Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)
1976-12-01 / nr. 10663
Şi iarna pămintul işi poate spori rodnicia LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE trebuie continuate în ritm susţinut înfăptuirea sarcinilor în domeniul agriculturii, stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe anul 1977, este hotărîtă în mare măsură de gospodărirea judicioasă a întregii suprafeţe agricole şi arabile, de utilizarea deplină şi la randamentele prevăzute a suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, de redarea în cultură a terenurilor scoase temporar din producţie şi creşterea, în general, a suprafeţelor arabile. Toate acestea impun continuarea în ritm susţinut şi în timpul iernii a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare — îndiguiri, desecări, irigaţii, combaterea eroziunii solului ş.a. Pe lingă investiţiile făcute de stat în această direcţie, unităţile agricole trebuie să contribuie în măsură tot mai mare, cu forţe proprii, la acţiunile de îmbunătăţiri funciare. Pentru realizarea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole în acest domeniu, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie a stabilit un program care prevede atragerea cooperatorilor la executarea lucrărilor de irigaţii şi desecări în sisteme locale, de aplicare a amendamentelor calcaroase pe terenurile acide, de nivelare a solului şi de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, prin organizarea cu sprijinul consiliilor populare , cărora le revin prin lege răspunderi importante în acest, sens — a unor acţiuni de masă care să cuprindă pe toţi locuitorii comunelor. Programul de acţiuni elaborat de U.N.C.A.P. cuprinde două etape distincte : realizarea sarcinilor stabilite pentru semestrul doi din acest an şi apoi a celor prevăzute pentru semestrul intii al anului viitor. In acest scop s-a avut în vedere o delimitare precisă a sarcinilor şi atribuţiilor ce revin organelor care răspund de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor. Astfel, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole au stabilit volumele de lucrări pe consilii intercooperatiste şi, în cadrul acestora, pe fiecare unitate agricolă. Totodată, au fost întocmite grafice de execuţie lunare şi decadale, ţinînd seama de posibilităţile de antrenare a forţei de muncă. Consiliile intercooperatiste şi conducerile unităţilor agricole organizează şantiere de lucru cu participarea echipelor permanente de cooperatori, a altor locuitori de la sate, stabilindu-se sarcini precise pentru fiecare formaţiu- ne de lucru şi pe fiecare om în parte. In semestrul doi din acest an cooperativele agricole şi-au propus să realizeze amenajări pentru irigaţii cu posibilităţi locale pe 25 751 ha, desecări pe 18 809 ha, reţele de evacuare a excesului de umiditate pe 15 575 ha, întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor naturale pe 133 600 ha şi amendarea solurilor acide pe 79 000 ha. In timpul ce a mai rămas pînă la sfirşitul anului , practic, numai o lună, trebuie să se efectueze încă un mare volum de lucrări pentru realizarea sarcinilor din acest an. Pe multe din şantierele locale de hidroamelioraţii insă, în ultima vreme activitatea nu s-a desfăşurat în ritmul cerut. Desigur, această situaţie se explică şi prin aceea că, în lunile de toamnă, principalele forţe din agricultură, aşa cum este şi firesc, au fost concentrate la recoltarea, transportul şi depozitarea produselor. Acum, aceste lucrări se află în stadiu final în majoritatea judeţelor, ceea ce face posibil şi necesar să se treacă cu toate forţele la executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Desfăşurarea un ritm susţinut a muncii în tot timpul iernii pe şantierele de îmbunătăţiri funciare impune, aşa cum se prevede în programul de acţiuni al U.N.C.A.P., să se asigure o bună coordonare a lucrărilor. In