Scînteia, ianuarie 1977 (Anul 46, nr. 10690-10714)

1977-01-03 / nr. 10690

PROLETARI DIN TOATE UNIJI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10690 Prima ediţie Luni 3 ianuarie 1977 4 PAGINI 30 BANI MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem primul an al cincinalului 1976—1930 cu remarcabile succese in realizarea hotâririlor Con­gresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a ţârii spre comunism. Producţia industrială a continuat să se dezvolte într-un ritm înalt, crescînd cu 11,5 la sută faţă de anul anterior, iar în agricultură am realizat cea mai mare recoltă de cereale din istoria ţării. Avem, de asemenea, înfăptuiri de seamă în domeniul construc­ţiilor, al transporturilor, al circulaţiei mărfurilor, pre­cum şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Totodată, au cunoscut o puternică dezvoltare ştiinţa, învăţămîntul, cultura, întreaga viaţă spirituală a po­porului. S-a asigurat înfăptuirea consecventă a pre­vederilor programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Toate aceste succese sunt rodul muncii entuziaste a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectua­lităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Ele demonstrează cu putere realismul şi justeţea hotâririlor Congresului al XI-lea, creşterea rolului partidului ca forţă politică conducătoare în societatea noastră. Pentru măreţele victorii dobîndi­­te în edificarea socialismului, adresez cele mai calde felicitări tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, eroicului şi talentatului nostru popor. începem anul 1977 cu hotârîrea fermă de a înfăp­tui neabătut planul dezvoltării economico-sociale a ţârii, de a asigura, în continuare, progresul în ritm rapid al industriei şi agriculturii, al întregii econo­mii naţionale. In centrul întregii activităţi va trebui pusă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produc­ţiei, creşterea puternică a eficienţei economice. In acest scop este necesar ca toate organele şi orga­nizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să acţioneze cu înaltă răspundere şi spirit de abnegaţie pentru înfăptuirea hotârîtâ a măsurilor de reducere a con­sumurilor de materiale şi materii prime, ieftinirea in­vestiţiilor şi reducerea cheltuielilor de producţie, pen­tru creşterea susţinută a productivităţii muncii şi or­ganizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Aplicarea în viaţă a acestor măsuri are un rol hotâ­­rîtor pentru realizarea cu succes a întregului cinci­nal, pentru înfăptuirea plenară a revoluţiei tehnico­­ştiinţifice în ţara noastră, pentru perfecţionarea tu­turor domeniilor de activitate, în conformitate cu hotâririle Congresului al Xl-lea, în 1977 vom trece la înfăptuirea reducerii treptate a săptămînii de lucru, vom începe realizarea măsurilor de majorare a retribuţiei oamenilor muncii prevăzute pentru acest cincinal. în anul în care intrăm vom sărbători centenarul In­dependenţei — eveniment istoric de însemnătate ho­­târîtoare pentru progresul economico-social al ţârii, pentru afirmarea liberă şi independentă a naţiunii noastre — va avea loc primul festival al muncii şi creaţiei poporului nostru, „Cîntarea României", se vor desfăşura lucrările Congresului cooperativelor a­­gricole de producţie, Congresului consiliilor oameni­lor muncii şi ale Conferinţei Naţionala a partidului.­­Sa întîmpinăm aceste evenimente şi reuniuni cu noi succese în toate domeniile de activitate, în realizarea hotâririlor Congresului al Xl-lea. Dragi tovarăşi şi prieteni, în anul 1976 au continuat sa se accentueze pro­fundele schimbări revoluţionare, naţionale şi sociale ale lumii de azi, s-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a trăi libere şi independente, s-au obţinut noi succese în lupta lor pentru o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, de destin­dere, colaborare şi pace în spiritul orientărilor stabilite de Congresul al XI-lea, ţara noastră şi-a lărgit şi intensificat rela­ţiile de colaborare şi solidaritate cu toate ţările so­cialiste, aducîndu-şi contribuţia la întărirea unităţii şi forţei socialismului. De asemenea, România şi-a întărit