Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)

1976-12-01 / nr. 10663

Şi iarna pămintul işi poate spori rodnicia LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE trebuie continuate în ritm susţinut înfăptuirea sarcinilor în dome­niul agriculturii, stabilite prin pla­nul naţional unic­­ de dezvoltare e­­conomico-socială a ţării pe anul 1977,­ este hotărîtă în mare măsură de gos­podărirea judicioasă a întregii supra­feţe agricole şi arabile, de utilizarea deplină şi la randamentele prevăzute a suprafeţelor amenajate pentru iri­gaţii, de redarea în cultură a terenuri­lor scoase temporar din producţie şi creşterea, în general, a suprafeţelor arabile. Toate acestea impun conti­nuarea în ritm susţinut şi în timpul iernii a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare — îndiguiri, desecări, iriga­ţii, combaterea eroziunii solului ş.a. Pe lingă investiţiile făcute de stat în­ această direcţie, unităţile agricole trebuie să contribuie în­ măsură tot mai mare, cu forţe proprii, la acţiu­­­nile de îmbunătăţiri funciare. Pen­tru realizarea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole în acest do­meniu, Uniunea Naţională a Coope­rativelor Agricole de Producţie a stabilit un program care pre­vede atragerea cooperatorilor la executarea lucrărilor de iriga­ţii şi desecări în sisteme lo­cale, de aplicare a amendamentelor calcaroase pe terenurile acide, de ni­velare a solului şi de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, prin organizarea cu sprijinul consiliilor populare , cărora le revin prin lege răspunderi importante în acest, sens — a unor acţiuni de masă care să cuprindă pe toţi locuitorii comunelor. Programul de acţiuni elaborat de U.N.C.A.P. cuprinde două etape dis­tincte : realizarea sarcinilor stabi­lite pentru semestrul doi din acest an şi apoi a celor prevăzute pentru semestrul intii al anului viitor. In a­­cest scop s-a avut în vedere o deli­mitare precisă a sarcinilor şi atri­buţiilor ce revin organelor care răs­pund de buna organizare şi desfă­şurare a lucrărilor. Astfel, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole au stabilit volumele de lucrări pe consilii intercooperatiste şi, în cadrul acestora, pe fiecare unitate agricolă. Totodată, au fost întocmite grafice de execuţie lunare şi decadale, ţinînd seama de posibilităţile de antrenare a forţei de muncă. Consiliile inter­cooperatiste şi conducerile unităţilor agricole organizează şantiere de lu­cru cu participarea echipelor per­manente de cooperatori, a altor lo­cuitori de la sate, stabilindu-se sar­cini precise pentru fiecare formaţiu-­­ ne de lucru şi pe fiecare om în parte. In semestrul doi din acest an coo­perativele agricole şi-au propus să realizeze amenajări pentru irigaţii cu posibilităţi locale pe 25 751 ha, de­secări pe 18 809 ha, reţele de evacuare a excesului de umiditate pe 15 575 ha, întreţinerea şi îmbunătăţirea pa­jiştilor naturale pe 133 600 ha şi a­­mendarea solurilor acide pe 79 000 ha. In timpul ce a mai rămas pînă la sfirşitul anului , practic, numai o lună, trebuie să se efectueze încă un mare volum de lucrări pentru reali­zarea sarcinilor din acest an. Pe multe din şantierele locale de hidroamelioraţii insă, în ultima vre­me activitatea nu s-a desfăşurat în ritmul cerut. Desigur, această si­tuaţie se explică şi prin aceea că, în lunile de toamnă, principalele forţe din agricultură, aşa cum este şi fi­resc, au fost concentrate la recol­tarea, transportul şi depozitarea pro­duselor. Acum, aceste lucrări se află în stadiu final în majoritatea jude­ţelor, ceea ce face posibil şi necesar să se treacă cu toate forţele la exe­cutarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Desfăşurarea un ritm susţinut a muncii în tot timpul iernii pe şan­tierele de îmbunătăţiri funciare impune, aşa cum se prevede în programul de acţiuni al U.N.C.A.P., să se asigure o bună coordonare a lucrărilor. In acest scop, consiliile in­tercooperatiste au datoria să organi­zeze