Scînteia, octombrie 1976 (Anul 45, nr. 10611-10637)

1976-10-01 / nr. 10611

PAGINA 2 LA CHEMAREA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Să facem alături de bună calitate, să insămințăm culturile de toamnă în perioada optimă Pretutindeni să se asigure respectarea strictă a regulilor agrotehnice, buna organizare a muncii, lucrul in două schimburi prelungite, folosirea la maximum a utilajelor Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a stabilit în şedinţa din 29 septembrie un ansam­blu de măsuri menite să ducă la mai buna or­ganizare şi intensificarea lucrărilor agricole. Răspunzînd apelului Comitetului Politic Execu­tiv, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, toţi oamenii muncii din agricultură trebuie să ia toate măsurile care se impun pentru stringerea rapidă şi fără pierderi a în­tregii recolte şi îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, pentru realizarea arăturilor de bună calitate şi însămînţarea culturilor de toamnă în perioada optimă. Dintre lucrările — toate de maximă impor­tanţă — care trebuie efectuate în această pe­rioadă se detaşează prin caracterul de urgenţă pregătirea terenului şi însăminţarea culturilor de toamnă. Este cunoscut, aceste lucrări trebuie să fie realizate intr-un timp calendaristic scurt si la un înalt nivel agrotehnic. Cu atît mai mult se cere acest lucru, cu cit con­diţiile din această toamnă — umiditate sufi­cientă in sol — permit efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Pentru aceasta este imperios necesar ca programul culturii griului, întocmit din timp în fiecare unitate agricolă, să fie respectat cu strictețe, în mod deosebit sub aspectul amplasării acestei culturi. In acest scop, așa cum a hotărît Comitetul Politic Executiv, este necesar ca in toate întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole să se stabilească programe pentru eliberarea rapidă, cu priori­tate, a terenurilor unde urmează să se realizeze arăturile şi însămînţarea griului. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice, prin staţiunile de cercetări teritoriale, trebuie să sta­bilească norme cu privire la adîncimea minimă şi calitatea arăturilor, asigurind pretutindeni re­­cepţionarea arăturilor înainte de a fi însămîn­­ţate. Ceea ce trebuie să stea permanent in aten­ţia mecanizatorilor şi specialiştilor din unităţile agricole este grija pentru efectuarea unor lu­crări de cea mai bună calitate. Nici o clipă nu trebuie uitat faptul că însămînţarea este lucrarea care pune in valoare toate pregătirile făcute pină acum pentru producţia de­ cereale a anului viitor. Este, deci, obligatoriu ca semănatul să se facă sub directa supraveghere a specialiştilor, datori să urmărească respectarea cu stricteţe a normelor agrotehnice stabilite. Concomitent cu buna desfăşurare a însămîn­­ţărilor, potrivit măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. o atenţie deo­sebită trebuie să se acorde stringerii, transpor­tării şi depozitării in cele mai bune condiţii a roadelor toamnei, pentru ca nimic din recolta acestui an să nu se piardă. Pornind de la fap­tul că de producţia agricolă răspunde întreaga obşte a satului, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze în spiritul legii pentru mobilizarea la muncile agricole a tuturor cetăţenilor de la sate, inclu­siv a cadrelor de conducere şi a celorlalţi anga­jaţi din comună, pentru cuprinderea lor în bri­găzile şi echipele unităţilor agricole. Comanda­mentele locale, îndrumate şi sprijinite de către organizaţiile de partid, trebuie să acţioneze ferm pentru buna organizare a muncii in unităţile agricole, să asigure lucrul în două schimburi sau în schimburi prelungite, să stabilească programe de lucru pentru fiecare cultură, orare de muncă şi sarcini zilnice obligatorii pentru toate forma­ţiunile de lucru, să urmărească întărirea răspun­derii, a spiritului de echipă, de ordine şi disci­plină