Scînteia, ianuarie 1977 (Anul 46, nr. 10690-10714)
1977-01-03 / nr. 10690
PROLETARI DIN TOATE UNIJI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10690 Prima ediţie Luni 3 ianuarie 1977 4 PAGINI 30 BANI MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem primul an al cincinalului 1976—1930 cu remarcabile succese in realizarea hotâririlor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţârii spre comunism. Producţia industrială a continuat să se dezvolte într-un ritm înalt, crescînd cu 11,5 la sută faţă de anul anterior, iar în agricultură am realizat cea mai mare recoltă de cereale din istoria ţării. Avem, de asemenea, înfăptuiri de seamă în domeniul construcţiilor, al transporturilor, al circulaţiei mărfurilor, precum şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Totodată, au cunoscut o puternică dezvoltare ştiinţa, învăţămîntul, cultura, întreaga viaţă spirituală a poporului. S-a asigurat înfăptuirea consecventă a prevederilor programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Toate aceste succese sunt rodul muncii entuziaste a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Ele demonstrează cu putere realismul şi justeţea hotâririlor Congresului al XI-lea, creşterea rolului partidului ca forţă politică conducătoare în societatea noastră. Pentru măreţele victorii dobîndite în edificarea socialismului, adresez cele mai calde felicitări tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, eroicului şi talentatului nostru popor. începem anul 1977 cu hotârîrea fermă de a înfăptui neabătut planul dezvoltării economico-sociale a ţârii, de a asigura, în continuare, progresul în ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii economii naţionale. In centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, creşterea puternică a eficienţei economice. In acest scop este necesar ca toate organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să acţioneze cu înaltă răspundere şi spirit de abnegaţie pentru înfăptuirea hotârîtâ a măsurilor de reducere a consumurilor de materiale şi materii prime, ieftinirea investiţiilor şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creşterea susţinută a productivităţii muncii şi organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Aplicarea în viaţă a acestor măsuri are un rol hotârîtor pentru realizarea cu succes a întregului cincinal, pentru înfăptuirea plenară a revoluţiei tehnicoştiinţifice în ţara noastră, pentru perfecţionarea tuturor domeniilor de activitate, în conformitate cu hotâririle Congresului al Xl-lea, în 1977 vom trece la înfăptuirea reducerii treptate a săptămînii de lucru, vom începe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru acest cincinal. în anul în care intrăm vom sărbători centenarul Independenţei — eveniment istoric de însemnătate hotârîtoare pentru progresul economico-social al ţârii, pentru afirmarea liberă şi independentă a naţiunii noastre — va avea loc primul festival al muncii şi creaţiei poporului nostru, „Cîntarea României", se vor desfăşura lucrările Congresului cooperativelor agricole de producţie, Congresului consiliilor oamenilor muncii şi ale Conferinţei Naţionala a partidului.Sa întîmpinăm aceste evenimente şi reuniuni cu noi succese în toate domeniile de activitate, în realizarea hotâririlor Congresului al Xl-lea. Dragi tovarăşi şi prieteni, în anul 1976 au continuat sa se accentueze profundele schimbări revoluţionare, naţionale şi sociale ale lumii de azi, s-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a trăi libere şi independente, s-au obţinut noi succese în lupta lor pentru o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, de destindere, colaborare şi pace în spiritul orientărilor stabilite de Congresul al XI-lea, ţara noastră şi-a lărgit şi intensificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu toate ţările socialiste, aducîndu-şi contribuţia la întărirea unităţii şi forţei socialismului. De asemenea, România şi-a întărit legăturile, pe multiple planuri, cu statele care păşesc pe calea dezvoltării libere, de sine