acest scop, consiliile intercooperatiste au datoria să organizeze acţiuni de întrajutorare cu forţă de muncă între unităţile agricole ale aceluiaşi consiliu. Totodată, de cea mai mare importanţă este ca membrii consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, brigadierii şi fermierii, aşa cum s-a stabilit, să fie repartizaţi pentru a participa direct şi a răspunde concret de câte un punct de lucru pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor. Consiliile populare, consiliile intercooperatiste şi conducerile unităţilor agricole au datoria să urmărească permanent îndeplinirea riguroasă a programelor de lucru şi realizarea graficelor de execuţie. Pentru aceasta este necesar ca sistematic să se urmărească mersul lucrărilor, spre a se putea lua cele mai potrivite măsuri pentru impulsionarea ritmului de lucru. In lumina sarcinilor trasate de conducerea partidului în ce priveşte realizarea neabătută a programulori de punere în valoare a întregului potenţial agricol al ţării, comitetele comunale de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole au datoria să treacă hotărît, aşa cum s-a procedat şi în ultimii ani, la organizarea şi coordonarea nemijlocită a acţiunilor pentru ameliorarea tuturor pămînturilor de pe raza comunei, indiferent cui aparţin, mobilizînd la muncă pe toţi cetăţenii satului, în frunte cu comuniştii. Blocuri noi de locuinţe pe şoseaua Colentina din Capitală Imaginaţi-vă o Întindere mare de ape alternînd cu ochiuri de pămînt şi acelea peticite cu şovar, mohor, papură şi trestii. Deasupra, un cer pe care vara vîntul se tocmeşte paznic la nori, iar în celelalte anotimpuri îi lasă să potopească pustietatea de la zare la zare. Şi mai imaginaţi-vă undeva, anume pe la mijlocul stufişurilor, ceva cam ca un saivan pentru oi, dar pe ai cărui pereţi — să vezi şi să nu crezi — scrie : CENTRU DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI. De acolo, satul era şi nu era departe, dar abia dacă-l distingeai dintre ale bălţii care-şi minase luciul pînă în pragul bisericii. Altminteri era o aşezare uitată de dumnezeu, din care oamenii ieşeau — dacă ieşeau — doar ca să-şi vîndă rîmătorii semisălbăticiţi pe privaturi. Păsările de curte hălăduiau laolaltă cu ţigănuşii, raţele sălbatice, berzele, şerpii şi stăncuţele. Poate că de la mulţimea acestora din urmă îşi trage numele şi aşezarea — Stăncuţa (deşi existăşi o legendă cu o preafrumoasă şi preaiubită copilă înghiţită de apele Dunării, aflată la doi paşi...). Nimeni, niciodată nu se gîndise că pe locurile acelea s-ar putea face agricultură. Asta pînă cînd într-o duminică din vara lui 1956, „profesorul" — aşa-1 numeau băltăganii pe şeful echipei de oameni care trăiau în fostul saivan devenit ...centru de cercetări — le-a spus celor din sat : — Veţi avea recolte frumoase. Grîu, porumb... Au rîs. „Aici e baltă. Dincolo de dig au mai încercat şi alţii şi ce a ieşit ? Pămintul s-a făcut alb de sare, nu mai dă spic nici măcar sorgul. Tot papura-i împărat...“. «N-o să mai fie». „Cînd ?“ «Cînd apa din fîntîna pe care m-aţi ajutat s-o sap va fi bună de băut». Iar au rîs oamenii : „Fîntîna profesorului...“ Citez dintr-un tratat de „Fitotehnie“ (vol. I, pag. 341, ediţia a II-a, Editura agrosilvică, decembrie, 1964) : „Prin faptul că orezul se pretează să fie cultivat pe soluri salinizate, el trece printre plantele cu care pot fi puse în valoare aceste tipuri de sol. In acest scop se impune însă aplicarea anumitor reguli agrotehnice care dacă nu sunt aplicate se poate ajunge la o salinizare şi mai accentuată" (subl. ns.). ...De la practică la teorie şi apoi... înapoi la practică. Citez dintr-un număr din 1968 al ziarului „înainte" care apare la Brăila : „La I.A.S. Stăncuţa, în incinta îndiguită Călmăţui-Gropeni, de-a lungul Dunării, pe aproape 30 de km, în aval de rîul Călmăţui, a fost amenajată, pe