Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)

1976-12-01 / nr. 10663

PAGINA 2 M d­in AGRICULTURĂ IN SPAŢIILE DE DEPOZITARE A PORUMBULUI Control permanent pentru a asigura buna conservare a recoltei In cooperativele agricole din ju­deţul Q[­ mai sunt de recoltat circa 4 500 hectare de porumb. Cu toate condiţiile atmosferice neprielnice, oamenii muncii de pe ogoare îşi in­tensifică eforturile pentru a pune la adăpost cit mai repede cu putin­ţă întreaga recoltă. In primul rînd s-au luat măsuri pentru transportul celor aproximativ 8 000 tone ştiuleţi recoltaţi, dar aflaţi în cimp. Peste 580 de mijloace ale întreprinderii de transporturi auto repartizate pe unităţi transportă porumbul din cimp în bazele de recepţie şi în ma­gaziile cooperativelor agricole. La acestea se adaugă mijloacele de transport ale cooperativelor agri­cole şi o parte din tractoarele cu remorci ale trustului S.M.A. Tot­odată, continuă acţiunea de prefila­­re a porumbului atît în bazele da recepţie, cit şi in pătulele coopera­tivelor agricole, în vederea îndepăr­tării porumbului cu umiditate mai mare, care este trimis la uscă­­torii. Sunt condiţii ca în 2—3 zile să se încheie recoltarea porumbului şi transportul acestuia în pătule şi ma­gazii. (Emilian Rouă). In judeţul |^|u|’GS se recoltează porumbul de pe ultimele suprafeţe. In condiţiile deosebite de vegetaţie a culturii in acest an, comandamentul judeţean a întreprins măsuri organi­zatorice ferme pentru buna păstrare a porumbului. In afară de pătulele de la bazele de recepţie şi din unităţile agricole s-au amenajat arioaie su­plimentare, folosindu-se şi alte spa­ţii corespunzătoare. Pentru urgen­tarea livrărilor la fondul de stat şi utilizarea integrală a capacităţilor de depozitare, s-au început preluă­rile în custodie la unităţile agricole. La cooperativa agricolă Ogra sunt 100 tone de porumb în custodie. Ştiuleţii au fost prefiraţi şi aşezaţi in pătule cu lăţime mai mică de un metru, fiind deci bine aerisiţi. La Iernut, uscătorul şi cele trei batoze lucrează zi şi noapte, iar la baza condusă de Gereb Iosif, zilnic se prefirează 50 tone şi se usucă 70 tone de porumb. Porumbul sosit de la cooperativa agricolă Crăciuneşti cu o umiditate de 39 la sută a fost dirijat la uscătoria de borhot a Fa­bricii de zahăr din Tg. Mureş. In judeţ, capacitatea totală de uscare la o încărcare se ridică la 2 000 tone. Sunt folosite din plin, pe lîngă do­tările bazelor de recepţie, uscătorii­­le de tutun, instalaţiile de uscare din industrie, de la fabricile de za­hăr Tg. Mureş şi Luduş, Combinatul chimic Timăveni, I.P.L. „23 August“ Tg. Mureş, fabricile de cărămizi şi altele. La truda investită la recoltare se răspunde prin spirit gospodăresc, prin întrajutorare, pentru ca păs­trarea porumbului să fie asigurată in cele mai bune condiţii. (Cornel Pogăceanu). îngheţul şi vremea senină din ul­timele zile au favorizat şi în judeţul Gări desfăşurarea în ritm sporit a recoltării porumbului. Ca urmare, pînă luni seară, 25 de unităţi agri­cole au încheiat recoltatul, pe an­samblul judeţului mai răminînd de strîns porumbul de pe circa 1 000 de ha. In toate cooperativele agricole continuă acţiunile de depozitare şi conservare în bune condiţii a recoltei. Pentru a preveni deprecierea, echipe permanente lucrează la prefilarea ştiuleţilor din pătule şi arioaie, în­­depărtîndu-se porumbul afectat de mucegai, mătasea, resturile de pănuşi şi vîrfurile stricate. Porumbul căzut la sortare este insilozat împreună cu cocenii. Concomitent, se acţionează pentru eliberarea terenului, cocenii strînşi fiind imediat transportaţi spre locurile de însilozare. (Dumitru