Scînteia, noiembrie 1976 (Anul 45, nr. 10638-10662)

1976-11-02 / nr. 10638

PAGINA 2 Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) care ritmică, o bună servire a populaţiei, să se dea dovadă de simţ al răspunderii în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au toţi cei ce lucrează în domeniul aprovi­zionării populaţiei şi desfacerii mărfu­rilor. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem şi gu­vernul au hotărît ca Programul privind aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum în trimestrul IV 1976 şi semes­trul I 1977 să fie supus spre dezbatere plenarei C.C. al partidului. In continuare, Comitetul Politic Exe­cutiv a analizat raportul guvernului cu privire la modul în care ministerele au realizat obligaţiile ce le reveneau în pe­rioada 1971—1975 în domeniul paletiză­­rii, pachetizării, conteinerizării şi trans­­conteinerizării şi a adoptat un program special privind dezvoltarea acestor ac­tivităţi în perioada 1976—1980. Progra­mul adoptat creează condiţii pentru mo­dernizarea într-o măsură tot mai mare — în concordanţă cu tendinţele de pe plan mondial — a manipulării, depozitării şi transportului mărfurilor, care să asigure creşterea productivităţii muncii şi spo­rirea eficienţei tuturor categoriilor de transport. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat şi soluţionat proble­me ale vieţii interne de partid, precum şi unele probleme ale activităţii statului în domeniul cercetării ştiinţifice, alimenta­ţiei publice şi relaţiilor externe. In continuarea şedinţei, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a informat despre rezultatele vizitei oficiale în ţara noastră a Maiestăţilor Lor Baudouin, regele bel-­­­gienilor, şi regina Fabiola. Comitetul Politic Executiv apreciază că această vizită marchează un moment semnificativ în dezvoltarea conlucrării fructuoase dintre România şi Belgia. Noua întîlnire dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Baudouin, desfăşu­rată sub semnul stimei reciproce şi prie­teniei ce caracterizează dialogul la nivel înalt româno—belgian, înţelegerile con­venite, documentele semnate cu prilejul vizitei deschid perspective favorabile co­laborării bilaterale în folosul ambelor po­poare, al prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi cooperării in­ternaţionale. Raporturile româno-belgiene, înte­meiate pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional, demonstrează în mod elocvent posibilităţile largi de coo­perare între ţări cu orînduiri sociale di­ferite, atunci cînd ele îşi bazează relaţiile pe egalitate şi respect mutual şi sînt ani­mate de dorinţa înţelegerii, de hotărîrea de a contribui la triumful nobilelor idea­luri ale păcii şi progresului omenirii. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la rezultatele vizitei oficiale în România a Alteţelor Lor Regale ma­rele duce Jean al Luxemburgului şi ma­rea ducesă Josephine Charlotte. Vizita înalţilor oaspeţi din Luxemburg reflectă stadiul atins în dezvoltarea bunelor ra­porturi dintre ţările noastre, relaţii ce s-au amplificat în mod deosebit după vi­zita făcută de şeful statului român, în 1972, în Luxemburg. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie caracterul rodnic al convor­birilor pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu le-a avut cu marele duce Jean al Luxemburgului, cu preşedintele guvernului, ministru al afacerilor exter­ne, Gaston Thorn. Comitetul Politic Exe­cutiv a apreciat pozitiv voinţa exprimată de cele două ţări de a extinde şi apro­funda relaţiile bilaterale, de a contribui la generalizarea principiilor noi în rapor­turile dintre state, bazate pe încredere, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta liber, potrivit aspiraţii­lor sale. Comitetul Politic Executiv şi-a în­suşit concluziile prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a stabilit ca mi­nisterele şi instituţiile interesate să ia toate măsurile pentru aplicarea în viaţă a înţelegerilor convenite cu prilejul con­vorbirilor la nivel înalt româno—belgie­ne şi româno—luxemburgheze, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prie­tenie şi colaborare cu aceste state. Recoltele fruntaşilor, prezentate la expoziţia de la Slatina, sînt apreciate ca excelente. Ele trebuie generalizate SCI­NT El A — marți 2 noiembrie 1976 SĂRBĂTORIREA „ZILEI RECOLTEI“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, a participat dumi­nică, 31 octombrie, la sărbătorirea „Zilei recoltei“ — în judeţul Olt — zi aşezată sub însemnele hărniciei şi rodniciei, zi înscrisă în calendarul sărbătorilor noastre semnificative. împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Manea Mânescu, Emil Bobu, Cornel Burti­că, Lina Ciobanu, Ion Ioniţă, Gheor­ghe Pană, Ilie Verdeţ, Nicolae Gio­­san, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al gu­vernului, ministrul agriculturii şi in­dustriei alimentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat, în această zi deosebită — ca in multe alte zile ale anului — în mij­locul celor ce muncesc pe ogoare, s-a intilnit cu reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat, cu ţărani cooperatori şi muncitori din I.A.S.­­uri, cu specialişti, analizind rezulta­tele obţinute, sarcinile complexe, ca­litativ superioare, ce revin agricultu­rii în cincinalul 1976—1980, căile şi modalităţile pentru realizarea lor exemplară, pentru creşterea neconte­nită a producţiei vegetale şi animale. Cei ce muncesc pe ogoarele patriei şi-au reafirmat, în această zi, dragos­tea şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, pen­tru sprijinul acordat, zi de zi, dez­voltării agriculturii, pentru tot ce s-a întreprins şi se întreprinde spre bi­nele şi fericirea ţărănimii, a între­gului nostru popor. Sosirea în judeţ are loc la Caracal, unde au venit în întîmpinare mii de locuitori. La coborîrea din elicopter, tovară­şul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşul Constantin Sandu, prim­­secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Printr-un gest de caldă ospitalitate ,i ca un semn al bogăţiei anului agri­col pe care îl sărbătorim, un bătrin localnic ii invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului să guste din ploştile cu vin, din pîinea plămădită din griul nu de mult cules. Fete, în pitoreşti costume naţionale, grupuri de pionieri oferă, la rîndul lor, buchete de flori. Mulţimea aclamă îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Este vizitată apoi întreprinderea de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, unitate modernă, unde sunt în curs de execuţie ample lucrări de perfecţionare tehnologică. Directorul I.S.C.I.P. Caracal, Con­­stantin Munţiu, relatează că, prin a­­plicarea indicaţiilor date de secreta­rul general al partidului, toate halele întreprinderii au fost reamenajate şi modernizate, ceea ce a permis du­blarea numărului de purcei obţinuţi pe acelaşi spaţiu construit şi creşte­rea acestora în condiţii optime pină la livrare. Este prezentat, totodată, programul de cooperare între I.S.C.I.P. Caracal şi un număr de 21 cooperative agricole din judeţ pentru a se putea creşte 240 000 porci anual. Apreciind programul prezentat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă să se asigure un grad de me­canizare a fermelor de tip gospodă­resc ale cooperativelor agricole asemănător celui de la întreprinde­rea de stat. ..Să ţineţi seama de evoluţia forţei de muncă, să asigu­raţi condiţii pentru a mări produc­tivitatea muncii“ , subliniază se­cretarul general al partidului. Sunt abordate, în continuare, pro­bleme concrete referitoare la optimi­zarea unor parametri tehnico-econo­­mici, la mărirea