, miner la I. M. Bălan, care , în urmă cu doi ani, i-a venit, netam-nesam, dor de ducă. De ■ atunci, soţia şi doi copii minori ■ nu l-au mai văzut şi n-au primit nici o veste de la el. In pe I regrinările sale, cine ştie cit de întortocheate, V. P. a trecut şi p prin Brăila. In timpul sejurului n oraşul de la Dunăre, şi-a pierdut toate actele, care au fost I expediate familiei. Toţi acei care-1 cunosc sau ştiu unde se I află, sunt rugaţi sâ-1 „expedieze“ I şi pe el familiei, iar dacă tot nu I înţelege îndatoririle de părinte, I să anunţe primul organ de miliţie. I Nu despre I muzică I e vorba Intr-un garaj se afla o spărtu- I ră veche. De aici se putea urca in pod. Din pod, se putea cobori ■ direct în magazia complexului comercial din Baia de Arieş, judeţul Alba. Acesta a fost drumul pe care l-au făcut, strecurîndu-se pe furiş, să fure, patru tineri, pe numele lor Aurel Drăgan, Ioan Mera, Gligor Mera, * Nelu Cărăşel. N-au sustras ni■ mic altceva, decit casetofoane (7 bucăţi) şi aparate de radio I portative (5 bucăţi). Iubeau muzica ? Nici vorbă. Oricum, mai mult şi mai mult trebuiau să iubească munca şi cinstea. I Neglijenţă După ce şi-a terminat treburile in bucătărie, Maria Corlan, I din Brezniţa de Ocol, judeţul Mehedinţi, a trecut in camera I de alături. Uitase insă o luminare aprinsă, lipită de o scindură, I pentru a avea lumină in bucătărie. Luminarea s-a turtit, s-a topit şi un cap de feştilă a căzut — se pare — pe un ghemotoc de hirtie, iar de la hirtie a iz- I bucnit un incendiu. Flăcările mistuitoare s-au extins cu repe- I ziciune, cuprinzind şi încăperea de alături, al cărei acoperiş s-a prăbuşit. Cu toate că oamenii au intervenit energic, Maria Corlan şi un copil de numai un an şi jumătate n-au mai putut fi salvaţi. O neglijenţă care a cos-tat două vieţi. Rubrică redactata de I Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" __________________| Recent a fost semnată Hotărîrea Consiliului de Miniștri prin care, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 54 din 1975, s-a aprobat planul de repartizare numerică a absolvenților din acest an ai invătămîntului superior — cursuri de zi. Documentul prezintă o însemnătate deosebită pentru încadrarea în muncă a noii promoţii de specialişti in concordanţă cu obiectivele dezvoltării economice şi sociale proprii actualului cincinal, pentru o repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe întregul cuprins al ţării. In legătură cu principiile şi modul de organizare a repartizării, am adresat citeva întrebări tovarăşului Aurelian BONDREA, secretarul Comisiei guvernamentale de coordonare a repartizării în producţie a absolvenţilor de învăţămînt superior. „ Conducerea partidului a stabilit ca repartizarea noii promoţii să aibă la bază o analiză aprofundată a necesarului de cadre, cu pregătire superioară în fiecare judeţ şi domeniu departamental ; care sunt principalele concluzii ale acestei analize şi cum sunt ele integrate acţiunii de repartizare ? — O asemenea analiză are drept scop asigurarea necesarului de specialişti pentru toate domeniile de activitate în concordanţă cu obiectivele dezvoltării economice şi sociale, cu cerinţele de cadre ale ramurilor care cunosc un ritm înalt de dezvoltare. In acest sens, se determină existentul de cadre cu studii superioare, pe profile şi specializări, pe judeţe şi obiective economice, necesarul suplimentar de specialişti pentru anul 1976, cit din acest necesar se acoperă cu absolvenţi din promoţia curentă, cit rămîne, eventual, neacoperit. Necesarul de specialişti cu studii superioare pentru obiectivele noi va fi acoperit prin încadrarea specialiştilor cu experienţă de la unităţile existente, urmînd ca la