Scînteia, ianuarie 1977 (Anul 46, nr. 10690-10714)
1977-01-03 / nr. 10690
PAGINA 2 în întreaga ţară, pentru întregul popor inormare din pair. La obţinerea acestor succese şi-au adus contribuţia şi cei circa 400 de muncitori, tehnicieni şi ingineri care şi-au petrecut noaptea revelionului Împreună cu familiile în sala cantinei-restaurant a întreprinderii. — Muncim tot anul împreună, de ce n-am fi și într-o ocazie ca asta tot împreună — a declarat ing. Simion Moraru. Este un minunat prilej de a ciocni cu optimism un pahar cu vin in cinstea atîtor şi atitor succese, cu încrederea în izbinzile viitoare pe care le vom dobindi tot prin efort comun și în cel de-al doilea an al cincinalului. La Porţile de Fier — o consemnare istorică. La pupitrul de comandă al hidrocentralei Porţile de Fier, noul an i-a găsit la datorie pe doi dintre cei care au răspunderea să asigure în permanenţă buna funcţionare a hidroagregatelor şi instalaţiilor: inginerul Nincov Liubomir şi maistrul Petre Copilu. Doar cu o oră mai înainte au preluat ştafeta schimbului de noapte. Cu ochii la minutarele ceasornicului, ei urmăresc şi cifra care va apărea pe ecranul aparatului de înregistrare a energiei electrice. Ora 24.00. In carnetul de „bord“ se notează o cifră semnificativă: 30,1 miliarde kWh energie electrică. Atît a produs hidrocentrala de pe Dunăre de la darea in funcţiune a primei turbine pină în această clipă cînd am păşit în cel de-al doilea an al cincinalului. In acelaşi moment, cei doi oameni din sala de comandă a centralei de pe malul românesc formează un număr de telefon, adresînd colegului din centrala de pe malul sîrbesc tradiţionalul „Da mulţi ani !“. Un gest colegial şi simbolic. Toastul cooperatorilor din Mireşu Mare, comună din judeţul Maramureş, s-a îngemănat cu cel al mecanizatorilor, inginerilor, tehnicienilor, crescătorilor de vite, pomicultorilor şi legumicultorilor, al dascălilor şi medicilor din comună , care împreună au fost părtaşi la toate eforturile de peste an. Primarul comunei, care-l rosteşte, desprinde cite un portret de om harnic şi bilanţul cu care toţi se mindresc : din recolta acestui an cooperativa a livrat cea mai mare cantitate de mere dintre C.A.P.-urile din judeţ, obţinînd venituri de peste 3 milioane lei, ceea ce acoperă toate cheltuielile făcute de la plantarea livezii şi pînă in prezent. Oamenii sînt mulţumiţi de realizări, dar se gîndesc cu încredere la anul ce vine, la îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a face totul pentru a-şi depăşi rezultatele, oricît de bune ar fi ele. „Amfora Levadiei" şi trofee ale muncii,Poartfl-n p°ar* W fiind, muncitorii de la „Unirea“ şi cei de la „Carbochim“ din Cluj- Napoca şi-au petrecut împreună noaptea de revelion. Ambele colective au cu ce se mîndri : primii, cei de la „Unirea“, au pus la punct, pentru producţia de serie a anului 1977, chiar în ajun de An nou, două tipuri de maşini de filat în uscat, în 1976 au înnoit şi modernizat aproape un sfert din totalul producţiei de maşini pentru industria textilă. Planul la export (care a reprezentat in anul ce s-a încheiat peste 32 la sută din producţia întreprinderii) a fost depăşit cu 4 la sută. Nu de mai multă importanţă este faptul că, la un concurs internaţional ţinut in vară în localitatea Levadia din Grecia, ansamblul folcloric de la „Unirea“, format din tineri muncitori, a obţinut trofeul „Amfora Levadiei“, iar echipa de