acţiuni de întrajutorare cu forţă de muncă între unităţile agricole ale aceluiaşi consiliu. Totodată, de cea mai mare importanţă este ca membrii consiliilor de conducere ale coopera­tivelor agricole, brigadierii şi fer­mierii, aşa cum s-a stabilit, să fie repartizaţi pentru a participa direct şi a răspunde concret de câte un punct de lucru pe întreaga perioadă d­e execuţie a lucrărilor. Consiliile populare, consiliile intercooperatiste şi conducerile unităţilor agricole au datoria să urmărească permanent în­deplinirea riguroasă a programelor de lucru şi realizarea graficelor de execuţie. Pentru aceasta este nece­sar ca sistematic să se urmărească mersul lucrărilor, spre a se putea lua cele mai potrivite măsuri pentru im­pulsionarea ritmului de lucru. In lumina sarcinilor trasate de con­ducerea partidului în ce priveşte realizarea neabătută a programulori de punere în valoare a întregului po­tenţial agricol al ţării, comitetele co­munale de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole au datoria să treacă hotărît, aşa cum s-a procedat şi în ultimii ani, la orga­nizarea şi coordonarea nemijlocită a acţiunilor pentru ameliorarea tuturor pămînturilor de pe raza comunei, in­diferent cui aparţin, mobilizînd la muncă pe toţi cetăţenii satului, în frunte cu comuniştii. Blocuri noi de locuinţe pe şoseaua Colentina din Capitală Imaginaţi-vă o Întindere mare de ape alternînd cu ochiuri de pămînt şi a­­celea peticite cu şovar, mohor, papură şi trestii. Deasupra, un cer pe care vara vîntul se tocmeşte paznic la nori, iar în cele­lalte anotimpuri îi lasă să potopească pustietatea de la zare la zare. Şi mai imaginaţi-vă undeva, anu­me pe la mijlocul stufişu­­rilor, ceva cam ca un sai­van pentru oi, dar pe ai cărui pereţi — să vezi şi să nu crezi — scrie : CEN­TRU DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI. De acolo, sa­tul era şi nu era departe, dar abia dacă-l distingeai dintre ale bălţii care-şi minase luciul pînă în pra­gul bisericii. Altminteri era o aşezare uitată de dum­nezeu, din care oamenii ie­şeau — dacă ieşeau — doar ca să-şi vîndă rîmătorii semisălbăticiţi pe priva­­turi. Păsările de curte hă­­lăduiau laolaltă cu ţigă­nuşii, raţele sălbatice, ber­zele, şerpii şi stăncuţele. Poate că de la mulţimea acestora din urmă îşi trage numele şi aşezarea — Stăn­­cuţa (deşi există­­şi o le­gendă cu o preafrumoasă şi preaiubită copilă înghi­ţită de apele Dunării, afla­tă la doi paşi...). Nimeni, niciodată nu se gîndise că pe locurile acelea s-ar pu­tea face agricultură. Asta pînă cînd într-o duminică din vara lui 1956, „profe­sorul" — aşa-1 numeau băl­­tăganii pe şeful echipei de oameni care trăiau în fos­tul saivan devenit ...centru de cercetări — le-a spus celor din sat : — Veţi avea recolte fru­moase. Grîu, porumb... Au rîs. „Aici e baltă. Dincolo de dig au mai în­cercat şi alţii şi ce a ie­şit ? Pămintul s-a făcut alb de sare, nu mai dă spic nici măcar sorgul. Tot papura-i împărat...“. «N-o să mai fie». „Cînd ?“ «Cînd apa din fîntîna pe care m-aţi ajutat s-o sap va fi bună de băut». Iar au rîs oamenii : „Fîntîna profesorului...“ Citez dintr-un tratat de „Fitotehnie“ (vol. I, pag. 341, ediţia a II-a, Editura agrosilvică, decembrie, 1964) : „Prin faptul că ore­zul se pretează să fie cul­tivat pe soluri salinizate, el trece printre plantele cu care pot fi puse în valoare aceste tipuri de sol. In acest scop se impune însă aplicarea anumitor reguli agrotehnice care dacă nu sunt aplicate se poate a­­junge la o salinizare şi mai accentuată" (subl. ns.). ...De la practică la teorie şi apoi... înapoi la practică. Citez dintr-un număr din 1968 al ziarului „înainte" care apare la Brăila : „La I.A.S. Stăncuţa, în incinta îndiguită Călmăţui-Gro­­peni, de-a lungul Dunării, pe aproape 30 de km, în aval de rîul Călmăţui, a fost amenajată, pe terenuri puternic salinizate, cea mai mare orezărie din Româ­nia“. Ceea ce nu putea cu­prinde o simplă ştire de ziar : eforturile, îndoielile, speranţele, chinul