Scînteia, august 1976 (Anul 45, nr. 10559-10584)

1976-08-01 / nr. 10559

PROLETARI DIN TOATE UNIJI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLV Nr. 10559 Prima ediţia Duminică 1 august 1976 6 PAGINI - 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE întrecerea socialistă sporeşte roadele muncii Tomiii Nicolae Ceausescu a făcut o vizită de lucru in judetul iaşi Ieşenii au făcut secretarului general al partidului o primire deosebit de călduroasă, exprimîndu-şi voinţa de a îndeplini neabătut hotărîrile Congresului al XI-lea, prevederile actualului cincinal Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, impreunâ cu tovarâşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Manea Mânescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Aurel Duma, a fâcut în cursul zilei de sîmbâtâ o vizită de lucru în judeţul Iaşi. Iaşiul, străveche aşezare a ţării noastre, cu vechi tradiţii şi strălucite împliniri, oraş care evocă atîtea momente de seamă ale luptei poporului nostru pentru libertate şi unitate naţională, mărturie grăitoare a di­namismului economic şi social pe care ii cunoaşte în­treaga patrie in anii socialismului, cetate a culturii şi ştiinţei, l-a primit cu nespusă căldură, cu bucurie şi entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. Această nouă întîlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii a ilustrat, încă o dată, cu putere unitatea poporului in jurul partidului, al se­cretarului său general, legătura indisolubilă intre ţe­lurile fundamentale promovate de forţa conducătoare a societăţii noastre şi elanul conştient cu care întreaga naţiune munceşte neabătut pentru a da viaţă hotărîri­­lor Congresului al XI-lea. Dialogul secretarului general al partidului cu repre­zentanţii organelor locale de partid şi de stat, cu pro­ducătorii de bunuri materiale şi spirituale are loc intr-o perioadă in care, pornind de la rezultatele deo­sebite obţinute in cincinalul anterior — care au permis judeţului Iaşi să înregistreze, in 1975, o producţie in­dustrială echivalentă cu cea realizată in întreaga ţară în anul 1938 — oamenii muncii işi sporesc eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse in cincinalul actual, obiective menite să confere acestei părţi a ţării un loc de prim-plan in ansamblul economiei naţionale. (Reportajul vizitei, în pag. a ll-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară din Piaţa Unirii Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, tuturor locui­torilor municipiului şi judeţului Iaşi, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, precum şi a mea personal, şi cele mai bune urări. (Aplauze puterni­ce, urale). Ne aflăm în Iaşi într-o vizită de lucru. Am fost prin cîteva între­prinderi, am asistat la desfăşura­rea lucrărilor noului combinat de utilaj greu care a început să se construiască în judeţul Iaşi în a doua jumătate a anului trecut şi urmează să producă încă din anul viitor. * Sîntem la cîteva luni de la în­cheierea cincinalului 1971—1975, care, după cum ştiţi, s-a încheiat cu succese remarcabile în toate domeniile de activitate, prin de­păşirea programului stabilit de Congresul al X-lea, printr-o dez­voltare a producţiei industriale într-un ritm anual de peste 13 la sută, prin creşterea puternică a agriculturii, înflorirea ştiinţei, culturii şi, totodată, prin ridicarea nivelului de trai, material şi spi­ritual, al poporului. La toate aceste realizări, şi ju­deţul Iaşi a adus o contribuţie de seamă, realizînd cincinalul cu 75 de zile înainte de termen. Fiind prima vizită după realizarea cin­cinalului în judeţul dumneavoas­tră, doresc să vă adresez, încă o dată, felicitări pentru aceste mi­nunate rezultate şi urări de noi şi noi succese. (Aplauze pu­ternice, prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi poporul!“). După cum se ştie, întregul nos­tru popor a trecut cu hotărîre la realizarea noului cincinal, a Pro­gramului elaborat de Congresul al XI-lea al partidului, care a trasat linia generală de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi de înaintare a României spre comunism. (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R.!