Prună). La ferma Ilişeşti a I.A.S. Suceava : 1 milion de litri de lapte peste plan Au trecut mai bine de două luni de cînd lucrătorii fermei zootehnice din Ilişeşti a I.A.S. Suceava au ra­portat îndeplinirea prevederilor planului anual la producţia de lapte : 4 300 litri în medie de la cele 600 de vaci. Ca urmare, potrivit es- * timărilor specialiștilor, pînă la sfîr­­șitul anului, ferma va produce peste prevederile planului o canti­tate de lapte de aproape 1 milion de litri. In această ordine de idei, to­varășul Mihai Cojocaru, șeful fer­mei, spunea : — Potrivit calculelor noastre, în acest an vom realiza o producţie medie de 5 900 litri de lapte. Este, desigur, un rezultat bun, în care se regăseşte potenţialul de producţie ridicat al vacilor din rasa Holstein de care dispune ferma noastră. De altfel, în prezent numărăm 500 tăuraşi din prăsilă proprie, ceea ce ne conferă certitudinea că produc­ţia de lapte va spori în continuare, avînd, totodată, condiţii de a furni­za un însemnat număr de animale la alte ferme din cadrul trustului şi din cooperativele agricole. Consemnind aceste fapte credem că trebuie relevată preocuparea colectivelor pentru îmbunătăţirea reproducţiei ca şi pentru asigura­rea unei baze furajere corespunză­toare atît cantitativ, cit şi calitativ. In timpul verii, vitele au fost scoa­se zilnic la păşunat, asigurîndu-li-se la întoarcerea în grajd o cantitate suplimentară de masă verde. In perioada sezonului rece, pentru hrana animalelor s-a pregătit can­titatea necesară de grosiere, de suculente şi, într-o anumită măsu­ră, de concentrare. Evident, toate aceste condiţii create au fost puse în valoare de oameni vrednici care muncesc aici, în bună parte, de ani şi ani de zile. In fotografie — un aspect de muncă de la ferma Ilişeşti a I.A.S. Suceava. Se insilozează porumbul. (Gheorghe Parascan). (Urmare din pag. I) accent deosebit pe urmărirea strictă, zilnică, decadală şi lunară, a modului in care se realizează şi se livrează resursele de către întreprinderi, pre­cum şi între judeţe, pe respectarea strictă a nivelului stocurilor normate, intervenind operativ pentru a pre­veni orice dereglare în fluxul aprovi­zionării, in realizarea programelor de cooperare. — Ce acţiuni se întreprind pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răs­pundere trasate la plenară şi a pre­vederilor planului pe 1977 privind e­­conomisirea şi valorificarea supe­rioară a resurselor materiale ? — Planul pe anul 1977 prevede re­ducerea accentuată a consumurilor materiale, concomitent cu creşterea sensibilă a gradului de utilizare şi de valorificare a materiilor prime şi materialelor, care să asigure creş­terea mai rapidă a venitului naţional, sporirea generală a eficienţei eco­nomice. Ca să ilustrăm importanţa deosebită a sarcinilor în acest dome­niu este suficient să arătăm că, dacă în anul viitor s-ar fi menţinut nivelul normelor de consum din 1976, pentru realizarea producţiei planificate ar fi fost necesare cantităţi suplimentare de materii prime şi materiale : cu 10 la sută mai multe laminate feroase, 11 la sută mai mult oţel lingou, 10 la sută — cocs de furnal, 6 la sută — combustibili, 14 la sută — materiale lemnoase, 13 la sută — piei brute ş.a. Reducerea în proporţiile planificate a consumurilor reprezintă o problemă vitală pentru echilibrul material al planului, pentru realizarea ritmurilor de dezvoltare economico-socială pre­văzute și, trebuie să subliniem, dimi­nuarea consumurilor în proporțiile stabilite este nu numai necesară, ci pe deplin posibilă, fiind judicios fundamentată pe condiţiile reale teh­nice, materiale şi organizatorice exis­tente în