radioamatori a ocupat locul II pe ţară. Cei de la „Carbochim“ au avut şi ei motive de mîndrie patriotică, în 1976 au realizat cea mai mare producţie din istoria întreprinderii şi au păşit cu produsele lor pe piaţa internaţională. Şi, apoi, realizarea tehnologiei pentru producţia de abrazivi aplicaţi cu materii prime asimilate in ţară este unul dintre cele mai mari succese inginereşti. Ea scuteşte bugetul ţării de o cheltuială anuală de peste 18 milioane lei valută. Succesele obţinute sunt pentru ambele colective un imbold, un îndemn pentru noi şi importante economii de materii prime,pentru depăşirea sarcinilor la export. Veşti bune de pe mari şi Oceane am primit de l® marinarii flotei noastre de pescuit oceanic care şi-au petrecut revelionul la puntea navelor, la mii de mile marine departe de ţară. In noaptea Anului nou activitatea a încetat şi pe nave s-au auzit pluguşoare, a fost rostită tradiţionala urare „La mulţi ani !“ In radiograma recepţionată de la Gheorghe Badiu, comandantul navei „Neajlov“, se spunea că echipajul a sărbătorit momentul trecerii într-un nou an cu multe zile înainte, odată cu îndeplinirea planului anual la pescuit. Anul 1976 s-a soldat cu o producţie suplimentară de 1500 tone peşte prins, nava „Neajlov“ situîndu-se in fruntea întrecerii. Un succes asemănător a raportat şi echipajul traulerului „Jiu“ cu un plus de producţie de 1 300 tone. In noaptea Anului nou se aflau în diferite zone de pescuit ale globului 12 nave. Se aflau în marș alte trei, iar supertraulerul „Cérna“, cea mai tinără navă a flotei noastre de pescuit oceanic, făcea prima sa escală la Rostok. Radiogramele care au adus vești din îndepărtate zone ale lumii exprimau dorul de patrie al marinarilor, hotărîrea lor nestrămutată de a face din noul an 1977 anul unor tot mai rodnice şi prestigioase realizări. Gîndurile lor, străbătute de deplină încredere în politica externă a ţării noastre, s-au îndreptat spre anul în care păşim toastînd pentru noi succese pe calea progresului şi păcii in lume. „Noi, de la Broşteni, viitorii orăşeni". Rostite cu mîndrie in Pluguşorul de Anul nou de către urătorii din frumoasa aşezare suceveană de pe valea Bistriţei, cele două versuri exprimă la modul anticipativ faptul că actuala comună va deveni în anii acestui cincinal oraş. In acest fel, importantul centru muncitoresc de azi, cunoscînd în ultimul timp o însemnată dezvoltare social-urbană, se va înscrie cu drepturi depline in rindul aşezărilor urbane ale Ţării de Sus. Sub semnul împlinirilor de ieri şi de mîine, viitorii orăşeni — cum zice arătura — au petrecut la cele şase revelioane colective organizate aici o noapte plăcută, într-o atmosferă de voioşie şi optimism. Mineri, constructori, forestieri, meşteşugari şi gospodari vrednici au ridicat paharul şi pentru condiţia viitoare a localităţii lor, convinşi că, muncind cu înflăcărare, vor răspunde cum se cuvine îndemnului rostit de secretarul general al partidului la început de An nou. Muncind, vor asigura prosperitatea ţării şi creşterea continuă a propriului lor nivel de trai material şi spiritual. Dovada : la ocolul silvic, unde şi-au dat întilnire un număr de 50 de familii, au fost adresate cuvinte de mulţumire maistrului Ion Vizitiu şi constructorilor săi, care, cu cele 40 de apartamente predate la cheie în 1976, au rotunjit cifra locuinţelor de acest fel la 1 000. „ Multă sănătate şi fericire cadrelor