Scînteia, octombrie 1976 (Anul 45, nr. 10611-10637)
1976-10-01 / nr. 10611
PAGINA 2 LA CHEMAREA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Să facem alături de bună calitate, să insămințăm culturile de toamnă în perioada optimă Pretutindeni să se asigure respectarea strictă a regulilor agrotehnice, buna organizare a muncii, lucrul in două schimburi prelungite, folosirea la maximum a utilajelor Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a stabilit în şedinţa din 29 septembrie un ansamblu de măsuri menite să ducă la mai buna organizare şi intensificarea lucrărilor agricole. Răspunzînd apelului Comitetului Politic Executiv, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, toţi oamenii muncii din agricultură trebuie să ia toate măsurile care se impun pentru stringerea rapidă şi fără pierderi a întregii recolte şi îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, pentru realizarea arăturilor de bună calitate şi însămînţarea culturilor de toamnă în perioada optimă. Dintre lucrările — toate de maximă importanţă — care trebuie efectuate în această perioadă se detaşează prin caracterul de urgenţă pregătirea terenului şi însăminţarea culturilor de toamnă. Este cunoscut, aceste lucrări trebuie să fie realizate intr-un timp calendaristic scurt si la un înalt nivel agrotehnic. Cu atît mai mult se cere acest lucru, cu cit condiţiile din această toamnă — umiditate suficientă in sol — permit efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Pentru aceasta este imperios necesar ca programul culturii griului, întocmit din timp în fiecare unitate agricolă, să fie respectat cu strictețe, în mod deosebit sub aspectul amplasării acestei culturi. In acest scop, așa cum a hotărît Comitetul Politic Executiv, este necesar ca in toate întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole să se stabilească programe pentru eliberarea rapidă, cu prioritate, a terenurilor unde urmează să se realizeze arăturile şi însămînţarea griului. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Academia de ştiinţe agricole şi silvice, prin staţiunile de cercetări teritoriale, trebuie să stabilească norme cu privire la adîncimea minimă şi calitatea arăturilor, asigurind pretutindeni recepţionarea arăturilor înainte de a fi însămînţate. Ceea ce trebuie să stea permanent in atenţia mecanizatorilor şi specialiştilor din unităţile agricole este grija pentru efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Nici o clipă nu trebuie uitat faptul că însămînţarea este lucrarea care pune in valoare toate pregătirile făcute pină acum pentru producţia de cereale a anului viitor. Este, deci, obligatoriu ca semănatul să se facă sub directa supraveghere a specialiştilor, datori să urmărească respectarea cu stricteţe a normelor agrotehnice stabilite. Concomitent cu buna desfăşurare a însămînţărilor, potrivit măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. o atenţie deosebită trebuie să se acorde stringerii, transportării şi depozitării in cele mai bune condiţii a roadelor toamnei, pentru ca nimic din recolta acestui an să nu se piardă. Pornind de la faptul că de producţia agricolă răspunde întreaga obşte a satului, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze în spiritul legii pentru mobilizarea la muncile agricole a tuturor cetăţenilor de la sate, inclusiv a cadrelor de conducere şi a celorlalţi angajaţi din comună, pentru cuprinderea lor în brigăzile şi echipele unităţilor agricole. Comandamentele locale, îndrumate şi sprijinite de către organizaţiile de partid, trebuie să acţioneze ferm pentru buna organizare a muncii in unităţile agricole, să asigure lucrul în două schimburi sau în schimburi prelungite, să stabilească programe de lucru pentru fiecare cultură, orare de muncă şi sarcini zilnice obligatorii pentru toate formaţiunile de lucru, să urmărească întărirea