fermelor, pentru a putea să livreze fiecare minimum zece mii de porci anual. In fața panourilor care înfăţişează sugestiv rezultatele obţinute, cit şi perspectivele de dezvoltare pină in 1980, are loc un dialog cu specialişti şi cadre de conducere. Sesizind lipsa referirilor la unele elemente esenţi­ale­ ale procesului de producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra necesităţii de a se reduce consumul specific de furaje pe kilo­gramul de carne. Se recomandă, în­tre altele, intensificarea studiilor pentru a se folosi eficient resursele de furaje existente în ţară. In acelaşi timp, sunt făcute re­comandări cu privire la adoptarea soluţiilor tehnico-constructive care să permită reducerea investiţiei spe­cifice, cit şi economisirea materiale­lor de construcţii la viitoarele obiec­tive destinate zootehniei. Răspunzînd întrebărilor adresate, ministrul agri­culturii şi industriei alimentare re­levă preocupările specialiştilor şi proiectanţilor pentru a concepe cale de creştere a animalelor în care, prin sistemul constructiv, să se asigure microclimatul optim, un consum, mai redus de forţă de muncă şi de ener­gie electrică. Apreciind experienţa dobîndită, secretarul general al partidului în­deamnă la o activitate mai rodnică, la reevaluarea posibilităţilor, pentru a se obţine rezultate superioare, ba­zate pe introducerea progresului tehnic, pe o eficienţă economică sporită, în toate fermele şi comple­xele zootehnice, în toată ţara. La cooperativa agricolă de produc­ţie Dobrosloveni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost informat asupra măsurilor luate în vederea aplicării proiectelor de organizare a produc­ţiei pe ferme specializate. In expoziţia de produse agricole a unităţii, secretarul general al parti­dului a cercetat cu atenţie calitatea recoltei obţinute în acest an, s-a in­teresat îndeaproape de soiurile şi hi­brizii cultivaţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se manifeste o preocupare mai susţinută pentru fo­losirea unor seminţe de mare pro­ductivitate, utilizîndu-se cu maximă operativitate rezultatele cercetării ştiinţifice din staţiunile experimen­tale, a recomandat să se extindă ex­perienţa valoroasă a unităţilor frun­taşe din ţară. Pe parcursul vizitării fermei zoo­tehnice, remarcînd rezultatele obţinu­te, secretarul general al partidului a subliniat că există încă posibilităţi de sporire în continuare a produc­ţiilor în sectorul zootehnic şi a in­dicat organizarea unor sectoare zoo­tehnice specializate, folosindu-se ast­fel mai bine tradiţiile şi posibilită­ţile locale, experienţa dobîndită pînă în prezent. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice acţiunile care au ca obiect extinde­rea suprafeţelor arabile şi a arătat că mai buna folosire a terenului tre­buie să se vadă pretutindeni, să în­ceapă chiar din incinta sectorului zootehnic. De la Dobrosloveni, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Sla­tina, centrul de reşedinţă al jude­ţului. Pe stadionul oraşului, unde a avut loc ceremonia sosirii, se aflau zeci de mii de locuitori, care au ovaţio­nat entuziast pentru partid şi se­cretarul său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat şi aici cu calde urări de bun venit, cu multă ospitalitate, cu pîine şi sare, cu flori. O gardă militară, formată din os­taşi, membri ai gărzilor patriotice­­ şi ai detaşamentelor de pregătire mili­tară a tineretului, a prezentat ono­rul. S-a intonat apoi Imnul de stat al Republicii Socialiste România. După ceremonia sosirii a urmat un popas mai îndelungat la expozi­ţia intitulată sugestiv : „Agricultura judeţului Olt — realizări şi per­spective", unde tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, nu­meroşilor oaspeţi le-au fost prezen­tate succesele importante obţinute de unităţile agricole de pe aceste me­leaguri, care