în îndeplinirea sarcinilor stabilite, astfel ca întreaga activitate să se desfăşoare la fel ca în industrie. Să facem totul pentru a realiza in mod exem­plar toate lucrările din sezonul de toamnă, pen­tru buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, precum şi materiile prime nece­sare industriei, pentru pregătirea temeinică a recoltei anului viitor . Semănatul griului in judeţul TUL­­CEA trebuie să se încheie cel mai tirziu pe data de 10 octombrie. Mai mult, din cele 69 000 hectare, cite sunt prevăzute să se cultive cu griu, peste 60 la sută vor fi ocupate cu soiuri timpurii pentru care ultimul termen este de fapt 6 octombrie. Pină acum au fost însămînţate 30 la sută din suprafeţele prevăzute, însoţiţi de tovarăşul Augustin To­­dea, directorul direcţiei agricole, am parcurs un itinerar in care am pu­tut vedea la lucru mecanizatori, co­operatori şi specialişti din aproape 20 de unităţi agricole. La Beşt­epe, intr-o sală de aproape 180 de hec­tare lucrau 8 semănători, 9 grape cu discuri echipate cu nivelatoare. De la inginerul-şef al cooperativei, Gelu Moraru, aflăm că numai cu cinci zile în urmă pe această solă lucrau echipele de udători. Pămin­­tul lucrat grădinăreşte, săminţa de foarte bună calitate încorporată sint alte argumente care dau certitudi­nea unor recolte sporite,,de. griu in vara viitoare. Pe directorul .LA.S.— „Sâri.itasuf. Vasile Costea, î-am­ irftli­­nit pe una din solele cu griu de la ferma Colina. Unitatea, fruntașă in întrecerea socialistă cu celelalte în­treprinderi agricole similare din ju­deţ, cunoaşte în aceste zile un frea­măt neobişnuit. In întrecerea între ferme sau între mecanizatorii ace­leiaşi ferme se disting, prin rezulta­­tele obţinute, Nicolae Adam, Vasile Mihalache, Petre şi Tănase Luca, Anton Chiran ş.a. Cu deosebită pregnanţă se eviden­ţiază în aceste zile rolul­ de condu­cător politic al organizaţiilor de partid de la sate. Prin munca plină de dăruire, prin exemplul personal, comuniştii acţionează cu toată ho­­tărîrea pentru respectarea progra­melor zilnice stabilite, pentru in­staurarea spiritului de ordine şi dis­ciplină la fiecare loc de muncă. I-am intilnit la semănat, la pregătitul te­renului sau al seminţei, la efectuarea udărilor. Intre fruntaşii mecanizato­rilor şi cooperatorilor din Mahmudia, de o deosebită preţuire se bucură comuniştii Ion Casian, Dănilă Doi­­cescu, Petre Dobre, Dumitru Anghel şi Ion Răduş. In lumina sarcinilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., este necesar ca organizaţiile de partid de la sate, comandamen­tele­ comunale să acţioneze cu per­severenţă pentru grăbirea însămin­­ţărilor în fiecare unitate agricolă, în această ordine de idei, deosebit de importantă este asigurarea func­ţionării neîntrerupte a tractoarelor şi semănătorilor prin organizarea muncii în schimburi prelungite şi in două schimburi acolo unde cerinţele o­­rppuji. jt. 00 Iosif Pop « In judeţul CLUJ, ritmul semăna­tului poate fi considerat corespunză­tor in cele mai multe unităţi. Pină in seara zilei de 28 septembrie a.c. au fost semănate 28 308 hectare, a­­dică 44 la sută din suprafaţa prevă­zută. Pină la 1 octombrie se va re­aliza cel puţin jumătate din supra­faţa planificată cu griu, aşa cum s-a stabilit prin programele de măsuri. Lucrările sunt mai avansate în uni­tăţile din raza consiliilor intercoope­­ratiste Bobilna, Huedin, Girbău, Că­­şei, Dej ş.a., care au insămînţat în­tre 40—50 la sută din suprafaţa pla­nificată. La C.A.P. din Suatu se in­­sămînţaseră 400 ha din 865 ha, din care 245 ha cu griu. Pe aproa­pe întreaga suprafaţă săminţa a fost pusă intr-un pat germinativ bine pregătit. La C.A.P. Cămăraş se semămase mai bine de jumătate din suprafaţa de 630 ha destinată culturii griului. Tovarăşul Iancu Mocianu, primarul comunei, ne-a spus că nici un me­tru pătrat nu s-a semănat fără asistenţă tehnică. Aceleaşi consta­tări aveam să le facem la toate