terenuri puternic salinizate, cea mai mare orezărie din România“. Ceea ce nu putea cuprinde o simplă ştire de ziar : eforturile, îndoielile, speranţele, chinul şi munca celor aproape 500 de angajaţi permanenţi. Orezul este o plantă pretenţioasă. Se seamănă pe la sfirşitul lui aprilie şi se recoltează la sfirşitul lui septembrie. In perioada de vegetaţie are nevoie de cel puţin 1 000 de ore de strălucire solară. Specialiştii n-aveau experienţă. Au fost şi au învăţat in U.R.S.S., America, China, Coreea. ...Orezul este planta care nu admite eroarea. Totul trebuie executat rapid. De aceea se seamănă, se fertilizează şi se erbicidează cu avionul. Suprafaţa arabilă este mare — 6 551 ha (5 833 ha sunt amenajate pentru orezărie, iar în cultură sunt 4 500 ha). Nu se poate zbura oricînd, numai cînd vîntul nu depășește 6 m/sec. Dar de regulă, vîntul suflă acolo cu 10 m/sec. Trebuie pindite nu zilele propice lucrărilor, ci orele. Se zboară la minimum 5 m deasupra solului cu 160 km/oră, „lestarea“ trebuie făcută exact pe cele aproape 6 000 parcele. „Ai impresia, după o zi de muncă, că-ţi fug imaginile în televizor“ — îmi spunea pilotul avionului. N-am să dau nume, aş comite o nedreptate. Munca este fantastic de migăloasă, trebuie făcută iute. De la radagii la mecanizatori, de la ingineri şi teh- Mircea BUNEA (Continuare în pag. a V-a) . REPORTAJ DIN ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A ŢĂRII Faptele pe care le semănăm în oameni PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10663 Miercuri 1 decembrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI Au îndeplinit sarcinile anuale de export • Colectivele unităţilor industriale din judeţul Prahova raportează un prestigios succes : îndeplinirea planului anual la export cu 40 de zile în avans. S-au livrat peste prevederi, ca urmare a solicitărilor unor clienți din străinătate, produse petrolifere, petrochimice, instalaţii de foraj, utilaj chimic, rulmenţi grei ş.a., în valoare de 550 milioane lei valută. (Constantin Căpraru). • In acest cadru, merită relevate şi succesele oamenilor muncii din judeţul Caraş-Severin, care au anunţat realizarea integrală a producţiei destinate exportului în acest an. Pînă la sfirşitul anului, industria judeţului va livra, suplimentar, partenerilorde peste hotare mărfuri în valoare de 38 milioane lei valută. Avans în realizarea planului • Colectivul Combinatului de celuloză și hîrtie din Zărneşti şi-a realizat cu o lună de zile mai devreme sarcinile anuale de plan la hîrtie şi produşi ligno-sulfonici. Ca urmare, pînă la finele anului vor fi realizate, suplimentar, 3 000 tone hîrtie, 380 tone produşi ligno-sulfonici şi 250 tone drojdie furajeră. Este de relevat că, pînă în prezent, un număr de 10 unităţi economice din judeţul Braşov au îndeplinit sarcinile de producţie pe acest an.Nicolae Mocanul. • Harnicul colectiv al Întreprinderii „Porţelanul“ din Alba Iulia a îndeplinit sarcinile anuale de producţie cu 36 de zile mai devreme. In acest fel, pînă la finele anului, colectivul unităţii va produce suplimentar peste 700 000 piese din porţelan pentru menaj. Se evidenţiază faptul că întregul spor de producţie s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, sarcina de plan la acest indicator fiind depăşită cu 6 103 lei pe angajat. (Ştefan Dinică). • Prevederile planului pe acest an la producţia marfă au fost îndeplinite de colectivele din unităţile industriei locale sucevene. Se apreciază că, pînă la sfirşitul anului, se vor realiza suplimentar, între altele, aproape 1 000 mc prefabricate din beton armat, peste 4 000 mp binale, mobilă în valoare de 5 milioane lei, 750 mp covoare şi alte produse. O contribuţie substanţială la obţinerea acestor succese au adus colectivele de la fabricile din Rădăuți, Suceava și Cîmpulung Moldovenesc. (Gh. Parascan). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Gaston Plissonnier secretar al C. C. al Partidului Comunist Francez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi dupâ-amiază, pe tovarăşul Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, care, la invitaţia Comitetului Central al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut de prietenie din partea secretarului general al P. C. Francez, tovarăşul Georges Marchais, împreună cu urări de noi succese poporului român în construirea societăţii socialiste. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, cele mai bune urări şi un salut călduros tovarăşului Georges Marchais, conducerii Partidului Comunist Francez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Francez, exprimîndu-se dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate dintre cele două partide, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, precum şi al lărgirii raporturilor dintre România şi Franţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii politice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pentru dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, dintre toate forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adincirea cursului spre destindere, pace, securitate şi colaborare pe continentul nostru şi în lume, pentru triumful cauzei socialismului, întrevederea a decurs intr-o ambianţă de caldă cordialitate şi prietenie. Peste o lună începe al doilea an al cincinalului CUM PREGĂTIM BAZA MATERIALA A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR Sarcini prioritare: ÎNCHEIEREA NE A CONTRACTELOR ECONOMICE, FOLOSIREA EFICIENTĂ A TUTUROR RESURSELOR In legătură cu acţiunile concrete care se întreprind sau care trebuie iniţiate pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie a.c. privind pregătirea materială temeinică a producţiei si valorificarea eficientă a resurselor materiale in anul 1977, ministrul aprovizionării tehnico-materiale si controlului gospodăririi fondurilor fixe a răspuns la citeva întrebări adresate de un redactor al „Scinteii". , — Sarcinile de plan pentru anul viitor au fost din timp cunoscute, •*— ne-a spus la început tovarășul ministru — ceea ce ne-a permis ca, împreună cu ministerele, să asigurăm pe centrale şi întreprinderi nominalizarea sortimentală a producţiei şi, în strinsă corelare cu aceasta, să stabilim în detaliu baza materială, pornind de la norme şi normative de consum judicios dimensionate, care cuprind practic toată gama materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară, în condiţiile în care planul pe 1977 are asigurată o bază materială corespunzătoare, sarcina imediată care ne revine este de a lua toate măsurile pentru valorificarea deplină a posibilităţilor şi condiţiilor materiale de care dispune economia, astfel încît să asigurăm îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan încă din primele zile ale noului an. Ca urmare, in această perioadă ne-am concentrat forţele, atit în activitatea desfăşurată în teritoriu, la principalele întreprinderi şi centrale industriale, cit şi în cadrul comandamentului central de aprovizionare, asupra încheierii cit mai rapide a contractelor economice. In prezent, cea mai mare parte a relaţiilor şi obligaţiilor contractuale dintre furnizorii şi beneficiarii din ţară sunt precizate, unele rămîneri în urmă menţinîndu-se la contractarea metalului. De aceea, împreună cu Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Aprovizionării a luat măsura ca, în aceste zile, la fie-Convorbire cu Maxim BERGHIANU, ministrul aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe care combinat siderurgic să se deplaseze factorii de răspundere din ministere şi centrale, spre a soluţiona toate problemele şi detaliile tehnice, astfel încît acţiunea de contractare a metalului să se finalizeze în prima decadă a lunii decembrie a.c. Totodată, aşa cum s-a