situează judeţul Olt printre primele judeţe ale ţării în ce priveşte producţia agricolă. In primele standuri ale expoziţiei este relevat­ modul de folosire a te­renului agricol din judeţ, evidenţiin­du-se rezultatele obţinute in ce pri­veşte executarea lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproa­pe cum sunt folosite sursele de apă în vederea extinderii irigaţiilor, re­comandă specialiştilor să studieze şi să acţioneze în vederea folosirii in complex a rîurilor Olt, Olteţ şi Jiu, astfel incit debitele acestora să fie utilizate mai bine, să se poată iriga suprafeţe mai mari şi din cele si­tuate pe partea dreaptă a Oltului. Sunt înfăţişate producţiile mari ob­ţinute la griu, porumb şi alte culturi pe terenuri sărace şi grele, dar lu­crate corespunzător. Prin urmare — a­ remarca secretarul general al partidului — nu deosebirile, de calitate între păminturi sunt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile în felul cum muncesc oamenii. Aveţi o experienţă bună. Şi fa­ceţi totul ca pînă in 1980 aseme­nea rezultate să se obţină in toate unităţile din judeţ. Totodată, trebuie acţionat mai mult în ce pri­veşte mărirea densităţii plantelor la hectar, atît la porumb, cit şi la cele­lalte culturi Secretarul general al partidului cere să fie extinse mai mult culturile succesive, care permit ca, după mazăre, orz şi griu, pe ace­leaşi terenuri să se obţină, respectiv, porumb pentru boabe, cartofi şi le­gume. Secretarul general al partidu­lui subliniază, în mod deosebit, ne­cesitatea cultivării cartofilor pe tere­nurile eliberate de plante care se re­coltează devreme, măsură prin care fiecare judeţ poate şi trebuie să-şi acopere necesarul local de consum. In cursul vizitării standurilor con­sacrate dezvoltării legumiculturii, pomicultură şi viticulturii sunt pre­zentate succesele de seamă obţinute în acest domeniu in judeţul Olt. To­varăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să fie extinse mai mult salari­­ile atit in unităţile agricole, cit şi în curţi, să fie organizată mai bine in­dustrializarea legumelor. Remarcîn­­du-se noile tipuri de conserve, se re­comandă realizarea unor produse noi, care să asigure diversificarea alimen­taţiei şi uşurarea muncii gospodine­lor. Un loc important in cadrul expo­ziţiei îl ocupă zootehnia. Reţin aten­ţia rezultatele cooperativei agricole din Seaca in ce priveşte folosirea fu­rajelor grosiere în alimentaţia bovi­nelor şi a ovinelor. Secretarul gene­ral al partidului a recomandat ca, peste tot, să se acţioneze in vederea stringerii tuturor furajelor grosiere ce sunt in cimp — paie, coceni — şi, printr-o prelucrare corespunzătoare, să fie folosite în hrana animalelor. De asemenea, s-a indicat ca in judeţ să fie mărit numărul de vaci şi fu­­m­inci, iar oile să fie concentrate in ferme mari. Au fost date, totodată, indicaţii în ceea ce­­ priveşte colabo­rarea­ între cooperativele agricole şi cooperaţia de consum in cadrul con­siliilor intercooperatiste, la prelucra­rea produselor agricole. De aseme­nea, s-a indicat să fie folosite mai bine fructele de pădure. Expoziţia a constituit o mărturie a posibilităţilor mari de care dispune agricultura judeţului, a întregii ţări, în ce priveşte obţinerea de producţii vegetale şi animale superioare, pen­tru o aprovizionare şi mai bună a populaţiei. Pe traseul străbătut, de la expo­ziţia agroalimentară spre locul adu­nării, noul centru civic al oraşului — înveşmintat astăzi in straie de săr­bătoare — locuitorii oraşului au făcut secretarului general al parti­dului aceeaşi primire plină de dragoste şi recunoştinţă. Slăti­­nenii işi exprimă mîndria justifi­cată pentru trecutul glorios al acestor meleaguri, pentru prezentul lor socia­list, pentru transformările înnoitoare pe care le-a cunoscut şi judeţul Olt. Citeva momente alegorice sugerează în