Scînteia, noiembrie 1976 (Anul 45, nr. 10638-10662)
1976-11-02 / nr. 10638
PAGINA 2 Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) care ritmică, o bună servire a populaţiei, să se dea dovadă de simţ al răspunderii în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au toţi cei ce lucrează în domeniul aprovizionării populaţiei şi desfacerii mărfurilor. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au hotărît ca Programul privind aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum în trimestrul IV 1976 şi semestrul I 1977 să fie supus spre dezbatere plenarei C.C. al partidului. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat raportul guvernului cu privire la modul în care ministerele au realizat obligaţiile ce le reveneau în perioada 1971—1975 în domeniul paletizării, pachetizării, conteinerizării şi transconteinerizării şi a adoptat un program special privind dezvoltarea acestor activităţi în perioada 1976—1980. Programul adoptat creează condiţii pentru modernizarea într-o măsură tot mai mare — în concordanţă cu tendinţele de pe plan mondial — a manipulării, depozitării şi transportului mărfurilor, care să asigure creşterea productivităţii muncii şi sporirea eficienţei tuturor categoriilor de transport. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat şi soluţionat probleme ale vieţii interne de partid, precum şi unele probleme ale activităţii statului în domeniul cercetării ştiinţifice, alimentaţiei publice şi relaţiilor externe. In continuarea şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat despre rezultatele vizitei oficiale în ţara noastră a Maiestăţilor Lor Baudouin, regele bel-gienilor, şi regina Fabiola. Comitetul Politic Executiv apreciază că această vizită marchează un moment semnificativ în dezvoltarea conlucrării fructuoase dintre România şi Belgia. Noua întîlnire dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Baudouin, desfăşurată sub semnul stimei reciproce şi prieteniei ce caracterizează dialogul la nivel înalt româno—belgian, înţelegerile convenite, documentele semnate cu prilejul vizitei deschid perspective favorabile colaborării bilaterale în folosul ambelor popoare, al prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi cooperării internaţionale. Raporturile româno-belgiene, întemeiate pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional, demonstrează în mod elocvent posibilităţile largi de cooperare între ţări cu orînduiri sociale diferite, atunci cînd ele îşi bazează relaţiile pe egalitate şi respect mutual şi sînt animate de dorinţa înţelegerii, de hotărîrea de a contribui la triumful nobilelor idealuri ale păcii şi progresului omenirii. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la rezultatele vizitei oficiale în România a Alteţelor Lor Regale marele duce Jean al Luxemburgului şi marea ducesă Josephine Charlotte. Vizita înalţilor oaspeţi din Luxemburg reflectă stadiul atins în dezvoltarea bunelor raporturi dintre ţările noastre, relaţii ce s-au amplificat în mod deosebit după vizita făcută de şeful statului român, în 1972, în Luxemburg. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie caracterul rodnic al convorbirilor pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu le-a avut cu marele duce Jean al Luxemburgului, cu preşedintele guvernului, ministru al afacerilor externe, Gaston Thorn. Comitetul Politic Executiv a apreciat pozitiv voinţa exprimată de cele două ţări de a extinde şi aprofunda relaţiile bilaterale, de a contribui la generalizarea principiilor noi în raporturile dintre state, bazate pe încredere, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta liber, potrivit aspiraţiilor sale. Comitetul Politic Executiv şi-a însuşit concluziile prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a stabilit ca ministerele şi instituţiile interesate să ia toate măsurile pentru aplicarea în viaţă a înţelegerilor convenite cu prilejul convorbirilor la nivel înalt româno—belgiene şi româno—luxemburgheze, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi colaborare cu aceste state. Recoltele fruntaşilor, prezentate la expoziţia de la Slatina, sînt apreciate ca excelente. Ele trebuie generalizate SCINT El A — marți 2 noiembrie 1976 SĂRBĂTORIREA „ZILEI RECOLTEI“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat duminică, 