Scînteia, decembrie 1976 (Anul 45, nr. 10663-10689)
1976-12-01 / nr. 10663
PAGINA 2 M din AGRICULTURĂ IN SPAŢIILE DE DEPOZITARE A PORUMBULUI Control permanent pentru a asigura buna conservare a recoltei In cooperativele agricole din judeţul Q[ mai sunt de recoltat circa 4 500 hectare de porumb. Cu toate condiţiile atmosferice neprielnice, oamenii muncii de pe ogoare îşi intensifică eforturile pentru a pune la adăpost cit mai repede cu putinţă întreaga recoltă. In primul rînd s-au luat măsuri pentru transportul celor aproximativ 8 000 tone ştiuleţi recoltaţi, dar aflaţi în cimp. Peste 580 de mijloace ale întreprinderii de transporturi auto repartizate pe unităţi transportă porumbul din cimp în bazele de recepţie şi în magaziile cooperativelor agricole. La acestea se adaugă mijloacele de transport ale cooperativelor agricole şi o parte din tractoarele cu remorci ale trustului S.M.A. Totodată, continuă acţiunea de prefilare a porumbului atît în bazele da recepţie, cit şi in pătulele cooperativelor agricole, în vederea îndepărtării porumbului cu umiditate mai mare, care este trimis la uscătorii. Sunt condiţii ca în 2—3 zile să se încheie recoltarea porumbului şi transportul acestuia în pătule şi magazii. (Emilian Rouă). In judeţul |^|u|’GS se recoltează porumbul de pe ultimele suprafeţe. In condiţiile deosebite de vegetaţie a culturii in acest an, comandamentul judeţean a întreprins măsuri organizatorice ferme pentru buna păstrare a porumbului. In afară de pătulele de la bazele de recepţie şi din unităţile agricole s-au amenajat arioaie suplimentare, folosindu-se şi alte spaţii corespunzătoare. Pentru urgentarea livrărilor la fondul de stat şi utilizarea integrală a capacităţilor de depozitare, s-au început preluările în custodie la unităţile agricole. La cooperativa agricolă Ogra sunt 100 tone de porumb în custodie. Ştiuleţii au fost prefiraţi şi aşezaţi in pătule cu lăţime mai mică de un metru, fiind deci bine aerisiţi. La Iernut, uscătorul şi cele trei batoze lucrează zi şi noapte, iar la baza condusă de Gereb Iosif, zilnic se prefirează 50 tone şi se usucă 70 tone de porumb. Porumbul sosit de la cooperativa agricolă Crăciuneşti cu o umiditate de 39 la sută a fost dirijat la uscătoria de borhot a Fabricii de zahăr din Tg. Mureş. In judeţ, capacitatea totală de uscare la o încărcare se ridică la 2 000 tone. Sunt folosite din plin, pe lîngă dotările bazelor de recepţie, uscătoriile de tutun, instalaţiile de uscare din industrie, de la fabricile de zahăr Tg. Mureş şi Luduş, Combinatul chimic Timăveni, I.P.L. „23 August“ Tg. Mureş, fabricile de cărămizi şi altele. La truda investită la recoltare se răspunde prin spirit gospodăresc, prin întrajutorare, pentru ca păstrarea porumbului să fie asigurată in cele mai bune condiţii. (Cornel Pogăceanu). îngheţul şi vremea senină din ultimele zile au favorizat şi în judeţul Gări desfăşurarea în ritm sporit a recoltării porumbului. Ca urmare, pînă luni seară, 25 de unităţi agricole au încheiat recoltatul, pe ansamblul judeţului mai răminînd de strîns porumbul de pe circa 1 000 de ha. In toate cooperativele agricole continuă acţiunile de depozitare şi conservare în bune condiţii a recoltei. Pentru a preveni deprecierea, echipe permanente lucrează la prefilarea ştiuleţilor din pătule şi arioaie, îndepărtîndu-se porumbul afectat de mucegai, mătasea, resturile de pănuşi şi vîrfurile stricate. Porumbul căzut la sortare este insilozat împreună cu cocenii. Concomitent, se acţionează pentru eliberarea terenului, cocenii strînşi fiind imediat transportaţi spre locurile de însilozare. (Dumitru Prună). La ferma Ilişeşti a I.A.S. Suceava : 1 milion de litri de lapte peste plan Au trecut mai bine de două luni de cînd lucrătorii fermei zootehnice din Ilişeşti a I.A.S. Suceava au raportat îndeplinirea prevederilor planului anual la producţia de lapte : 4 300 litri în medie de la cele 600 de vaci. Ca urmare, potrivit es- * timărilor specialiștilor, pînă la sfîrșitul anului, ferma va produce peste prevederile planului o cantitate de lapte de aproape 1 milion de litri. In această ordine de idei, tovarășul