uni­tăţile din raza consiliilor interco­operatiste Mociu. Căianu, Iclod ş.a. Trecind in conitro! pe la C.A.P. Lujerdiu. tov. ing. Alexandru Galoş, din partea comandamentului jude­ţean, a oprit din lucru o semănătoa­re care avea­u patine înfundate şi tuburile ieşite, aşa că săminţa rămi­­nea la suprafaţă. Lucrarea se exe­cuta fără asistenţă tehnică. Sunt che­maţi de îndată la faţa locului spe­cialului şi conducerea unităţii. La C.A.P. Turea este controlată calitatea lucrărilor pe toate tarlale­le in­sămînţate sau in curs. Li s-ar fi acordat calificativul de foarte bine, tinînd seama de condiţiile de sol , dacă nu am fi dat peste se­mănătoarea condusă de mecanizato­rul Nicolae Derjinski, care lucra cu o parte din tuburi ieşite din patinele înfundate, griul răminind la supra­faţă. Ceea ce surprinde este faptul că, deşi prezenţi, inginerul-şef Schir­­kanger Mihail şi preşedintele Ioan László, in loc, să urmărească mersul lucrărilor pe tarla, stăteau la taifas pe marginea ei. Reprezentantul di­recţiei agricole judeţene a sistat lu­crarea, indicînd repararea pe loc a semănătorii, grăpatul şi tăvălugitul acestei parcele. De aici necesitatea ca specialiştii şi conducerea fiecărei unităţi să dovedească mai multă răspundere pentru calitatea lucrări­lor, să nu admită nici o abatere de la regulile organizatorice. Alexandru MUREŞAN corespondentul „Scinteii" Diverselor apeluri telefonice care-l căutau, începind de la ora 7 dimi­neaţa, pe unul dintre secretarii Co­mitetului judeţean de partid Cluj, ofiţerul de serviciu le-a dat acelaşi răspuns scurt : „Da. A venit“. Nu­mai după citeva minute de la a­­ceastă confirmare, in anticamera activistului de partid căutat au şi sosit 7—8 persoane. După ce au ple­cat primii , au venit alţii. Un du-te­­vino continuu. Şi dacă ar fi rămas la sediu, mai mult ca sigur, pină seara ar fi avut un program încăr­cat de lucru. ...Intr-unul din momentele de ră­gaz, l-am invitat, cu o întrebare, pe secretarul comitetului judeţean să explice cum a reuşit in dimineaţa a­­ceea, care se anunţa aglomerată cu treburi, să se „rupă“ totuşi de bi­rou ? „Munca in birou are fără în­doială rostul ei ; mai sunt şi... acti­vităţi — din păcate, uneori, prea multe — care-1 reţin pe om la bi­rou. Dar nu pot să cred că cineva se închide între patru pereţi ca să poată privi pe geam cum ruginesc frunzele, toamna...“ — Ce vă doriţi cel mai mult pen­tru ziua de muncă de azi ? — Ceea ce ne dorim cu toţii, de fiecare dată cînd plecăm pe teren , să cuprindem cit mai multe puncte de lucru, iar la întoarcere să avem satisfacţia de a fi rezolvat cit mai bine problemele întilnite , mai ales pe cele mai grele. Şi în timp ce urca în Apuseni, pe şoseaua ce se ţinea de braţ cu So­meşul Cald, a început de fapt ziua de muncă înscrisă in programul săp­tămânal al tovarăşului Mihai Marina, secretar cu problemele muncii orga­nizatorice la Comitetul judeţean de partid Cluj, ziua de teren la unul din cele mai importante obiective de investiţii ale judeţului — şantierele centralei hidroelectrice Mărişelu. ★ — Unde doriţi să vă prezentăm, după grafic, situaţia la zi a lucră­rilor ? — întreabă directorul grupu­lui de şantiere Someş, ing. Mircea Hartea. In biroul meu, in sala da şedinţe ?... — In oricare birou, dar mai ales la faţa locului, acolo unde aveţi punctele de lucru nevralgice. Cu graficul lucrărilor in faţă în­cepe examinarea punct cu punct a stadiilor de execuţie, a măsurilor ce se impun, de la caz la caz, pentru înscrierea în termene, devansarea u­­nora dintre ele sau recuperarea ră­punerilor in urmă. Două date revin mereu în discuţie : acelea privitoare la începerea acumulării apei în lac şi la punerea în funcţiune a pri­mului grup din cadrul centralei hi­droenergetice Mărişelu. Se iau in calcul zilele pentru care a fost a­­nuntată sosirea unor utilaje impor­tante, asigurarea cu forţă de mun­că si redistribuirea acesteia in ra­port de urgenta