acestea să se repartizeze absolvenţi din promoţia 1976. Pentru obiectivele noi ce vor intra în funcţiune in perioada 1977— 1980 se va stabili necesarul de specialişti, cum şi numărul absolvenţilor din promoţia curentă care vor fi repartizaţi la aceste obiective, după ce în prealabil vor efectua stagiul la unităţile existente. De menţionat că toţi absolvenţii din acest an au asigurate locuri de muncă, potrivit specializării dobindite prin studii sau în specializări apropiate. Cum vedem, în acest an, actul repartizării în producţie a absolvenţilor dobindeşte o importanţă social-politică mult mai mare, contribuind nemijlocit, prin chiar desfăşurarea lui concretă, la valorificarea superioară a specialiştilor in raport cu pregătirea lor şi cu cerinţele actuale de cadre ale economiei naţionale. — Care sint principalele prevederi ale recentei hotăriri ? — Subliniem mai Intîi dispoziţia de principiu potrivit căreia repartizarea absolvenţilor instituţiilor de invăţămînt superior se face in activităţi direct productive din unităţi industriale (ateliere, secţii de producţie şi de fabricaţie), din şantierele de construcţii, unităţi agricole şi de transporturi, în activităţi de execuţie din unităţi economice etc. La repartizarea medicilor şi farmaciştilor se va acorda prioritate judeţelor deficitare şi unităţilor medico-sanitare din mediul rural. Se va acorda o atenţie deosebită încadrării tuturor liceelor de specialitate cu personal didactic de nivel universitar, precum şi şcolilor generale din zonele şi judeţele deficitare cu profesori avînd pregătire de specialitate. Ca atare, nu se vor repartiza absolvenţi in aparatul central al ministerelor, al altor organe centrale, in instituţiile anexe ale acestora, precum şi in instituţiile de cercetare, proiectare, învăţămint superior sau in unităţile lor de producţie. — Cînd şi cum se organizează repartizarea absolvenţilor in acest an ? Care sunt criteriile pe baza cărora se efectuează repartizarea lor ? * — Organizarea şi desfăşurarea repartizării se asigură după sesiunea examenului de diplomă, respectiv intre 20 iunie şi 15 iulie ; repartizarea nominală se va efectua de comisii constituite pe domenii de specializare, in componenţa cărora intră, tocmai pentru a se asigura un mod de repartizare profund democratic, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, ai ministerelor şi celorlalte organe centrale şi ai consiliilor populare judeţene cărora li se repartizează absolvenţi, ai U.A.S.C.R. şi ai instituţiilor respective de invăţămînt superior. Repartizarea absolvenţilor se efectuează pe baza rezultatelor obţinute la învăţătură, precum şi ţinând seama de unele criterii de ordin social, stabilindu-se următoarele priorităţi : şefii de promoţie pe specialităţi pot alege, în ordinea mediilor, orice post dintre cele puse la dispoziţia promoţiei ; absolvenţii care solicită repartizarea în comunele unde îşi au domiciliul, ei, părinţii sau soţul (soţia) lor, ori in comunele limitrofe, au prioritate să ocupe locurile din aceste localităţi, indiferent de media obţinută ; absolvenţii care solicită repartizarea in centrele muncitoreşti şi in oraşele unde îşi au domiciliul, ei, părinţii sau soţul (soţia) lor, cu excepţia oraşelor mari stabilite potrivit legii, îi care au obţinut in timpul studiilor cel puţin media 7, au prioritate să ocupe locurile din aceste localităţi sau comune limitrofe ; absolvenţii cu domiciliul in oraşele mari stabilite potrivit legii, care în timpul studiilor au obţinut cel puţin media 8, pot ocupa, în ordinea mediilor, 70 la sută din numărul total al posturilor puse a dispoziţie pentru repartizarea in aceste localităţi ; posturile rămase libere se ocupă de