întreprinderi. Cîteva exemple sunt edificatoare în acest sens. La întreprinde­rea de autocamioane din Braşov, la o serie de repere, cum sunt corpul punţii din spate şi butucul roţii, s-a trecut de la forjarea liberă la turna­rea de precizie, ceea ce permite di­minuarea consumului de metal cu 20—28 la sută , la alte repere — pis­ton, tacheţi, bucşe, talere etc. — a­­plicarea tehnologiei extruderii în lo­cul aşchierii asigură economii de metal de 60—78 la sută. Asemenea iniţiative soldate cu rezultate con­crete sunt în multe întreprinderi din toate ramurile şi esenţial este să se generalizeze ceea ce este bun, să se popularizeze şi să se aplice pe­­scară largă, pînă la ultimul loc de muncă, experienţa pozitivă. In acest context, din indicaţia con­ducerii partidului, în toate unităţile economice se desfăşoară în prezent acţiuni ample, la care participă spe­cialişti din cadrul întreprinderilor, centralelor, institutelor de cercetări şi inginerie tehnologică, din învăţă­­mîntul superior, ministere, organe centrale de sinteză, activişti ai orga­nizaţiilor judeţene de partid — ac­ţiuni ce au ca obiective atît reducerea consumurilor pe seama îmbunătăţirii tehnologiilor şi diminuării greutăţii nete a produselor, concomitent cu ri­dicarea parametrilor funcţionali ai acestora, cît şi tipizarea materiilor prime, materialelor şi produselor. A­­nalizele trebuie să se materializeze în programe concrete de măsuri, pe fie­care produs şi pe reperele şi suban­­samblele principale. In cadrul acesto­ra este necesar să se dea prioritate măsurilor care se pot aplica imediat, fără pregătiri deosebite, ale căror e­­fecte să asigure încadrarea încă de la începutul anului in consumurile stabilite, continuindu-se cu aplicarea măsurilor de îmbunătăţire structura­lă a concepţiei produselor şi tehnolo­giilor. Avem în vedere, in primul rind, organizarea debitării centrali­zate şi optimizate a materialelor şi mai ales a metalului, atît la furni­zori, care să generalizeze livrarea la dimensiuni fixe şi multiple, cît şi la principalii consumatori şi în bazele de aprovizionare tehnico-materială. Pentru a releva importanţa acestor măsuri se poate arăta, de pildă, că din totalul pierderilor de metal din prelucrare în industria constructoare de maşini circa 50 la sută sunt loca­lizate in faza de debitare. De asemenea, o atenţie deosebită va trebui acordată eliminării „tehno­logiilor ocolite“, cu prelucrări supli­mentare inutile, generatoare de mari pierderi de materiale, ce se practică în unele întreprinderi la o serie de repere şi produse, cum sunt la fabri­caţia axelor, a altor repere de motoa­re diesel şi electrice, ventilatoare, strunguri, compresoare, material ru­lant. Este bine să se ştie că numai din această cauză la produsele amin­tite se consumă în acest an, în plus, peste 10 000 tone metal. Or, asemenea situaţii sunt şi în industria mobilei, a celulozei şi hirtiei, a materialelor de construcţii, a cauciucului şi ma­terialelor plastice, în industria uşoa­ră. In esenţă, problema de fond a e­­conomisirii materialelor o constituie respectarea strictă a consumurilor planificate, urmărirea sistematică in fiecare unitate, secţie, atelier a în­cadrării cu rigurozitate in normele şi normativele de consum prevăzute pentru 1977, întrucît nimănui nu i se va aloca nici o resursă în plus peste cele planificate. — In echilibrul material al planu­lui, un loc important revine deşeu­rilor şi resurselor secundare. Care sunt principalele cerinţe ce decurg din prevederile planului pe 1977 pri­vind valorificarea lor cît mai efi­cientă in producţie ? — Deşeurile şi alte resurse secun­dare au un rol de seamă în