lucrărilor, se stabi­lesc termene intermediare, strînse, dar realiste. Se discută despre lu­crările de la barajul de anrocamen­te, despre infiltraţiile de apă din versanţi, despre pintenul barajului ; sunt evaluate stadiile lucrărilor din centrala subterană, de la aducţiunea principală ş.a. Sunt trecute în re­vistă toate poziţiile — zeci şi zeci — din graficul de lucrări. Despre une­le dintre ele se răspunde telegrafic : „Nu sunt probleme“. Asupra altora se insistă. „Pentru si mai multă si­guranţă, in galeria de deviere a a­­părut o soluţie nouă, de ultimă oră, a proiectantului , spune directorul. Complexitatea şi gradul de dificul­tate ale acestei lucrări sunt extrem de ridicate. Dacă nu intervenim prompt scăpăm termenele“. „Să ajungem neapărat la acest loc de muncă“ , propune tovarăşul Marina. Intre timp însă, gazdele supun a­­tenţiei activistului de partid un şir de probleme din cele mai diverse, îi cer sprijin în soluţionarea unora din­tre ele. Pentru o parte se găsesc so­luţii pe loc, pentru altele, cel ce şi le notează işi propune termen de rezol­vare. „Pină in ziua... vă dau răspunsul“. De citeva ori cere să i se facă legătura telefonică cu direcţia judeţeană P.T.T.R., cu banca de investiţii şi cu interlocuto­rii căutaţi stabileşte cine şi cînd va veni pe şantier pentru a rezolva la faţa locului problemele ivite. ...Intr-o uriaşă cavernă săpată in inima muntelui se lucrează în dife­rite stadii pe locurile unde vor fi amplasate cele trei grupuri ale cen­tralei. Inginerul Marius Mălai, din partea beneficiarului, si cîtiva men­tori care lucrează la primul grup susţin că lucrările de montaj se des­făşoară un ritm de ceasornic. Şi a­­duc argumente : la Leşu, montorii au făcut — fără exagerare — minuni. Intr-o lună şi jumătate au terminat o lucrare pentru care, iniţial, s-a a­­preciat că va fi nevoie de o jumă­tate de an. Ritmul este bun, iar oa­menii, ambiţioşi, fac tot ceea ce este omeneşte posibil pentru ca prin e­­forturi susţinute şi o perfectă orga­nizare a muncii să-şi confirme şi aici buna lor reputaţie. „Garantăm sută la sută pentru termene — spu­ne unul din montori. Trustul energo­­montal a recepţionat apelul organe­lor locale de a contribui substanţial la recuperarea întirzierilor provoca­te de unii furnizori de utilaje. Chiar zilele trecute, cînd a fost aici tova­răşul Militescu, directorul trustului, au fost stabilite toate măsurile pen­tru ca, aşa cum ne îndemna dînsul, să ţinem strins in mină termenele“. Activistul de partid se bucură pen­tru asemenea vesti, ii felicită pe mon­tori, le mulţumeşte. Se grăbeşte însă să ajungă în susul Someşului, la baraj, unde fusese informat că sunt probleme. Pe drum nu pierde nici o ocazie de a se interesa de la cei pe care-i întîlneşte despre cite şi mai cite aspecte ale vieţii şi muncii oa­menilor de aici. Pe instructorul co­mitetului judeţean, Teodor Timbuş, de fapt organizator de partid pe şan­tier, îl întreabă şi despre aprovizio­narea cu alimente a magazinelor. „Bună, poate chiar mai bună decit la Cluj“ , răspunde acesta. „Dar formaţii artistice urcă pină la con­structori ?“. „Vin, prezintă săptămi­­nal programe“. In altă carte, clarifi­că împreună cu Ioan Mîrzan, secre­tarul comitetului de partid al grupu­lui de şantiere, unele aspecte legate de structura organizaţiilor de partid, de raporturile de conlucrare ce tre­buie statornicite cu organele locale din judeţele Bihor, Bistriţa, Alba , unde grupul are dispersate mai mul­te şantiere. Sunt invocate apoi unele greutăţi in organizarea activităţii comisiilor pe probleme ale comitetului de partid, generate de dispersarea oa­menilor. Si ele îşi capătă rezolvarea pe loc. Se recomandă, pornindu-se tocmai de la specificul activităţii,­­ constituirea in cadrul comisiilor a u­­nor colective restrînse, cu atribuţii clar definite pe locuri de muncă, pre­cizarea în planurile de muncă ale co­misiilor a sarcinilor individuale