legăturile, pe multiple planuri, cu statele care păşesc pe calea dezvoltării libere, de sine stâtâtoare — o expresie elocventă constituind-o, în acest sens, Intrarea sa în grupul ţârilor în curs de dezvoltare şi participarea, în calitate de invitată, la activitatea ţârilor nealiniate. Acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a amplificat, tot­odată, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială, aducîndu-şi contribuţia activă la afirmarea puternică în viaţa internaţională a principiilor de­­plin şi egalităţi în drepturi, respectului Independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în tre­burile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, la respectarea dreptului fiecărui popor de a fi stâpîn pe destinele sale. Datorită po­liticii sale consecvente de pace şi colaborare, R­omânia şi-a cîştigat noi prieteni în lume, se bucură­­ o largă şi binemeritată apreciere pe toate me­ridianele globului. România este hotäritä sä acţioneze şi în anul 1977 cu toată fermitatea pentru întărirea unităţii şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, a forţelor pro­gresiste, antiimperialiste de pretutindeni, împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, pentru progres social şi pace. Fie ca anul 1977 în care va avea loc reuniunea de la Belgrad pentru securitate în Europa să mar­cheze o etapă nouă pe calea înfăptuirii documen­telor Conferinţei general-europene de la Helsinki prin adoptarea de măsuri concrete care să ducă la extinderea neîngrădită a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, la promovarea unei largi colabo­rări în domeniul culturii, artei şi al altor probleme umanitare, la dezangajarea militară a continentului, la destindere şi securitate în Europa şi în întreaga lume. Menţionînd cu satisfacţie faptul că în anul 1976 ,a avut loc reuniunea de la Atena consacrată coope­rării economice în Balcani, apreciem necesar sa se depună noi eforturi pentru lărgirea continuă a co­laborării multilaterale dintre toate statele aparţi­­nînd acestei regiuni geografice, în spiritul înţele­gerii şi bunei vecinătăţi. Ţinînd seama de gravitatea deosebită a situaţiei­­din Orientul Mijlociu, este necesar ca în anul 1977 să se intensifice eforturile pentru realizarea unei păci trainice şi juste în această zonă. Este necesar să facem totul ca anul 1977 să mar­cheze o etapă importantă pe calea lichidării sub­dezvoltării, a făuririi noii ordini economice interna­ţionale, care să asigure condiţii pentru progresul economico-social mai rapid al ţârilor slab dezvol­tate, pentru accesul lor neîngrădit la tehnologia înaintată, la cuceririle civilizaţiei moderne, condiţie esenţială pentru întărirea stabilităţii economice mondiale, pentru progresul naţional şi social al tu­turor naţiunilor. Interesele supreme ale popoarelor cer, de ase­­menea, în mod imperios, intensificarea eforturilor generale pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmării nucleare. Realizarea tuturor acestor deziderate arzătoare ale tuturor popoarelor necesită creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organisme internaţionale în viaţa politică mondială, participa­rea tot mai activă, în acest cadru, a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau orînduire socială, în condiţii de deplină egalitate, la soluţionarea echita­bilă a problemelor complexe ale lumii de azi. Avem convingerea că popoarele, forţele sociale înaintate, acţionînd unite, pot obţine, în anul în care intrăm, noi succese pe calea progresului şi păcii, a făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Dragi tovarăşi şi cetăţeni, să toastăm­­ pentru măreţia şi strălucirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, pentru Partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare a societăţii noastre pe calea făuririi vieţii noi, libere şi fericita; pentru întărirea unităţii şi solidarităţii tuturor ţâ­rilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste­­ pentru colaborare intre toate naţiunile, pentru pace in întreaga lume. Vă urez tuturor, dragi concetăţeni, implinirea tu­turor dorinţelor de mai bine, satisfacţii şi bucurii tot mai mari