şi mun­ca celor aproape 500 de angajaţi permanenţi. Ore­zul este o plantă preten­ţioasă. Se seamănă pe la sfirşitul lui aprilie şi se recoltează la sfirşitul lui septembrie. In perioada de vegetaţie are nevoie de cel puţin 1 000 de ore de stră­lucire solară. Specialiştii n-aveau experienţă. Au fost şi au învăţat in U.R.S.S., America, China, Coreea. ...Orezul este plan­ta care nu admite eroarea. Totul trebuie executat ra­pid. De aceea se seamănă, se fertilizează şi se erbi­­cidează cu avionul. Supra­faţa arabilă este mare — 6 551 ha (5 833 ha sunt ame­najate pentru orezărie, iar în cultură sunt 4 500 ha). Nu se poate zbura oricînd, numai cînd vîntul nu de­pășește 6 m/sec. Dar de regulă, vîntul suflă acolo cu 10 m/sec. Trebuie pin­­dite nu zilele propice lu­crărilor, ci orele. Se zboară la minimum 5 m deasupra solului cu 160 km/oră, „les­­tarea“ trebuie făcută exact pe cele aproape 6 000 par­cele. „Ai impresia, după o zi de muncă, că-ţi fug imaginile în televizor“ — îmi spunea pilotul avionu­lui. N-am să dau nume, aş comite o nedreptate. Mun­ca este fantastic de migă­loasă, trebuie făcută iute. De la radagii la mecaniza­tori, de la ingineri şi teh- Mircea BUNEA (Continuare în pag. a V-a) . REPORTAJ DIN ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A ŢĂRII Faptele pe care le semănăm în oameni PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10663 Miercuri 1 decembrie 1976 6 PAGINI - 30 BANI Au îndeplinit sarcinile anuale de export • Colectivele unităţilor industria­le din judeţul Prahova raportează un prestigios succes : îndeplinirea planului anual la export cu 40 de zile în avans. S-au livrat peste pre­vederi, ca urmare a solicitărilor unor clienți din străinătate, pro­duse petrolifere, petrochimice, in­stalaţii de foraj, utilaj chimic, rul­menţi grei ş.a., în valoare de 550 milioane lei valută. (Constantin Căpraru). • In acest cadru, merită relevate şi succesele oamenilor muncii din judeţul Caraş-Severin, care au a­­nunţat realizarea integrală a pro­ducţiei destinate exportului în acest an. Pînă la sfirşitul anului, indus­tria judeţului va livra, suplimen­tar, partenerilor­­de peste hotare mărfuri în valoare de 38 milioane lei valută. Avans în realizarea planului • Colectivul Combinatului de ce­luloză și hîrtie din Zărneşti şi-a realizat cu o lună de zile mai de­vreme sarcinile anuale de plan la hîrtie şi produşi ligno-sulfonici. Ca urmare, pînă la finele anului vor fi realizate, suplimentar, 3 000 tone hîrtie, 380 tone produşi ligno-sulfo­nici şi 250 tone drojdie­­ furajeră. Este de relevat că, pînă în prezent, un număr de 10 unităţi economice din judeţul Braşov au îndeplinit sarcinile de producţie pe acest an.­­Nicolae Mocanul. • Harnicul colectiv al Întreprin­derii „Porţelanul“ din Alba Iulia a îndeplinit sarcinile anuale de pro­ducţie cu 36 de zile mai devreme. In acest fel, pînă la finele anului, colectivul unităţii va produce su­plimentar peste 700 000 piese din porţelan pentru menaj. Se eviden­ţiază faptul că întregul spor de producţie s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, sar­­­­cina de plan la acest indicator fiind depăşită cu 6 103 lei pe anga­jat. (Ştefan Dinică). • Prevederile planului pe acest an la producţia marfă au fost îndepli­nite de colectivele din unităţile in­dustriei locale sucevene. Se apre­ciază că, pînă la sfirşitul anului, se vor realiza suplimentar, între al­tele, aproape 1 000 mc prefabricate din beton armat, peste 4 000 mp binale, mobilă în valoare de 5 mi­lioane lei, 750 mp covoare şi alte produse. O contribuţie substanţia­lă la obţinerea acestor succese au adus colectivele de la fabricile din Rădăuți, Suceava și Cîmpulung Moldovenesc. (Gh. Parascan). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Gaston Plissonnier secretar al C. C. al Partidului Comunist Francez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi dupâ-amiază, pe tovarăşul Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al Partidului Comunist Francez, care, la invitaţia Comite­tului Central al P.C.R., a făcut o vi­zită în ţara noastră. La întrevedere a participat tova­răşul Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut de prietenie din partea secretarului ge­neral al P. C. Francez, tovarăşul Georges Marchais, împreună cu urări de noi succese poporului ro­mân în construirea societăţii socia­liste. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, cele mai bune urări şi un salut căl­duros tovarăşului Georges Marchais, conducerii Partidului Comunist Fran­cez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activi­tatea şi preocupările Partidului Co­munist Român şi Partidului Comu­nist Francez, exprimîndu-se dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate dintre cele două partide, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, precum şi al lărgirii raporturilor din­tre România şi Franţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii politice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pentru dezvoltarea şi în­tărirea colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, dintre toa­te forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adincirea cursului spre destindere, pace, securitate şi colaborare pe con­tinentul nostru şi în lume, pentru triumful cauzei socialismului, întrevederea a decurs intr-o am­bianţă de­ caldă cordialitate şi prie­tenie. Peste o lună începe al doilea an al cincinalului CUM PREGĂTIM BAZA MATERIALA A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR Sarcini prioritare: ÎNCHEIEREA NE A CONTRACTELOR ECONOMICE, FOLOSIREA EFICIENTĂ A TUTUROR RESURSELOR In legătură cu acţiunile concrete care se întreprind­­ sau care trebuie iniţiate pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 2­3 noiembrie a.c. privind pregă­tirea materială temeinică a producţiei si valorificarea eficientă a re­surselor materiale in anul 1977, m­inistrul aprovizionării tehnico-ma­­teriale si controlului gospodăririi fondurilor fixe a răspuns la citeva întrebări adresate de un redactor al „Scinteii". , — Sarcinile de plan pentru anul viitor au fost din timp cunoscute, •*— ne-a spus la început tovarășul ministru — ceea ce ne-a per­mis ca, împreună cu ministere­le, să asigurăm pe centrale şi întreprinderi nominalizarea sorti­mentală a producţiei şi, în strinsă corelare cu aceasta, să stabilim în detaliu baza materială, pornind de la norme şi normative de consum ju­dicios dimensionate, care cuprind practic toată gama materiilor prime, materialelor, combustibililor şi ener­giei. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară, în condiţiile în care planul pe 1977 are asigurată o bază materială cores­punzătoare, sarcina imediată care ne revine este de a lua toate măsurile pentru valorificarea deplină a posibi­lităţilor şi condiţiilor materiale de care dispune economia, astfel încît să asigurăm îndeplinirea ritmică a sar­cinilor de plan încă din primele zile ale noului an. Ca urmare, in această perioadă ne-am concentrat forţele, atit în ac­tivitatea desfăşurată în teritoriu, la principalele întreprinderi şi centrale industriale, cit şi în cadrul comanda­mentului central de aprovizionare, asupra încheierii cit mai rapide a contractelor economice. In prezent, cea mai mare parte a relaţiilor şi obligaţiilor contractuale dintre furni­zorii şi beneficiarii din ţară sunt precizate, unele rămîneri în urmă menţinîndu-se la contractarea meta­lului. De aceea, împreună cu Minis­terul Industriei Metalurgice şi Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Aprovizionării a luat măsura ca, în aceste zile, la fie-Convorbire cu Maxim BERGHIANU, ministrul aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe care combinat siderurgic să se depla­seze factorii de răspundere din mi­nistere şi centrale, spre a soluţiona toate problemele şi detaliile tehnice, astfel încît acţiunea de contractare a metalului să se finalizeze în prima decadă a lunii decembrie a.c. Totodată, aşa cum s-a