Mihai Cojocaru, șeful fermei, spunea : — Potrivit calculelor noastre, în acest an vom realiza o producţie medie de 5 900 litri de lapte. Este, desigur, un rezultat bun, în care se regăseşte potenţialul de producţie ridicat al vacilor din rasa Holstein de care dispune ferma noastră. De altfel, în prezent numărăm 500 tăuraşi din prăsilă proprie, ceea ce ne conferă certitudinea că producţia de lapte va spori în continuare, avînd, totodată, condiţii de a furniza un însemnat număr de animale la alte ferme din cadrul trustului şi din cooperativele agricole. Consemnind aceste fapte credem că trebuie relevată preocuparea colectivelor pentru îmbunătăţirea reproducţiei ca şi pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare atît cantitativ, cit şi calitativ. In timpul verii, vitele au fost scoase zilnic la păşunat, asigurîndu-li-se la întoarcerea în grajd o cantitate suplimentară de masă verde. In perioada sezonului rece, pentru hrana animalelor s-a pregătit cantitatea necesară de grosiere, de suculente şi, într-o anumită măsură, de concentrare. Evident, toate aceste condiţii create au fost puse în valoare de oameni vrednici care muncesc aici, în bună parte, de ani şi ani de zile. In fotografie — un aspect de muncă de la ferma Ilişeşti a I.A.S. Suceava. Se insilozează porumbul. (Gheorghe Parascan). (Urmare din pag. I) accent deosebit pe urmărirea strictă, zilnică, decadală şi lunară, a modului in care se realizează şi se livrează resursele de către întreprinderi, precum şi între judeţe, pe respectarea strictă a nivelului stocurilor normate, intervenind operativ pentru a preveni orice dereglare în fluxul aprovizionării, in realizarea programelor de cooperare. — Ce acţiuni se întreprind pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere trasate la plenară şi a prevederilor planului pe 1977 privind economisirea şi valorificarea superioară a resurselor materiale ? — Planul pe anul 1977 prevede reducerea accentuată a consumurilor materiale, concomitent cu creşterea sensibilă a gradului de utilizare şi de valorificare a materiilor prime şi materialelor, care să asigure creşterea mai rapidă a venitului naţional, sporirea generală a eficienţei economice. Ca să ilustrăm importanţa deosebită a sarcinilor în acest domeniu este suficient să arătăm că, dacă în anul viitor s-ar fi menţinut nivelul normelor de consum din 1976, pentru realizarea producţiei planificate ar fi fost necesare cantităţi suplimentare de materii prime şi materiale : cu 10 la sută mai multe laminate feroase, 11 la sută mai mult oţel lingou, 10 la sută — cocs de furnal, 6 la sută — combustibili, 14 la sută — materiale lemnoase, 13 la sută — piei brute ş.a. Reducerea în proporţiile planificate a consumurilor reprezintă o problemă vitală pentru echilibrul material al planului, pentru realizarea ritmurilor de dezvoltare economico-socială prevăzute și, trebuie să subliniem, diminuarea consumurilor în proporțiile stabilite este nu numai necesară, ci pe deplin posibilă, fiind judicios fundamentată pe condiţiile reale tehnice, materiale şi organizatorice existente în întreprinderi. Cîteva exemple sunt edificatoare în acest sens. La întreprinderea de autocamioane din Braşov, la o serie de repere, cum sunt corpul punţii din spate şi butucul roţii, s-a trecut de la forjarea liberă la turnarea de precizie, ceea ce permite diminuarea consumului de metal cu 20—28 la sută , la alte repere — piston, tacheţi, bucşe, talere etc. — aplicarea tehnologiei extruderii în locul aşchierii asigură economii de metal de 60—78 la sută. Asemenea iniţiative soldate cu rezultate concrete sunt în multe întreprinderi din toate ramurile şi esenţial este să se generalizeze ceea ce este bun, să se popularizeze şi să se aplice pescară largă, pînă la ultimul loc de muncă, experienţa pozitivă. In acest context, din indicaţia conducerii partidului, în toate unităţile economice se desfăşoară în prezent acţiuni ample, la care participă specialişti din cadrul întreprinderilor, centralelor, institutelor de cercetări şi inginerie tehnologică, din învăţămîntul superior, ministere, organe centrale