absolvenţi, indiferent de localitatea de domiciliu, în ordinea mediilor. — Cum vor fi alcătuite listele de posturi ? — Aceste liste vor fi Întocmite de ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti. Faţă de anii precedenţi, comitetele executive ale consiliilor populare, judeţene şi al municipiului Bucureşti vor avea un rol mult sporit şi deosebit de activ în stabilirea listelor de posturi pentru unităţile din raza judeţului respectiv ; ele vor aviza listele întocmite de ministere şi de celelalte organe centrale tocmai în scopul unei mai bune coordonări intre cerinţele judeţelor şi modul cum ministerele coordonatoare de ramură satisfac aceste cerinţe. De altfel, consiliile populare judeţene vor lua legătura cu absolvenţii înainte de repartizare şi vor desfăşura acţiuni concrete de convingere a acestora, pentru ca, pe baza criteriilor stabilite prin decret, absolvenţii să aleagă posturi în judeţele în care domiciliază. In acest scop, instituţiile de invăţămînt superior au înaintat fiecărui judeţ, cu mai multe săptămâni in urmă, lista nominală a absolvenţilor, pe specialităţi, care au domiciliul in judeţul respectiv. Convorbire consemnată de Mihai IORDANESCU Cum vor fi repartizaţi in producţie absolvenţii invăţămintului superior Ne vizitează în aceste zile, pentru o serie de spectacole care vor fi prezentate pină la 20 iunie, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Ansamblul de cintece şi dansuri al Armatei populare chineze de eliberare. Formaţie artistică prestigioasă, acest ansamblu ne aduce un buchet de cîntece şi dansuri din folclorul şi din creaţia revoluţionară cultă a Chinei populare şi, totodată, ilustrarea limpede a unei concepţii despre menirea politico-socială a artei interpretative, despre ceea ce am putea numi funcţia agitatoric-emoţională a muzicii şi a dansului, despre virtuţile afectiv-educative ale actului spectacular conceput şi construit programatic în acest scop generos — scop pentru a cărui împlinire sunt învestite valori estetice de cea mai înaltă calitate. Spectacolul are, desigur, o construcţie tematică adecvată specificului ansamblului : cîntece despre apărarea pămintului natal (,,Imi iubesc marea patrie“), despre universul intim al militarului („La ce te gîndeşti, soldatule ?“), despre vitejia înaintaşilor („Comunistul“, „Cintecul marelui drum“) sau dansuri evocînd activităţile ostăşeşti („Luptătoare ale miliţiei populare în stepă“, „Marşul de instrucţie", „Lupta corp la corp“). Dar programul cuprinde, de asemenea, şi momente care oglindesc participarea militarilor la viaţa populaţiei civile (cîntece ca „Soldaţii poporului şi poporul“, „îmi place să contemplu noul Taceai de astăzi“ sau „Chipul nou al patriei“ ori dansuri precum „Pe drumul către instrucţie, ostaşii s-au oprit şi în satul nostru"). Piesele de folclor, vocale sau interpretate la instrumente populare (er-hu, tzen, shen) dau spectacolului varietate, o notă de căldură aparte, o deschi-dere a ariei de preocupări care altfel ar fi rămas, poate, prea riguros speci-, fică. Este, de asemenea, de subliniat dramatismul de excelentă calitate cu care sunt înfăţişate subiecte simple (cum ar fi trama dansului „înfloreşte floarea Tinfen“, evocînd vindecarea, de către o doctoriţă militară, a unei fetiţe atinse de paralizie sau umorul fin şi luminos care nu lipseşte nici unui moment. Şi nu din considerente pur circumstanţiale vom semnala, de asemenea, strădania fiecărui solist, ca şi a orchestrei, de a fi învăţat o serie de cîntece româneşti de largă popularitate — ci pentru faptul că piesele au fost selectate după certe criterii estetice (o perfectă adecvare cu vocile soliştilor, cu specificul formaţiei orchestrale), iar interpretarea