răspunderii, a spiritului de echipă, de ordine şi disciplină în îndeplinirea sarcinilor stabilite, astfel ca întreaga activitate să se desfăşoare la fel ca în industrie. Să facem totul pentru a realiza in mod exemplar toate lucrările din sezonul de toamnă, pentru buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, precum şi materiile prime necesare industriei, pentru pregătirea temeinică a recoltei anului viitor . Semănatul griului in judeţul TULCEA trebuie să se încheie cel mai tirziu pe data de 10 octombrie. Mai mult, din cele 69 000 hectare, cite sunt prevăzute să se cultive cu griu, peste 60 la sută vor fi ocupate cu soiuri timpurii pentru care ultimul termen este de fapt 6 octombrie. Pină acum au fost însămînţate 30 la sută din suprafeţele prevăzute, însoţiţi de tovarăşul Augustin Todea, directorul direcţiei agricole, am parcurs un itinerar in care am putut vedea la lucru mecanizatori, cooperatori şi specialişti din aproape 20 de unităţi agricole. La Beştepe, intr-o sală de aproape 180 de hectare lucrau 8 semănători, 9 grape cu discuri echipate cu nivelatoare. De la inginerul-şef al cooperativei, Gelu Moraru, aflăm că numai cu cinci zile în urmă pe această solă lucrau echipele de udători. Pămintul lucrat grădinăreşte, săminţa de foarte bună calitate încorporată sint alte argumente care dau certitudinea unor recolte sporite,,de. griu in vara viitoare. Pe directorul .LA.S.— „Sâri.itasuf. Vasile Costea, î-am irftlinit pe una din solele cu griu de la ferma Colina. Unitatea, fruntașă in întrecerea socialistă cu celelalte întreprinderi agricole similare din judeţ, cunoaşte în aceste zile un freamăt neobişnuit. In întrecerea între ferme sau între mecanizatorii aceleiaşi ferme se disting, prin rezultatele obţinute, Nicolae Adam, Vasile Mihalache, Petre şi Tănase Luca, Anton Chiran ş.a. Cu deosebită pregnanţă se evidenţiază în aceste zile rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid de la sate. Prin munca plină de dăruire, prin exemplul personal, comuniştii acţionează cu toată hotărîrea pentru respectarea programelor zilnice stabilite, pentru instaurarea spiritului de ordine şi disciplină la fiecare loc de muncă. I-am intilnit la semănat, la pregătitul terenului sau al seminţei, la efectuarea udărilor. Intre fruntaşii mecanizatorilor şi cooperatorilor din Mahmudia, de o deosebită preţuire se bucură comuniştii Ion Casian, Dănilă Doicescu, Petre Dobre, Dumitru Anghel şi Ion Răduş. In lumina sarcinilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., este necesar ca organizaţiile de partid de la sate, comandamentele comunale să acţioneze cu perseverenţă pentru grăbirea însăminţărilor în fiecare unitate agricolă, în această ordine de idei, deosebit de importantă este asigurarea funcţionării neîntrerupte a tractoarelor şi semănătorilor prin organizarea muncii în schimburi prelungite şi in două schimburi acolo unde cerinţele orppuji. jt. 00 Iosif Pop « In judeţul CLUJ, ritmul semănatului poate fi considerat corespunzător in cele mai multe unităţi. Pină in seara zilei de 28 septembrie a.c. au fost semănate 28 308 hectare, adică 44 la sută din suprafaţa prevăzută. Pină la 1 octombrie se va realiza cel puţin jumătate din suprafaţa planificată cu griu, aşa cum s-a stabilit prin programele de măsuri. Lucrările sunt mai avansate în unităţile din raza consiliilor intercooperatiste Bobilna, Huedin, Girbău, Căşei, Dej ş.a., care au insămînţat între 40—50 la sută din suprafaţa planificată. La C.A.P. din Suatu se insămînţaseră 400 ha din 865 ha, din care 245 ha cu griu. Pe aproape întreaga suprafaţă săminţa a fost pusă intr-un pat germinativ bine pregătit. La C.A.P. Cămăraş se semămase mai bine de jumătate din suprafaţa de 630 ha destinată culturii griului. Tovarăşul Iancu Mocianu, primarul comunei, ne-a spus că nici un metru pătrat nu s-a semănat fără asistenţă tehnică. Aceleaşi