de sinteză, activişti ai organizaţiilor judeţene de partid — acţiuni ce au ca obiective atît reducerea consumurilor pe seama îmbunătăţirii tehnologiilor şi diminuării greutăţii nete a produselor, concomitent cu ridicarea parametrilor funcţionali ai acestora, cît şi tipizarea materiilor prime, materialelor şi produselor. Analizele trebuie să se materializeze în programe concrete de măsuri, pe fiecare produs şi pe reperele şi subansamblele principale. In cadrul acestora este necesar să se dea prioritate măsurilor care se pot aplica imediat, fără pregătiri deosebite, ale căror efecte să asigure încadrarea încă de la începutul anului in consumurile stabilite, continuindu-se cu aplicarea măsurilor de îmbunătăţire structurală a concepţiei produselor şi tehnologiilor. Avem în vedere, in primul rind, organizarea debitării centralizate şi optimizate a materialelor şi mai ales a metalului, atît la furnizori, care să generalizeze livrarea la dimensiuni fixe şi multiple, cît şi la principalii consumatori şi în bazele de aprovizionare tehnico-materială. Pentru a releva importanţa acestor măsuri se poate arăta, de pildă, că din totalul pierderilor de metal din prelucrare în industria constructoare de maşini circa 50 la sută sunt localizate in faza de debitare. De asemenea, o atenţie deosebită va trebui acordată eliminării „tehnologiilor ocolite“, cu prelucrări suplimentare inutile, generatoare de mari pierderi de materiale, ce se practică în unele întreprinderi la o serie de repere şi produse, cum sunt la fabricaţia axelor, a altor repere de motoare diesel şi electrice, ventilatoare, strunguri, compresoare, material rulant. Este bine să se ştie că numai din această cauză la produsele amintite se consumă în acest an, în plus, peste 10 000 tone metal. Or, asemenea situaţii sunt şi în industria mobilei, a celulozei şi hirtiei, a materialelor de construcţii, a cauciucului şi materialelor plastice, în industria uşoară. In esenţă, problema de fond a economisirii materialelor o constituie respectarea strictă a consumurilor planificate, urmărirea sistematică in fiecare unitate, secţie, atelier a încadrării cu rigurozitate in normele şi normativele de consum prevăzute pentru 1977, întrucît nimănui nu i se va aloca nici o resursă în plus peste cele planificate. — In echilibrul material al planului, un loc important revine deşeurilor şi resurselor secundare. Care sunt principalele cerinţe ce decurg din prevederile planului pe 1977 privind valorificarea lor cît mai eficientă in producţie ? — Deşeurile şi alte resurse secundare au un rol de seamă în asigurarea bazei materiale, întrucît in anul viitor vor deţine o pondere ridicată în totalul resurselor : 48 la sută în producţia de oţel, 28 la sută la hirtii şi cartoane, 20 la sută la lemn pentru celuloză, 15 la sută la uleiuri minerale, 13,8 la sută la anvelope şi alte articole din cauciuc, 12,4 la sută la fibre textile. Posibilităţile de introducere în circuitul economic a deşeurilor sunt însă şi mai mari. De exemplu, în domeniul recuperării deşeurilor metalice sunt rămîneri în urmă in colectarea unor metale dure, cum sunt carburile de wolfram, care ar putea asigura anual economisirea a circa 80 tone pulbere de wolfram. De asemenea, în momentul de faţă nu se recuperează wolframul şi molibdenul din fabricaţia şi consumul de lămpi electrice cu incandescenţă, din care la nivelul unui an s-ar putea obţine 3 000—4 000 kg pulberi de wolfram şi 2 200—2 800 kg pulberi de molibden. Sunt întîrzieri şi în cercetarea şi valorificarea mineralelor utile conţinute în hălzi miniere şi iazuri de decantare, în utilizarea deşeurilor textile la realizarea unor produse noi fono şi termoizolante. Iată numai cîteva domenii în care este necesar să acţionăm mai intens, împreună cu institutele de cercetări, cu centralele, întreprinderile şi cu ceilalţi factori de răspundere, pentru adoptarea neintîrziată a soluţiilor tehnice şi organizatorice menite să asigure dezvoltarea bazei interne de materii prime prin punerea in valoare a tuturor categoriilor de deşeuri. O importanţă deosebită are realizarea sarcinilor de plan