respectă riguros stilul românesc chiar şi in cazul unor „pietre de încercare“ cum sunt refrenul din „Dobroge, mîndră grădină“, sau „Ciocirlia“. De altfel, întregul spectacol este un recital al virtuozităţii : vocile prezintă valori majore în toate compartimentele ; soliştii sunt şi excelenţi actori ; dansatorii sunt deopotrivă balerini, mimi şi acrobaţi (apoteoza atingind-o în tabloul final, în care este înfăţişat vestitul dans furtunos printre prăjini de bambus) ; orchestra, de profil folcloric, atinge performanţe de formaţie simfonică , iar costumele şi decorurile sunt deopotrivă feerice şi simbolice, slujind în acelaşi timp ideea de viaţă autentică, imediată, transfigurată prin cintec şi coregrafie pentru a i se lumina frumuseţile. Mesaj al prieteniei, turneul Ansamblului de cintece şi dansuri al Armatei populare chineze de eliberare aduce o nouă confirmare a strălucitelor virtuţi de concepţie şi interpretare ale reprezentanţilor unei arte milenare, mereu tinere în condiţiile socialismului. Petre DRAGU Spectacolele Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei populare chineze de eliberare Zile însorite în Cişmigiu Foto : S. Cristian Manifestînd o grijă neslăbită pentru protecţia mediului înconjurător, Comitetul judeţean de partid Constanţa a analizat în ultimii ani, sistematic, modul în care se aplică prevederile legilor referitor la activitatea în acest important domeniu economic şi social. De curind, pe aceeaşi temă, a avut loc o şedinţă comună a biroului Comitetului judeţean de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ministerelor, departamentelor şi organelor centrale care tutelează unităţi economice în această parte a ţării, precum şi reprezentanţi ai organismelor de specialitate din judeţele Tulcea, Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov şi Teleorman. Cu acest prilej au fost evidenţiate măsurile întreprinse şi rezultatele obţinute în judeţul Constanţa privind protecţia mediului înconjurător. Un factor important care a contribuit şi contribuie la menţinerea unui mediu ambiant sănătos îl constituie dotarea noilor obiective industriale cu tehnologii moderne, dispozitive speciale pentru captarea gazelor şi pulberilor, precum şi cu instalaţii pentru tratarea apelor rezultate din procesele de producţie. In ultimii ani, pe teritoriul municipiului Constanţa s-au investit peste 150 milioane de lei in construcţia unor staţii de epurare pentru apele uzate provenite din activităţile economice şi gospodăreşti ale localităţilor din zonă. Ca urmare a intrării în funcţiune a centralei electrice Palas şi a extinderii reţelei de termoficare, au fost dezafectate microcentralele termice, care constituiau una din principalele surse de poluare a atmosferei. Tot în acest scop, au fost extinse spaţiile verzi şi au fost create in ultimii ani plantaţii masive de arbori şi arbuşti in jurul ansamblurilor de locuinţe şi al unităţilor industriale. Atit informarea prezentată cu acest prilej, cit şi intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă unele neglijenţe in exploatarea utilajelor şi in respectarea parametrilor tehnologici. Astfel, în zona Fabricii de cretă de la Basarabi sunt eliminate in atmosferă cantităţi de pulbere ce depăşesc uneori limita admisă, iar Combinatul de lianţi şi azbociment din Medgidia răspindeşte zilnic, la distanţă de 2—2,5 kilometri, importante cantităţi de praf de calcar. Neglijenţe se manifestă uneori şi in exploatarea staţiilor de epurare ale complexelor zootehnice, unele avind bazinele de decantare colmatate şi scoase din uz. O constatare îmbucurătoare — desprinsă şi din concluziile respectivei şedinţe — o constituie faptul că, datorită măsurilor perseverente