31 octombrie, la sărbătorirea „Zilei recoltei“ — în judeţul Olt — zi aşezată sub însemnele hărniciei şi rodniciei, zi înscrisă în calendarul sărbătorilor noastre semnificative. împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Manea Mânescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Ioniţă, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat, în această zi deosebită — ca in multe alte zile ale anului — în mijlocul celor ce muncesc pe ogoare, s-a intilnit cu reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat, cu ţărani cooperatori şi muncitori din I.A.S.uri, cu specialişti, analizind rezultatele obţinute, sarcinile complexe, calitativ superioare, ce revin agriculturii în cincinalul 1976—1980, căile şi modalităţile pentru realizarea lor exemplară, pentru creşterea necontenită a producţiei vegetale şi animale. Cei ce muncesc pe ogoarele patriei şi-au reafirmat, în această zi, dragostea şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, pentru sprijinul acordat, zi de zi, dezvoltării agriculturii, pentru tot ce s-a întreprins şi se întreprinde spre binele şi fericirea ţărănimii, a întregului nostru popor. Sosirea în judeţ are loc la Caracal, unde au venit în întîmpinare mii de locuitori. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşul Constantin Sandu, primsecretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Printr-un gest de caldă ospitalitate ,i ca un semn al bogăţiei anului agricol pe care îl sărbătorim, un bătrin localnic ii invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului să guste din ploştile cu vin, din pîinea plămădită din griul nu de mult cules. Fete, în pitoreşti costume naţionale, grupuri de pionieri oferă, la rîndul lor, buchete de flori. Mulţimea aclamă îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Este vizitată apoi întreprinderea de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, unitate modernă, unde sunt în curs de execuţie ample lucrări de perfecţionare tehnologică. Directorul I.S.C.I.P. Caracal, Constantin Munţiu, relatează că, prin aplicarea indicaţiilor date de secretarul general al partidului, toate halele întreprinderii au fost reamenajate şi modernizate, ceea ce a permis dublarea numărului de purcei obţinuţi pe acelaşi spaţiu construit şi creşterea acestora în condiţii optime pină la livrare. Este prezentat, totodată, programul de cooperare între I.S.C.I.P. Caracal şi un număr de 21 cooperative agricole din judeţ pentru a se putea creşte 240 000 porci anual. Apreciind programul prezentat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se asigure un grad de mecanizare a fermelor de tip gospodăresc ale cooperativelor agricole asemănător celui de la întreprinderea de stat. ..Să ţineţi seama de evoluţia forţei de muncă, să asiguraţi condiţii pentru a mări productivitatea muncii“ , subliniază secretarul general al partidului. Sunt abordate, în continuare, probleme concrete referitoare la optimizarea unor parametri tehnico-economici, la mărirea fermelor, pentru a putea să livreze fiecare minimum zece mii de porci anual. In fața panourilor care înfăţişează sugestiv rezultatele obţinute, cit şi perspectivele de dezvoltare pină in 1980, are loc un dialog cu specialişti şi cadre de conducere. Sesizind lipsa referirilor la unele elemente esenţiale ale procesului de producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra necesităţii de a se reduce consumul specific de furaje pe kilogramul de carne. Se recomandă, între altele, intensificarea studiilor pentru a se folosi eficient resursele de furaje existente în ţară. In acelaşi timp, sunt făcute recomandări cu privire la adoptarea soluţiilor tehnico-constructive care să permită reducerea investiţiei specifice, cit şi economisirea materialelor de construcţii la viitoarele obiective destinate zootehniei. Răspunzînd întrebărilor adresate, ministrul agriculturii şi industriei alimentare relevă preocupările specialiştilor şi proiectanţilor pentru a concepe cale de creştere a animalelor în care, prin sistemul constructiv, să se asigure microclimatul optim, un consum, mai redus de forţă de muncă şi de energie electrică. Apreciind experienţa dobîndită, secretarul general al partidului îndeamnă la o activitate mai rodnică, la reevaluarea posibilităţilor, pentru a se obţine rezultate superioare, bazate pe