Scînteia, octombrie 1976 (Anul 45, nr. 10611-10637)
1976-10-01 / nr. 10611
Cu prilejul vizitei de lucru de ieri în unități agricole ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------——-----------------------------------------------------------------------------------------şi de cercetare ştiinţifică din sudul ţării TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a analizat probleme actuale ale dezvoltării producţiei agricole, ale valorificării mai bune a terenurilor, modernizării maşinilor agricole şi a tehnicii de irigaţii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republiciisocialiste România, a avut, joi dimineaţa, o ✓izită de lucru în uniăţi agricole de producţie şi de cercetare. împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarășii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei alimentare. |____ ___ Miabgtop] f au fost vizitate Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu, întreprinderea agricolă de stat Prundu, întreprinderea agricolă de stat Adunaţii-Copăceni şi întreprinderea „30 Decembrie" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice, cu oameni de ştiinţă şi cercetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, în aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, arăturilor şi insăminţârilor de toamnă, examinind, la faţa locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari şi complexe ce revin agriculturii în actualul cincinal, în lumina hotărîrilor Congresului al Xl-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atit a rezultatelor obţinute, cit şi a lipsurilor existente, care a condus la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, in vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promovării unor tehnologii perfecţionate, a creării unei sisteme complete de maşini agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi, în general, a dezvoltării şi modernizării agriculturii. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa- Giurgiu. In acest cincinal, institutului ii revin sarcini importante in domeniul elaborării, intr-o concepţie unitară, pe baza organizării complexe a teritoriului, a soluţiilor de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaje în diferite condiţii naturale, in corelare cu amenajarea bazinelor hidrografice ale ţării. Discuţia pe care secretarul general al partidului a purtat-o aici cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu cercetători din institute şi staţiuni s-a referit la modul cum sunt transpuse nu practică sarcinile privind folosirea intensivă a pămintului, problemele vaste care se ridică în legătură cu amenajarea noilor sisteme de irigaţii şi exploatarea eficientă a celor existente, astfel incit să se obţină randamente maxime de pe fiecare hectar. Statul nostru a făcut eforturi mari pentru extinderea an de an a lucrărilor de hidroamelioraţii, lucrări care se justifică pe deplin din punct de vedere economic, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi in bune condiţii a programului de amenajări pentru irigaţii să fie urmată şi de exploatarea raţională, eficientă a sistemelor, astfel încât să se realizeze sporurile de producţie prevăzute, să se obţină cite două recolta pe acelaşi teren. In această direcţie, sarcini de mare importanţă revin cercetării ştiinţifice. Actualul Institut de irigaţii şi drenaje de la Băneasa—Giurgiu, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea in acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele rezultate in proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pina acum si a criticat aspru institutul de cercetări de la Băneasa—Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat in sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revoluţia in concepţia oamenilor, in modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţienouă. Dind dovadă de îndrăzneală şi pasiune, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se in mod direct la activitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării problemelor intr-o concepţie unitară. In primul rind, să fie studiate şi găsite soluţii la toate aspectele legate de buna folosire a celor 3 600 hectare ce aparţin in prezent institutului şi care nu trebuie să se transforme intr-un poligon de cercetări. Odată încheiată această activitate, in timpul cel mai scurt specialiştii institutului trebuie sa-si continue cercetările pe alte suprafeţe, contribuind in mod concret la organizarea şi amenajarea complexă a terenurilor aparţinind