în domeniul recuperării resurselor energetice secundare, pe seama cărora va trebui să se asigure in anul viitor aproape 10 la sută din necesarul de energie. Trebuie să fie clar pentru fiecare titular de plan că se impune respectarea cu strictețe a prevederilor de valorificare a resurselor energetice secundare, deoarece nimănui nu i se va acorda nici o cantitate de combustibil pentru compensarea nerealizării sarcinilor de recuperare. Recent au fost elaborate de Ministerul Aprovizionării, împreună cu alte ministere și organe centrale, unele programe speciale in domeniul utilizării judicioase a resurselor materiale. Care sunt principalele prevederi ale acestor programe ? — Aceste programe, elaborate pe baza indicaţiilor conducerii partidului, vizează domenii vitale ale economisirii resurselor materiale, cum sunt cele privind metalele neferoase şi preţioase, feroaliajele şi elementele de aliere, combaterea efectelor coroziunii, reducerea consumului de materiale de ambalare şi ambalaje, precum şi generalizarea în economia naţională a metodei analizei tehnice a valorii, ca un instrument deosebit de eficient pentru realizarea de produse competitive, cu consumuri cit mai mici de materiale şi de muncă. Măsurile prevăzute în programele amintite fundamentează obţinerea pentru anii 1977—1980 a unor economii însemnate, peste prevederile planului cincinal, de argint, cupru, plumb, zinc, feroaliaje. De asemenea, doresc să menţionez în mod special măsurile în domeniul protecţiei anticorozive, ţinînd seama că anual se pierd în economie, conform unor calcule estimative, circa 200 000 tone metal, ca efect al corodării. Pentru transpunerea în viaţă a prevederilor din programele speciale, desfăşurăm în prezent, în unităţile economice, ample acţiuni de concretizare a sarcinilor ce revin fiecărei centrale şi întreprinderi, cu responsabilităţi ferme, deoarece aceste programe trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea consumurilor materiale chiar din prima parte a anului 1977. Totodată, ne preocupă elaborarea unor astfel de programe speciale şi în alte domenii de activitate, spre a asigura treptat un cadru unitar de acţiune pentru economisirea şi valorificarea superioară a tuturor materiilor prime şi materialelor. Mă refer, de pildă, la faptul că posibilităţi foarte largi de economisire a unor resurse materiale valoroase oferă utilizarea maselor plastice ca înlocuitori de metal. Pe baza unor analize recent efectuate în întreprinderile din industria chimică şi a construcţiilor de maşini, precum şi a concluziilor ce s-au desprins crin consfătuirea de lucru pe această problemă, care a avut loc în luna octombrie a.c., se estimează că există posibilitatea de a extinde treptat, la execuţia de repere tehnice, în perioada 1977—1980, înlocuirea materialelor metalice cu mase plastice şi răşini sintetice pînă la 8—10 la sută, creînd în felul acesta noi posibilităţi de economisire a metalelor feroase şi neferoase. De asemenea, trebuie să se treacă de îndată la fabricarea din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă a unor repere ce nu sunt supuse la solicitări mecanice mari, ca de exemplu carcase, apărători, aripi de autovehicule, conducte, armături şi altele. Concluziile unei analize recent efectuate relevă că, pînă în 1980, este posibil să se economisească cel puţin un milion de tone metale feroase şi neferoase prin extinderea ca înlocuitori a maselor plastice, atît în construcţia de maşini, cît şi în activitatea de construcţii, în industria mobilei, în producţia bunurilor de consum. Desigur, pe agenda de lucru a ministerului nostru se află o paletă largă de preocupări care vizează şi alte domenii ale sporirii eficienţei economice : folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor, a tuturor fondurilor fixe, asigurarea cu piese de schimb a reparaţiilor, precum şi perfecţionarea continuă a sistemului de aprovizionare tehnico-materială, de derulare a aprovizionării prin bazele judeţene, astfel încît să se elimine paralelismele şi să se reducă la minimum cheltuielile de circulaţie. Vom acţiona în toate aceste domenii