mod pregnant acest lucru — „Dan­sul aluminiştilor“, ca şi „Hora re­coltei“, alături de ,,Nunta din Scorni­­ceşti“. In faţa statuii lui Tudor Vla­­dimirescu, panduri, in costume de epocă, aduc, peste timp, in chip sim­bolic, salutul lor fierbinte partidului nostru comunist, prin lupta şi sub conducerea căruia s-au împlinit nă­zuinţele seculare de libertate şi pro­gres ale poporului român. Străbătînd adevărate culoare vii, coloana oficială opreşte în faţa Ca­sei de cultură, unde s-au adunat zeci de mii de cetăţeni ai oraşului şi din comunele învecinate, pentru a se re­­îrttîlni cu secretarul general al parti­dului. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat este salutată cu urale şi ovaţii neîntre­rupte. La această impresionantă adunare consacrată „Zilei recoltei“ iau parte, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, Vasile Muşat, Vasile Mohanu, Iu­lian Ploştinaru, Constantin Drăgan, Gheorghe Paloş, Gheorghe Petrescu, primi-secretari ai comitetelor judeţe­ne ale P.C.R. Teleorman, Vilcea, Ar­geş, Mehedinţi, Ilfov, Gorj şi Dolj. Marea adunare populară din Sla­tina a fost deschisă de tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R., preşedintele Consiliului popular ju­­deţean. Cinstirea ce ni s-a făcut, tovarăşe secretar general, de a se sărbători „Ziua recoltei“ în judeţul Olt — a spus vorbitorul — este pentru noi o mare bucurie, un imbold în munca de viitor. In numele tuturor cetăţenilor ju­deţului, vă mulţumesc, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi ca România să se dezvolte liberă şi independen­tă, într-o lume a păcii şi vă urez din toată inima şi cu toată dragos­tea „Bine aţi venit în mijlocul nos­tru !“. Vă informăm, tovarăşe secretar general, că am început bine cinci­nalul 1976—1980. Pe cele 10 luni ale acestui an planul a fost depăşit. In prezent, ne preocupă în cel mai înalt grad realizarea planului la produc­ţia fizică, creşterea productivităţii muncii, a eficienţei întregii activităţi economice, darea in folosinţă, la ter­men, a tuturor obiectivelor de inves­tiţii şi reducerea substanţială a con­sumurilor de materii prime şi mate­riale. Agricultura, ramură de bază a e­­conomiei judeţului — a spus în con­tinuare vorbitorul — a cunoscut şi ea în ultimii ani o creştere importantă. Numeroase cooperative agricole — a arătat vorbitorul — care în trecut realizau recolte sub posibilităţi, ob­ţin in prezent rezultate bune atit la cultura griului, cit şi a porumbului. In acest an, 93 de cooperative din cele 154 au obţinut peste 3 000 kg griu la hectar, din care Vădastra, Slăveni, Scorniceşti, Potlogeni şi Vi­şina Nouă au realizat peste 6 000 kg la hectar. La porumb, de asemenea, circa 60 de cooperative vor obţine peste 6 000 kg, iar la cele din Izbi­­ceni, Scorniceşti, Vişina Veche, Giu­­vărăşti şi multe altele se prelimina o producţie de peste un vagon po­rumb boabe la hectar. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au avut-o oa­menii de ştiinţă, printre care şi cei de la staţiunile de cercetări agricole Caracal şi Albota. In continuare, vorbitorul s-a re­ferit la acţiunile întreprinse pentru buna gospodărire a pămîntului, pre­cum şi pentru dezvoltarea mai pu­ternică a zootehniei. Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru — a spus vorbitorul — au primit cu mul­tă satisfacţie Programul de mă­suri pentru aplicarea hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului educaţiei poli­tice şi al culturii socialiste în do­meniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative. Desfăşurăm a­­cum o largă acţiune pentru aplica­rea acestuia în toate organizaţiile de partid, în toate colectivele de oameni ai muncii. Vrem să îmbinăm mai bine munca cu arta, iar la marele festival „Cîntarea României“, cei care lucrează in fabrici şi ogoare se pregătesc să prezinte, într-o formă