stâtâtoare — o expresie elocventă constituind-o, în acest sens, Intrarea sa în grupul ţârilor în curs de dezvoltare şi participarea, în calitate de invitată, la activitatea ţârilor nealiniate. Acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a amplificat, totodată, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, aducîndu-şi contribuţia activă la afirmarea puternică în viaţa internaţională a principiilor deplin şi egalităţi în drepturi, respectului Independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, la respectarea dreptului fiecărui popor de a fi stâpîn pe destinele sale. Datorită politicii sale consecvente de pace şi colaborare, România şi-a cîştigat noi prieteni în lume, se bucură o largă şi binemeritată apreciere pe toate meridianele globului. România este hotäritä sä acţioneze şi în anul 1977 cu toată fermitatea pentru întărirea unităţii şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, a forţelor progresiste, antiimperialiste de pretutindeni, împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, pentru progres social şi pace. Fie ca anul 1977 în care va avea loc reuniunea de la Belgrad pentru securitate în Europa să marcheze o etapă nouă pe calea înfăptuirii documentelor Conferinţei general-europene de la Helsinki prin adoptarea de măsuri concrete care să ducă la extinderea neîngrădită a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, la promovarea unei largi colaborări în domeniul culturii, artei şi al altor probleme umanitare, la dezangajarea militară a continentului, la destindere şi securitate în Europa şi în întreaga lume. Menţionînd cu satisfacţie faptul că în anul 1976 ,a avut loc reuniunea de la Atena consacrată cooperării economice în Balcani, apreciem necesar sa se depună noi eforturi pentru lărgirea continuă a colaborării multilaterale dintre toate statele aparţinînd acestei regiuni geografice, în spiritul înţelegerii şi bunei vecinătăţi. Ţinînd seama de gravitatea deosebită a situaţieidin Orientul Mijlociu, este necesar ca în anul 1977 să se intensifice eforturile pentru realizarea unei păci trainice şi juste în această zonă. Este necesar să facem totul ca anul 1977 să marcheze o etapă importantă pe calea lichidării subdezvoltării, a făuririi noii ordini economice internaţionale, care să asigure condiţii pentru progresul economico-social mai rapid al ţârilor slab dezvoltate, pentru accesul lor neîngrădit la tehnologia înaintată, la cuceririle civilizaţiei moderne, condiţie esenţială pentru întărirea stabilităţii economice mondiale, pentru progresul naţional şi social al tuturor naţiunilor. Interesele supreme ale popoarelor cer, de asemenea, în mod imperios, intensificarea eforturilor generale pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmării nucleare. Realizarea tuturor acestor deziderate arzătoare ale tuturor popoarelor necesită creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organisme internaţionale în viaţa politică mondială, participarea tot mai activă, în acest cadru, a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau orînduire socială, în condiţii de deplină egalitate, la soluţionarea echitabilă a problemelor complexe ale lumii de azi. Avem convingerea că popoarele, forţele sociale înaintate, acţionînd unite, pot obţine, în anul în care intrăm, noi succese pe calea progresului şi păcii, a făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Dragi tovarăşi şi cetăţeni, să toastăm pentru măreţia şi strălucirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, pentru Partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare a societăţii noastre pe calea făuririi vieţii noi, libere şi fericita; pentru întărirea unităţii şi solidarităţii tuturor ţârilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste pentru colaborare intre toate naţiunile, pentru pace in întreaga lume. Vă urez tuturor, dragi concetăţeni, implinirea tuturor dorinţelor de mai bine, satisfacţii şi bucurii tot mai mari în muncă şi viaţă, multă sănătate şi fericire ! IA MULTI ANL DRAGI TOVARĂŞI Şl PRIETENI I TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Republicii Zair Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit, vineri 31 decembrie, în vizită de rămas bun, pe Bokingi Embeyolo, ambasadorul Republicii Zair, în legătură cu încheierea misiunii sale in țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Din primele ore, din primele zile Muncă, străduinţă şi succese în clipa în care bataile ceasornicului marcau solemn înnoirea timpului, mulţi au întîmpinat noul an la gura furnalelor, în faţa tablourilor de comandă ale marilor centrale electrice, lingă Instalaţiile combinatelor chimice, cu alte cuvinte, în locurile de muncă unde, prin specificul condiţiilor tehnologice, producţia se desfăşoară fără întrerupere. Reporterii „Scinteii" au fost şi ei prezenţi, potrivit tradiţiei, în citeva dintre aceste locuri cu „foc nestins" — simbol al continuităţii eforturilor creatoare peste puntea de lumină a anilor , consemnind odată cu primele rezultate de producţie un adevăr profund: voinţa şi hotârirea tuturor oamenilor muncii de a îmbogăţi, prin muncă rodnică, plină de dăruire şi abnegaţie, succesele şi realizările acestui cincinal, HUNEDOARA. Primele şarje de oţel ale anului 1977, care inaugurează şuvoiul de metal hunedorean, au fost produse in schimbul subinginerului Ioan Pîrlea. Furnaliştii Alexandru Hăjdărean, Lucian Ionescu, Stan Popescu, împreună cu ortacii lor, au transformat schimbul din noaptea de revelion într-un schimb de lucru model. Dovada au obţinut, printr-o atentă organizare şi urmărire a desfăşurării procesului de producţie, 60 tone fontă şi peste 20 tone cops metalurgic peste planul primului schimb din 1977. La bateria de cuptoare a oţelăriei Martin nr. 2, stăpini pe vetrele nestinse şi pe pupitrele de comandă, erau, în această noapte de revelion, oţelarii conduşi de Constantin Palaghia şi Simion Cîzu, care au asigurat trecerea cu deplin succes in cel de-al doilea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Primul schimb s-a încheiat cu... cupe pline, una dintre ele cîntărind aproape 100 tone otel, adică plusul de metal elaborat peste planul primului schimb din noul an. Aşadar, an nou şi ritmuri noi la vetrele de foc ale Hunedoarei. Ritmuri confirmate încă in prima zi a lunii ianuarie, cînd in combinat s-au realizat suplimentar 50 tone cocs metalurgic, 250 tone fontă, 197 tone oţel şi peste 300 tone laminate. (Sabin Ionescu). SLATINA. La întreprinderea de aluminiu Slatina, numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au petrecut noaptea Anului nou în halele de electroliză, leanozi sau în turnătorie, producînd primele şarje de aluminiu ale anului 1977. La electroliză, unde sunt organizate patru schimburi de lucru, din primele momente ale noului an, adică de la ora zero, şi-au început activitatea formaţiile conduse de maiştrii Eleodor Miulescu, Dumitru Prădatu, Nicolae Dumitrescu, Aurel Rusu, Ion Iancu, Sigismund Konerth etc. Colectivul Întreprinderii slătinene a încheiat bilanţul anului precedent cu o producţie suplimentară de aproape 1 500 tone aluminiu şi este hotărit ca şi în noul an să obţină rezultate dintre cele mai bune. Garanţie stau realizările din primele două zile ale anului, cind s-au obţinut suplimentar peste 30 tone de aluminiu. (Emilian Rouă). NEAMŢ. Semne bune anulare şi pentru colectivele din industria judeţului Neamţ, aăror activitate a debutat sub semnul hotăririi ferme de a face din 1977 un an al eficienţei economice. Astfel, Încă din primele zile de muncă, colectivele marilor unităţi de pe platforma chimică Săvineşti, întreprinderii de ţevi Roman, Combinatului de lianţi şi azbociment Bicaz şi ale celor două fabrici de hîrtie şi cartoane din Piatra Neamţ, care au lucrat cu „foc continuu“, au realizat, peste prevederile planului, 230 tone ciment. 46 tone ţevi din oţel fără sudură. 19 tone fire si fibre sintetice. 