didactice de la liceul electromecanic înfiinţat de citeva luni ! — Să ne trăiască şi să ajungă oameni mari cei 60 de copii care au primit în dar o nouă creşă ! — urează primarul Emil Costache. Toţi ca unul în marele cor frăţesc. La cantina" restaurant a întreprinderii „Metalotehnica“ din Tîrgu Mureş, la petrecerea de revelion s-au reîntîlnit români şi maghiari, muncitori de înaltă calificare, tehnicieni şi ingineri, care de astă dată, ca în fiecare an, sunt însoţiţi în frăţeasca lor colectivitate de membrii familiilor. Tînărul lăcătuş de la secţia mecanică, Alexandru Bereschi, împreună cu soţia, sunt felicitaţi şi îl sărbătoresc cu acest prilej pe Răzvan, primul lor fecior, în virstă de numai trei luni. Va fi legat viitorul copilului de viitorul întreprinderii ? Poate că da. Toate gîndurile, toate bucuriile personale se împletesc la această masă de revelion de trecutul, prezentul şi viitorul întreprinderii. Şi este firesc să fie aşa, pentru că anul nou, 1977, este an de bilanţ, este anul în care întreprinderea „Metalotehnica“ împlineşte un sfert de secol de existenţă. Toţi cei prezenţi, mai vechi sau mai noi membri ai acestei mari familii muncitoreşti — Gheorghe Şăulean, lăcătuş la atelierul de maşini de cusut industriale, Feher Alexandru, maistru la întreţinere, inginerul Ion Stîngaciu, şeful turnătoriei, mulţi alţii — se gîndesc acum la dezvoltarea întreprinderii, la propria lor viaţă mereu mai bogată, mai îndestulată. La Casa universitarilor ieşeni, grup de urători, coborînd Copoul pe la miezul nopţii, a intrat şi la Casa universitarilor, urînd numeroşilor intelectuali, cadre didactice, cercetători ştiinţifici, scriitori care şi-au petrecut aici revelionul. Printre aceştia intilnim pe profesorul Corneliu Zolineac, secretar al comitetului de partid al Centrului universitar, Ion Cismaş şi Octavian Loghin de la Universitatea „Al. I. Cuza“, pe Ion Vieru, prorector al Institutului agronomic, pe ing. Emil Păvăleanu, directorul „Tehnotonului“ — cea mai tânără întreprindere ieşeană — pe mulţi alţii. Cadrele didactice din Centrul universitar Iaşi au venit să petreacă revelionul bucuroşi că anul 1976 le-a adus multe satisfacţii pe linia instruirii şi educării tinerei generaţii de intelectuali dar în acelaşi timp hotărîţi ca în 1977 să ridice şi mai sus ştacheta pregătirii lor, a integrării temeinice a procesului de învăţămint cu ştiinţa şi producţia, în oraşele studenţeşti de pe cheiul Dîmboviţei. Modferanele localuri ale cantinelor „Regie“ şi „Grozăveşti“ freamătă de voioşie. Aproximativ 1800 de studenţi, dintre care aproape jumătate sunt tineri de peste hotare aflaţi la studiu în ţara noastră, au intîmpinat primele clipe ale lui 1977 prinşi intr-o imensă horă. Decoraţiile interioare, rod al fanteziei studenţilor de la arhitectură şi arte plastice, redau un glob pămintesc încadrat de cuvintele Pace, Prietenie, Colaborare. Un brad bogat împodobit subliniază ideile de Rodnicie, Belşug, Bunăstare. Studenţii români şi străini, oglindind prin optimismul lor spiritul generos al colaborării internaţionale, toastează cu însufleţire pentru pace, pentru progres social, pentru politica înţeleaptă a României socialiste, pentru Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Printre cei prezenţi recunoaştem pe Ioan Eremia Albescu, secretar al Consiliului U.A.S.C.R., care ne-a spus : „împreună cu colegii lor din celelalte centre universitare ale