constatări aveam să le facem la toate unităţile din raza consiliilor intercooperatiste Mociu. Căianu, Iclod ş.a. Trecind in conitro! pe la C.A.P. Lujerdiu. tov. ing. Alexandru Galoş, din partea comandamentului judeţean, a oprit din lucru o semănătoare care aveau patine înfundate şi tuburile ieşite, aşa că săminţa răminea la suprafaţă. Lucrarea se executa fără asistenţă tehnică. Sunt chemaţi de îndată la faţa locului specialului şi conducerea unităţii. La C.A.P. Turea este controlată calitatea lucrărilor pe toate tarlalele insămînţate sau in curs. Li s-ar fi acordat calificativul de foarte bine, tinînd seama de condiţiile de sol , dacă nu am fi dat peste semănătoarea condusă de mecanizatorul Nicolae Derjinski, care lucra cu o parte din tuburi ieşite din patinele înfundate, griul răminind la suprafaţă. Ceea ce surprinde este faptul că, deşi prezenţi, inginerul-şef Schirkanger Mihail şi preşedintele Ioan László, in loc, să urmărească mersul lucrărilor pe tarla, stăteau la taifas pe marginea ei. Reprezentantul direcţiei agricole judeţene a sistat lucrarea, indicînd repararea pe loc a semănătorii, grăpatul şi tăvălugitul acestei parcele. De aici necesitatea ca specialiştii şi conducerea fiecărei unităţi să dovedească mai multă răspundere pentru calitatea lucrărilor, să nu admită nici o abatere de la regulile organizatorice. Alexandru MUREŞAN corespondentul „Scinteii" Diverselor apeluri telefonice care-l căutau, începind de la ora 7 dimineaţa, pe unul dintre secretarii Comitetului judeţean de partid Cluj, ofiţerul de serviciu le-a dat acelaşi răspuns scurt : „Da. A venit“. Numai după citeva minute de la această confirmare, in anticamera activistului de partid căutat au şi sosit 7—8 persoane. După ce au plecat primii , au venit alţii. Un du-tevino continuu. Şi dacă ar fi rămas la sediu, mai mult ca sigur, pină seara ar fi avut un program încărcat de lucru. ...Intr-unul din momentele de răgaz, l-am invitat, cu o întrebare, pe secretarul comitetului judeţean să explice cum a reuşit in dimineaţa aceea, care se anunţa aglomerată cu treburi, să se „rupă“ totuşi de birou ? „Munca in birou are fără îndoială rostul ei ; mai sunt şi... activităţi — din păcate, uneori, prea multe — care-1 reţin pe om la birou. Dar nu pot să cred că cineva se închide între patru pereţi ca să poată privi pe geam cum ruginesc frunzele, toamna...“ — Ce vă doriţi cel mai mult pentru ziua de muncă de azi ? — Ceea ce ne dorim cu toţii, de fiecare dată cînd plecăm pe teren , să cuprindem cit mai multe puncte de lucru, iar la întoarcere să avem satisfacţia de a fi rezolvat cit mai bine problemele întilnite , mai ales pe cele mai grele. Şi în timp ce urca în Apuseni, pe şoseaua ce se ţinea de braţ cu Someşul Cald, a început de fapt ziua de muncă înscrisă in programul săptămânal al tovarăşului Mihai Marina, secretar cu problemele muncii organizatorice la Comitetul judeţean de partid Cluj, ziua de teren la unul din cele mai importante obiective de investiţii ale judeţului — şantierele centralei hidroelectrice Mărişelu. ★ — Unde doriţi să vă prezentăm, după grafic, situaţia la zi a lucrărilor ? — întreabă directorul grupului de şantiere Someş, ing. Mircea Hartea. In biroul meu, in sala da şedinţe ?... — In oricare birou, dar mai ales la faţa locului, acolo unde aveţi punctele de lucru nevralgice. Cu graficul lucrărilor in faţă începe examinarea punct cu punct a stadiilor de execuţie, a măsurilor ce se impun, de la caz la caz, pentru înscrierea în termene, devansarea unora dintre ele sau recuperarea răpunerilor in urmă. Două date revin mereu în discuţie : acelea privitoare la începerea acumulării apei în lac şi la punerea în funcţiune a primului grup din cadrul centralei hidroenergetice Mărişelu. Se iau in calcul zilele pentru care a fost anuntată sosirea unor utilaje importante, asigurarea cu forţă de muncă si