asigura­rea bazei materiale, întrucît in anul viitor vor deţine o pondere ridicată în totalul resurselor : 48 la sută în producţia de oţel, 28 la sută la hir­­tii şi cartoane, 20 la sută la lemn pen­tru celuloză, 15 la sută la uleiuri mi­nerale, 13,8 la sută la anvelope şi alte articole din cauciuc, 12,4 la sută la fibre textile. Posibilităţile de in­troducere în circuitul economic a de­şeurilor sunt însă şi mai mari. De exemplu, în domeniul recuperării deşeurilor metalice sunt rămîneri în urmă in colectarea unor metale dure, cum sunt carburile de wolfram, care ar putea asigura anual economisirea a circa 80 tone pulbere de wolfram. De asemenea, în momentul de faţă nu se recuperează wolframul şi mo­libdenul din fabricaţia şi consumul de lămpi electrice cu incandescenţă, din care la nivelul unui an s-ar putea obţine 3 000—4 000 kg pulberi de wol­fram şi 2 200—2 800 kg pulberi de molibden. Sunt întîrzieri şi în cerce­tarea şi valorificarea mineralelor utile conţinute în hălzi miniere şi iazuri de decantare, în utilizarea deşeurilor textile la realizarea unor produse noi fono şi termoizolante. Iată numai cî­teva domenii în care este necesar să acţionăm mai intens, împreună cu institutele de cercetări, cu centralele, întreprinderile şi cu ceilalţi factori de răspundere, pentru adoptarea nein­­tîrziată a soluţiilor tehnice şi orga­nizatorice menite să asigure dezvolta­rea bazei interne de materii prime prin punerea in valoare a tuturor categoriilor de deşeuri. O importanţă deosebită are reali­zarea sarcinilor de plan în domeniul recuperării resurselor energetice se­cundare, pe seama cărora va trebui să se asigure in anul viitor aproape 10 la sută din necesarul de energie. Trebuie să fie clar pentru fiecare ti­tular de plan că se impune respecta­rea cu strictețe a prevederilor de va­lorificare a resurselor energetice se­cundare, deoarece nimănui nu i se va acorda nici o cantitate de combus­tibil pentru compensarea nerealizării sarcinilor de recuperare.­­ Recent au fost elaborate de Mi­nisterul Aprovizionării, împreună cu alte ministere și organe centrale, unele programe speciale in domeniul utilizării judicioase a resurselor ma­teriale. Care sunt principalele preve­deri ale acestor programe ? — Aceste programe, elaborate pe baza indicaţiilor conducerii partidu­lui, vizează domenii vitale ale econo­misirii resurselor materiale, cum sunt cele privind metalele neferoase şi preţioase, feroaliajele şi elementele de aliere, combaterea efectelor coro­ziunii, reducerea consumului de ma­teriale de ambalare şi ambalaje, pre­cum şi generalizarea în economia na­ţională a metodei analizei tehnice a valorii, ca un instrument deosebit de eficient pentru realizarea de produse competitive, cu consumuri cit mai mici de materiale şi de muncă. Mă­surile prevăzute în programele amin­tite fundamentează obţinerea pentru anii 1977—1980 a unor economii în­semnate, peste prevederile planului cincinal, de argint, cupru, plumb, zinc, feroaliaje. De asemenea, do­resc să menţionez în mod special mă­surile în domeniul protecţiei antico­­rozive, ţinînd seama că anual se pierd în economie, conform unor cal­cule estimative, circa 200 000 tone metal, ca efect al corodării. Pentru transpunerea în viaţă a pre­vederilor din programele speciale, desfăşurăm în prezent, în unităţile economice, ample acţiuni de concre­tizare a sarcinilor ce revin fiecărei centrale şi întreprinderi, cu respon­sabilităţi ferme, deoarece aceste pro­grame trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea consumurilor materiale chiar din prima parte a anului 1977. Totodată, ne preocupă elaborarea unor astfel de programe