în muncă şi viaţă, multă sănătate şi fericire ! IA MULTI ANL DRAGI TOVARĂŞI Şl PRIETENI I TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Republicii Zair Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit, vineri 31 decembrie, în vizită de rămas bun, pe Bokingi Embeyolo, ambasadorul Republicii Zair, în legătură cu încheierea misiunii sale in țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o at­mosferă cordială. Din primele ore, din primele zile Muncă, străduinţă şi succese în clipa în care bataile ceasornicului marcau solemn înnoirea timpului, mulţi au întîmpinat noul an la gura furnalelor, în faţa ta­blourilor de comandă ale marilor centrale electrice, lingă Instalaţiile combinatelor chimice, cu alte cuvinte, în locurile de muncă unde, prin specificul condiţiilor tehnologice, producţia se desfăşoară fără între­rupere. Reporterii „Scinteii" au fost şi ei prezenţi, potrivit tradiţiei, în citeva dintre aceste locuri cu „foc nestins" — simbol al continuităţii eforturilor creatoare peste puntea de lumină a anilor , consemnind odată cu primele rezultate de producţie un adevăr profund: voinţa şi hotârirea tuturor oamenilor muncii de a îmbogăţi, prin muncă rodnică, plină de dăruire şi abnegaţie, succesele şi realizările acestui cincinal, HUNEDOARA. Primele şarje de oţel ale anului 1977, care inaugurea­ză şuvoiul de metal hunedorean, au fost produse in schimbul subingine­­rului Ioan Pîrlea. Furnaliştii Ale­xandru Hăjdărean, Lucian Ionescu, Stan Popescu, împreună cu ortacii lor, au transformat schimbul din noaptea de revelion într-un schimb de lucru model. Dovada­­ au obţi­nut, printr-o atentă organizare şi ur­mărire a desfăşurării procesului de producţie, 60 tone fontă şi peste 20 tone cops metalurgic peste planul primului schimb din 1977. La bateria de cuptoare a oţelăriei Martin nr. 2, stăpini pe vetrele ne­stinse şi pe pupitrele de comandă, erau, în această noapte de revelion, oţelarii conduşi de Constantin Pala­­ghia şi Simion Cîzu, care au asigu­rat trecerea cu deplin succes in cel de-al doilea an al cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice. Primul schimb s-a încheiat cu... cupe pline, una dintre ele cîntărind aproape 100 tone otel, adică plusul de metal ela­borat peste planul primului schimb din noul an. Aşadar, an nou şi ritmuri noi la vetrele de foc ale Hunedoarei. Rit­muri confirmate încă in prima zi a lunii ianuarie, cînd in combinat s-au realizat suplimentar 50 tone cocs metalurgic, 250 tone fontă, 197 tone oţel şi peste 300 tone laminate. (Sa­bin Ionescu). SLATINA. La întreprinderea de aluminiu Slatina, numeroşi munci­tori, ingineri şi tehnicieni au petre­cut noaptea Anului nou în halele de electroliză, le­anozi sau în tur­nătorie, producînd primele şarje de aluminiu ale anului 1977. La elec­troliză, unde sunt organizate patru schimburi de lucru, din primele mo­mente ale noului an, adică de la ora zero, şi-au început activitatea formaţiile conduse de maiştrii Eleo­­dor Miulescu, Dumitru Prădatu, Ni­­colae Dumitrescu, Aurel Rusu, Ion Iancu, Sigismund Konerth etc. Co­lectivul Întreprinderii slătinene a încheiat bilanţul anului prece­dent cu o producţie suplimentară de aproape 1 500 tone aluminiu şi este hotărit ca şi în noul an să ob­ţină rezultate dintre cele mai bune. Garanţie stau realizările din primele două zile ale anului, cind s-au ob­ţinut suplimentar peste 30 tone de aluminiu. (Emilian Rouă). NEAMŢ. Semne bune anul­are şi pentru colectivele din industria ju­deţului Neamţ, a­ăror activitate a debutat sub semnul hotăririi ferme de a face din 1977 un an al eficien­ţei economice. Astfel, Încă din pri­mele zile de muncă, colectivele ma­rilor unităţi de pe platforma chimi­că Săvineşti, întreprinderii de ţevi Roman, Combinatului de lianţi şi azbociment Bicaz şi ale celor două fabrici de hîrtie şi cartoane din Pia­tra Neamţ, care au lucrat cu „foc continuu“, au realizat, peste preve­derile planului, 230 tone ciment. 46 tone ţevi din oţel fără sudură. 19 tone fire si fibre sintetice. 