introducerea progresului tehnic, pe o eficienţă economică sporită, în toate fermele şi complexele zootehnice, în toată ţara. La cooperativa agricolă de producţie Dobrosloveni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost informat asupra măsurilor luate în vederea aplicării proiectelor de organizare a producţiei pe ferme specializate. In expoziţia de produse agricole a unităţii, secretarul general al partidului a cercetat cu atenţie calitatea recoltei obţinute în acest an, s-a interesat îndeaproape de soiurile şi hibrizii cultivaţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se manifeste o preocupare mai susţinută pentru folosirea unor seminţe de mare productivitate, utilizîndu-se cu maximă operativitate rezultatele cercetării ştiinţifice din staţiunile experimentale, a recomandat să se extindă experienţa valoroasă a unităţilor fruntaşe din ţară. Pe parcursul vizitării fermei zootehnice, remarcînd rezultatele obţinute, secretarul general al partidului a subliniat că există încă posibilităţi de sporire în continuare a producţiilor în sectorul zootehnic şi a indicat organizarea unor sectoare zootehnice specializate, folosindu-se astfel mai bine tradiţiile şi posibilităţile locale, experienţa dobîndită pînă în prezent. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice acţiunile care au ca obiect extinderea suprafeţelor arabile şi a arătat că mai buna folosire a terenului trebuie să se vadă pretutindeni, să înceapă chiar din incinta sectorului zootehnic. De la Dobrosloveni, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Slatina, centrul de reşedinţă al judeţului. Pe stadionul oraşului, unde a avut loc ceremonia sosirii, se aflau zeci de mii de locuitori, care au ovaţionat entuziast pentru partid şi secretarul său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat şi aici cu calde urări de bun venit, cu multă ospitalitate, cu pîine şi sare, cu flori. O gardă militară, formată din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, a prezentat onorul. S-a intonat apoi Imnul de stat al Republicii Socialiste România. După ceremonia sosirii a urmat un popas mai îndelungat la expoziţia intitulată sugestiv : „Agricultura judeţului Olt — realizări şi perspective", unde tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, numeroşilor oaspeţi le-au fost prezentate succesele importante obţinute de unităţile agricole de pe aceste meleaguri, care situează judeţul Olt printre primele judeţe ale ţării în ce priveşte producţia agricolă. In primele standuri ale expoziţiei este relevat modul de folosire a terenului agricol din judeţ, evidenţiindu-se rezultatele obţinute in ce priveşte executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape cum sunt folosite sursele de apă în vederea extinderii irigaţiilor, recomandă specialiştilor să studieze şi să acţioneze în vederea folosirii in complex a rîurilor Olt, Olteţ şi Jiu, astfel incit debitele acestora să fie utilizate mai bine, să se poată iriga suprafeţe mai mari şi din cele situate pe partea dreaptă a Oltului. Sunt înfăţişate producţiile mari obţinute la griu, porumb şi alte culturi pe terenuri sărace şi grele, dar lucrate corespunzător. Prin urmare — a remarca secretarul general al partidului — nu deosebirile, de calitate între păminturi sunt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile în felul cum muncesc oamenii. Aveţi o experienţă bună. Şi faceţi totul ca pînă in 1980 asemenea rezultate să se obţină in toate unităţile din judeţ. Totodată, trebuie acţionat mai mult în ce priveşte mărirea densităţii plantelor la hectar, atît la porumb, cit şi la celelalte culturi Secretarul general al partidului cere să fie extinse mai mult culturile succesive, care permit ca, după mazăre, orz şi griu, pe aceleaşi terenuri să se obţină, respectiv, porumb pentru boabe, cartofi şi legume. Secretarul general al partidului subliniază, în mod deosebit, necesitatea cultivării cartofilor pe terenurile eliberate de plante care se recoltează devreme, măsură prin care fiecare judeţ poate şi trebuie să-şi acopere necesarul local de consum. In cursul vizitării standurilor consacrate dezvoltării legumiculturii, pomicultură şi viticulturii sunt prezentate succesele de seamă obţinute în acest domeniu in judeţul Olt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să fie extinse