redistribuirea acesteia in raport de urgenta lucrărilor, se stabilesc termene intermediare, strînse, dar realiste. Se discută despre lucrările de la barajul de anrocamente, despre infiltraţiile de apă din versanţi, despre pintenul barajului ; sunt evaluate stadiile lucrărilor din centrala subterană, de la aducţiunea principală ş.a. Sunt trecute în revistă toate poziţiile — zeci şi zeci — din graficul de lucrări. Despre unele dintre ele se răspunde telegrafic : „Nu sunt probleme“. Asupra altora se insistă. „Pentru si mai multă siguranţă, in galeria de deviere a apărut o soluţie nouă, de ultimă oră, a proiectantului , spune directorul. Complexitatea şi gradul de dificultate ale acestei lucrări sunt extrem de ridicate. Dacă nu intervenim prompt scăpăm termenele“. „Să ajungem neapărat la acest loc de muncă“ , propune tovarăşul Marina. Intre timp însă, gazdele supun atenţiei activistului de partid un şir de probleme din cele mai diverse, îi cer sprijin în soluţionarea unora dintre ele. Pentru o parte se găsesc soluţii pe loc, pentru altele, cel ce şi le notează işi propune termen de rezolvare. „Pină in ziua... vă dau răspunsul“. De citeva ori cere să i se facă legătura telefonică cu direcţia judeţeană P.T.T.R., cu banca de investiţii şi cu interlocutorii căutaţi stabileşte cine şi cînd va veni pe şantier pentru a rezolva la faţa locului problemele ivite. ...Intr-o uriaşă cavernă săpată in inima muntelui se lucrează în diferite stadii pe locurile unde vor fi amplasate cele trei grupuri ale centralei. Inginerul Marius Mălai, din partea beneficiarului, si cîtiva mentori care lucrează la primul grup susţin că lucrările de montaj se desfăşoară un ritm de ceasornic. Şi aduc argumente : la Leşu, montorii au făcut — fără exagerare — minuni. Intr-o lună şi jumătate au terminat o lucrare pentru care, iniţial, s-a apreciat că va fi nevoie de o jumătate de an. Ritmul este bun, iar oamenii, ambiţioşi, fac tot ceea ce este omeneşte posibil pentru ca prin eforturi susţinute şi o perfectă organizare a muncii să-şi confirme şi aici buna lor reputaţie. „Garantăm sută la sută pentru termene — spune unul din montori. Trustul energomontal a recepţionat apelul organelor locale de a contribui substanţial la recuperarea întirzierilor provocate de unii furnizori de utilaje. Chiar zilele trecute, cînd a fost aici tovarăşul Militescu, directorul trustului, au fost stabilite toate măsurile pentru ca, aşa cum ne îndemna dînsul, să ţinem strins in mină termenele“. Activistul de partid se bucură pentru asemenea vesti, ii felicită pe montori, le mulţumeşte. Se grăbeşte însă să ajungă în susul Someşului, la baraj, unde fusese informat că sunt probleme. Pe drum nu pierde nici o ocazie de a se interesa de la cei pe care-i întîlneşte despre cite şi mai cite aspecte ale vieţii şi muncii oamenilor de aici. Pe instructorul comitetului judeţean, Teodor Timbuş, de fapt organizator de partid pe şantier, îl întreabă şi despre aprovizionarea cu alimente a magazinelor. „Bună, poate chiar mai bună decit la Cluj“ , răspunde acesta. „Dar formaţii artistice urcă pină la constructori ?“. „Vin, prezintă săptăminal programe“. In altă carte, clarifică împreună cu Ioan Mîrzan, secretarul comitetului de partid al grupului de şantiere, unele aspecte legate de structura organizaţiilor de partid, de raporturile de conlucrare ce trebuie statornicite cu organele locale din judeţele Bihor, Bistriţa, Alba , unde grupul are dispersate mai multe şantiere. Sunt invocate apoi unele greutăţi in organizarea activităţii comisiilor pe probleme ale comitetului de partid, generate de dispersarea oamenilor. Si ele îşi capătă rezolvarea pe loc. Se recomandă, pornindu-se tocmai de la specificul activităţii, constituirea in cadrul comisiilor a unor colective restrînse, cu atribuţii clar definite pe locuri de muncă, precizarea în planurile de muncă ale comisiilor