ce se încredințează membrilor acestora. „Accentul să fie pus pe munca și răspunderea concretă a fiecăruia fi nu neapărat pe organizarea d­e­­n­­tilniri care din cauza răspundirii oa­menilor costă mult timp“. ...La barajul Fintinele, ritmul lu­crărilor de la suprafaţă se cere ac­celerat. Pe pieptul uriaşului trup construit din anrocamente se toar­nă masca de beton, împreună cu di­rectorul grupului, cu inginerul Va­­leriu Pădureanu, şeful lotului baraj, cu maistrul principal Constantin Car­nea, secretarul comitetului de partid de la baraj, şi Ioan Condurache, des­toinic şef de brigadă de dulgheri, se stabilesc termene intermediare, mă­suri ferme pentru impulsionarea rit­mului lucrărilor. „Problema pro­blemelor este­­«ascunsă» în galeria de deviere. Soluţia nouă a proiec­tantului, necesară, complică mult lu­crurile“ , susţin gazdele. Dificultă­ţile se văd cel mai bine la faţa lo­cului. Intr-o galerie cu o secţiune de 3,80 metri, deci intr-un spaţiu restrâns, deasupra unui vijelios şu­voi de apă, intr-un curent de aer puternic se cer executate lucrări de reprofilare-perforare, puşcare, eva­cuarea sterilului dislocat, confecţio­narea cofrajului, betonarea, blindarea pereţilor galeriei. Efectuarea lucrării — era limpede — cere măiestrie pro­fesională, organizare perfectă a mun­cii, măsuri excepţionale de securitate a muncii, curaj, eforturi deosebite. — Cui v-aţi gindit să-i încredin­ţaţi lucrarea ? — se interesează se­cretarul comitetului judeţean. — Problema a survenit în ultim oră — se răspunde. Ne gindim chia acum că cine va conduce lucrările , aici trebuie să fie neapărat un ero Şi cum noi ii avem pe Tudor Mi­raru. Erou al Muncii Socialiste, tre­buie să vorbim cu el, cu ortacii să-i detaşăm aici, să i-o incredin­ţăm lui. Din aspectele consemnata , înainte şi din multe altele, pe cat spaţiul tipografic nu le mai primeşti am reconstituit ziua de muncă, ci pe teren, a unuia dintre activiştii de partid aflaţi în aceste zile pe şan­tierele de investiţii, în întreprinderi, pe ogoare , şi din ceea ce am văzut, fără s-o spună, am remarcat că In timp ce lucrează cu oamenii este obsedat tot timpul de gîndul de a-i deprinde cu spiritul partinic de e­­xigenţă şi responsabilitate, că pen­tru el prezenţa şi activitatea în mij­locul oamenilor nu sunt un scop în sine, ci o metodă de a-i angaja pe toţi la soluţionarea sarcinilor, astfel ca ziua lui de muncă să se resimtă în­ activitatea colectivelor, să lase urme durabile. Cîntărind rodul zilei de pe teren, am înţeles şi mai bine de ce conducerea partidului cere cu stăruinţă activiştilor să se afle me­reu în mijlocul oamenilor, să ajute nemijlocit, la faţa locului, in unită­ţile de bază ale producţiei la solu­ţionarea concretă a problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste. Constantin MORARU Relatări din judeţele Tulcea şi Cluj A FI ACTIVIST­ pe şantier, printre constructori... La C.A.P. Calugareni se execută arături pentru Inseminterile de toamnă Foto : N. Buică SCI­NT El A -vineri 1 octombrie 1976 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: PROGRAMUL DE MĂSURI pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative La punctele de documentare politico-ideologică întreprinderea ,,1 Mai“ din Ploieşti dispune de un punct de documentare politico-ideologică bine dotat, în ca­drul căruia au fost organizate până acum numeroase acţiuni menite să ajute la mai buna pregătire politică a angajaţilor noştri. Pentru o şi mai bună funcţionare în viitor a acestui punct — şi altor asemenea puncte de documentare — consider că ar fi utilă prevederea ca acestea să fie conduse de către un responsabil (mă refer la cele care funcţionează în marile uzine cu mii de muncitori). Reglementarea remunerării acestui responsabil se poate face­­prin sta­tul de funcţii al comitetului sin­dicatului. De asemenea, este necesar să se specifice care anume sunt fon­durile pentru dotarea acestui