adoptate pînă acum, litoralul Mării Negre continuă să aibă un mediu ambiant dintre cele mai curate. De altfel, în acest sens s-a acţionat şi se acţionează cu toată energia. Zonele de verdeaţă, inclusiv pădurile din jurul staţiunilor, au o pondere de circa 40 la sută în suprafaţa totală a staţiunilor litoralului. In ultimii ani s-au efectuat plantaţii florale şi de verdeaţă pe sute de hectare. In portul Constanţa s-a dat de curind in folosinţă un mare rezervor pentru debalastarea navelor petroliere, cu ajutorul căruia se recuperează totalitatea reziduurilor de această natură ; la Institutul român pentru cercetări marine s-a realizat un produs denumit „Petroales“, care are proprietatea de a absorbi produsele petroliere aduse din largul mării de curenţi ; pentru a preveni infiltraţiile de apă dulce, care ar diminua salinitatea lacului Techirghiol, s-au instituit perimetre de protecţie sanitară, geologică şi hidrologică ; s-au realizat 16 bazine de acumulare la capetele canalelor de aducţiune şi s-a instituit un control riguros asupra extragerii nămolului. De asemenea, specialiştii români în hidrobiologia Mării Negre au efectuat, de-a lungul mai multor ani, observaţii ştiinţifice privind efectul de biofiltru al moluştelor psamobionte. S-a stabilit că limpezimea excepţională a apelor litoralului românesc se datorează, în foarte mare măsură, acestor vieţuitoare. In zona Mamaia, de exemplu, specia dominantă este* Corbula. Exemplarele de pe un singur metru pătrat filtrează zilnic, în medie, 7 280 litri de apă. Trecerea apei marine prin filtrul branhial al micuţelor bivalve modifică, totodată, compoziţia chimică şi proprietăţile ei fizice. Prin numărul lor deosebit de mare, care acoperă practic plaja submersă a ţărmului nostru, moluştele respective asigură puritatea apelor şi păstrarea echilibrului biologic. Au fost luate, de asemenea, măsuri concrete pentru ca fiecare unitate economică de pe teritoriul judeţului să acţioneze pentru reducerea surselor de poluare a factorilor de mediu. Astfel, s-a prevăzut urgentarea lucrărilor pentru alimentarea combinatului chimic cu apă din canalul Carasu şi valorificarea in noi produse industriale a unor reziduuri. Sarcini asemănătoare privind îmbunătăţirea şi extinderea instalaţiilor de captare a pulberilor şi gazelor revin conducerilor Combinatului de lianţi şi azbociment din Medgidia, Fabricii de ciment Cernavodă, Fabricii de cretă Basarabi şi Termocentralei Ovidiu II, solicitindu-se in acest sens şi ajutorul organelor tutelare. In acelaşi timp, s-a prevăzut îmbunătăţirea sistemelor de epurare a apelor reziduale de la complexele zootehnice, prin dotarea cu mijloace tehnice moderne, precum şi instruirea prin cursuri speciale a celor ce răspund de funcţionarea lor. Ţinind seamă că judeţul Constanţa, prin poziţia sa geografică, este situat in partea finală a marelui bazin hidrografic european Dunărea, care acumulează şi transportă cantităţi importante de reziduuri din mai multe ţări, la şedinţa amintită s-a propus o strinsă colaborare in domeniul protecţiei mediului ambiant între toate organele de resort ale judeţelor situate de-a lungul fluviului. In acest sens, s-a prevăzut instituirea unui program de control al calităţii apei şi organizarea unui sistem informaţional între judeţele respective cu privire la deplasarea şi combaterea operativă a agenţilor poluanţi. Prevăzîndu-se sarcini concrete, responsabilităţi precise pe unităţi şi instituţii, precum şi termene de realizare, măsurile luate pentru protecţia mediului înconjurător in această parte a ţării şi rezultatele de pină acum constituie garanţia că şi în viitor ţărmul Mării Negre, apele care-l scaldă, cerul şi cîmpia Dobrogei vor