diferitelor unităţi agricole, din diferite zone, să asigure generalizarea la nivelul întregii ţări a metodelor şi tehnologiilor moderne. In acest fel se va realiza in mod eficient integrarea activităţii de cercetare cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorga (Continuare in pag. a IlI-a) Pe terenurile Institutului de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Baneasa-Giurgiu La complexul zootehnic al întreprinderii agricole de stat Adunaţii-Copăceni PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLVI Nr. 10 611 Prima ediţie 11 Vineri 1 octombrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI In dezbatere publică : PROGRAMUL DE MASURI pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative In întreprinderi, muncă spornică, rezultate remarcabile in întrecerea socialistă Avans în îndeplinirea planului • Colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei au anunţat că şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe trei trimestre ale anului. Importante acţiuni ca generalizarea unor metode moderne de lucru in exploatările miniere şi în uzinele de preparare, folosirea intensivă a utilajelor, accentuarea preocupărilor pe linia sporirii eficienţei economice a activităţii productive şi-au găsit reflectarea în însemnatele cantităţi suplimentare de cărbune, tiţei, minereuri feroase şi neferoase, alte materii prime necesare ramurilor prelucrătoare ale economiei naţionale furnizate peste plan de la începutul anului. • Entuziasta întrecere pe care o desfăşoară colectivele de oameni ai muncii din judeţul Hunedoara a fost marcată de îndeplinirea înainte de termen a planului de nouă luni. Se estimează realizarea, peste sarcinile celor trei trimestre, a unei producţii suplimentare de peste 350 milioane lei, respectiv, a 160 milioane kilowatt-oră energie electrică, 78 000 tone fontă, 48 000 tone otel, 27 000 tone laminate, peste 65 000 tone cărbune ş.a. In pas cu sporirea producţiei materiale, colectivele de muncă hunedorene ridică la noi cote eficienţa economică, în 8 luni ale anului, spre exemplu, în industria judeţului s-au obtinut beneficii suplimentare in valoare de 62 milioane lei, in timp ce cheltuielile materiale au fost reduse fată de nivelul planificat cu 74 milioane lei. (Sabin Ionescu). Au realizat angajamentele anuale Colectivul Şantierului naval din Orşova a reușit să realizeze în întregime, în nouă luni, angajamentele anuale. S-a obtinut astfel peste prevederile de plan o productiemarfă în valoare de 6 milioane lei. Totodată, la cheltuielile materiale s-a înregistrat o economie de 81 lei la mia de lei productie-marfă. De la începutul anului şi pînă acum s-au efectuat lucrări complexe de reparaţii la 120 de nave. S-a lansat cu succes o dragă de 750 mc, constructorii de nave de aici propunîndu-şi s-o predea beneficiarilor în avans cu cel puţin 30 de zile. Lucrările la şalanda maritimă autopropulsată de 940 mc sunt avansate cu 62 de zile. (Virgiliu Tătaru). Maşini agricole peste prevederi Harnicul colectiv a! întreprinderii de tractoare şi maşini agricole Craiova a raportat îndeplinirea, cu o săntămină mai devreme, a sarcinilor ■j-p .Mo.' yy c??c iTirnj^ti’T *1* anului. S-a creat astfel posibilitatea obţinerii, pînă la sfirşitul lunii septembrie, a unei producţii-marfă suplimentare evaluate ,la peste 13 milioane lei, concretizată în aproximativ 6 000 de utilaje agricole. De la începutul anului şi pînă în prezent, constructorii craioveni au livrat peste plan 10 tractoare cu încărcător hidraulic T.I.H. 445 (produs care a primit recent, pentru înalta sa tehnicitate, „Medalia de aur“ la Tîrgul international de vară de la Brroţi 1 300 remorci de diferite tipuri si circa 5 000 de pluguri. Succesul «e datorează în special folosiri judicioase a „zestrei“ tehnice din dotare, sporirii productivităţii muncii şi ridicării calificării lucrătorilor. (Nicolae Băbălău). Prin sporirea productivităţii muncii Creşterea productivităţii muncii apreciem a fi a arăta şeful serviciului plan al întreprinderii „Metrom“ din Braşov — unul din rezultatele cele mai importante obţinute de colectivul nostru în întrecerea socialistă. Şi interlocutorul îşi susţine afirmaţia cu o singură cifră d■ 12 000 lei pe angajat în plus faţă de prevederi. — De altfel — ţine să precizeze în continuare ing. Leon Papuc — ritmul de creştere la acest indicator s-a menţinut ridicat şi în anii precedenţi. In ’76 productivitatea muncii pe angajat este cu 70 000 lei superioară anului 1974 şi cu 26 000 lei mai