a sarcinilor individuale ce se încredințează membrilor acestora. „Accentul să fie pus pe munca și răspunderea concretă a fiecăruia fi nu neapărat pe organizarea dentilniri care din cauza răspundirii oamenilor costă mult timp“. ...La barajul Fintinele, ritmul lucrărilor de la suprafaţă se cere accelerat. Pe pieptul uriaşului trup construit din anrocamente se toarnă masca de beton, împreună cu directorul grupului, cu inginerul Valeriu Pădureanu, şeful lotului baraj, cu maistrul principal Constantin Carnea, secretarul comitetului de partid de la baraj, şi Ioan Condurache, destoinic şef de brigadă de dulgheri, se stabilesc termene intermediare, măsuri ferme pentru impulsionarea ritmului lucrărilor. „Problema problemelor este«ascunsă» în galeria de deviere. Soluţia nouă a proiectantului, necesară, complică mult lucrurile“ , susţin gazdele. Dificultăţile se văd cel mai bine la faţa locului. Intr-o galerie cu o secţiune de 3,80 metri, deci intr-un spaţiu restrâns, deasupra unui vijelios şuvoi de apă, intr-un curent de aer puternic se cer executate lucrări de reprofilare-perforare, puşcare, evacuarea sterilului dislocat, confecţionarea cofrajului, betonarea, blindarea pereţilor galeriei. Efectuarea lucrării — era limpede — cere măiestrie profesională, organizare perfectă a muncii, măsuri excepţionale de securitate a muncii, curaj, eforturi deosebite. — Cui v-aţi gindit să-i încredinţaţi lucrarea ? — se interesează secretarul comitetului judeţean. — Problema a survenit în ultim oră — se răspunde. Ne gindim chia acum că cine va conduce lucrările , aici trebuie să fie neapărat un ero Şi cum noi ii avem pe Tudor Miraru. Erou al Muncii Socialiste, trebuie să vorbim cu el, cu ortacii să-i detaşăm aici, să i-o incredinţăm lui. Din aspectele consemnata , înainte şi din multe altele, pe cat spaţiul tipografic nu le mai primeşti am reconstituit ziua de muncă, ci pe teren, a unuia dintre activiştii de partid aflaţi în aceste zile pe şantierele de investiţii, în întreprinderi, pe ogoare , şi din ceea ce am văzut, fără s-o spună, am remarcat că In timp ce lucrează cu oamenii este obsedat tot timpul de gîndul de a-i deprinde cu spiritul partinic de exigenţă şi responsabilitate, că pentru el prezenţa şi activitatea în mijlocul oamenilor nu sunt un scop în sine, ci o metodă de a-i angaja pe toţi la soluţionarea sarcinilor, astfel ca ziua lui de muncă să se resimtă în activitatea colectivelor, să lase urme durabile. Cîntărind rodul zilei de pe teren, am înţeles şi mai bine de ce conducerea partidului cere cu stăruinţă activiştilor să se afle mereu în mijlocul oamenilor, să ajute nemijlocit, la faţa locului, in unităţile de bază ale producţiei la soluţionarea concretă a problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste. Constantin MORARU Relatări din judeţele Tulcea şi Cluj A FI ACTIVIST pe şantier, printre constructori... La C.A.P. Calugareni se execută arături pentru Inseminterile de toamnă Foto : N. Buică SCINT El A -vineri 1 octombrie 1976 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: PROGRAMUL DE MĂSURI pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative La punctele de documentare politico-ideologică întreprinderea ,,1 Mai“ din Ploieşti dispune de un punct de documentare politico-ideologică bine dotat, în cadrul căruia au fost organizate până acum numeroase acţiuni menite să ajute la mai buna pregătire politică a angajaţilor noştri. Pentru o şi mai bună funcţionare în viitor a acestui punct — şi altor asemenea puncte de documentare — consider că ar fi utilă prevederea ca acestea să fie conduse de către un responsabil (mă refer la cele care funcţionează în marile uzine cu mii de muncitori). Reglementarea remunerării acestui responsabil se poate faceprin statul de funcţii al comitetului sindicatului. De asemenea, este necesar să se specifice care anume sunt fondurile