Scînteia, octombrie 1976 (Anul 45, nr. 10611-10637)

1976-10-01 / nr. 10611

Cu prilejul vizitei de lucru de ieri în unități agricole ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------——-----------------------------------------------------------------------------------------­şi de cercetare ştiinţifică din sudul ţării TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a analizat probleme actuale ale dezvoltării producţiei agricole, ale valorificării mai bune a terenurilor, modernizării maşinilor agricole şi a tehnicii de irigaţii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii­­socialiste România, a avut, joi dimineaţa, o ✓izită de lucru în uni­­ăţi agricole de pro­ducţie şi de cercetare. împreună cu secre­tarul general al parti­dului s-au aflat tova­rășii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Con­stantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, vi­­ceprim-ministru al gu­vernului, ministrul a­­griculturii și industriei­­ alimentare. |____ ___ Miabgt­op] f au fost vizitate Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu, întreprinderea agricolă de stat Prundu, întreprinderea agricolă de stat Adunaţii-Copăceni şi întreprinderea „30 Decembrie" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere eco­nomice, cu oameni de ştiinţă şi cer­cetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, în aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, ară­turilor şi insăminţârilor de toamnă, examinind, la faţa locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari şi com­plexe ce revin agriculturii în actualul cincinal, în lumina hotărîrilor Con­gresului al Xl-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atit a rezulta­telor obţinute, cit şi a lipsurilor exis­tente, care a condus la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, in vederea îndeplinirii în cele mai bune con­diţii a programelor naţionale de îm­bunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a pro­movării unor tehnologii perfecţionate, a creării unei sisteme complete de maşini agricole cu performanţe la ni­velul tehnicii mondiale şi, în general, a dezvoltării şi modernizării agricul­turii. Primul obiectiv al vizitei l-a con­stituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa- Giurgiu. In acest cincinal, institutului ii revin sarcini importante in dome­niul elaborării, intr-o concepţie uni­tară, pe baza organizării complexe a teritoriului, a soluţiilor de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaje în diferite condiţii naturale, in corelare cu amenajarea bazinelor hidrografice ale ţării. Discuţia pe care secretarul general al partidului a purtat-o aici cu con­ducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu cercetători din institute şi staţiuni s-a referit la modul cum sunt transpuse nu practică sarcinile privind folosirea intensivă a pămintului, problemele vaste care se ridică în legătură cu amenajarea noilor sisteme de iriga­ţii şi exploatarea eficientă a celor existente, astfel incit să se obţină randamente maxime de pe fiecare hectar. Statul nostru a făcut efor­turi mari pentru extinderea an de an a lucrărilor de hidroamelioraţii, lucrări care se justifică pe deplin din punct de vedere economic, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi in bune condiţii a programului de ame­najări pentru irigaţii să fie urmată şi de exploatarea raţională, eficien­tă a sistemelor, astfel încât să se realizeze sporurile de producţie pre­văzute, să se obţină cite două recol­ta pe acelaşi teren. In această direcţie, sarcini de mare importanţă revin cercetării ştiinţi­fice. Actualul Institut de irigaţii şi drenaje de la Băneasa—Giurgiu, creat la indicaţia conducerii parti­dului, îşi propune să rezolve multi­ple probleme vizînd activitatea in acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţi­nute unele rezultate in proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sub­liniat că specialiştii din acest dome­niu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pina acum si a criticat as­pru institutul de cercetări de la Bă­neasa—Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat in sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetă­rii. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al parti­dului — trebuie să înceapă cu revo­luţia in concepţia oamenilor, in mo­dernizarea agriculturii trebuie să por­nim de la o concepţie­­nouă. Dind do­vadă de îndrăzneală şi pasiune, cer­cetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referin­­du-se in mod direct la activitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subli­niat necesitatea abordării problemelor intr-o concepţie unitară. In primul rind, să fie studiate şi găsite soluţii la toate aspectele legate de buna fo­losire a celor 3 600 hectare ce apar­ţin in prezent institutului şi care nu trebuie să se transforme intr-un po­ligon de cercetări. Odată încheiată această activitate, in timpul cel mai scurt specialiştii institutului trebuie sa-si continue cercetările pe alte su­prafeţe, contribuind in mod concret la organizarea şi amenajarea com­plexă a terenurilor aparţinind dife­ritelor unităţi agricole, din diferite zone, să asigure generalizarea la ni­­velul întregii ţări a metodelor şi teh­nologiilor moderne. In acest fel se va realiza in mod eficient integra­rea activităţii de cercetare cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorga­ (Continuare in pag. a IlI-a) Pe terenurile Institutului de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Baneasa-Giurgiu La complexul zootehnic al întreprinderii agricole de stat Adunaţii-Copăceni PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLVI Nr. 10 611 Prima ediţie 11 Vineri 1 octombrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI In dezbatere publică : PROGRAMUL DE MASURI pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea al partidului şi ale Congresu­lui educaţiei politice şi al culturii socialiste, în dome­niul muncii ideologice, po­litice şi cultural-educative In întreprinderi, muncă spornică, rezultate remarcabile in întrecerea socialistă Avans în îndeplinirea planului • Colectivele de oameni ai muncii­ din întreprinderile Ministerului Mine­lor, Petrolului şi Geologiei au anun­ţat că şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe trei tri­mestre ale anului. Importante acţiuni ca generalizarea unor metode moderne de lucru in exploatările miniere şi în uzinele de preparare, folosirea in­tensivă a utilajelor, accentuarea pre­ocupărilor pe linia sporirii eficienţei economice a activităţii productive şi-au găsit reflectarea în însemna­tele cantităţi suplimentare de căr­bune, tiţei, minereuri feroase şi ne­feroase, alte materii prime necesare ramurilor prelucrătoare ale­ econo­miei naţionale furnizate peste plan de la începutul anului. • Entuziasta întrecere pe care o desfăşoară colectivele de oameni ai muncii din judeţul Hunedoara a fost marcată de îndeplinirea înainte de termen a planului de nouă luni. Se estimează realizarea, peste sarcinile celor trei trimestre, a unei producţii suplimentare de peste 350 milioane lei, respectiv, a 160 milioane ki­­lowatt-oră energie electrică, 78 000 tone fontă, 48 000 tone otel, 27 000 tone laminate, peste 65 000 tone cărbune ş.a. In pas cu sporirea producţiei materiale, colectivele de muncă hunedorene ridică la noi cote eficienţa economică, în 8 luni ale anului, spre exemplu, în industria judeţului s-au obtinut beneficii su­plimentare in valoare de 62 milioane lei, in timp ce cheltuielile materiale au fost reduse fată de nivelul pla­nificat cu 74 milioane lei. (Sabin Io­­nescu). Au realizat angajamentele anuale Colectivul Şantierului naval din Orşova a reușit să realizeze în în­tregime, în nouă luni, angajamentele anuale. S-a obtinut astfel peste prevederile de plan o productie­­marfă în valoare de 6 milioane lei. Totodată, la cheltuielile materiale s-a înregistrat o economie de 81 lei la mia de lei productie-marfă. De la începutul anului şi pînă acum s-au efectuat lucrări complexe de repara­ţii la 120 de nave. S-a lansat cu succes o dragă de 750 mc, construc­torii de nave de aici propunîndu-şi s-o predea beneficiarilor în avans cu cel puţin 30 de zile. Lucrările la şa­­landa maritimă autopropulsată de 940 mc sunt avansate cu 62 de zile. (Virgiliu Tătaru­). Maşini agricole peste prevederi Harnicul colectiv a! întreprinderii de tractoare şi maşini agricole Cra­iova a raportat îndeplinirea, cu o săntămină mai devreme, a sarcinilor ■j-p .­­Mo.' yy c­??c iTirnj^ti’T *1* anului. S-a creat astfel posibilitatea obţinerii, pînă la sfirşitul lunii sep­tembrie, a unei producţii-marfă su­plimentare evaluate ,la peste 13 mi­lioane lei­, concretizată în aproxima­tiv 6 000 de utilaje agricole. De la începutul anului şi pînă în prezent, constructorii craioveni au livrat pes­te plan 10 tractoare cu încărcător hidraulic T.I.H. 445 (produs care a primit recent, pentru înalta sa teh­nicitate, „Medalia de aur“ la Tîrgul international de vară de la Brr­oţi 1 300 remorci de diferite tipuri si circa 5 000 de pluguri. Succesul «e datorează în special folosiri judicioa­se a „zestrei“ tehnice din dotare, sporirii productivităţii muncii şi ri­dicării calificării lucrătorilor. (Nicolae Băbălău). Prin sporirea productivităţii muncii Creşterea productivităţii muncii a­­preciem a fi a arăta şeful servi­ciului plan al întreprinderii „Me­trom“ din Braşov — unul din re­zultatele cele mai importante obţi­nute de colectivul nostru în întrece­rea socialistă. Şi interlocutorul îşi susţine afir­maţia cu o singură cifră d■ 12 000 lei pe angajat în plus faţă de preve­deri. — De altfel — ţine să precizeze în­ continuare ing. Leon Papuc — ritmul de creştere la acest indicator s-a menţinut ridicat şi în anii