speciale şi în alte domenii de activitate, spre a asigura treptat un cadru unitar de acţiune pentru economisirea şi valo­rificarea superioară a tuturor mate­riilor prime şi materialelor. Mă refer, de pildă, la faptul că posibilităţi foarte largi de economi­sire a unor resurse materiale valo­roase oferă utilizarea maselor plas­tice ca înlocuitori de metal. Pe baza unor analize recent efectuate în întreprinderile din industria chimică şi a construcţiilor de maşini, precum şi a concluziilor ce s-au desprins crin consfătuirea de lucru pe această pro­blemă, care a avut loc în luna oc­tombrie a.c., se estimează că există posibilitatea de a extinde treptat, la execuţia de repere tehnice, în pe­rioada 1977—1980, înlocuirea mate­rialelor metalice cu mase plastice şi răşini sintetice pînă la 8—10 la sută, creînd în felul acesta noi posibilităţi de economisire a metalelor feroase şi neferoase. De asemenea, trebuie să se treacă de îndată la fabricarea din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă a unor repere ce nu sunt supuse la so­licitări mecanice mari, ca de exem­plu carcase, apărători, aripi de auto­vehicule, conducte, armături şi al­tele. Concluziile unei analize recent efectuate relevă că, pînă în 1980, este posibil să se economisească cel puţin un milion de tone metale feroase şi neferoase prin extinderea ca înlo­cuitori a maselor plastice, atît în construcţia de maşini, cît şi în acti­vitatea de construcţii, în industria mobilei, în producţia bunurilor de consum. Desigur, pe agenda de lucru a mi­nisterului nostru se află o paletă lar­gă de preocupări care vizează şi alte domenii ale sporirii eficienţei econo­mice : folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor, a tuturor fondurilor fixe, asigurarea cu piese de schimb a re­paraţiilor, precum şi perfecţionarea continuă a sistemului de aprovizio­nare tehnico-materială, de derulare a aprovizionării prin bazele judeţene, astfel încît să se elimine paralelis­mele şi să se reducă la minimum chel­tuielile de circulaţie. Vom acţiona în toate aceste domenii în mod ferm, spre a ne aduce contribuţia la înde­plinirea sarcinilor stabilite de Con­gresul al XI-lea al P.C.R., de recenta Plenară a Comitetului Central al partidului in domeniul valorificării cu înaltă eficienţă a resurselor ma­teriale şi a fondurilor fixe, potrivit prevederilor planului pe anul 1977. Convorbire realizată de Corneliu CÂRLAN Cum pregătim baza materială a producţiei anului viitor SCINTEIA — miercuri 1 decembrie 1976 în avans faţă de prevederile graficelor Doi ani la rînd. Trustul de con­strucţii industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost distins cu Ordinul Muncii clasa I pentru succesele deosebite obţinute în întrecerea socialistă cu celelalte unităţi similare din ţară. Totodată, trustul a primit titlul de unitate evidenţiată pe ramură. De la în­ceputul acestui an a fost realizată peste prevederile planului o produc­ție de mai multe milioane de lei. n acelaşi răstimp au fost puse in funcţiune importante capacităţi de producţie pe platforma petrochimi­că Borzeşti, la Combinatul de ce­luloză şi hîrtie Letea, întreprin­derea de stat „Avicola“ etc. La cele 11 obiective prevăzute a fi puse in funcţiune Înainte de ter­men, constructorii au ciştigat un mare avans faţă de prevederile din grafice. Dintre obiectivele prioritare Iu­ni scrise pe agenda de lucru a trustu­lui amintim, în primul rînd, creş­terea productivităţii muncii şi spo­rirea eficienţei lucrărilor. In acest scop au fost elaborate programe speciale în fiecare subunitate. Ca urmare a introducerii unor noi so­luţii constructive şi extinderii gra­dului de