ţării, studenţii bucureşteni pot fi socotiţi drept... multimilionari. Citeva cifre : în perioada vacanţei de vară au fost organizate acţiuni de muncă patriotică pe şantiere de construcţii civile, industriale, universitare sau din agricultură, reprezentînd o valoare de peste 10 milioane lei. In plus, după data de 15 septembrie, aproape 64 mii de studenţi au realizat peste 350 mii zile-muncă patriotică în valoare de peste 6 milioane lei. Avem, cum vedeţi, motive temeinice de satisfacţie, de bucurie, dar şi de încredere în posibilitatea unor realizări şi mai înalte pentru anul 1977“. Două minute cu Nadia Comăneci. In Pragul revelionului, pe Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu reporterul „Scînteii“ le-a întîlnit în holul bazei de tratament a complexului „Nufărul“ din staţiunea Felix. Se ţineau de mină în răgazul dintre tratament şi antrenament. — Unde faceţi revelionul ? — Nu vă spunem dacă nu aveţi consimţămîntul antrenorului — răspunde Nadia. — Nu vă e dor de casă? — Dor, dar anul acesta revelionul nostru are loc aici... mai departe. — Nu se putea altfel ? — In „pauza“ dintre ani, antrenamentele noastre se combină cu o perioadă de refacere... in apele de la Felix. — Cu ce gind păşiţi in noul an ? — Cu același cu care am mers la Montreal: să aducem in continuare lauri patriei noastre. „La mulţi ani !", „Boldogurevet!"... Abia cînd la grajdurile cooperativelor Sinmartin, Lazăreşti şi Cozmeni din judeţul Harghita a încetat forfota şi zorul s-a putut spune că întreaga suflare a comunei a purces la celebrarea străbunelor datini de înnoire a anului. Grupurigrupuri, oamenii, români şi maghiari, s-au îndreptat spre locurile unde se organizase momentul sărbătoresc de bilanţ şi perspectivă. Cooperativa agricolă din Sinmartin — unitate distinsă cu „Ordinul Muncii“ clasa I — a încheiat primul an al actualului cincinal cu rezultate cum nu s-au mai Intîlnit vreodată pe aceste meleaguri , peste 24 000 kg cartofi in medie la hectar. Peste prevederi : 1 000 kg orzoaică la hectar. — A fost un an mănos, avem de ce ne bucura — a spus primarul aşezării, Adalbert Szántó, urînd tuturor celor prezenţi „La mulţi ani!“, „Boldog urevet !“... La mulţi ani tinerilor căsătoriţi Tinerii vasluieni şi-au dat întilnire în sala de marmură a casei de cultură. Se află aici sute de tineri şi tinere, muncitori, constructori, ingineri şi tehnicieni, fruntaşi in muncă, cei care şi-au adus o contribuţie importantă la îndeplinirea planului pe 1976 cu 20 de zile înainte de termen în industria vasluiana. Cintec, joc, voie bună, surprize. Tradiţionalul „Pluguşor“, Moş Gerilă cu cadouri, epigrame, momente folclorice tradiţionale zonei Vasluiului. Ineditul acestei nopţi de iarnă la cumpăna anilor 1976 şi 1977 l-a constituit însă participarea unui grup de peste 50 de tineri muncitori de la întreprinderea de ventilatoare şi instalaţii de ventilaţie de pe tinără platformă industrială vasluiană. Printre ei recunoaştem pe Toader Socola, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, Cezar Mocănaşu, Viorel Stîngăceanu, Monica Tomoşoiu, Vasile Langa, Ion Petrea, Gheorghe Poenescu şi mulţi alţii care şi-au sărbătorit tovarăşii de muncă, Costică Rusu şi Sorinica Rusu, muncitori la secţia turnătorie a întreprinderii menţionate, tineri care au ţinut să-şi sărbătorească căsătoria acum şi aici, in mijlocul tinerilor din oraş. In cinstea lor, ca şi a altor tinere perechi, la