stabilit la plenară, ministerul nostru a trecut, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ministerele economice, la elaborarea programelor de cooperare între întreprinderi, centrale, ministere şi pe judeţe, la toate reperele şi subansamblele care condiţionează realizarea sarcinilor de plan la produsele de bază şi, îndeosebi, cele din industria constructoare de mașini, chimie, industria uşoară. Pe baza acestor programe se vor încheia pentru toate aceste cooperări contracte economice cu sarcini de livrare trimestriale, lunare și, după caz, chiar decadale, spre a se instaura ordine în acest domeniu și a se elimina deficientele care în anii anteriori au provocat o serie de dereglări în activitatea de producţie. Desigur, este foarte important să încheiem cît mai repede aceste acţiuni, dar esenţial pentru buna desfăşurare a proceselor de producţie şi n şi folosirea, intensivă a maşinilor şi a forţei de muncă este să asigurăm, din primele zile ale anului viitor, o aprovizionare ritmică, prin realizarea de către fiecare întreprindere a producţiei planificate, in cantităţile, sortimentele şi la calitatea stabilită prin contracte. Practica demonstrează că, şi în acest an, cele mai multe probleme de aprovizionare care apar nu decurg din deficienţe în sfera circulaţiei produselor, ci sunt generate tocmai de nerealizarea planului fizic, pe sortimente şi calităţi de către unele întreprinderi. Tocmai de aceea, in activitatea noastră vom pune in (Continuare în pag. a II-a) Locuinţe şi obiective social-culturale date în folosinţă In ultimul timp, in diferite localităţi din ţară au fost date în folosinţă noi locuinţe şi obiective social-culturale. Peste 200 de familii s-au mutat recent în apartamente noi în cel mai tînăr cartier al oraşului Botoşani. In această localitate se mai află în construcţie mai multe obiective, intre care un spital de mare capacitate cuplat cu policlinică, un modern magazin universal, o casă a culturii şi tehnicii, precum şi o nouă maternitate. In actualul cincinal, oraşul îşi va defini şi mai accentuat profilul de centru urban modern, urmind să-şi sporească zestrea locativă,cu peste 8 500 de apartamente, cămine muncitoreşti, şcoli şi alte obiective. Constructorii din judeţul Timiş au predat şi ei, pînă acum, aproape 4 000 de locuinţe, cămine muncitoreşti, însumînd mai mult de 4100 de locuri, precum şi noi localuri destinate învăţămîntului superior, liceal şi preşcolar, un hotel, mai multe magazine. Şi la Arad au fost recepţionate zilele acestea cinci blocuri de locuinţe. Numai in acest an, la dispoziţia arădenilor au fost puse mai mult de 1 000 de apartamente, cămine muncitoreşti, creşe, grădiniţe. De asemenea, în oraşele Slobozia şi Alexandria, reşedinţele judeţelor Ialomiţa şi, respectiv, Teleorman, sute de familii şi-au luat în primire apartamente noi şi confortabile, construite din fondurile statului sau de populaţie cu sprijinul acordat de stat. Recent, la reţeaua sanitară a Craiovei s-a adăugat o policlinică, iar la Cîmpina a început construcţia Casei ştiinţei şi tehnicii, obiectiv la ridicarea căruia îşi aduc contribuţia tinerii din localitate. ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre : CARTEA ; CARNET MUZICAL ; FAPTUL DIVERS; SPORT; RĂSFOIND PRESA STRĂINA ; DE PRETUTINDENI; MARGINALII Statul naţional unitar român, opera istorica a poporului Istorica zi de 1 decembrie 1918, cînd Adunarea Naţională a Românilor, întrunită la Alba Iulia, a pecetluit înfăptuirea năzuinţei de secole a întregului popor — unirea Transilvaniei cu România, a devenit o sărbătoare tradiţională, intrată adînc în conştiinţa poporului. Evenimente asemenea celui petrecut cu 58 de ani în urmă au jalonat şi potenţat existenţa noastră ca naţiune, tocmai pentru că astfel de izbînzi se obţin prin eforturile şi sacrificiile multor generaţii, --------------------------iar împlinirea