“). Desigur, sîntem la numai 6­­ de la începutul noului cincinal. Mai sînt deci multe luni pînă vom încheia cincinalul , dar, ţi­­nînd seama de faptul că noul cin­cinal prevede dezvoltarea indus­triei într-un ritm anual de circa 11 la sută, merită subliniat fap­tul că, în primele 6 luni, produc­ţia industrială pe ţară s-a realizat cu o depăşire de aproape 4 mi­liarde lei a prevederilor planului pe această perioadă. Aceasta de­monstrează că prevederile cinci­nalului sunt realiste, pe măsura forţei economiei naţionale, a cla­sei noastre muncitoare, a întregu­lui popor, că acest plan va fi realizat cu succes. (Aplauze pu­ternice, prelungite, urale. Se scan­dează „Ceauşescu şi poporul !“­. Mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că şi oamenii muncii din Iaşi, la fel ca şi cei din cele­lalte judeţe, ca întregul nostru po­por, au realizat cincinalul cu o depăşire. In industria din Iaşi, pla­nul pe 6 luni a fost nu numai realizat, dar chiar depăşit. Aceas­ta înseamnă că şi dumneavoastră, la fel ca întregul popor, sînteţi ferm hotărîţi să faceţi totul pen­tru a îndeplini programul pe care îl aveţi in acest cincinal. (Aplauze prelungite , urale). Aş dori ca, de aici, de la Iaşi, să adresez cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii, care pe primele 6 luni ale noului cincinal au obţinut remarcabile succese. Şi, fiind la Iaşi, doresc să vă adre­sez şi dumneavoastră, în mod spe­cial, felicitări şi cele mai bune urări ! (Aplauze prelungite, ovaţii, urale. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“). Cu rezultate bune se desfăşoară şi activitatea în agricultură. Deşi sîntem încă în plină vară şi nu am strîns decit recolta de grîu ş­ orz — mai avem deci cîteva luni pînă cînd vom strînge recolta în­ general — se poate spune că re­zultatele de pînă acum sînt bune. Există posibilitatea — şi va trebui să o transformăm în realitate — Ha a r»h+ir»o în m­oct ar» r» r*Ar»r» r \ îi cu mult mai bună decît cea de acum un an. Deci începem și în agricultură cu un an bun. Recolta de grîu și orz este cu mult supe­rioară celei de acum un an. Iată de ce doresc să adresez felicitări tuturor lucrătorilor din agricultu­ră, să le urez să facă totul pentru a obţine recolte cît mai mari, pentru a asigura atît producţia agroalimen­­­­tară necesară ţării, cît şi creşterea contribuţiei agriculturii la dezvol­tarea generală a societăţii noastre socialiste ! (Aplauze prelungite, ovaţii, urale). Dragi tovarăşi, Desigur, ne bucurăm cu toţii că am început cincinalul în condiţii bune. Dar trebuie să avem in ve­dere că Directivele trasate de Con­gresul al XI-lea prevăd, pe lîngă creşterea generală a producţiei in­dustriale, o îmbunătăţire simţitoa­re a calităţii produselor şi a nive­lului tehnic al industriei noastre. (Continuare în pag. a III-a) La inaugurarea lucrărilor de construire a Combinatului de utilaj greu , imagine ae in aaunarea pupitiulu uin b­uţu urmii OLT : Peste plan — 850 tone de aluminiu şi aliaje Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la întreprinderea de aluminiu din Slatina au elaborat suplimentar, faţă de sarcinile de plan la zi, 850 tone de aluminiu primar şi aliaje pe bază de aluminiu îndeplinindu-şi, în acest fel, 85 la sută din angajamentul anual. La baza obţinerii acestor rea­lizări se situează măsurile aplicate in ultimul timp in direcţiile perfec­ţionării organizării producţiei şi a muncii, folosirii judicioase a capa­cităţilor de producţie. PRAHOVA : Economii de energie electrică şi combustibili Petrochimiştii combinatului de la Brazi obţin rezultate meritorii şi în economisirea combustibililor şi ener­giei electrice. Astfel, in primele 7 luni ale acestui an, economiile de combustibil se ridică la peste 6 400 tone, iar kilowaţii-oră de energie e­­lectrică economisiţi însumează peste 1,6 milioane. Aceste însemnate eco­nomii au fost posibile prin măsurile luate începind de la sectoarele de cercetare şi concepţie şi terminînd cu fiecare loc de muncă în parte. In fruntea acţiunii de bună gospodă­rire a combustibililor şi energiei electrice — care deţin o importantă pondere in costul produsului finit — se află comuniştii, care dau un pu­ternic imbold, prin exemplul lor personal, întregului colectiv. S-au re­marcat, îndeosebi, inginerii, maiştrii, operatorii de la instalaţiile D.A.V., cracare catalitică, reformare cataliti­că, din sectoarele piroliză, olefine, fenol. (C. Căpraru). TIMIŞ : Indici superiori în utilizarea capacităţilor de producţie In unităţile industriale din judeţul Timiş se întreprind noi măsuri in ve­derea folosirii la parametri superiori a maşinilor şi utilajelor tehnologice în toate schimburile de lucru. La în­treprinderea metalurgică „Ciocanul" din Nădrag, de pildă, productivitatea muncii a crescut cu peste 2 300 lei pe fiecare lucrător, in timp ce