trecerea în noul an 1977, au ridicat o cupă de şampanie toţi participanţii. Un revelion cu foarte multă apă. ~ Haideţi, drasa, ce-aţi intîrziat ?! — S-a oprit apa. A uitat un vecin robinetul deschis şi a trebuit să fie oprită apa pe toată scara. Pină la 10 n-am avut o picătură de... Iată o culme a ironiei ! In seara şampaniei, in noaptea tuturor toasturilor, cind se aşază mesele la care pină şi copiii revendică o înghiţitură de vin, să te plîngi că n-ai avut o picătură de apă. Frintura de discuţie, auzită involuntar, îl îndeamnă pe reporter să renunţe la a intra în restaurantul „Continental“ şi să dea o raită la „mama apei“ acasă. O fi şi acolo „foc continuu“, nu numai m oţelării, pe căi ferate, pe nave şi la dispeceratul energetic. La „exploatarea apei“ — surpriză. Nu numai că e asigurată o numeroasă permanenţă, dar şeful echipei de serviciu pe Capitală e însuşi directorul, ing. Ion Nimereală : — Nu vă miraţi că sunt aici ! In ultimele 24 de ore Capitala a consumat mai multă apă decit in oricare din zilele lunii decembrie. Un pahar în cinstea zeului Jupiter. Constructorii de la întreprinderea de construcţii monta te Alba au ales ca loc pentru petrecerea revelionului restaurantul „Apulum" din Alba Iulia. Doreau un local vechi, de epocă, cu trecut istoric, pe măsura unor oameni cu preocupări în... arheologie. In acelaşi timp, nu puteau renunţa la... atmosfera zidurilor proaspete. Or, „Apulum“ se află zid In zid cu un modern bloc cu 10 etaje şi spaţii comerciale, a cărui construcţie se apropie de sfirşit, în centrul municipiului Alba Iulia. La cumpăna dintre ani, dintre miile de urări au putut fi reţinute două : — La anul să fim sănătoşi, că avem mult de lucru !In judeţul Alba : 3 300 apartamente, trei hoteluri — la Alba Iulia, Blaj şi Cimpeni, 1 000 locuri in căminele pentru tineret, 700 locuri în creşe şi grădiniţe, 7 000 mp spaţii comerciale şi cite altele. 1677 va fi un an rodnic in construcţii noi. — Să fie bogat pentru noi şi în... arheologie. — Să ne punem bine cu zeii ! — a replicat altcineva. Aluzia se referea la descoperirea de către constructori a unei colosale statui a zeului Jupiter și a unui basorelief al zeului oriental Attis. Mesada pa vîrful Omul. 8, 9, 10... Ofițerul de serviciu de laprimăria din Sinaia numără bătăile pendule care marcau ultimele clipe ale vechiului an, cind telefonul de pe birou se făcu auzit. „Vă rog să primiţi o urare din partea celor aflaţi la staţia meteo de pe vîrful Omul“. — Vă ascult. — Micul nostru grup de la observatorul meteorologic aflat la cota 2507 — Liliana şi Cătălin Manoliu. Steliana şi Constantin Braşov. Ion Bobeş — transmitem miilor de oameni din vale, oaspeţilor din ţară şi de peste hotare, localnicilor — un călduros „La mulţi ani“. Semnează: sergent Nicu Marin Dinu. Printre scrisorile şi felicitările primite la cumpăna anilor am desfăcut şi un plic cu rindurile de mai jos: „Vă scrie un militar aflat în permisie, in mijlocul familiei, în comuna Vima Mică, judeţul Maramureş. Deşi mă aflu acasă, nu-i uit nici pe tovarăşii mei aflaţi în frontul ostăşesc, alături de care am trăit bucuriile unui an. In 1976, printre altele, am lucrat împreună cu subunitatea pe unul din şantierele Capitalei, alături de oamenii muncii. Am şi acum in faţa ochilor imaginea obiectivului a cărui construcţie a fost scurtată cu citeva săptămîni. Vă mărturisesc că 1976 mi-a adus şi alte satisfacţii pur ostăşeşti: m-am încolonat sub drapelul patriei, am obţinut titlul de „Militar de frunte“, am primit gradul de sergent. Dacă veţi crede de cuviinţă, vă rog să faceţi loc acestor rinduri, ori să transmiteţi, pe orice cale, cele mai bune urări colegilor mei aflaţi la unitate". Un angajament plin de aVÎnt. Harnici cooperatori de la C.A.P. „Avîntul“ din comuna Pecica, Judeţul Arad, s-au întîlnit şi au închinat un pahar, au rîs şi au dansat, aşa cum e tradiţia şi în aceste locuri, la revelionul organizat in cinstea lor în sala de festivităţi de la Şcoala generală nr. 2. Alături de conducerea cooperativei, în frunte cu preşedintele Anton Kömives, Erou al Muncii Socialiste, şi de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în atmosfera de entuziasm, veselie şi satisfacţie s-au reintilnit, ca şi in perioada de peste an, mulţi dintre cooperatori, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, mineri şi de astă dată pentru realizările din 1976, primul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Cele 2 546 kilograme orz, 619 kilograme grîu, 1535 kilograme floarea-soarelui pentru săminţă realizate in plus faţă de prevederile planului, ca de altfel şi cei 2 890 hl lapte livraţi peste sarcinile de plan anuale sunt doaro parte din motivele ce le îndreptăţesc mîndria. Şi ele poartă, printre altele, semnătura Măriei Băneş, de la ferma de cîmp nr. 2, a lui Samuil Peterfi, de la zootehnie, Rozalia Horvath, din sectorul legumicol, Gheorghe Somoru, de la ferma de cîmp nr. 3, şi a multor altor cooperatori fruntaşi. Toţi îşi exprimă hotărîrea de a face ca anul 1977 să fie şi mai bun decit cel încheiat. Printre urmaşii dorobanţilor din neuitatul 77. Poposim în primele ceasuri ale Anului nou, an al centenarului independenţei, într-un regiment al cărui drapel s-a acoperit de glorie în luptele eroice de acum un veac. Da, este o unitate care are înscris în istoria ei inclusiv aportul de singe în războiul pentru independenţă. In sala împodobită sărbătoreşte s au strîns, laolaltă, ofiţeri şi ostaşi. Vorbeşte secretarul comitetului de partid al unităţii, lt. col. Constantin Robu. Se rostesc aprecieri pozitive la adresa succeselor obţinute de militari, îndemnul de a-şi îndeplini în aceeaşi manieră datoria în anul glorioasei aniversări a independenţei. Cu voie bună, într-un optimism crescind, sunt ascultate versurile inspirate ale pluguşorului ostăşesc. Dintre „eroii pozitivi“ ai acestui text notăm pe : cap. Mihai Grigoraş, cap. Ivan Angelică, cap. Gavrilă Mihai, soldat Ion Dănilă. Ostaşii toastează pentru patrie, pentru popor, pentru partid. Nave se-ncarcă şi se descarcă fără întrerupere. Portul Constanţa, acest uriaş plămîn al ţării prin care se exercită peste 60 la sută din comerţul exterior românesc, a cunoscut şi în noaptea Anului nou aceeaşi activitate neîntreruptă, trepidantă. La cheiuri, 60 de nave româneşti şi sub diferite pavilioane, aparţinind unor ţări de pe toate continentele, se află sub diferite operaţii de încărcare şi descărcare. Printre acestea, mineralierul românesc „Bocşa“ de 55 000 tdw, construit anul trecut la Constanţa, descarcă minereu de fier din Brazilia, „Pan American“, sub pavilion S.U.A., descarcă cărbuni. La alte cheiuri, două nave greceşti — „Marchiz“ şi „Minos“, în timp ce la alte dane se încarcă tractoare şi mărfuri generale pentru diferite ţări din Africa şi Asia in cadrul acordurilor comerciale încheiate cu aceste