punct de documentare şi mai ales cine fi­nanţează : întreprinderea sau sin­dicatul. Programul de măsuri, supus dezbaterii publice, dă certitudinea că, prin înfăptuirea în mod revolu­ţionar a obiectivelor propuse, se va afirma în viaţa patriei un om nou, cu o înaltă conştiinţă profesională şi un vast orizont de cultură şi cunoaş­tere. Desigur, în spaţiul fiecărei pre­vederi există loc pentru Iniţiative responsabile, pentru o activitate or­ganizatorică ireproşabilă. Mă gîn­­desc că, mai ales in cunoaşterea rea­lităţii, a vieţii şi muncii creatoare a oamenilor, cu deosebire de către­ scri­itorul tinăr, se pot întreprinde ac­ţiuni concrete cum ar fi prezenţa u­­nor scriitori tineri pe marile şantiere, angajarea lor pentru o perioadă mai îndelungată de timp ca activişti cul­turali sau in alte munci, in aşa fel incit cunoaşterea realităţii să se pro­ducă nemijlocit, toate acestea avind neîndoios ecou în realizarea unor lu­crări de autentică valoare şi realism. In ceea ce priveşte patronarea şi în­drumarea activităţii cercurilor şi ce-In altă ordine de idei, m-aş referi la informările politice făcute in ca­drul adunărilor generale de partid. Ştim că mijloacele de informare de masă — presa, radioul, televiziunea — asigură la ora actuală o cunoaştere imediată a evenimentelor pe plan intern şi internaţional. De aceea, pro­pun ca informările din adunările ge­nerale să nu aibă caracterul unor sumare prezentări ale situaţiei inter­ne sau internaţionale, ci să se reali­zeze prin întrebări şi răspunsuri, prin dezbateri pe marginea materia­lelor si comentariilor publicate, ale­­gîndu-se evenimentele cele mai importante. Mihai BOBOCEA locţiitor al secretarului comitetului de partid de la întreprinderea „1 Mai'' din Ploieşti nud­urilor literare din intreprinderi, şcoli, de la sate, va trebui să se aibă in vedere ca aceasta să se realizeze prin participarea unor scriitori de reală valoare, cu o recunoscută pre­gătire culturală şi ideologică, animaţi de înalte principii etice, in aceeaşi direcţie, avind în vedere faptul că cenaclurile şi cercurile literare îşi desfăşoară activitatea sub patronajul unor instituţii diferite, cred că ar fi util să se instituie pe lingă Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste o co­misie de îndrumare a cenaclurilor li­terare, cu un nucleu restrîns de an­gajaţi şi o importantă participare ob­ştească. Această comisie ar avea da­rul să coordoneze, printr-o mai bună cunoaştere, activitatea generală a cercurilor şi cenaclurilor literare, care nu o dată, pină în prezent, a avut un caracter întîmplător, inspirat mai ales de iniţiative spontane decit de o reală conştiinţă a perspectivei. In a­­celaşi scop, revista „Luceafărul" ar pu­tea să acorde un spaţiu mai întins atit îndrumării şi pregătirii cultural­­artistic­e a membrilor cenaclurilor, cit şi promovării celor mai bune lu­crări. Consemnind ca pozitiv faptul că, in spiritul orientărilor cuprinse în Pro­gramul partidului, activitatea reviste­lor de cultură s-a îmbogăţit, ele ple­­dînd mai­­ energic pentru o artă mili­tantă, revoluţionară, dar că trebuie acţionat in continuare cu mai multă fermitate pentru îmbunătăţirea sub­stanţială a acestora, pentru o profi­lare adecvată în ansamblul presei de partid, se impun o mai atentă eva­luare a cadrelor din acest sector, ini­ţierea unor măsuri concrete pentru pregătirea politico-ideologică a redac­torilor din presa de cultură, pentru creşterea răspunderii lor faţă de mi­siunea ce le revine, în colegiile de re­dacţie ale revistelor de cultură — co­legii a căror activitate se cere îmbu­nătăţită, în sensul creşterii răspunde­rii acestora pentru programul de lucru şi respectarea profilului publicaţiilor — să fie incluşi activişti culturali, ca­dre din domeniul muncii educative, reprezentanţi ai unor organizaţii ob­şteşti, în funcţie de profilul publica­ţiilor respective. De aproape trei decenii, ca actor amator, am