stabilit la plenară, ministerul nostru a trecut, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Consiliul Naţional pen­tru Ştiinţă şi Tehnologie şi minis­terele economice, la elaborarea pro­gramelor de cooperare între întreprin­deri, centrale, ministere şi pe judeţe, la toate reperele şi subansamblele care condiţionează realizarea sarcini­lor de plan la produsele de bază şi, îndeosebi, cele din industria con­structoare de mașini, chimie, industria uşoară. Pe baza acestor programe se vor încheia pentru toate aceste coope­rări contracte economice cu sarcini de livrare trimestriale, lunare și, după caz, chiar decadale, spre a se instaura ordine în acest domeniu și a se elimina deficientele care în anii anteriori au provocat o serie de dereglări în activitatea de producţie. Desigur, este foarte important să încheiem cît mai repede aceste ac­ţiuni, dar esenţial pentru buna des­făşurare a proceselor de producţie şi n ş­i folosirea, intensivă a maşinilor şi a forţei de muncă este să asigurăm, din primele zile ale anului viitor, o apro­vizionare ritmică, prin realizarea de către fiecare întreprindere a produc­ţiei planificate, in cantităţile, sorti­mentele şi la calitatea stabilită prin contracte. Practica demonstrează că, şi în acest an, cele mai multe pro­bleme de aprovizionare care apar nu decurg din deficienţe în sfera circu­laţiei produselor, ci sunt generate tocmai de nerealizarea planului fizic, pe sortimente şi calităţi de către unele întreprinderi. Tocmai de aceea, in activitatea noastră vom pune in (Continuare în pag. a II-a) Locuinţe şi obiective social-culturale date în folosinţă In ultimul timp, in diferite loca­lităţi din ţară au fost date în folo­sinţă noi locuinţe şi obiective so­­cial-culturale. Peste 200 de familii s-au mutat recent în apartamente noi în cel mai tînăr cartier al ora­şului Botoşani. In această localitate se mai află în construcţie mai multe obiective, intre care un spital de mare capacitate cuplat cu policlini­că, un modern magazin universal, o casă a culturii şi tehnicii, precum şi o nouă maternitate. In actualul cincinal, oraşul îşi va defini şi mai accentuat profilul de centru urban modern, urmind să-şi sporească zes­trea locativă,cu peste 8 500 de­ apar­tamente, cămine muncitoreşti, şcoli şi alte obiective. Constructorii din judeţul Timiş au predat şi ei, pînă acum, aproape 4 000 de locuinţe, că­mine muncitoreşti, însumînd mai mult de 4100 de locuri, precum şi noi localuri destinate învăţămîntului superior, liceal şi preşcolar, un hotel, mai multe magazine. Şi la Arad au fost recepţionate zilele acestea cinci blocuri de locuinţe. Numai in acest an, la dispoziţia arădenilor au fost puse mai mult de 1 000 de apartamen­te, cămine muncitoreşti, creşe, gră­diniţe. De asemenea, în oraşele Slo­bozia şi Alexandria, reşedinţele jude­ţelor Ialomiţa şi, respectiv, Teleor­man, sute de familii şi-au luat în primire apartamente noi şi conforta­bile, construite din fondurile statu­lui sau de populaţie cu sprijinul acordat de stat. Recent, la reţeaua sanitară a Craiovei s-a adăugat o policlinică, iar la Cîmpina a început construcţia Casei ştiinţei şi tehnicii, obiectiv la ridicarea căruia îşi aduc contribuţia tinerii din localitate. ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre : CARTEA ; CARNET MUZICAL ; FAPTUL DIVERS; SPORT; RĂSFOIND PRESA STRĂINA ; DE PRETUTINDENI; MARGINALII Statul naţional unitar român, opera istorica a poporului Istorica zi de 1 decembrie 1918, cînd Adunarea Naţională a Români­lor, întrunită la Alba Iulia, a pecetluit înfăptuirea năzuinţei de secole a în­tregului popor — unirea Transilva­niei cu România, a devenit o sărbă­toare tradiţională, intrată adînc în conştiinţa poporului. Evenimente ase­menea celui petrecut cu 58 de ani în urmă au jalonat şi potenţat existenţa noastră ca naţiune, tocmai pentru că astfel de izbînzi se obţin prin efortu­rile şi sacrificiile multor generaţii, --------------------------­iar împlinirea lor lasă urme