mecanizare a lucrărilor, productivitatea muncii a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Atît la Borzeşti, cît şi la Ba­cău, Săvineşti, Taşca-Bicaz, şi pe celelalte mari şantiere ale trustu­lui, munca este organizată în loturi specializate. Glisarea, bunăoară, lu­crare care era efectuată pînă de curînd de echipe existente pe fie­care şantier, este făcută acum de brigada condusă de Eroul Muncii Socialiste Alexandru Fodor. Forma­tă din echipe de fierar-betonişti, dulgheri, zidari, care lucrează în trei schimburi, brigada soseşte oriunde şi oricînd este nevoie de o lucrare de glisare pe unul din şantierele trustului. Loturi specializate lucrează acum şi la construcţia căilor ferate, a căilor de rulare a macaralelor şi la turnarea betoanelor armate mono­lite industriale. Această nouă formă de organizare a muncii a condus şi la creşterea eficienţei lucrărilor. In fotografie — o imagine a petro­­combinatului Borzeşti, unde au fost realizate importante capacităţi de producţie de trustul de construcţii industriale amintit. (Gheorghe Baltă). DIN EXPERIENŢA UNUI TRUST DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE v • ...............................................................................­ - La zi in INVESTIŢII v. REEXAMINAREA PROIECTELOR Rezultate ale acestei acţiuni în judeţul Maramureş: • SOLUŢII CONSTRUCTIVE MAI RAŢIONALE • CONSUMURI DE MATERIALE MAI REDUSE Biroul Comitetului judeţean de partid Maramureş urmăreşte, în mod sistematic, zi de zi, modul în care organele şi organizaţiile de partid din judeţ, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, cadrele de specialitate participă la ampla ac­ţiune de reexaminare a proiectelor noilor obiective, în lumina măsurilor stabilite la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. şi plenara Comite­tului Central privind reducerea cos­tului investiţiilor, prin folosirea mai raţională a materialelor de construcţ­ţii pe toate şantierele. Ce s-a între­prins în acest sens pe şantierele de investiţii pentru noi capacităţi, lo­cuinţe şi obiective social-culturale, din cadrul consiliului popular jude­­­ ţean, pentru care proiectant este centrul judeţean de proiectare ? — Avind în vedere sarcinile im­portante pe care le are de îndeplinit Centrul judeţean de proiectare pe această linie — ne spunea directorul acestuia, ing. Cornel Graur — noi, proiectanţii, ne-am străduit să fim cu un pas înaintea celorlalţi, a­­dică am reconsiderat de pe acum documentaţiile pentru construcţiile ce se vor realiza in cursul anului viitor. Intre proiectele la care s-au adus modificări se numără cele ale atelierelor de producţie pentru trata­ment termic de la „Băimăreana“, precum şi la alte cîteva hale de la Vişeu de Sus şi Tirgu Lăpuş, în care s-au ales soluţii noi constructive, apte să ducă, in final, la realizarea sarcinii de reducere cu 30 la sută a costurilor la acoperişurile grele con­fecţionate din beton, înlocuindu-le cu altele uşoare, fabricate din azbo­ciment. Acordînd atenţie prioritară lucrărilor ce ridică nivelul calităţii procesului de producţie propriu-zis, am înlocuit pereţii de beton, care au doar rol de protecţie, dar care con­sumă o mare cantitate de ciment, cu alţii mai uşori, obţinuţi din materia­le măi ieftine, cum ar fi betonul ce­lular autoclavizat (de exemplu, la a­­teliererle de confecţii metalice din Si­­ghetu Marmaţiei, centralele termice de la policlinica din Sighetu Marma­­ţiei, spitalul din Borşa, liceul spor­tiv Baia Mare ş.a.). Redimensionarea fundaţiilor pro­iectate pentru aceste clădiri, conco­mitent cu crearea posibilităţii de a se folosi materialele locale (piatră şi