avut prilejul să joc, cu formaţia întreprinderii, o gamă foarte mare de roluri. Dar personaje care să se asemene cu oameni din uzina noastră am intilnit foarte rar. In trei decenii, lucrind în producţie şi activind „pe linie cultural-artis­­tică“, am văzut, am trăit o eroică dezvoltare a uzinei, a oamenilor, a condiţiilor — şi totuşi rar am avut prilejul să aducem pe scenă aseme­nea realităţi, asemenea oameni, desprinşi chiar din colectivul nos­tru. Desigur, nici noi n-am căutat foarte insistent asemenea piese, dar Prin Programul de măsuri s-a ofe­rit întregii noastre societăţi un docu­ment necesar, de o mare importantă practică. Apreciind ca deosebit de important pentru emulaţia vieţii culturale Fes­tivalul naţional „Ciitare României“, aş dori să insist asupra necesităţii luării celor mai corespunzătoare mă­suri pentru ca fazele iniţiale ale a­­cestui festival să nu plătească tribut unor atitudini superficiale, formale, întrucît înţeleg că scopul acestuia nu este doar de a evidenţia, în final, existenţa unor talente reale, ci şi de a contribui, in toate fazele sale, la implicarea în iniţierea şi receptarea actului de cultură a unor categorii largi de oameni ai muncii. Consider, de aceea, că asupra propunerii ca primul festival să înceapă în luna octombrie ar mai trebui meditat, în aşa fel incit faza pregătitoare (pri­vind atît concepţia asupra conţinutu­lui acestui festival, cit şi organizarea şi desfăşurarea lui) să fie ferită de orice manifestări de formalism. Aplicarea in viaţă a acestui pro­gram va însemna un hotărîtor pas înainte pe calea făuririi unor crea­ţii durabile, pătrunse de spirit uma­­nist-revoluţionar. Nicolae DRAGOŞ redactor-şef al revistei „Luceafărul" fapt este că ele nici nu prea există. Iar ca să existe, este nevoie, după părerea mea, nu numai de bunăvoin­ţă, ci şi de un cadru organizat. Iată de ce propun ca, în Program, la ca­pitolul V, paragraful 7, acolo unde se vorbeşte despre cercuri şi cenacluri de creaţie, să se facă o precizare anume in privinţa cercurilor de dra­maturgie, acestea avind o importanţă deosebită nu numai pentru activita­tea literară, ci şi pentru cea teatrală. Savel PATULEANU controlor C.T.C., actor amator, „Electroputere" Craiova Sarcini deosebite — cu amănunţi­me expuse — stau în faţa creaţiei teatrale, cinematografice şi de tele­viziune, atît în momentul de faţă, cit şi in perspectiva anilor următori. Ca instituţie chemată să pregătească la un nivel superior viitorii slujitori ai scenei şi ecranului. Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Ca­­ragiale“ îşi propune însuşirea rapidă şi aplicarea din primele zile ale nou­lui an universitar a tuturor măsurilor preconizate. Sunt revăzute, astfel, pla­nurile de învăţămint, programele a­­nalitice, întreaga structură a invăţă­­mintului de teatru şi film in scopul integrării sale organice, fireşti si reale cu cercetarea şi producţia. Premise în această direcţie există. De acum citeva luni dispunem, în afara Studioului de teatru, care func­ţionează de mai mulţi ani, de un nou studiou de producţie al mijloacelor audiovizuale, cu un plan anual. In aceste unităţi de producţie, stu­denţii şi cadrele didactice realizează scenariile, regia, imaginea si inter­pretarea diferitelor forme de specta­col, asigurind prin aceasta atît însu­şirea bazelor profesiunii respective, cit şi producerea unor bunuri artis­Referindu-mă la principala preve­dere cuprinsă in primul capitol din program — adică la crearea consi­liilor de educaţie politică şi cultu­ră socialistă — după discuţiile avută cu colegii de muncă mi-aş îngădui să fac următoarea sugestie : avind in vedere implicaţiile largi educative şi formative, răspunderile pe care le vor avea consiliile de educaţie politică şi cultură socia­listă, ar fi bine să se precizeze şi sistemul de pregătire şi perfecţio­nare a cadrelor ce-şi vor desfăşura activitatea în aceste organisme. In spiritul