mai mult salariile atit in unităţile agricole, cit şi în curţi, să fie organizată mai bine industrializarea legumelor. Remarcîndu-se noile tipuri de conserve, se recomandă realizarea unor produse noi, care să asigure diversificarea alimentaţiei şi uşurarea muncii gospodinelor. Un loc important in cadrul expoziţiei îl ocupă zootehnia. Reţin atenţia rezultatele cooperativei agricole din Seaca in ce priveşte folosirea furajelor grosiere în alimentaţia bovinelor şi a ovinelor. Secretarul general al partidului a recomandat ca, peste tot, să se acţioneze in vederea stringerii tuturor furajelor grosiere ce sunt in cimp — paie, coceni — şi, printr-o prelucrare corespunzătoare, să fie folosite în hrana animalelor. De asemenea, s-a indicat ca in judeţ să fie mărit numărul de vaci şi fuminci, iar oile să fie concentrate in ferme mari. Au fost date, totodată, indicaţii în ceea ce priveşte colaborarea între cooperativele agricole şi cooperaţia de consum in cadrul consiliilor intercooperatiste, la prelucrarea produselor agricole. De asemenea, s-a indicat să fie folosite mai bine fructele de pădure. Expoziţia a constituit o mărturie a posibilităţilor mari de care dispune agricultura judeţului, a întregii ţări, în ce priveşte obţinerea de producţii vegetale şi animale superioare, pentru o aprovizionare şi mai bună a populaţiei. Pe traseul străbătut, de la expoziţia agroalimentară spre locul adunării, noul centru civic al oraşului — înveşmintat astăzi in straie de sărbătoare — locuitorii oraşului au făcut secretarului general al partidului aceeaşi primire plină de dragoste şi recunoştinţă. Slătinenii işi exprimă mîndria justificată pentru trecutul glorios al acestor meleaguri, pentru prezentul lor socialist, pentru transformările înnoitoare pe care le-a cunoscut şi judeţul Olt. Citeva momente alegorice sugerează în mod pregnant acest lucru — „Dansul aluminiştilor“, ca şi „Hora recoltei“, alături de ,,Nunta din Scorniceşti“. In faţa statuii lui Tudor Vladimirescu, panduri, in costume de epocă, aduc, peste timp, in chip simbolic, salutul lor fierbinte partidului nostru comunist, prin lupta şi sub conducerea căruia s-au împlinit năzuinţele seculare de libertate şi progres ale poporului român. Străbătînd adevărate culoare vii, coloana oficială opreşte în faţa Casei de cultură, unde s-au adunat zeci de mii de cetăţeni ai oraşului şi din comunele învecinate, pentru a se reîrttîlni cu secretarul general al partidului. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat este salutată cu urale şi ovaţii neîntrerupte. La această impresionantă adunare consacrată „Zilei recoltei“ iau parte, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, Vasile Muşat, Vasile Mohanu, Iulian Ploştinaru, Constantin Drăgan, Gheorghe Paloş, Gheorghe Petrescu, primi-secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R. Teleorman, Vilcea, Argeş, Mehedinţi, Ilfov, Gorj şi Dolj. Marea adunare populară din Slatina a fost deschisă de tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Cinstirea ce ni s-a făcut, tovarăşe secretar general, de a se sărbători „Ziua recoltei“ în judeţul Olt — a spus vorbitorul — este pentru noi o mare bucurie, un imbold în munca de viitor. In numele tuturor cetăţenilor judeţului, vă mulţumesc, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi ca România să se dezvolte liberă şi independentă, într-o lume a păcii şi vă urez din toată inima şi cu toată dragostea „Bine aţi venit în mijlocul nostru !“. Vă informăm, tovarăşe secretar general, că am început bine cincinalul 1976—1980. Pe cele 10 luni ale acestui an planul a fost depăşit. In prezent, ne preocupă în cel mai înalt grad realizarea planului la producţia fizică, creşterea productivităţii muncii, a eficienţei întregii activităţi economice, darea in folosinţă, la termen, a tuturor obiectivelor de investiţii şi reducerea substanţială a consumurilor de materii prime şi materiale. Agricultura, ramură de bază a economiei judeţului — a spus în continuare vorbitorul — a cunoscut şi ea în ultimii ani o creştere importantă. Numeroase cooperative agricole — a arătat vorbitorul — care în trecut realizau recolte sub posibilităţi, obţin in prezent rezultate bune atit la cultura griului, cit şi a porumbului. In acest an, 93 de cooperative din cele 154 au obţinut peste 3 000 kg griu la hectar, din care Vădastra, Slăveni, Scorniceşti, Potlogeni şi Vişina Nouă au realizat peste 6 000 kg la hectar. La porumb, de asemenea, circa 60 de cooperative vor obţine peste 6 000 kg, iar la cele din Izbiceni, Scorniceşti, Vişina Veche, Giuvărăşti şi multe altele se prelimina o producţie de peste un vagon porumb boabe la hectar. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au avut-o oamenii de ştiinţă, printre care şi cei de la staţiunile de cercetări agricole Caracal şi Albota. In continuare, vorbitorul s-a referit la acţiunile întreprinse pentru buna gospodărire a pămîntului, precum şi pentru dezvoltarea mai puternică a zootehniei. Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru — a spus vorbitorul — au primit cu multă satisfacţie Programul de măsuri pentru aplicarea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative. Desfăşurăm acum o largă acţiune pentru aplicarea acestuia în toate organizaţiile de partid, în toate colectivele de oameni ai muncii. Vrem să îmbinăm mai bine munca cu arta, iar la marele festival „Cîntarea României“, cei care lucrează in fabrici şi ogoare se pregătesc să prezinte, într-o formă artistică, aspecte din munca lor. Mai avem multe de făcut pentru a pune in valoare rezervele de care dispunem. Nu ne mulţumeşte modul in care a evoluat zootehnia în judeţ şi suntem conştienţi că trebuie sa folosim mai bine resursele de care dispunem. Aşa cum aţi indicat recent la Scorniceşti, ne vom îndrepta atenţia, in mai mare măsură, pentru dezvoltarea activităţilor agroindustriale. Avem o organizaţie de partid puternică, numărind peste 55 000 de comunişti, care acţionează cu fermitate pentru transpunerea in viaţă a politicii partidului şi statului nostru pe meleagurile judeţului Olt. Vom munci cu hotărire ca cincinalul 1976—1980 să fie nu numai cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dar şi perioada care să ducă la transformarea radicală a agriculturii noastre. Mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Astăzi România are un conducător încercat, iubit şi venerat de întregul popor, stimat şi preţuit de întreaga lume. Suntem mîndri de acest fapt şi vom face totul pentru a fi demni de numele lui. Nu vom precupeţi nimic, vom munci cu pasiune şi hotărire pentru a înfăptui neabătut hotăririle partidului şi statului nostru, contribuind în acest fel la măreaţa operă de ridicare a patriei noastre pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres. La adunarea populară a luat apoi cuvîntul tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Aşa cum se cunoaşte — a spus vorbitorul — anul pe care-l încheiem, cu toate capriciile climatice, a fost un an bun, rezultatele obţinute la griu, porumb, sfeclă, legume, cartofi şi celelalte culturi au înregistrat sporuri însemnate de producţie faţă de anii anteriori. Producţia agricolă a acestui an va depăşi cu aproape 16 la sută nivelul celei realizate în 1975, producţia vegetală va avea, faţă de acelaşi an, o depăşire de peste 20 la sută, iar cea animală de 10 la sută. După ce s-a referit la modul în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară recoltarea, precum şi la lucrările ce mai trebuie realizate, vorbitorul a spus : Trebuie să arătăm că, deşi în acest an am obţinut rezultate bune, în activitatea noastră — a celor ce lucrăm în agricultură — mai avem încă numeroase lipsuri şi importante probleme nerezolvate, încă mai avem serios de muncit pentru a putea pune în valoare potenţialul deosebit pe care-l are agricultura ţării noastre, pentru mai buna valorificare a resurselor tehnico-materiale asigurate de partidul şi statul nostru. Folosirea mai bună a pămîntului, asigurarea densităţii plantelor, irigarea corespunzătoare a culturilor, folosirea mai economică a produselor chimice şi a mijloacelor mecanice, utilizarea tehnologiilor noi în pregătirea furajelor de volum, în exploatarea intensivă a animalelor sunt tot atîtea posibilităţi mari de creştere a producţiei agricole, de ridicare a eficienţei activităţii noastre economice. Vrem să vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general, că Directivele Congresului al XI-lea al partidului şi Programul partidului constituie şi vor constitui — pînă la realizare — pentru ţărănimea noastră, pentru toţi lucrătorii ogoarelor, ţelurile spre care ne îndreptăm toate eforturile şi puterea