adînci în desfăşurarea evoluţiei istorice. Una din cele mai glorioase pagini din istoria noas­tră naţională, o victorie străluci- -------------------------­tă dobîndită de poporul român pe drumul afirmării sale ca naţiune de sine stătătoare, în­cununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberarea naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politi­­ce ale vremii — în cadrul cărora ro­lul hotărîtor l-au avut masele popu­lare — unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dez­voltarea României moderne — astfel a apreciat tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu măreţul eveniment. Este firesc, cînd evocăm asemenea momente, să punem în evidenţă ră­dăcinile lor istorice. Originile luptei pentru înfăptuirea unirii se pierd în adincurile trecutului, identificîn­­du-se în anumite privinţe cu în­seşi originile poporului nostru, care s-a format, cum se ştie, ca un popor unitar şi şi-a păstrat unitatea — de limbă, de factură psihică şi de cul­tură, de interese material-economice — în pofida fărîmiţării statale inter­venite în condiţiile feudalismului. Tocmai pe temeiul legăturilor in­tense şi multilaterale dezvoltate de-a lungul veacurilor între ţările române s-a clădit prima lor unire politică din 1600, realizată prin geniul politic şi militar al lui Mihai Viteazul, unire care, la rîndu-i, a contribuit la hră­­nirea idealului de unitate, devenind un simbol strălucit şi un însufleţitor îndemn pentru generaţiile următoare. Secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au ridicat pe o treaptă superioară lupta întregului popor român pentru dreptate, liber­tate şi unitate naţională, în special prin revoluţiile de la 1821 şi 1843. Unitatea naţională politică, străveche năzuinţă a tuturor românilor, te­meinic fundamentată pe tărâm etnic, istoric, social-economic şi cultural, s-a dovedit, într-adevăr, acea „cheie de boltă“ a edificiului naţional, concepută de revoluţionarii paşoptişti în frunte cu Nicolae Bălcescu şi formulată ca atare de Mihail Kogăl­­niceanu. Ea a fost efectiv una din forţele dinamizatoare care au acţio­nat asupra evoluţiei istoriei româ­neşti în epoca modernă şi contem­porană, prin ridicarea la luptă a în­tregului popor şi afirmarea sa me­reu crescîndă ca vigoare in lupta ge­nerală a forţelor progresiste pe plan internaţional. Prin Unirea Principatelor, la 24 ia­nuarie 1859, se semna actul de naştere a României moderne ; era o primă etapă, fundamentală, în procesul de realizare a statului naţional unitar. ■Principalii făuritori ai Unirii din 1859, în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, nu au uitat un singur moment că o parte însemnată a na­ţiunii române rămăsese în afara graniţelor de atunci ale statului na­ţional, datorită în primul rînd condi­ţiilor externe nefavorabile. Nu au lipsit nici atunci, ■ ...............­ nici în deceniile următoare, pînă în preajma pri­mului război mondial, planuri concrete de com­pletare a Unirii din 1859, dar îm­prejurările nu ------------------------- erau prielnice. Calea desăvârşi­rii unităţii naţionale a românilor a cerut mari sacrificii şi jertfe, mul­te eforturi şi abnegaţie, dovedin­­du-se a fi, în esenţă, aşa cum a în­trevăzut Nicolae Bălcescu, o cale re­voluţionară,­­ îndeosebi după instituirea dualis­mului austro-ungar (1867), situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, ca şi a celor din Bucovina, s-a înrăutăţit considerabil, impunînd concentrarea eforturilor politice în vederea menţinerii a în­săşi fiinţei lor naţionale. în acest timp, românii de dincoace de munţi se pregăteau intens pentru realizarea cerinţei fundamentale a dezvoltării statului naţional — inde­pendenţa. Unitatea naţională era te­melia independenţei, iar independen­ţa era o consecinţă firească a Unirii. Aflîndu-ne în ajunul anului care (Continuare in pag. a IlI-a) 58 de ani de la unirea Transilvaniei cu România ÎN PAGINA A III-A CRONICA LUNII NOIEMBRIE interne și internaționale |.

Next