82 tone îngrăşăminte azotoase şi altele. Maiştrii Andrei Alexandru şi Vasile Ciobanu, care in noaptea de reve­lion au vegheat la buna funcţionare a Instalaţiilor de la Combinatul de fire şi fibre sintetice Săvineşti, ne-au declarat că şi în cel de-al doilea an al cincinalului colectivul de aici va continua să aplice valo­roasa iniţiativă muncitorească „Să lucrăm o zi pe lună cu acrilonitril economisit“, ceea ce va constitui o pirghie însemnată în creşterea efi­cienţei întregii activităţi economice. (Ion Manea), BUCUREŞTI. La fabrica metalur­gică de piese grele din cadrul în­treprinderii de maşini grele din Ca­pitală, primul bilanţ este cit se poate de semnificativ, vestind — cum ne spune maistrul principal Anghel Mu­­tiu — un an bun şi rodnic, pe măsura sarcinilor sporite ale acestei impor­tante trepte a actualului cincinal. Fi­şele de lucru ale echipelor de oţelari conduse de Lazăr Stan, Iosif Muste­­ţea şi Ion Drăghici consemnează la­conic un fapt care, aici, pe platfor­ma iluminată de flăcările focului continuu, este considerat obişnuit, normal : oţelăria a intrat, din pri­mul schimb, in ritmul lui 1977, avind create toate condiţiile pentru a asi­gura oţelul necesar secţiilor prelu­crătoare pentru realizarea unui vo­lum sporit de maşini şi utilaje teh­nologice caracterizate prin perfor­manţe superioare. (Dumitru Tîrcob) GALAŢI. Pe siderurgiştii Galaţiu­­lui ne-am obişnuit să-i ştim la da­torie la orice oră a anului, cinstind prin fapte de muncă atît zilele de lucru, cit şi cele de sărbătoare. Bilanţul zilei de 1 ianuarie a con­semnat aici obţinerea unei cantităţi de circa 200 tone fontă pest-­ planul zilei. Nici oţelarii­­n-au dorit să rămînâ mai prejos, înscriindu-se cu o cantitate de 220 tone oţel elabo­rate suplimentar. Să mai adăugăm (Continuare in pag. a IlI-a) Reşiţa: Prima şarjă... a anului 77 In întreaga fam, pentru întregul popor ANUL NOU CU BUCURIE! Sub semnul unui puternic entuziasm, într-o atmosferă de satisfacţie pentru îndeplinirea cu succes a prevederilor primului an al cincinalu­lui afirmării revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane, de deplină an­gajare pentru înfăptuirea politicii partidului, consacrată Înfăptuirii neabătute a hotâririlor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — au păşit cu bucurie şi încredere pragul noului an 1977. Cu gindul la viitorul luminos al ţârii, cu ferma hotârîre ca încă din prima zi a noului an sâ purceadă, cu şi mai mult avînt, la îndeplinirea sarcinilor ce le revin, pretutindeni în ţară muncitorii, ţăranii, intelectualii au ascultat cu inimile pline de bucurie şi emo­ţie cuvintul rostit la posturile de radio şi televiziune de secretarul ge­neral al partidului, urările sale înflăcărate adresate întregului nostru popor, şi au toastat cu respect şi dragoste pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unindu-i din toată inima, cu toată căldura sănătate şi putere de muncă, ani mulţi şi rodnici in neobosita sa activitate pusă în slujba înfloririi scumpei noastre patrii, România socialistă, a creş­terii neîncetate a prestigiului ei in lume. Optimism şi încredere. „Griviţa roşie“, „Electroaparataj“, „Policolor“, „Electromagnetica“, „23 August“, „Vulcan“, IREMOAS, „Se­mănătoarea“. Embleme ale unor bine­cunoscute întreprinderi bucureştene. Enumerîndu-le, pătrundem într-un vast univers al muncii, aureolat la ora de­ bilanţ a primului an al actua­lului cincinal de o producţie supli­­mănentară în valoare de 2,4 miliar­de lei. In noaptea cea mai lungă, noaptea dintre ani, toate aceste însemne de marcă ale hărniciei au devenit repe­rele de forţă ale satisfacţiei şi voio­şiei cu care zeci de mii de bucureş­­teni — participanţi la revelioanele organizate la locurile lor de muncă — au întîmpinat noul an cu optimism şi încredere. Este ora 23:10, în marea sală a can­­tinei-restaurant a întreprinderii „23 August“ răsună pluguşorul. Decorul îmbietor fură ochiul ba spre bradul minunat împodobit de lingă estradă, ba spre petele de culoare ale fructie­relor doldora de mere, portocale şi banane, presărate pe mese. Oamenii sunt veseli, bucuroşi ; petrecerea muncitorească e străbătută de satis­facţia care o dă munca bogată in re­zultate, luminoasele perspective de viitor. Cu emoţie, cu respect, participanţii ascultă, în prag de an