indicaţiilor date de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, credem, totodată, că noile organisme ar avea mult de ciştigat dacă din compo­nenta lor — fără a fi rigidă — ar face parte muncitori fruntaşi din intreprinderi părinţi care au cres­cut in mod exemplar un mare nu­măr de copii, oameni cu o bogată experienţă în muncă şi viaţă, cu o conduită ireproşabilă, cu o mare au­toritate morală în rindul colectivi­tăţii. Avind, de asemenea, in vede­tice de largă utilitate publică. Inten­ţionăm ca, încă din anul universitar 1976—1977, studenţii anilor IV de la specializările regie şi imagine de film şi televiziune să-şi autofinanţeze stu­diile susţinînd examenele cu aseme­nea lucrări. Aş dori să fac propunerea concre­tă ca studenţii institutelor de artă să susţină săptămînal la televiziune o emisiune de o oră realizată in în­tregime de ei, în cadrul căreia să pre­zinte spectacole, recitaluri, opere spe­cifice activităţii lor. Fără îndoială, caracterul măsurilor cuprinse in program ne stimulează să găsim căile cele mai potrivite de aplicare a lor în scopul, aşa cum se arată în program, „orientării şi pre­gătirii adecvate a viitorilor creatori şi interpreţi de artă". Prof. univ. Mircea DRAGAN rectorul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale" Bucureşti de experienţa sectorului nostru în domeniul muncii politice de masă, de a organiza şi desfăşura sub conducerea secţiei de propa­gandă a comitetului judeţean de partid un şir de activităţi comune politice, cultural-educative şi de răspindire a cunoştinţelor ştiinţifice împreună cu consiliul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, consi­der că ar fi oportun ca, in viitor, nu­mărul acestor acţiuni colective com­plexe să sporească, spre a se elimina paralelismele şi a creşte eficienţa lor. Pentru ca manifestările educative ce vor fi organizate în cadrul acti­vităţii organizaţiei „Şoimii patriei" să fie rit mai atractive, educative şi interesante, avind în vedere vîr­­sta membrilor săi, am sugera ideea pregătirii unor seriale de cărţi ilus­trate şi filme cu conţinut patriotic, care găsesc întotdeauna un larg ecou in mintea şi inima celor mici. Gheorghe MOIŞ activist al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. - Spicuiri din propunerile primite la redacţie Prof. Mihai Hopulele, Liceul „B. P. Hasdeu“ — Buzău : In vede­rea îmbunătăţirii calitative a conţi­nutului de idei al programelor şi al manualelor şcolare. Ministerul Edu­caţiei şi Invăţămîntului să statorni­cească, în practica sa, larga consul­tare a cadrelor didactice de diferite specialităţi, care lucrează nemijlocit la catedră, prin anchete, sondaje, chestionare tematice, in vederea dis­cutării planurilor tematice ale ma­nualelor ce urmează a se revizui sau edita în anii următori. Prof. Paul Alb. Păunescu, locţii­tor al secretarului Comitetului oră­şenesc Urlaţi al P.C.R., directorul casei de cultură : Propun să se a­­plice principiul dotării cadrelor si in domeniul muncii cultural-educa­tive şi artistice de masă ; de ase­menea, propun să se organizeze se­mestrial schimburi de experienţă şi consfătuiri, la nivel judeţean, sub egida consiliului judeţean al F.U.S., cu participarea directorilor caselor de cultură, căminelor culturale, bi­bliotecilor, muzeelor, a reprezentan­ţilor organizaţiilor de masă şi ob­şteşti (U.T.C., sindicat, femei, pio­nieri, „Şoimii patriei“, Crucea Roşie, Lupta pentru Pace, asociaţii sporti­ve ş.a.). Emil Mateiaş — Oţelul Roşu: Cred că dezvoltarea, sub toate aspec­tele, a cineamatorismului trebuie le­gată în etapa actuală de înfiinţarea unei Asociaţii naţionale a cineama­­torilor, care să cuprindă întreaga mişcare de cineamatori din ţara noastră. Edificarea unui om nou angajează din plin creaţia artistică Ca şi în practică învăţămîntul artistic — mai strîns legat de viaţă Consiliile de educaţie politică şi cultură socialistă — organizate temeinic

Next