pentru dotarea acestui punct de documentare şi mai ales cine finanţează : întreprinderea sau sindicatul. Programul de măsuri, supus dezbaterii publice, dă certitudinea că, prin înfăptuirea în mod revoluţionar a obiectivelor propuse, se va afirma în viaţa patriei un om nou, cu o înaltă conştiinţă profesională şi un vast orizont de cultură şi cunoaştere. Desigur, în spaţiul fiecărei prevederi există loc pentru Iniţiative responsabile, pentru o activitate organizatorică ireproşabilă. Mă gîndesc că, mai ales in cunoaşterea realităţii, a vieţii şi muncii creatoare a oamenilor, cu deosebire de către scriitorul tinăr, se pot întreprinde acţiuni concrete cum ar fi prezenţa unor scriitori tineri pe marile şantiere, angajarea lor pentru o perioadă mai îndelungată de timp ca activişti culturali sau in alte munci, in aşa fel incit cunoaşterea realităţii să se producă nemijlocit, toate acestea avind neîndoios ecou în realizarea unor lucrări de autentică valoare şi realism. In ceea ce priveşte patronarea şi îndrumarea activităţii cercurilor şi ce-In altă ordine de idei, m-aş referi la informările politice făcute in cadrul adunărilor generale de partid. Ştim că mijloacele de informare de masă — presa, radioul, televiziunea — asigură la ora actuală o cunoaştere imediată a evenimentelor pe plan intern şi internaţional. De aceea, propun ca informările din adunările generale să nu aibă caracterul unor sumare prezentări ale situaţiei interne sau internaţionale, ci să se realizeze prin întrebări şi răspunsuri, prin dezbateri pe marginea materialelor si comentariilor publicate, alegîndu-se evenimentele cele mai importante. Mihai BOBOCEA locţiitor al secretarului comitetului de partid de la întreprinderea „1 Mai'' din Ploieşti nudurilor literare din intreprinderi, şcoli, de la sate, va trebui să se aibă in vedere ca aceasta să se realizeze prin participarea unor scriitori de reală valoare, cu o recunoscută pregătire culturală şi ideologică, animaţi de înalte principii etice, in aceeaşi direcţie, avind în vedere faptul că cenaclurile şi cercurile literare îşi desfăşoară activitatea sub patronajul unor instituţii diferite, cred că ar fi util să se instituie pe lingă Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste o comisie de îndrumare a cenaclurilor literare, cu un nucleu restrîns de angajaţi şi o importantă participare obştească. Această comisie ar avea darul să coordoneze, printr-o mai bună cunoaştere, activitatea generală a cercurilor şi cenaclurilor literare, care nu o dată, pină în prezent, a avut un caracter întîmplător, inspirat mai ales de iniţiative spontane decit de o reală conştiinţă a perspectivei. In acelaşi scop, revista „Luceafărul" ar putea să acorde un spaţiu mai întins atit îndrumării şi pregătirii culturalartistice a membrilor cenaclurilor, cit şi promovării celor mai bune lucrări. Consemnind ca pozitiv faptul că, in spiritul orientărilor cuprinse în Programul partidului, activitatea revistelor de cultură s-a îmbogăţit, ele pledînd mai energic pentru o artă militantă, revoluţionară, dar că trebuie acţionat in continuare cu mai multă fermitate pentru îmbunătăţirea substanţială a acestora, pentru o profilare adecvată în ansamblul presei de partid, se impun o mai atentă evaluare a cadrelor din acest sector, iniţierea unor măsuri concrete pentru pregătirea politico-ideologică a redactorilor din presa de cultură, pentru creşterea răspunderii lor faţă de misiunea ce le revine, în colegiile de redacţie ale revistelor de cultură — colegii a căror activitate se cere îmbunătăţită, în sensul creşterii răspunderii acestora pentru programul de lucru şi respectarea profilului publicaţiilor — să fie incluşi activişti culturali, cadre din domeniul muncii educative, reprezentanţi ai unor organizaţii obşteşti, în funcţie de profilul publicaţiilor respective. De aproape trei decenii, ca