în mod ferm, spre a ne aduce contribuţia la îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., de recenta Plenară a Comitetului Central al partidului in domeniul valorificării cu înaltă eficienţă a resurselor materiale şi a fondurilor fixe, potrivit prevederilor planului pe anul 1977. Convorbire realizată de Corneliu CÂRLAN Cum pregătim baza materială a producţiei anului viitor SCINTEIA — miercuri 1 decembrie 1976 în avans faţă de prevederile graficelor Doi ani la rînd. Trustul de construcţii industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost distins cu Ordinul Muncii clasa I pentru succesele deosebite obţinute în întrecerea socialistă cu celelalte unităţi similare din ţară. Totodată, trustul a primit titlul de unitate evidenţiată pe ramură. De la începutul acestui an a fost realizată peste prevederile planului o producție de mai multe milioane de lei. n acelaşi răstimp au fost puse in funcţiune importante capacităţi de producţie pe platforma petrochimică Borzeşti, la Combinatul de celuloză şi hîrtie Letea, întreprinderea de stat „Avicola“ etc. La cele 11 obiective prevăzute a fi puse in funcţiune Înainte de termen, constructorii au ciştigat un mare avans faţă de prevederile din grafice. Dintre obiectivele prioritare Iuni scrise pe agenda de lucru a trustului amintim, în primul rînd, creşterea productivităţii muncii şi sporirea eficienţei lucrărilor. In acest scop au fost elaborate programe speciale în fiecare subunitate. Ca urmare a introducerii unor noi soluţii constructive şi extinderii gradului de mecanizare a lucrărilor, productivitatea muncii a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Atît la Borzeşti, cît şi la Bacău, Săvineşti, Taşca-Bicaz, şi pe celelalte mari şantiere ale trustului, munca este organizată în loturi specializate. Glisarea, bunăoară, lucrare care era efectuată pînă de curînd de echipe existente pe fiecare şantier, este făcută acum de brigada condusă de Eroul Muncii Socialiste Alexandru Fodor. Formată din echipe de fierar-betonişti, dulgheri, zidari, care lucrează în trei schimburi, brigada soseşte oriunde şi oricînd este nevoie de o lucrare de glisare pe unul din şantierele trustului. Loturi specializate lucrează acum şi la construcţia căilor ferate, a căilor de rulare a macaralelor şi la turnarea betoanelor armate monolite industriale. Această nouă formă de organizare a muncii a condus şi la creşterea eficienţei lucrărilor. In fotografie — o imagine a petrocombinatului Borzeşti, unde au fost realizate importante capacităţi de producţie de trustul de construcţii industriale amintit. (Gheorghe Baltă). DIN EXPERIENŢA UNUI TRUST DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE v • ............................................................................... - La zi in INVESTIŢII v. REEXAMINAREA PROIECTELOR Rezultate ale acestei acţiuni în judeţul Maramureş: • SOLUŢII CONSTRUCTIVE MAI RAŢIONALE • CONSUMURI DE MATERIALE MAI REDUSE Biroul Comitetului judeţean de partid Maramureş urmăreşte, în mod sistematic, zi de zi, modul în care organele şi organizaţiile de partid din judeţ, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, cadrele de specialitate participă la ampla acţiune de reexaminare a proiectelor noilor obiective, în lumina măsurilor stabilite la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. şi plenara Comitetului Central privind reducerea costului investiţiilor, prin folosirea mai raţională a materialelor de construcţţii pe toate şantierele. Ce s-a întreprins în acest sens pe şantierele de investiţii pentru noi capacităţi, locuinţe şi obiective social-culturale, din cadrul consiliului popular jude ţean, pentru care proiectant este centrul judeţean de proiectare ? — Avind în vedere sarcinile importante pe care le are de îndeplinit Centrul judeţean de proiectare pe această linie — ne spunea directorul acestuia, ing. Cornel Graur — noi, proiectanţii, ne-am străduit să fim cu un pas înaintea celorlalţi, adică am reconsiderat de pe acum documentaţiile pentru construcţiile ce se vor realiza in cursul anului viitor. Intre proiectele la care s-au adus