prece­denţi. In ’76 productivitatea muncii pe angajat este cu 70 000 lei supe­rioară anului 1974 şi cu 26 000 lei mai mare faţă de 1975. Iată si citiva din factorii care au contribuit la obţinerea acestui re­zultat : organizarea activităţii pro­ductive în flux continuu, raţionali­zarea fluxurilor în secţia de lami­nate plate din cupru şi alamă, folo­sirea intensivă a maşinilor şi utila­jelor şi realizarea, pe această cale, a unui indice de utilizare cu 4 la sută mai mare faţă de anul trecut, raţionalizarea şi modernizarea tran­sportului intern. (Nicolae Mocanu). Utilizarea mai bună a instalaţiilor Dată fiind importanţa pe care o au secţiile de sculărie din unităţile constructoare de maşini în promova­rea progresului tehnic, în întreprin­derile din judeţul Mureş s-au între­prins măsuri pentru reorganizarea acestora, in vederea mai bunei adap­tări a tehnologiilor de fabricaţie la condiţiile existente în producţie. Au fost reanalizate dotările şi s-au transferat în secţiile productive o serie de maşini-unelte pentru a fi utilizate cu randamente superioare. Ridicarea calificării profesionale a angajaţilor, ca şi asigurarea ritmică cu materiale şi materii prime au dus la sporirea însemnată a indi­celui de utilizare a maşinilor in­oculării, la întreprinderea metalurgică ,,Republica“-Reghn şi la întreprinde­rile tîrgmureşene „Electromureş“ şi I.M.A.T.E.X. (Cornel Pogăceanu). Bunuri de consum de calitate Cele 25 întreprinderi republicane. La care se adaugă unităţile industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti din judeţul Bihor se ocupă In­sistent de diversificarea si îmbună­tăţirea producţiei bunurilor de con­sum. Astfel, la întreprinderea „Soli­­d­aritatea“ d­. Oride­ r­­a”, fost intro­duse in fabricaţie 40 modele noi de încălţăminte, trecîndu-se, totodată, la generalizarea schimbului trei, in ve­derea producerii a încă 90 000 pe­rechi pantofi în acest an. La rindul lor, numai în ultimele două luni, muncitorii şi specialiştii altor între­prinderi oradene au creat şi lansat în producţie peste 50 produse noi. Industria locală bihoreană şi-a lăr­git şi ea cu incă 20 produse noi gama de bunuri de larg consum. La chemarea Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Să facem alături de bună calitate, să insămintăm culturile de toamnă in perioada optimă In pagina a ll-a, relatări din judeţele Tulcea şi Cluj 27 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarășului HUA KUO-FEN Prim-vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consi­liului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Comitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezen­tanţilor Populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, co­muniştilor şi întregului popor chinez călduroase felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a XXVII-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, încununare strălucită a îndelungatei lupte revoluţionare desfăşurate de eroicul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva exploatării şi asupririi, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, marea victorie a revoluţiei chineze şi proclamarea Republicii Popu­lare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate istorică, care a deschis o nouă eră in viaţa şi destinele Chinei, a influenţat puternic­ raportul mondial de forţe in favoarea socialismului şi păcii, a exercitat o înm­urire deosebită asupra luptei popoarelor pentru scuturarea jugului colonial şi a dominaţiei străine, pentru dezvoltarea independentă pe calea progresului economic şi social. In anii puterii populare, harnicul şi talentatul popor chinez, continuing şi dezvoltind glorioasele sale tradiţii revoluţionare, muncind cu abnegaţie şi dirzenie, a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, a preşedintelui Mao Tzedun, succese remarcabile in făurirea noii societăţi, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, in ridicarea nivelului de trai, trans- formîndu-şi patria intr-un stat socialist puternic şi înfloritor, care joacă un rol de seamă în viaţa internaţională. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile şi realizările dobîndite de poporul frate chinez şi ii urează ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului Central, să obţină noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare continuă, in toate domeniile, a Republicii Populare Chineze. Avem convingerea fermă că solidaritatea militantă, legăturile prieteneşti şi colăborarea rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se vor întări şi dezvolta continuu, in interesul construcţiei socialiste in cele două ţări, al cauzei luptei împotriva imperialismului, pentru triumful păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi socialismului in lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prm-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România

Next