fi curate, îmbietoare, sănătoase. George MIHAESCU corespondentul „Scînteii" APĂRAREA MEDIULUI AMBIANT pe agenda de lucru a administraţiei locale de stat Pe marginea unei recente consfătuiri organizate la Constanţa SINTEIA- marți 1 Iunie 1976 Un nou complex comercial,„Fortuna", la Cluj-Napoca Foto : E. Dichiseanu în confruntare. SCRISORI ŞI RĂSPUNSURI Grija cu care înconjurăm tinerii specialişti După ce a absolvit, anul trecut, Facultatea de studii economice, secţia economia industriei, din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, Tamara Tînăru a fost repartizată la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă Rm. Vilcea, biroul producţie. Intr-o scrisoare adresată redacţiei ea sesiza faptul că este pusă să efectueze fel de fel de treburi — inclusiv să dicteze la dactilografe situaţii făcute de altcineva, îndosarierea corespondenţei, linierea caietului personal al şefului de birou şi alte asemenea lucrări de „mare specialitate“, numai lucrări din domeniul pentru care învăţase atîţia ani la facultate şi se specializase nu. Ba, până la urmă, a mai fost şi mutată de la locul de muncă unde fusese repartizată şi pentru care avea pregătire şi, bineînţeles, sancţionată. In schimb, despre condiţiile ei de viaţă nu s-a interesat nimeni. Eram, de asemenea, încunoştiinţaţi că toate acestea le spusese diferiţilor reprezentanţi ai forurilor locale, dar nu s-au luat nici un fel de măsuri. Scrisoarea a fost trimisă la 16 februarie a.c. Comitetului judeţean de partid Vilcea. La 17 mai, după o mare întîrziere, încălcindu-se prevederile legale privind termenul de soluţionare a sesizărilor, am primit răspuns de la Comitetul municipal Rm. Vilcea al P.C.R., din care aflăm că „sunt întemeiate cele sesizate de petiţionară în sensul că timp de aproape trei luni de la angajarea sa în unitate nu i s-a făcut fişa postului şi aceasta a prestat diferite munci care nu corespundeau cu pregătirea sa de economistă. Pentru neexecutarea unor sarcini de serviciu (cu siguranţă că a fost vorba despre sarcini de genul celor la care ne-am referit mai sus — n.n.), la propunerea şefului de birou, petiţionara a fost mutată disciplinar la alt compartiment funcţional şi sancţionată cu diminuarea cu 10 la sută din retribuţie pe o perioadă de o lună — propunere acceptată de conducere. Măsura luată împotriva ei a fost în parte nelegală, fapt ce ne-a determinat să revenim asupra deciziei de mutare disciplinară şi transferarea tovarăşei T.T., în interesul muncii, pe postul de planificator de secţie, funcţie ce se potriveşte pregătirii sale. Diminuarea retribuţiei a fost menţinută. Şeful de birou a fost sancţionat pentru atitudinea sa subiectivistă în propunerea măsurilor disciplinare şi pentru faptul că nu a stabilit atribuţiile personalului in subordine. De asemenea, sunt juste cele sesizate în legătură cu locuinţa şi în acest sens au fost luate măsuri de a i se repartiza un apartament in care s-a şi mutat". Apa la Sinaia Intr-o scrisoare trimisă redacţiei de către un locatar al blocului 9 de pe strada 1 Mai din Sinaia se relata că la robinetele din oraş apa curge mai puţin după program şi mai des întimplător. Publicăm răspunsul Consiliului popular judeţean Prahova, care lămureşte problema. Datorită creşterii substanţiale a consumului de apă in oraşul Sinaia, prin punerea în funcţiune a noi obiective economice şi social-culturale, sursele de apă existente nu dispun de debitul necesar pentru a satisface toţi consumatorii în mod continuu. In această situaţie s-a impus distribuirea apei potabile pe bază de program, care variază in funcţie de anotimp, intrucît şi debitele surselor, ce în marea majoritate o formează izvoarele naturale, variază în