artistică, aspecte din munca lor. Mai avem multe de făcut pentru a pune in valoare rezervele de care dispunem. Nu ne mulţumeşte modul in care a evoluat zootehnia în judeţ şi suntem­ conştienţi că trebuie sa fo­losim mai bine resursele de care dispunem. Aşa cum aţi indicat recent la Scor­niceşti, ne vom îndrepta atenţia, in mai mare măsură, pentru dezvolta­rea activităţilor agroindustriale. Avem o organizaţie de partid pu­ternică, numărind peste 55 000 de co­munişti, care acţionează cu fermi­tate pentru transpunerea in viaţă a politicii partidului şi statului nostru pe meleagurile judeţului Olt. Vom munci cu hotărire ca cincina­lul 1976—1980 să fie nu numai cinci­nalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dar şi perioada care să ducă la trans­formarea radicală a agriculturii noastre. Mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Astăzi România are un conducă­tor încercat, iubit şi venerat de în­tregul popor, stimat şi preţuit de întreaga lume. Suntem­ mîndri de a­­cest fapt şi vom face totul pentru a fi demni de numele lui. Nu vom precupeţi nimic, vom munci cu pa­siune şi hotărire pentru a înfăptui neabătut hotăririle partidului şi sta­tului nostru, contribuind în acest fel la măreaţa operă de ridicare a pa­triei noastre pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi­ progres. La adunarea populară a luat apoi cuvîntul tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, mi­nistrul agriculturii şi industriei ali­mentare. Aşa cum se cunoaşte — a spus vorbitorul — anul pe care-l încheiem, cu toate capriciile climatice, a fost un an bun, rezultatele obţinute la griu, porumb, sfeclă, legume, cartofi şi ce­lelalte culturi au înregistrat sporuri însemnate de producţie faţă de anii anteriori. Producţia agricolă a a­­cestui an va depăşi cu aproape 16 la sută nivelul celei realizate în 1975, producţia vegetală va avea, faţă de acelaşi an, o depăşire de peste 20 la sută, iar cea animală de 10 la sută. După ce s-a referit la modul în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară recoltarea, precum şi la lucrările ce mai trebuie realizate, vorbitorul a spus : Trebuie să arătăm că, deşi în acest an am obţinut rezultate bune, în activitatea noastră — a celor ce lucrăm în agricultură — mai avem încă numeroase lipsuri şi importante probleme nerezolvate, încă mai avem serios de muncit pentru a putea pune în valoare potenţialul deosebit pe ca­re-l are agricultura ţării noastre, pen­tru mai buna valorificare a resurselor tehnico-materiale asigurate de parti­dul şi statul nostru. Folosirea mai bună a pămîntului, asigurarea densităţii plantelor, iri­garea corespunzătoare a culturilor, folosirea mai economică a produse­lor chimice şi a mijloacelor mecanice, utilizarea tehnologiilor noi în pregă­tirea furajelor de volum, în exploa­tarea intensivă a animalelor sunt tot atîtea posibilităţi mari de creştere a producţiei agricole, de ridicare a efi­cienţei activităţii noastre economice. Vrem să vă asigurăm, stimate to­varăşe secretar general, că Directi­vele Congresului al XI-lea al parti­dului şi Programul partidului consti­tuie şi vor constitui — pînă la rea­lizare — pentru ţărănimea noastră, pentru toţi lucrătorii ogoarelor, ţelu­rile spre care ne îndreptăm toate e­­forturile şi puterea noastră de muncă. Este pentru noi un prilej de satis­facţie şi mincirie, a spus în cuvîntul său Vasile Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, că putem să vă raportăm că în acest an am reuşit să realizăm 6 254 kg grîu la hectar şi, aşa cum se prezintă lucrurile, sperăm să obţinem 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Cu toate rezultatele bune pe care noi le-am obţinut, ne dăm seama că mai avem multe de făcut. Aşa cum a reieşit cu ocazia recentei dumnea­voastră vizite, nu am folosit în sufi­cientă măsură capacitatea de