nou, cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Apoi izbucnesc uralele. Cei de faţă urează secretarului general al partidului ani mulţi, cu sănătate, ani de muncă rodnică spre binele patriei socialiste, închină pentru biruinţi în muncă, pentru noi succese, pentru pace in lume. Peste zumzetul sălii se impune o voce neobişnuit de frumoasă şi, după cum se vede, de familiară aici. In liniştea creată, răsună „Românie, ţara mea de glorii“, „Cîntarea României" în inimi. Râsună limpede, peste ve­selia comesenilor reuniţi la revelio­nul de la „23 August“ din Capitală, gla­sul Cameliei Coravu, sudoriţa. E una dintre speranţele colegilor şi supor­terilor ei de la „23 August" la Festi­valul „Cîntarea României“. Ora 2:30 aduce pe estradă un alt talent : lăcă­tuşul ajustor Petrache Stan. S-a în­­timplat să ne aflăm în acele momente la masa Eroului Muncii Socialiste Gheorghe Buruc. Ne-a declarat cu satisfacţie : „E de la noi, de la loco­motive. Lucrează la pregătirea echi­pamentului mecanic. De conştiincio­zitatea lui şi a colegilor săi depinde dacă locomotivele pornesc sau nu“, în muncă şi în cint, mereu în frunte. Aşa cum le stă bine, unor fruntaşi care au de ce se bucura, de ce se ve­seli intîmpinînd noul an. „Ne este fapta muncii spre viitor o treaptă". Marea sală a Palatului sporturilor şi culturii a fost împodobită astăzi ca niciodată : ea găzduieşte revelionul ’77 al tineretului Capitalei. ...O fanfară i-a primit pe cei 1 600 de oaspeţi. Apoi, semnalele muzicale ale unui şir de trompeţi şi toboşari au vestit momentul începerii reve­lionului, a cărui emblemă — „Ne este fapta muncii spre viitor o treaptă“ — s-a aflat în deplină con­cordanţă cu activitatea creatoare a tuturor tinerilor muncitori şi specia­lişti din întreprinderile Capitalei, cercetători, studenţi, elevi, cadre ale U.T.C., cu toţii fruntaşi în îndepli­nirea obiectivelor întrecerii uteciste — „Tineretul — factor activ în rea­lizarea obiectivelor cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice“, în frumoasa rostire a Pluguşoru­­lui tinereţii a răsunat : „Vom fi demni de înaintaşi / De-ai partidului ostaşi I După pilda şi povara / Ce­lui ce-şi închină viaţa / Ţării sale, ţării noi / Brav erou intre eroi I Celui ce conduce bine / Ale patriei destine / Minte ageră, vitează / Con­ştiinţa ţării trează / îndrăgit, iubit, stimat / Marele bărbat de stat / Cel care in fruntea ţării / Cel dinţii dă glas urării / Să trăiască, să-nfloreas­­că / Ţara noastră românească“. Pentru masa celor 320000... Citeva ore înainte de miezul nopţii la Gara de Nord. De la şeful de tură primim citeva in­formaţii , ultimele din 1976. Prin faţa caselor de bilete în 24 de ore au trecut aproape 130 de mii de oameni. Cei mai mulţi au plecat să-şi sărbătorească sfîrşitul de an spre Sibiu, pe Valea Oltului, spre centrele turistice dinspre Moldova. Cel puţin 30 000 s-au îndreptat spre Valea Prahovei şi Braşov. Şi citeva informaţii — tot de ul­timă oră, primite de la Direcţia co­mercială a Ministerului Comerţului Interior , pentru uriaşa masă la care s-au aşezat 320 000 de comeseni — la au­t a fost evaluat numărul celor care şi-au petrecut revelionul în localurile de alimentaţie publică — a fost mobilizată o „armată“ de circa 28 000 de ospătari şi bucătari care au deschis ospăţul cu... 9 va­goane de crap proaspăt, urmate În­deaproape de 16 tone de şalău, ba­­tog, somn şi sturioni, în bucătăriile restaurantelor a sosit şi un mare cîrd de păsări conduse, cum e tra­diţia, de citeva mii de curcani. La aceeaşi masă a fost adus şi un tren de... sarmale, care au fost udate cu citeva sute de poloboace de vin, în ce priveşte dulciurile ? Au fost ser­vite aproximativ un milion de pră­jituri şi îngheţate. Revelionul constructori­lor de tractoare a avut o sem­­nificaţie deosebită: sărbătorirea nou­lui an s-a desfăşurat în condiţiile unui jubileu — împlinirea a trei de­cenii de la fabricarea primului trac­tor românesc şi a unui succes deo­sebit — depăşirea planului pe 1973, primul an al cincinalului, cu 2 500 tractoare şi un mare volum de piesa de schimb. (Continuare in pag. a II-a) - Explozie de tinereţe, de voie bună la Palatul sporturilor şi culturii

Next