funcţie tot de anotimp şi de precipitaţiile căzute în zonele respective. Izvoarele naturale au, în perioada octombrie-aprilie, în general, un debit mai mic şi din această cauză programul de distribuire a apei potabile în această perioadă este mai redus. Precizăm că, prin construirea conductei de transport apă potabilă Sinaia-Buşteni-Azuga, s-a îmbunătăţit în bună măsură alimentarea cu apă a celor trei oraşe. Totuşi capacitatea staţiei de captare de pe rîul Azuga nu poate satisface în întregime debitul necesar. Referindu-se la măsurile preconizate pentru viitor în vederea îmbunătăţirii alimentării cu apă a oraşului, scrisoarea de răspuns subliniază că in planul de investiţii sunt prevăzute lucrări pentru mărirea in continuare a debitului de apă potabilă captat la staţia de pe riul Azuga. Concis, la obiect Consiliul popular al judeţului Mehedinţi . Centrala termică din zona „Aluniş“, municipiul Drobeta Turnu-Severin, a fost recepţionată, iar defecţiunile constatate de comisia de recepţie au fost remediate la preluarea acesteia de către beneficiar, respectiv I.J.G.C.L. Mehedinţi. Menţionăm că, in prezent, centrala termică funcţionează normal. U.J.C.A.P. Caraş-Severin: Din cercetările efectuate la faţa locului şi din discuţiile purtate cu organele locale de partid şi de stat s-a constatat că cele sesizate sunt adevărate , cu ocazia adunării generale a membrilor cooperatori din Valea Timişului, numita Maria Peica a fost schimbată din funcţia de brigadier de cimp. Consiliul popular al judeţului Constanţa : De la 1 martie a.c., întreprinderea de gospodărie comunală Constanţa a introdus „Bonul de transport“, in care se înscriu aceleaşi date ce se găsesc şi în foaia de parcurs, ceea ce confirmă justeţea sesizării. Urmare acesteia, conducerea I.G.C. Constanţa s-a convins că „bonul de transport“ este un document în plus şi a renunţat la întocmirea lui. Consiliul popular al judeţului Bistriţa-Năsăud Au fost luate măsuri de reparare a drumului judeţean Teaca—Silivaşu de Cîmpie, astfel că în prezent pe acest traseu autobuzul şi alte autovehicule circulă în bune condiţii. Neculai ROŞCA A apărut „ERA SOCIALISTĂ” nr. 11/1976 In cadrul rubricii „Programul ideologic al partidului, în acţiune“ sunt grupate articolele : „Spiritul revoluţionar al educaţiei politice, al culturii socialiste“ ; „Obiective prioritare în activitatea politică şi cultural-educativă“ de Virgil Trofin ; „Participarea la conducere şi creşterea rolului conştiinţei maselor“ de Andrei Sida ; „Spiritul de partid în educaţia comunistă“ de Aculin Cazacu şi Virgiliu Radulian ; „Liberta- tea umană şi afirmarea deplină a personalităţii“ de Elena Zamfir ; „Romanul românesc actual şi viaţa socială a epocii“ de Francisc Păcurariu ; „Teatrul ca mijloc de educaţie politică“ de Alexa Visarion ; „Rolul educativ al istoriei“ de Gh. I. Ioniţă ; „Printre «ai săi» în cea mai frăţească accepţiune“ de Simion Buia. In continuare sunt inserate articolele : „Productivitatea muncii, izvor al bogăţiei naţionale“ de Vasile M. Popescu ; „Despre caracterul obiectiv al repartiţiei după muncă“ de Ana-Maria Lupan ; „Echitate socialistă în sistemul de retribuire a muncii“ de Mircea Boja. La rubrica „Consultaţii“ este publicat articolul „înfăptuirea dezarmării generale, şi în primul rind a dezarmării nucleare — deziderat vital al întregii omeniri“ de Al. Coroianu. La rubrica „Dezbateri“ sunt publicate intervenţiile unor participanţi la lucrările colocviului organizat de Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul „Antonio Gramsci“ din Italia pe tema „Ecologie şi politică“ (II). Revista mai conţine obişnuitele rubrici : „Ştiinţă-Invăţămint“, „Cărţi şi semnificaţii“ şi „Cuvintul cititorilor“.