lor lasă urme adînci în desfăşurarea evoluţiei istorice. Una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională, o victorie străluci- -------------------------tă dobîndită de poporul român pe drumul afirmării sale ca naţiune de sine stătătoare, încununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberarea naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii — în cadrul cărora rolul hotărîtor l-au avut masele populare — unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne — astfel a apreciat tovarăşul Nicolae Ceauşescu măreţul eveniment. Este firesc, cînd evocăm asemenea momente, să punem în evidenţă rădăcinile lor istorice. Originile luptei pentru înfăptuirea unirii se pierd în adincurile trecutului, identificîndu-se în anumite privinţe cu înseşi originile poporului nostru, care s-a format, cum se ştie, ca un popor unitar şi şi-a păstrat unitatea — de limbă, de factură psihică şi de cultură, de interese material-economice — în pofida fărîmiţării statale intervenite în condiţiile feudalismului. Tocmai pe temeiul legăturilor intense şi multilaterale dezvoltate de-a lungul veacurilor între ţările române s-a clădit prima lor unire politică din 1600, realizată prin geniul politic şi militar al lui Mihai Viteazul, unire care, la rîndu-i, a contribuit la hrănirea idealului de unitate, devenind un simbol strălucit şi un însufleţitor îndemn pentru generaţiile următoare. Secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au ridicat pe o treaptă superioară lupta întregului popor român pentru dreptate, libertate şi unitate naţională, în special prin revoluţiile de la 1821 şi 1843. Unitatea naţională politică, străveche năzuinţă a tuturor românilor, temeinic fundamentată pe tărâm etnic, istoric, social-economic şi cultural, s-a dovedit, într-adevăr, acea „cheie de boltă“ a edificiului naţional, concepută de revoluţionarii paşoptişti în frunte cu Nicolae Bălcescu şi formulată ca atare de Mihail Kogălniceanu. Ea a fost efectiv una din forţele dinamizatoare care au acţionat asupra evoluţiei istoriei româneşti în epoca modernă şi contemporană, prin ridicarea la luptă a întregului popor şi afirmarea sa mereu crescîndă ca vigoare in lupta generală a forţelor progresiste pe plan internaţional. Prin Unirea Principatelor, la 24 ianuarie 1859, se semna actul de naştere a României moderne ; era o primă etapă, fundamentală, în procesul de realizare a statului naţional unitar. ■Principalii făuritori ai Unirii din 1859, în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, nu au uitat un singur moment că o parte însemnată a naţiunii române rămăsese în afara graniţelor de atunci ale statului naţional, datorită în primul rînd condiţiilor externe nefavorabile. Nu au lipsit nici atunci, ■ ............... nici în deceniile următoare, pînă în preajma primului război mondial, planuri concrete de completare a Unirii din 1859, dar împrejurările nu ------------------------- erau prielnice. Calea desăvârşirii unităţii naţionale a românilor a cerut mari sacrificii şi jertfe, multe eforturi şi abnegaţie, dovedindu-se a fi, în esenţă, aşa cum a întrevăzut Nicolae Bălcescu, o cale revoluţionară, îndeosebi după instituirea dualismului austro-ungar (1867), situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, ca şi a celor din Bucovina, s-a înrăutăţit considerabil, impunînd concentrarea eforturilor politice în vederea menţinerii a însăşi fiinţei lor naţionale. în acest timp, românii de dincoace de munţi se pregăteau intens pentru realizarea cerinţei fundamentale a dezvoltării statului naţional — independenţa. Unitatea naţională era temelia independenţei, iar independenţa era o consecinţă firească a Unirii. Aflîndu-ne în ajunul anului care (Continuare in pag. a IlI-a) 58 de ani de la unirea Transilvaniei cu România ÎN PAGINA A III-A CRONICA LUNII NOIEMBRIE interne și internaționale |.