produc­ţie, agroindustrială, nu ne-am preo­cupat îndeajuns de densitatea cores­punzătoare a construcţiilor agricole şi cu destinaţie industrială şi în ce priveşte folosirea capacităţilor de pro­ducţie existente. In baza indicaţiilor dumneavoastră, vom acţiona cu toată răspunderea pentru ca în termenul cel mai scurt să ridicăm activitatea întregii comune la nivelul cerut, în încheiere, în numele tuturor co­operatorilor din Scorniceşti, adresez o fierbinte chemare către toate coope­(Continuare în pag. a III-a) OMUL-FACTORUL HOTĂRÎTOR „Un proverb românesc spune : « cu o floare nu se face primăvară». Intr-adevăr, dacă am avea o singură cooperativă care ar obţine recolte mari ar fi greu să spunem că avem perspective bune. Dar, se poate afirma că în fiecare judeţ şi la fiecare cultură, atit la cereale, cît şi la legume şi plante tehnice, precum şi in zootehnie, avem rezultate deo­sebit de mari. Toate acestea ne-ar da dreptul să spunem că avem nu o floare, ci, in fiecare judeţ, avem un buchet de flori, iar pe ţară un snop, care ne dă posibilitatea să prevedem că vom avea o adevărată primăvară în agricultura noastră“. Aceste ginduri, rostite de la tribuna adunării populare care a reunit, la Slatina, in jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu zeci de mii de oameni ai muncii, ne ara­tă că recoltele record, re­coltele fruntaşilor vor tre­bui să devină recolte obiş­nuite pe sute de mii şi mi­lioane de hectare ale ţării. Este certitudinea vie, iz­­vorită din cuvintele insu­­fleţitoare, din înţeleptul îndemn al secretarului general al partidului. Ar­gumente : realizările uni­tăţilor fruntaşe , de pildă, acelea pe care le-au ra­portat oamenii ogoarelor din judeţul Olt. In acest an, 5 cooperative a­­gricole din judeţ au ob­ţinut peste 6 000 kg griu la hectar, iar 25 coope­rative au realizat recol­te între 5 000 şi 10 000 kg porumb boabe la hectar , cele din Scorni­ceşti, Vişina Veche, Giu­­vărăşti, Izbiceni şi altele au depăşit cu mult această cantitate. Ce au făcut ei pentru a ajunge la ase­menea niveluri ? Să po­posim mai mult în faţa Standului cooperativei a­gricole Scorniceşti din cadrul expoziţiei agri­culturii judeţului Olt. Ştiuleţi mari şi grei de porumb, iar alături un panou pe care sunt înscri­se diferitele verigi ale tehnologiei care au stat la baza realizării pe te­renurile podzolice a 20 000 kg ştiuleţi la ha. Şi, tre­buie reţinut, sunt terenuri sărace şi grele. Dar au fost lucrate intr-un anu­mit fel — scormonite, în­grăşate şi amendamenta­­te — ceea ce le-a sporit rodnicia. Ele produc acum tot atit de mult tot cele mai fertile terenuri din ţară. Sunt fapte, argumente care demonstrează că, pre­tutindeni, pot fi obţinute asemenea recolte. Şi, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, to­tul depinde de oameni, de hărnicia şi priceperea lor, de capacitatea lor de dăruire, de spiritul revo­luţionar la flacăra căruia gîndesc şi muncesc pen­tru belşugul ţării şi, im­plicit, pentru bunăstarea lor. Nu deosebirile de ca­litate intre păminturi sunt cauza diferenţelor de re­coltă, ci deosebirile in fe­lul cum muncesc oamenii. Da, omul, factorul om este determinant pentru a face să sporească recolta, să ajungă la nivelul exigen­ţelor actuale, al obiecti­velor cuprinse în Progra­mul partidului. Adică la ceea ce au realizat unită­ţile fruntaşe. Unităţile a­­gricole au la dispoziţie o me­canizare complexă care se îmbogăţeşte şi se per­fecţionează continuu, în­grăşăminte, irigaţii pe care oamenii trebuie să le folosească pretutindeni aşa cum le-au folosit fruntaşii. Fruntaşii, care trebuie să devină tot mai mulţi, in toate unităţile, ei fiind factorul hotăritor care înfăptuieşte „ o ade­vărată primăvară in a­­gricultura noastră". (Ion Herţeg). La I.S.C.I.P. Caracal sunt stabilite măsuri practice pentru sporirea producţiei zootehnice

Next