mare faţă de 1975. Iată si citiva din factorii care au contribuit la obţinerea acestui rezultat : organizarea activităţii productive în flux continuu, raţionalizarea fluxurilor în secţia de laminate plate din cupru şi alamă, folosirea intensivă a maşinilor şi utilajelor şi realizarea, pe această cale, a unui indice de utilizare cu 4 la sută mai mare faţă de anul trecut, raţionalizarea şi modernizarea transportului intern. (Nicolae Mocanu). Utilizarea mai bună a instalaţiilor Dată fiind importanţa pe care o au secţiile de sculărie din unităţile constructoare de maşini în promovarea progresului tehnic, în întreprinderile din judeţul Mureş s-au întreprins măsuri pentru reorganizarea acestora, in vederea mai bunei adaptări a tehnologiilor de fabricaţie la condiţiile existente în producţie. Au fost reanalizate dotările şi s-au transferat în secţiile productive o serie de maşini-unelte pentru a fi utilizate cu randamente superioare. Ridicarea calificării profesionale a angajaţilor, ca şi asigurarea ritmică cu materiale şi materii prime au dus la sporirea însemnată a indicelui de utilizare a maşinilor inoculării, la întreprinderea metalurgică ,,Republica“-Reghn şi la întreprinderile tîrgmureşene „Electromureş“ şi I.M.A.T.E.X. (Cornel Pogăceanu). Bunuri de consum de calitate Cele 25 întreprinderi republicane. La care se adaugă unităţile industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţul Bihor se ocupă Insistent de diversificarea si îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum. Astfel, la întreprinderea „Solidaritatea“ d. Oride ra”, fost introduse in fabricaţie 40 modele noi de încălţăminte, trecîndu-se, totodată, la generalizarea schimbului trei, in vederea producerii a încă 90 000 perechi pantofi în acest an. La rindul lor, numai în ultimele două luni, muncitorii şi specialiştii altor întreprinderi oradene au creat şi lansat în producţie peste 50 produse noi. Industria locală bihoreană şi-a lărgit şi ea cu incă 20 produse noi gama de bunuri de larg consum. La chemarea Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Să facem alături de bună calitate, să insămintăm culturile de toamnă in perioada optimă In pagina a ll-a, relatări din judeţele Tulcea şi Cluj 27 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarășului HUA KUO-FEN Prim-vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, comuniştilor şi întregului popor chinez călduroase felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a XXVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, încununare strălucită a îndelungatei lupte revoluţionare desfăşurate de eroicul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva exploatării şi asupririi, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, marea victorie a revoluţiei chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate istorică, care a deschis o nouă eră in viaţa şi destinele Chinei, a influenţat puternic raportul mondial de forţe in favoarea socialismului şi păcii, a exercitat o înmurire deosebită asupra luptei popoarelor pentru scuturarea jugului colonial şi a dominaţiei străine, pentru dezvoltarea independentă pe calea progresului economic şi social. In anii puterii populare, harnicul şi talentatul popor chinez, continuing şi dezvoltind glorioasele sale tradiţii revoluţionare, muncind cu abnegaţie şi dirzenie, a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, a preşedintelui Mao Tzedun, succese remarcabile in făurirea noii societăţi, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, in ridicarea nivelului de trai, trans- formîndu-şi patria intr-un stat socialist puternic şi înfloritor, care joacă un rol de seamă în viaţa internaţională. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile şi realizările dobîndite de poporul frate chinez şi ii urează ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului Central, să obţină noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare continuă, in toate domeniile, a Republicii Populare Chineze. Avem convingerea fermă că solidaritatea militantă, legăturile prieteneşti şi colăborarea rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se vor întări şi dezvolta continuu, in interesul construcţiei socialiste in cele două ţări, al cauzei luptei împotriva imperialismului, pentru triumful păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi socialismului in lumea întreagă. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prm-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România