la noile capacităţi industriale intrate in funcţiune la întreprinderea de mate­riale de construcţii „Ceramica" din Jimbolia, întreprinderea mecanică Timişoara, „Electrotimis", „Permati­­na". Fabrica de spume poliuretanice Timişoara s-au atins indici de pro­ductivitate superiori celor prevăzuţi in proiect. Măsurile aplicate pînă acum în industria timişeană, pentru creşterea productivităţii muncii, s-au materializat in sporirea producţiei globale cu peste 850 milioane lei faţă de cea realizată in prima jumătate a anului trecut. (Agerpres). BUZĂU : Rodnică acţiune pentru folosirea intensivă a spaţiilor industriale Creşterea de aproape două ori a volumului producţiei şi reducerea in­vestiţiilor cu circa 8 milioane lei faţă de prevederile iniţiale — iată, pe scurt, prezentată eficienţa acţiunilor iniţiate in cadrul întreprinderilor de utilaj tehnologic, de sîrmă, de gea­muri şi de prelucrare a maselor plas­tice din Buzău pentru folosirea in­tensivă a spaţiilor industriale exis­tente. In spaţiile ciştigate, după re­organizarea fluxurilor tehnologice, au fost puse în circuitul productiv o se­rie de utilaje, care au permis unităţi­lor respective să furnizeze economiei naţionale, in plus, in prima jumătate a anului, produse in valoare de peste 120 milioane lei, ceea ce reprezintă aproape trei sferturi din angajamen­tul anual. (Agerpres) MEHEDINŢI: Valoarea unei iniţiative Peste 8 000 de ingineri, economişti, maiştri, tehnicieni şi alţi lucrători cu înaltă calificare din întreprinde­rile industriale de construcţii şi transporturi din judeţul Mehedinţi au devenit susţinători activi ai ini­ţiativei „Fiecare cadru tehnic si e­­conomic să realizeze, in afara pla­nului tehnic, cel puţin o problemă cu eficienţă asupra producţiei". Pe baza studiilor întreprinse pină acum au fost depistate şi propuse spre soluţionare 720 probleme diferite, prin a căror finalizare urmează să se obţină in acest an o producţie globală suplimentară in valoare de 84 milioane lei şi să fie diminuate cu 71 milioane lei cheltuielile de producţie. Rezultate dintre cele mai bune au înregistrat în această acţi­une colectivele combinatului de pre­lucrare a lemnului, întreprinderii de vagoane „MEVA" şi Şantierului na­val din Drobeta Turnu-Severin, în­treprinderii miniere şi întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Orşova. SUCEAVA: Randamente mai ridicate în abataje Imperativele cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice îşi găsesc ecou şi in activitatea de extracţie şi prelu­crare a minereului. La exploatarea minieră Leşu-Ursului — Gura Hu­morului, de pildă, s-a extins proce­deul de rambleiere hidraulică in subteran. Noua metodă a avut ca efect creşterea lunară a productivi­tăţii muncii cu 1 500—2 000 tone mi­nereu de abataj. De asemenea, prin finalizarea unui vast program de reutilare a insta­laţiilor de preparare de la Uzina de flotaţie a minereurilor Tarniţa, in­dicele de folosire a utilajelor a spo­rit în perioada care a trecut cu 2,5 la sută. (Agerpres). ARGEŞ: Organizare ştiin­ţifică — eficienţă sporită Preocuparea specialiştilor din uni­tăţile industriale argeşene pentru or­ganizarea, pe baze ştiinţifice, a între­gii activităţi productive s-a concre­tizat, anul acesta, în elaborarea şi aplicarea a peste 250 de studii şi proiecte, care urmăresc, în principal, sporirea productivităţii muncii. Bu­năoară, la întreprinderea de auto­turisme din Piteşti aplicarea studiu­lui privind adoptarea unei noi soluţii de fixare a sondei litrometrice de la rezervorul de benzină al autoturis­melor „Dacia-­ 300“ a determinat creşterea productivităţii muncii la o­­peraţia amintită de circa 5 ori, pre­cum şi înregistrarea unor importan­te economii de manoperă şi materia­le. Rezultate bune s-au obţinut şi prin finalizarea unor asemenea studii la combinatul de lianţi şi întreprin­derea mecanică „Muscelul" din Cîm­­pulung, combinatul de prelucrare a lemnului şi unitatea forestieră de exploatare şi transport din Piteşti. La nivelul industriei judeţului Argeş, aplicarea acestor studii şi proiecte echivalează cu o eficienţă economică anuală de circa 110 milioane lei. (A­­gerpres). JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ Ultima zi a întrecerilor. Noi medalii şi rezultate de prestigiu ale sportivilor noştri ÎN PAGINA A V-A U­I »1 AGRICULTURA • Secerișul • Insămînțarea celei de-a doua culturi: După combină - plugul, după plug - semănătoarea! • Recoltarea și însilo­­zarea furajelor ÎN PAGINA A IV-A

Next