bolovani de riu) in betoane ciclopie­­ne la fundaţii (la dispensarele vete­rinare cu locuinţe de la Vişeu şi Va­lea Chioarului), în locul celor tur­nate exclusiv din beton, s-a soldat, de asemenea, cu importante econo­mii de materiale. In acelaşi spirit al economisirii materialelor s-a recon­siderat optica asupra documentaţiilor privind traseele de canalizare, reţe­lele de apă (reţeaua de apă şi canal din Ferneziu, ca şi cele de la noile construcţii amintite), adoptîndu-se soluţiile constructive mai ieftine, printre care şi aceea de înlocuire a conductei metalice cu una de azbo­ciment la alimentarea cu apă. In ceea ce priveşte platformele şi drumurile interioare, schimbarea de soluţii a vi­zat reducerea lor ca suprafaţă şi în­locuirea betonului cu piatră spartă. Deşi acţiunea se află in curs de des­făşurare, din datele cunoscute se poate face un calcul semnificativ : prin proiecte s-au economisit la lo­cuinţe şi construcţii social-culturale 2 636 tone ciment, 201 tone oţel-beton, 26 tone profile metalice şi 31 teme radiatoare. în anul viitor, cu cimen­tul economisit pe aceste căi se vor­­''putea construi în­ plus Circa 220 apar­tamente. Bineînţeles, în toate cazurile s-a avut în vedere alegerea acelor soluţii constructive care să nu afecteze func­ţionalitatea construcţiilor şi nici cali­tatea lucrărilor. In acest spirit, pro­iectanţii continuă acţiunea de mare interes economic naţional de a re­duce consumurile, neputîndu-se de­clara mulţumiţi doar cu aceste re­zultate. Pe şantierele maramureşene se află reprezentanţi ai beneficiarilor şi proiectanţilor, pentru ca împreună cu constructorii să procedeze la re­ducerea consumurilor prin tehnologii chibzuite, soluţii economicoase şi fo­losirea unor înlocuitori corespunză­tori şi la obiectivele deja începute. De exemplu, pe şantierul reţelei de­­ alimentare cu apă a oraşului Borşa s-a propus traversarea aeriană, mai economicoasă, în locul celei subtera­ne ; la construcţia căminului cultural din Vişeu s-a modificat soluţia de realizare a acoperişului din beton, iar la lucrările de canalizare din Seini s-a găsit o posibilitate de fo­losire, pe scară largă, la fundaţii, a materialelor locale (bolovani de riu), prin renunţarea la anumite spaţii de la subsol , fără a se micşora gradul de funcţionalitate al construcţiilor , la un număr de 10 blocuri din Baia Mare s-au economisit o cantitate de 363 tone ciment şi 76 tone metal. Acţiunea de reducere a costurilor investiţiilor, aşa cum a fost formula­tă de conducerea partidului, implică o atenţie deosebită din partea orga­nelor de partid şi de stat din judeţ în ce priveşte formarea unei concep­ţii ştiinţifice, dezvoltarea spiritului gospodăresc al specialiştilor in pro­iectarea cît mai judicioasă, cit mai economică a noilor construcţii. Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii" De ce Intirzie construcţia unor staţii de epurare? Statul alocă sume tot mai im­portante pentru protecţia eficientă a rîurilor ţării. In fiecare an se dau în funcţiune zeci­ şi zeci de unităţi de epurare a apelor, de la simple decantoare sau separatoare pînă la adevărate uzine de prelucra­re a apelor uzate din cadrul marilor combinate chimice. Peste 3 000 de a­­semenea unităţi existau în ţara noas­tră la începutul acestui an. Reflectare­a dinamismului dezvol­tării economice şi sociale, mai bine de două treimi din staţiile de epurare a apelor au fost construite în ultimii 10—15 ani. Ţinînd seama de nevoia de a proteja apele, pentru a se asi­gura resursele, necesare, se acor­dă în continuare o atenţie deosebi­tă dezvoltării re­ţelei de staţii de epurare. In pre­zent se desfă­şoară peste 300 