noastră de muncă. Este pentru noi un prilej de satisfacţie şi mincirie, a spus în cuvîntul său Vasile Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, că putem să vă raportăm că în acest an am reuşit să realizăm 6 254 kg grîu la hectar şi, aşa cum se prezintă lucrurile, sperăm să obţinem 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Cu toate rezultatele bune pe care noi le-am obţinut, ne dăm seama că mai avem multe de făcut. Aşa cum a reieşit cu ocazia recentei dumneavoastră vizite, nu am folosit în suficientă măsură capacitatea de producţie, agroindustrială, nu ne-am preocupat îndeajuns de densitatea corespunzătoare a construcţiilor agricole şi cu destinaţie industrială şi în ce priveşte folosirea capacităţilor de producţie existente. In baza indicaţiilor dumneavoastră, vom acţiona cu toată răspunderea pentru ca în termenul cel mai scurt să ridicăm activitatea întregii comune la nivelul cerut, în încheiere, în numele tuturor cooperatorilor din Scorniceşti, adresez o fierbinte chemare către toate coope(Continuare în pag. a III-a) OMUL-FACTORUL HOTĂRÎTOR „Un proverb românesc spune : « cu o floare nu se face primăvară». Intr-adevăr, dacă am avea o singură cooperativă care ar obţine recolte mari ar fi greu să spunem că avem perspective bune. Dar, se poate afirma că în fiecare judeţ şi la fiecare cultură, atit la cereale, cît şi la legume şi plante tehnice, precum şi in zootehnie, avem rezultate deosebit de mari. Toate acestea ne-ar da dreptul să spunem că avem nu o floare, ci, in fiecare judeţ, avem un buchet de flori, iar pe ţară un snop, care ne dă posibilitatea să prevedem că vom avea o adevărată primăvară în agricultura noastră“. Aceste ginduri, rostite de la tribuna adunării populare care a reunit, la Slatina, in jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu zeci de mii de oameni ai muncii, ne arată că recoltele record, recoltele fruntaşilor vor trebui să devină recolte obişnuite pe sute de mii şi milioane de hectare ale ţării. Este certitudinea vie, izvorită din cuvintele insufleţitoare, din înţeleptul îndemn al secretarului general al partidului. Argumente : realizările unităţilor fruntaşe , de pildă, acelea pe care le-au raportat oamenii ogoarelor din judeţul Olt. In acest an, 5 cooperative agricole din judeţ au obţinut peste 6 000 kg griu la hectar, iar 25 cooperative au realizat recolte între 5 000 şi 10 000 kg porumb boabe la hectar , cele din Scorniceşti, Vişina Veche, Giuvărăşti, Izbiceni şi altele au depăşit cu mult această cantitate. Ce au făcut ei pentru a ajunge la asemenea niveluri ? Să poposim mai mult în faţa Standului cooperativei agricole Scorniceşti din cadrul expoziţiei agriculturii judeţului Olt. Ştiuleţi mari şi grei de porumb, iar alături un panou pe care sunt înscrise diferitele verigi ale tehnologiei care au stat la baza realizării pe terenurile podzolice a 20 000 kg ştiuleţi la ha. Şi, trebuie reţinut, sunt terenuri sărace şi grele. Dar au fost lucrate intr-un anumit fel — scormonite, îngrăşate şi amendamentate — ceea ce le-a sporit rodnicia. Ele produc acum tot atit de mult tot cele mai fertile terenuri din ţară. Sunt fapte, argumente care demonstrează că, pretutindeni, pot fi obţinute asemenea recolte. Şi, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, totul depinde de oameni, de hărnicia şi priceperea lor, de capacitatea lor de dăruire, de spiritul revoluţionar la flacăra căruia gîndesc şi muncesc pentru belşugul ţării şi, implicit, pentru bunăstarea lor. Nu deosebirile de calitate intre păminturi sunt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile in felul cum muncesc oamenii. Da, omul, factorul om este determinant pentru a face să sporească recolta, să ajungă la nivelul exigenţelor actuale, al obiectivelor cuprinse în Programul partidului. Adică la ceea ce au realizat unităţile fruntaşe. Unităţile agricole au la dispoziţie o mecanizare complexă care se îmbogăţeşte şi se perfecţionează continuu, îngrăşăminte, irigaţii pe care oamenii trebuie să le folosească pretutindeni aşa cum le-au folosit fruntaşii. Fruntaşii, care trebuie să devină tot mai mulţi, in toate unităţile, ei fiind factorul hotăritor care înfăptuieşte „ o adevărată primăvară in agricultura noastră". (Ion Herţeg). La I.S.C.I.P. Caracal sunt stabilite măsuri practice pentru sporirea producţiei zootehnice