82 tone îngrăşăminte azotoase şi altele. Maiştrii Andrei Alexandru şi Vasile Ciobanu, care in noaptea de revelion au vegheat la buna funcţionare a Instalaţiilor de la Combinatul de fire şi fibre sintetice Săvineşti, ne-au declarat că şi în cel de-al doilea an al cincinalului colectivul de aici va continua să aplice valoroasa iniţiativă muncitorească „Să lucrăm o zi pe lună cu acrilonitril economisit“, ceea ce va constitui o pirghie însemnată în creşterea eficienţei întregii activităţi economice. (Ion Manea), BUCUREŞTI. La fabrica metalurgică de piese grele din cadrul întreprinderii de maşini grele din Capitală, primul bilanţ este cit se poate de semnificativ, vestind — cum ne spune maistrul principal Anghel Mutiu — un an bun şi rodnic, pe măsura sarcinilor sporite ale acestei importante trepte a actualului cincinal. Fişele de lucru ale echipelor de oţelari conduse de Lazăr Stan, Iosif Musteţea şi Ion Drăghici consemnează laconic un fapt care, aici, pe platforma iluminată de flăcările focului continuu, este considerat obişnuit, normal : oţelăria a intrat, din primul schimb, in ritmul lui 1977, avind create toate condiţiile pentru a asigura oţelul necesar secţiilor prelucrătoare pentru realizarea unui volum sporit de maşini şi utilaje tehnologice caracterizate prin performanţe superioare. (Dumitru Tîrcob) GALAŢI. Pe siderurgiştii Galaţiului ne-am obişnuit să-i ştim la datorie la orice oră a anului, cinstind prin fapte de muncă atît zilele de lucru, cit şi cele de sărbătoare. Bilanţul zilei de 1 ianuarie a consemnat aici obţinerea unei cantităţi de circa 200 tone fontă pest- planul zilei. Nici oţelariin-au dorit să rămînâ mai prejos, înscriindu-se cu o cantitate de 220 tone oţel elaborate suplimentar. Să mai adăugăm (Continuare in pag. a IlI-a) Reşiţa: Prima şarjă... a anului 77 In întreaga fam, pentru întregul popor ANUL NOU CU BUCURIE! Sub semnul unui puternic entuziasm, într-o atmosferă de satisfacţie pentru îndeplinirea cu succes a prevederilor primului an al cincinalului afirmării revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane, de deplină angajare pentru înfăptuirea politicii partidului, consacrată Înfăptuirii neabătute a hotâririlor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au păşit cu bucurie şi încredere pragul noului an 1977. Cu gindul la viitorul luminos al ţârii, cu ferma hotârîre ca încă din prima zi a noului an sâ purceadă, cu şi mai mult avînt, la îndeplinirea sarcinilor ce le revin, pretutindeni în ţară muncitorii, ţăranii, intelectualii au ascultat cu inimile pline de bucurie şi emoţie cuvintul rostit la posturile de radio şi televiziune de secretarul general al partidului, urările sale înflăcărate adresate întregului nostru popor, şi au toastat cu respect şi dragoste pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unindu-i din toată inima, cu toată căldura sănătate şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici in neobosita sa activitate pusă în slujba înfloririi scumpei noastre patrii, România socialistă, a creşterii neîncetate a prestigiului ei in lume. Optimism şi încredere. „Griviţa roşie“, „Electroaparataj“, „Policolor“, „Electromagnetica“, „23 August“, „Vulcan“, IREMOAS, „Semănătoarea“. Embleme ale unor binecunoscute întreprinderi bucureştene. Enumerîndu-le, pătrundem într-un vast univers al muncii, aureolat la ora de bilanţ a primului an al actualului cincinal de o producţie suplimănentară în valoare de 2,4 miliarde lei. In noaptea cea mai lungă, noaptea dintre ani, toate aceste însemne de marcă ale hărniciei au devenit reperele de forţă ale satisfacţiei şi voioşiei cu care zeci de mii de bucureşteni — participanţi la revelioanele organizate la locurile lor de muncă — au întîmpinat noul an cu optimism şi încredere. Este ora 23:10, în marea sală a cantinei-restaurant a întreprinderii „23 August“ răsună pluguşorul. Decorul îmbietor fură ochiul ba spre bradul minunat împodobit de lingă estradă, ba spre petele de culoare ale fructierelor doldora de mere, portocale şi banane, presărate pe mese. Oamenii sunt veseli, bucuroşi ; petrecerea muncitorească e străbătută de satisfacţia care o dă munca bogată in rezultate, luminoasele perspective de viitor. Cu emoţie, cu respect, participanţii ascultă, în prag de an nou, cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Apoi