de lucrări de construire a unor noi staţii şi ex­ ._________________ tindere a celor existente. Efortul financiar al statu­lui în acest scop depăşeşte în 1976 cu mult un miliard de lei. Investi­ţiile pentru staţii de epurare vor continua să crească, iar la nivelul întregului cincinal vor fi aproxima­tiv de trei ori mai mari decît în cin­cinalul trecut. In ce stadiu se află principalele lucrări de la staţiile de epurare a a­­pelor ? La staţia de epurare Curtea de Argeş, oraş in rapidă dezvoltare edilitară şi industrială, extinderile la staţia de epurare existentă sunt mult întîrziate. La 1 decembrie trebuia să intre în funcţiune o nouă capacitate, care să preia o însemnată parte din debitul de ape uzate ale oraşului, dar s-a realizat doar ceva mai mult de jumătate din investiţia prevăzută. Luind in considerare dezvoltarea in continuare a oraşului Curtea de Ar­geş, se impune realizarea in termen a unei noi extinderi a staţiei. Şi la Buftea intirzie intrarea în funcţiune a extinderii staţiei de epu­rare (prevăzută iniţial pentru a­­nul 1974), staţie care colectează şi apele uzate de la Centrul de producţie cinematografică, fabrica de vată, fabrica de ambalaje metalice. La crescătoria de porci de la kilo­metrul 16, pe şoseaua Bucureşti- Piteşti, dejecţiile sunt deversate în gropi, în timp ce o staţie modernă, care urma să le epureze, aşteaptă să fie reproiectată. Rămîneri în urmă în realiza­rea investiţiilor se Înregistrează şi la staţiile de epurare orăşe­neşti Iaşi, Botoşani, Reşiţa, Vas­lui, Huşi, Alba Iulia, Alexandria şi Zlatna, la cele industriale de la combinatele chimice din Rm. Vîlcea, Craiova, la combinatele de îngrăşă­minte chimice din Arad, Valea Că­lugărească, Năvodari, precum şi la fabricile de bere Azuga, Haţeg şi „Fulgerul“ Bucureşti, la abatorul din Oradea, la fabricile de zahăr Paşcani şi Timişoara. De asemenea, în agri­cultură, atît în sectorul de stat, cît şi cooperatist, o serie de staţii de epurare prevăzute pentru crescătorii­le de animale­­ sunt mult intirzi­­ate, iar la altele nici n-au început lucrările de con­strucţie. In aceste condi­ţii, Consiliul Na­ţional al Apelor a iniţiat nu­meroase inter­-------------------------- venţii la faţa locului ale perso­nalului de la oficiile de gospodărire a apelor şi de la Inspecţia de stat a apelor, a atras atenţia forurilor tu­telare ale unităţilor care realizează staţiile de epurare prin adrese şi în cadrul unor întilniri directe cu fac­torii de răspundere. Au fost aplicate (încă prea timid şi sporadic) o serie de sancţiuni prevăzute de lege. Drept motive ale întîrzierilor sunt deseori invocate ritmul lent de lucru al unităţilor constructoare, ne­­livrarea de utilaje, necesitatea unor remedieri. Toate acestea — după cum am fost informaţi la Consiliul Na­ţional al Apelor — nu sunt, în reali­tate, decît pretexte menite să aco­pere, ceea ce nu poate fi acoperit, încălcarea flagrantă a legislaţiei de protecţie a mediului înconjurător. Nimănui nu-i este îngăduit să a­­tenteze la această însemnată bogă­ţie a ţării care sunt apele, tra­­tindu-le ca pe simple „canale de scurgere“. De aceea, ministerele, fo­rurile centrale cu atribuţii în acest domeniu, băncile care finanţează lu­crările, consiliile judeţene pentru protecţia mediului, ca şi organele de inspecţie sunt datoare să ia toate mă­surile menite să ducă la realizarea la timp şi în bune condiţii a tuturor unităţilor de epurare, pentru a pre­veni orice deteriorare a calităţii ape­lor, pentru a se asigura rezervele ne­cesare vieţii noastre economice şi sociale. Al. PLAIEŞU Protecţia mediului înconjurător - răspundere a prezentului pentru viitor

Next