state. Secunda care marchează , răscrucea dintre ani este subliniată în port cu o uriaşă orgă a sirenelor tuturor navelor. Docherii îşi întrerup pentru o clipă lucrul stringindu-şi mîinile bărbăteşte, urîndu-şi un an nou spornic în muncă, fericire familiilor lor şi prosperitate ţării. In prima zi a anului, în port s-au derulat peste 10 000 tone de mărfuri, consemnîndu-se astfel primul succes al lui 1977. In acelaşi timp, în noaptea Anului nou o parte din navigatorii ale căror nave se află în port şi docherii care sunt în schimbul liber şi-au petrecut revelionul după tradiţie, în saloanele gării maritime. Printre aceştia se aflau, împreună cu familiile, Nicu Roza, Constantin Iliescu, Ion Ichim ş.a. Şi tot după tradiţie au petrecut pină în zori. ANULIU CU BUCURIE! Recordurile de la Cornelii. După miezul n°PtU" la P°" pasul Buda de pe Argeş, judeţul Ilfov, petrecerea era în toi. Şeful acestui mare motel, Constantin Bărbuceanu, aprecia că niciodată n-a văzut la o petrecere atîţia ţărani cooperatori ca in seara revelionului *77 , veniseră din şapte sate. Primarul comunei Cornetu, Gh. Dobre, era, ca de obicei, in mijlocul oamenilor. „Suntem tare bucuroşi că în această frumoasă noapte am ascultat cuvintele calde, de felicitare şi îndemn, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ne simţim mindri pentru că şi cooperatorii comunei noastre au reuşit să-şi depăşească planurile propuse pentru anul trecut. Producţia planificată la grîu au depăşit-o cu 900 kg la hectar, iar cea de porumb cu 1 000 kg. Anul ce vine ne găseşte pregătiţi. Vom munci cu şi mai mult spor pentru belşugul recoltelor...“ Am consemnat citeva momente de la revelioanele petrecute de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, de tinerii patriei noastre, de oamenii de ştiinţă şi cultură. Dominanţa tuturor, optimismul şi bucuria cu care poporul nostru a intimpinat noul an, mincirna pentru succesele obţinute în anul care a trecut, hotărîrea fermă de a munci cu şi mai mult avînt pentru obţinerea de noi şi tot mai importante izbînzi în toate domeniile de activitate. Şi cu acest prilej sărbătoresc, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi s-au angajat să dea expresie mobilizatoarelor îndemnuri adresate întregului nostru popor de secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în mesajul rostit în pragul noului an la posturile de radio şi televiziune. Intrarea „La mulţi ani “, care a răsunat odată cu ridicarea paharelor, oamenii muncii au dat glas sentimentelor de deplină încredere într-o viaţă tot mai prosperă, în viitorul fericit al ţării, autoastat pentru împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, pentru noi satisfacţii şi bucurii in muncă, pentru colaborare între toate naţiunile, pentru pace şi socialism. Reportaj realizat de: N. POPESCU-BOGDANEŞTI, Eugen FLORESCU, Ion LAZAR, Sergiu ANDON, Gh. GRAURE, Mihai IORDANESCU, Eugen DICHISEANU şi corespondenţii „Scînteii" Împreună la facultate, împreună la sărbătoarea de Anul nou, români şi studenţi străini care învaţă în ţara noastră Cu clinchet de zurgălăi, a sosit şi pluguşorul I studenţi Revelion muncitoresc la „Griviţa roşie“ Anul nou la „23 August": cei harnici in muncă sunt veseli la petrecere La Tg. Mureş, tineri români şi maghiari salută cu optimism noul an Colindătorii în Gara de Nord : „De urat am mai ura... dar nu-e că pleacă trenul cu noi !" SClNTEIA — luni 3 ianuarie 1977