modificări se numără cele ale atelierelor de producţie pentru tratament termic de la „Băimăreana“, precum şi la alte cîteva hale de la Vişeu de Sus şi Tirgu Lăpuş, în care s-au ales soluţii noi constructive, apte să ducă, in final, la realizarea sarcinii de reducere cu 30 la sută a costurilor la acoperişurile grele confecţionate din beton, înlocuindu-le cu altele uşoare, fabricate din azbociment. Acordînd atenţie prioritară lucrărilor ce ridică nivelul calităţii procesului de producţie propriu-zis, am înlocuit pereţii de beton, care au doar rol de protecţie, dar care consumă o mare cantitate de ciment, cu alţii mai uşori, obţinuţi din materiale măi ieftine, cum ar fi betonul celular autoclavizat (de exemplu, la ateliererle de confecţii metalice din Sighetu Marmaţiei, centralele termice de la policlinica din Sighetu Marmaţiei, spitalul din Borşa, liceul sportiv Baia Mare ş.a.). Redimensionarea fundaţiilor proiectate pentru aceste clădiri, concomitent cu crearea posibilităţii de a se folosi materialele locale (piatră şi bolovani de riu) in betoane ciclopiene la fundaţii (la dispensarele veterinare cu locuinţe de la Vişeu şi Valea Chioarului), în locul celor turnate exclusiv din beton, s-a soldat, de asemenea, cu importante economii de materiale. In acelaşi spirit al economisirii materialelor s-a reconsiderat optica asupra documentaţiilor privind traseele de canalizare, reţelele de apă (reţeaua de apă şi canal din Ferneziu, ca şi cele de la noile construcţii amintite), adoptîndu-se soluţiile constructive mai ieftine, printre care şi aceea de înlocuire a conductei metalice cu una de azbociment la alimentarea cu apă. In ceea ce priveşte platformele şi drumurile interioare, schimbarea de soluţii a vizat reducerea lor ca suprafaţă şi înlocuirea betonului cu piatră spartă. Deşi acţiunea se află in curs de desfăşurare, din datele cunoscute se poate face un calcul semnificativ : prin proiecte s-au economisit la locuinţe şi construcţii social-culturale 2 636 tone ciment, 201 tone oţel-beton, 26 tone profile metalice şi 31 teme radiatoare. în anul viitor, cu cimentul economisit pe aceste căi se vor''putea construi în plus Circa 220 apartamente. Bineînţeles, în toate cazurile s-a avut în vedere alegerea acelor soluţii constructive care să nu afecteze funcţionalitatea construcţiilor şi nici calitatea lucrărilor. In acest spirit, proiectanţii continuă acţiunea de mare interes economic naţional de a reduce consumurile, neputîndu-se declara mulţumiţi doar cu aceste rezultate. Pe şantierele maramureşene se află reprezentanţi ai beneficiarilor şi proiectanţilor, pentru ca împreună cu constructorii să procedeze la reducerea consumurilor prin tehnologii chibzuite, soluţii economicoase şi folosirea unor înlocuitori corespunzători şi la obiectivele deja începute. De exemplu, pe şantierul reţelei de alimentare cu apă a oraşului Borşa s-a propus traversarea aeriană, mai economicoasă, în locul celei subterane ; la construcţia căminului cultural din Vişeu s-a modificat soluţia de realizare a acoperişului din beton, iar la lucrările de canalizare din Seini s-a găsit o posibilitate de folosire, pe scară largă, la fundaţii, a materialelor locale (bolovani de riu), prin renunţarea la anumite spaţii de la subsol , fără a se micşora gradul de funcţionalitate al construcţiilor , la un număr de 10 blocuri din Baia Mare s-au economisit o cantitate de 363 tone ciment şi 76 tone metal. Acţiunea de reducere a costurilor investiţiilor, aşa cum a fost formulată de conducerea partidului, implică o atenţie deosebită din partea organelor de partid şi de stat din judeţ în ce priveşte formarea unei concepţii ştiinţifice, dezvoltarea spiritului gospodăresc al specialiştilor in proiectarea cît mai judicioasă, cit mai economică a noilor construcţii. Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii" De ce Intirzie construcţia unor staţii de epurare? Statul alocă sume tot mai importante pentru protecţia eficientă a rîurilor ţării. In fiecare an se dau în funcţiune zeci şi zeci de unităţi de epurare a apelor, de la simple decantoare sau separatoare pînă la adevărate uzine de prelucrare a apelor uzate din cadrul marilor combinate chimice. Peste 3 000 de asemenea unităţi existau în ţara noastră la începutul acestui an. Reflectarea dinamismului dezvoltării economice şi sociale, mai bine de două treimi din staţiile de epurare a apelor au fost construite în ultimii 10—15 ani. Ţinînd seama de nevoia de a proteja apele, pentru a se asigura resursele, necesare, se acordă în continuare o atenţie deosebită dezvoltării reţelei de staţii de epurare. In prezent se desfăşoară peste 300 de lucrări de construire a unor noi staţii şi ex ._________________ tindere a celor existente. Efortul financiar al statului în acest scop depăşeşte în 1976 cu mult un miliard de lei. Investiţiile pentru staţii de epurare vor continua să crească, iar la nivelul întregului cincinal vor fi aproximativ de trei ori mai mari decît în cincinalul trecut. In ce stadiu se află principalele lucrări de la staţiile de epurare a apelor ? La staţia de epurare Curtea de Argeş, oraş in rapidă dezvoltare edilitară şi industrială, extinderile la staţia de epurare existentă sunt mult întîrziate. La 1 decembrie trebuia să intre în funcţiune o nouă capacitate, care să preia o însemnată parte din debitul de ape uzate ale oraşului, dar s-a realizat doar ceva mai mult de jumătate din investiţia prevăzută. Luind in considerare dezvoltarea in continuare a oraşului Curtea de Argeş, se impune realizarea in termen a unei noi extinderi a staţiei. Şi la Buftea intirzie intrarea în funcţiune a extinderii staţiei de epurare (prevăzută iniţial pentru anul 1974), staţie care colectează şi apele uzate de la Centrul de producţie cinematografică, fabrica de vată, fabrica de ambalaje metalice. La crescătoria de porci de la kilometrul 16, pe şoseaua Bucureşti- Piteşti, dejecţiile sunt deversate în gropi, în timp ce o staţie modernă, care urma să le epureze, aşteaptă să fie reproiectată. Rămîneri în urmă în realizarea investiţiilor se Înregistrează şi la staţiile de epurare orăşeneşti Iaşi, Botoşani, Reşiţa, Vaslui, Huşi, Alba Iulia, Alexandria şi Zlatna, la cele industriale de la combinatele chimice din Rm. Vîlcea, Craiova, la combinatele de îngrăşăminte chimice din Arad, Valea Călugărească, Năvodari, precum şi la fabricile de bere Azuga, Haţeg şi „Fulgerul“ Bucureşti, la abatorul din Oradea, la fabricile de zahăr Paşcani şi Timişoara. De asemenea, în agricultură, atît în sectorul de stat, cît şi cooperatist, o serie de staţii de epurare prevăzute pentru crescătoriile de animale sunt mult intirziate, iar la altele nici n-au început lucrările de construcţie. In aceste condiţii, Consiliul Naţional al Apelor a iniţiat numeroase inter-------------------------- venţii la faţa locului ale personalului de la oficiile de gospodărire a apelor şi de la Inspecţia de stat a apelor, a atras atenţia forurilor tutelare ale unităţilor care realizează staţiile de epurare prin adrese şi în cadrul unor întilniri directe cu factorii de răspundere. Au fost aplicate (încă prea timid şi sporadic) o serie de sancţiuni prevăzute de lege. Drept motive ale întîrzierilor sunt deseori invocate ritmul lent de lucru al unităţilor constructoare, nelivrarea de utilaje, necesitatea unor remedieri. Toate acestea — după cum am fost informaţi la Consiliul Naţional al Apelor — nu sunt, în realitate, decît pretexte menite să acopere, ceea ce nu poate fi acoperit, încălcarea flagrantă a legislaţiei de protecţie a mediului înconjurător. Nimănui nu-i este îngăduit să atenteze la această însemnată bogăţie a ţării care sunt apele, tratindu-le ca pe simple „canale de scurgere“. De aceea, ministerele, forurile centrale cu atribuţii în acest domeniu, băncile care finanţează lucrările, consiliile judeţene pentru protecţia mediului, ca şi organele de inspecţie sunt datoare să ia toate măsurile menite să ducă la realizarea la timp şi în bune condiţii a tuturor unităţilor de epurare, pentru a preveni orice deteriorare a calităţii apelor, pentru a se asigura rezervele necesare vieţii noastre economice şi sociale. Al. PLAIEŞU Protecţia mediului înconjurător - răspundere a prezentului pentru viitor