izbucnesc uralele. Cei de faţă urează secretarului general al partidului ani mulţi, cu sănătate, ani de muncă rodnică spre binele patriei socialiste, închină pentru biruinţi în muncă, pentru noi succese, pentru pace in lume. Peste zumzetul sălii se impune o voce neobişnuit de frumoasă şi, după cum se vede, de familiară aici. In liniştea creată, răsună „Românie, ţara mea de glorii“, „Cîntarea României" în inimi. Râsună limpede, peste veselia comesenilor reuniţi la revelionul de la „23 August“ din Capitală, glasul Cameliei Coravu, sudoriţa. E una dintre speranţele colegilor şi suporterilor ei de la „23 August" la Festivalul „Cîntarea României“. Ora 2:30 aduce pe estradă un alt talent : lăcătuşul ajustor Petrache Stan. S-a întimplat să ne aflăm în acele momente la masa Eroului Muncii Socialiste Gheorghe Buruc. Ne-a declarat cu satisfacţie : „E de la noi, de la locomotive. Lucrează la pregătirea echipamentului mecanic. De conştiinciozitatea lui şi a colegilor săi depinde dacă locomotivele pornesc sau nu“, în muncă şi în cint, mereu în frunte. Aşa cum le stă bine, unor fruntaşi care au de ce se bucura, de ce se veseli intîmpinînd noul an. „Ne este fapta muncii spre viitor o treaptă". Marea sală a Palatului sporturilor şi culturii a fost împodobită astăzi ca niciodată : ea găzduieşte revelionul ’77 al tineretului Capitalei. ...O fanfară i-a primit pe cei 1 600 de oaspeţi. Apoi, semnalele muzicale ale unui şir de trompeţi şi toboşari au vestit momentul începerii revelionului, a cărui emblemă — „Ne este fapta muncii spre viitor o treaptă“ — s-a aflat în deplină concordanţă cu activitatea creatoare a tuturor tinerilor muncitori şi specialişti din întreprinderile Capitalei, cercetători, studenţi, elevi, cadre ale U.T.C., cu toţii fruntaşi în îndeplinirea obiectivelor întrecerii uteciste — „Tineretul — factor activ în realizarea obiectivelor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“, în frumoasa rostire a Pluguşorului tinereţii a răsunat : „Vom fi demni de înaintaşi / De-ai partidului ostaşi I După pilda şi povara / Celui ce-şi închină viaţa / Ţării sale, ţării noi / Brav erou intre eroi I Celui ce conduce bine / Ale patriei destine / Minte ageră, vitează / Conştiinţa ţării trează / îndrăgit, iubit, stimat / Marele bărbat de stat / Cel care in fruntea ţării / Cel dinţii dă glas urării / Să trăiască, să-nflorească / Ţara noastră românească“. Pentru masa celor 320000... Citeva ore înainte de miezul nopţii la Gara de Nord. De la şeful de tură primim citeva informaţii , ultimele din 1976. Prin faţa caselor de bilete în 24 de ore au trecut aproape 130 de mii de oameni. Cei mai mulţi au plecat să-şi sărbătorească sfîrşitul de an spre Sibiu, pe Valea Oltului, spre centrele turistice dinspre Moldova. Cel puţin 30 000 s-au îndreptat spre Valea Prahovei şi Braşov. Şi citeva informaţii — tot de ultimă oră, primite de la Direcţia comercială a Ministerului Comerţului Interior , pentru uriaşa masă la care s-au aşezat 320 000 de comeseni — la aut a fost evaluat numărul celor care şi-au petrecut revelionul în localurile de alimentaţie publică — a fost mobilizată o „armată“ de circa 28 000 de ospătari şi bucătari care au deschis ospăţul cu... 9 vagoane de crap proaspăt, urmate Îndeaproape de 16 tone de şalău, batog, somn şi sturioni, în bucătăriile restaurantelor a sosit şi un mare cîrd de păsări conduse, cum e tradiţia, de citeva mii de curcani. La aceeaşi masă a fost adus şi un tren de... sarmale, care au fost udate cu citeva sute de poloboace de vin, în ce priveşte dulciurile ? Au fost servite aproximativ un milion de prăjituri şi îngheţate. Revelionul constructorilor de tractoare a avut o semnificaţie deosebită: sărbătorirea noului an s-a desfăşurat în condiţiile unui jubileu — împlinirea a trei decenii de la fabricarea primului tractor românesc şi a unui succes deosebit — depăşirea planului pe 1973, primul an al cincinalului, cu 2 500 tractoare şi un mare volum de piesa de schimb. (Continuare in pag. a II-a) - Explozie de tinereţe, de voie bună la Palatul sporturilor şi culturii