actor amator, am avut prilejul să joc, cu formaţia întreprinderii, o gamă foarte mare de roluri. Dar personaje care să se asemene cu oameni din uzina noastră am intilnit foarte rar. In trei decenii, lucrind în producţie şi activind „pe linie cultural-artistică“, am văzut, am trăit o eroică dezvoltare a uzinei, a oamenilor, a condiţiilor — şi totuşi rar am avut prilejul să aducem pe scenă asemenea realităţi, asemenea oameni, desprinşi chiar din colectivul nostru. Desigur, nici noi n-am căutat foarte insistent asemenea piese, dar Prin Programul de măsuri s-a oferit întregii noastre societăţi un document necesar, de o mare importantă practică. Apreciind ca deosebit de important pentru emulaţia vieţii culturale Festivalul naţional „Ciitare României“, aş dori să insist asupra necesităţii luării celor mai corespunzătoare măsuri pentru ca fazele iniţiale ale acestui festival să nu plătească tribut unor atitudini superficiale, formale, întrucît înţeleg că scopul acestuia nu este doar de a evidenţia, în final, existenţa unor talente reale, ci şi de a contribui, in toate fazele sale, la implicarea în iniţierea şi receptarea actului de cultură a unor categorii largi de oameni ai muncii. Consider, de aceea, că asupra propunerii ca primul festival să înceapă în luna octombrie ar mai trebui meditat, în aşa fel incit faza pregătitoare (privind atît concepţia asupra conţinutului acestui festival, cit şi organizarea şi desfăşurarea lui) să fie ferită de orice manifestări de formalism. Aplicarea in viaţă a acestui program va însemna un hotărîtor pas înainte pe calea făuririi unor creaţii durabile, pătrunse de spirit umanist-revoluţionar. Nicolae DRAGOŞ redactor-şef al revistei „Luceafărul" fapt este că ele nici nu prea există. Iar ca să existe, este nevoie, după părerea mea, nu numai de bunăvoinţă, ci şi de un cadru organizat. Iată de ce propun ca, în Program, la capitolul V, paragraful 7, acolo unde se vorbeşte despre cercuri şi cenacluri de creaţie, să se facă o precizare anume in privinţa cercurilor de dramaturgie, acestea avind o importanţă deosebită nu numai pentru activitatea literară, ci şi pentru cea teatrală. Savel PATULEANU controlor C.T.C., actor amator, „Electroputere" Craiova Sarcini deosebite — cu amănunţime expuse — stau în faţa creaţiei teatrale, cinematografice şi de televiziune, atît în momentul de faţă, cit şi in perspectiva anilor următori. Ca instituţie chemată să pregătească la un nivel superior viitorii slujitori ai scenei şi ecranului. Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ îşi propune însuşirea rapidă şi aplicarea din primele zile ale noului an universitar a tuturor măsurilor preconizate. Sunt revăzute, astfel, planurile de învăţămint, programele analitice, întreaga structură a invăţămintului de teatru şi film in scopul integrării sale organice, fireşti si reale cu cercetarea şi producţia. Premise în această direcţie există. De acum citeva luni dispunem, în afara Studioului de teatru, care funcţionează de mai mulţi ani, de un nou studiou de producţie al mijloacelor audiovizuale, cu un plan anual. In aceste unităţi de producţie, studenţii şi cadrele didactice realizează scenariile, regia, imaginea si interpretarea diferitelor forme de spectacol, asigurind prin aceasta atît însuşirea bazelor profesiunii respective, cit şi producerea unor bunuri artisReferindu-mă la principala prevedere cuprinsă in primul capitol din program — adică la crearea consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă — după discuţiile avută cu colegii de muncă mi-aş îngădui să fac următoarea sugestie : avind in vedere implicaţiile largi educative şi formative, răspunderile pe care le vor avea consiliile de educaţie politică şi cultură socialistă, ar fi bine să se precizeze şi sistemul de pregătire şi perfecţionare a cadrelor ce-şi vor desfăşura activitatea în aceste organisme. In spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, credem, totodată, că noile organisme ar avea mult de ciştigat dacă din componenta lor — fără a fi rigidă — ar face parte muncitori fruntaşi din intreprinderi părinţi care au crescut in mod exemplar un mare număr de copii, oameni cu o bogată experienţă în muncă şi viaţă, cu o conduită ireproşabilă, cu o mare autoritate morală în rindul colectivităţii. Avind, de asemenea, in vedetice de largă utilitate publică. Intenţionăm ca, încă din anul universitar 1976—1977, studenţii anilor IV de la specializările regie şi imagine de film şi televiziune să-şi autofinanţeze studiile susţinînd examenele cu asemenea lucrări. Aş dori să fac propunerea concretă ca studenţii institutelor de artă să susţină săptămînal la televiziune o emisiune de o oră realizată in întregime de ei, în cadrul căreia să prezinte spectacole, recitaluri, opere specifice activităţii lor. Fără îndoială, caracterul măsurilor cuprinse in program ne stimulează să găsim căile cele mai potrivite de aplicare a lor în scopul, aşa cum se arată în program, „orientării şi pregătirii adecvate a viitorilor creatori şi interpreţi de artă". Prof. univ. Mircea DRAGAN rectorul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale" Bucureşti de experienţa sectorului nostru în domeniul muncii politice de masă, de a organiza şi desfăşura sub conducerea secţiei de propagandă a comitetului judeţean de partid un şir de activităţi comune politice, cultural-educative şi de răspindire a cunoştinţelor ştiinţifice împreună cu consiliul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, consider că ar fi oportun ca, in viitor, numărul acestor acţiuni colective complexe să sporească, spre a se elimina paralelismele şi a creşte eficienţa lor. Pentru ca manifestările educative ce vor fi organizate în cadrul activităţii organizaţiei „Şoimii patriei" să fie rit mai atractive, educative şi interesante, avind în vedere vîrsta membrilor săi, am sugera ideea pregătirii unor seriale de cărţi ilustrate şi filme cu conţinut patriotic, care găsesc întotdeauna un larg ecou in mintea şi inima celor mici. Gheorghe MOIŞ activist al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. - Spicuiri din propunerile primite la redacţie Prof. Mihai Hopulele, Liceul „B. P. Hasdeu“ — Buzău : In vederea îmbunătăţirii calitative a conţinutului de idei al programelor şi al manualelor şcolare. Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului să statornicească, în practica sa, larga consultare a cadrelor didactice de diferite specialităţi, care lucrează nemijlocit la catedră, prin anchete, sondaje, chestionare tematice, in vederea discutării planurilor tematice ale manualelor ce urmează a se revizui sau edita în anii următori. Prof. Paul Alb. Păunescu, locţiitor al secretarului Comitetului orăşenesc Urlaţi al P.C.R., directorul casei de cultură : Propun să se aplice principiul dotării cadrelor si in domeniul muncii cultural-educative şi artistice de masă ; de asemenea, propun să se organizeze semestrial schimburi de experienţă şi consfătuiri, la nivel judeţean, sub egida consiliului judeţean al F.U.S., cu participarea directorilor caselor de cultură, căminelor culturale, bibliotecilor, muzeelor, a reprezentanţilor organizaţiilor de masă şi obşteşti (U.T.C., sindicat, femei, pionieri, „Şoimii patriei“, Crucea Roşie, Lupta pentru Pace, asociaţii sportive ş.a.). Emil Mateiaş — Oţelul Roşu: Cred că dezvoltarea, sub toate aspectele, a cineamatorismului trebuie legată în etapa actuală de înfiinţarea unei Asociaţii naţionale a cineamatorilor, care să cuprindă întreaga mişcare de cineamatori din ţara noastră. Edificarea unui om nou angajează din plin creaţia artistică Ca şi în practică învăţămîntul artistic — mai strîns legat de viaţă Consiliile de educaţie politică şi cultură socialistă — organizate temeinic