Scînteia, ianuarie 1977 (Anul 46, nr. 10690-10714)
1977-01-15 / nr. 10701
SUB SEMNUL VOINŢEI FERME DE fl DEPĂŞI SARCINILE DE PlflM, A SPORI PUTERNIC EFICIENTA ACTIVITĂŢII ECONOMICE, IN ACEST AN HOTARITOR PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI CHEMAREA la întrecere adresată de Comitetul judeţean Clăi al R. tuturor comitetelor judeţene de partid înfăptuind cu succes prevederile primului an al actualului plan cincinal, poporul nostru a urcat o nouă treaptă pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realizările obţinute în anul care s-a încheiat au dus la intensificarea activităţii creatoare în toate domeniile vieţii economice şi sociale, la punerea în valoare într-o măsură mai mare a potenţialului uman şi material de care dispunem, la aplicarea pe scară mai largă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii, toate acestea reflectîndu-se în mod pozitiv în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a contribui la continua înflorire a patriei, oamenii muncii din judeţul Cluj — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — în frunte cu comuniştii, au încheiat anul 1976 cu un bilanţ bogat în realizări. Industria judeţului a îndeplinit sarcinile planificate la producţie cu un avans de 15 zile. Planul producţiei globale a fost depăşit cu aproape 900 milioane lei, iar producţia marfă cu 1,2 miliarde lei. Acordînd atenţie sporită laturilor calitative ale activităţii economice, factorilor intensivi de creştere şi dezvoltare economico-socială prin modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, promovarea progresului tehnico-ştiinţific, îmbunătăţirea calităţii produselor, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, perfecţionarea conducerii şi organizării producţiei, oamenii muncii din industria judeţului nostru au depăşit nivelul planificat la productivitatea muncii cu aproape 4 000 lei pe angajat, realizîndu-se pe această cale 86,4 la sută din sporul producţiei industriale faţă de 1975. înfăptuirea programului de investiţii al actualului cincinal a început în judeţul Cluj în ritm susţinut, sarcinile valorice prevăzute pe 1976 au fost depăşite cu 6 la sută, fiind date în funcţiune noi capacităţi de producţie. Ca o expresie a politicii consecvente a partidului nostru de ridicare continuă a nivelului de trai al populaţiei, in judeţul nostru au fost construite şi date in folosinţă 4 668 de apartamente, depăşindu-se prevederile de plan; s-au construit şcoli, grădiniţe, unităţi medico-sanitare şi alte obiective social-culturale, însufleţiţi de minunatele perspective deschise de Programul partidului şi animaţi de dorinţa vie de a aduce o contribuţie cit mai mare la înflorirea multilaterală a patriei noastre socialiste, oamenii muncii din judeţul Cluj sunt ferm angajaţi în efortul general de îndeplinire exemplară a sarcinilor ce le revin în 1977, an hotăritorin înfăptuirea prevederilor cincinalului 1976—1980, în numele comuniştilor, al tuturor celor ce muncesc pe aceste meleaguri, organizaţia de partid a judeţului Cluj adresează organizaţiilor judeţene de partid, tuturor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor o patriotică chemare la intrecere pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor stabilite in Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1977. Prin valorificarea la un nivel superior a potenţialului tehnic, ştiinţific, material şi uman de care dispunem, aşa cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în centrul întregii activităţi vom pune creşterea puternică a eficienţei economice, accentuarea regimului sever de economii de materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică. Vom acţiona cu înaltă răspundere şi consecvenţă pentru creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, pentru reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, contribuind astfel la creşterea mai rapidă a venitului naţional şi a nivelului de trai al întregului (Continuare în pag. a II-a) Lucrări de ameliorare a terenurilor agricole Unităţile agricole cooperatiste au început noi acţiuni de ameliorare a terenurilor podzolice, însemnată sursă de sporire a producţiei agricole. Se aplică amendamente calcaroase şi îngrăşăminte naturale în vederea măririi fertilităţii acestor terenuri. Astfel, celor 105 000 ha ameliorate anul trecut li se vor adăuga în cursul acestui an alte 125 000 ha. Cele mai mari suprafeţe aparţin unităţilor agricole cooperatiste din judeţele Satu Mare, Argeş, Timiş, Dîmboviţa, Olt, Vilcea şi Sălaj. Vremea este prielnică desfăşurării acestei acţiuni, iar condiţiile sunt mai bune decât în anii trecuţi. Sunt asigurate pentru acest an, în afară de calcarul necesar, însemnate cantităţi de reziduuri de la fabricile de îngrăşăminte chimice complexe, spumă de defecaţie de la fabricile de zahăr ş.a. Acţiunile de ameliorare a terenurilor podzolice sunt îmbinate cu folosirea unor soiuri de plante adecvate, precum şi cu măsuri agrotehnice corespunzătoare. Realizări edilitare la Dej în plin centrul municipiului Dej a fost dat recent în folosinţă un hotel turistic cu 130 de locuri, cu restaurant, braserie, sală de mic dejun şi un bar de zi. In afară de acesta, cartierul Dealul Florilor s-a îmbogăţit cu încă 340 de apartamente. Este gata a fi dată în folosinţă o nouă policlinică, iar spitalul cu 430 de paturi este în finisaje avansate. Se află în construcţie şi un dispensar in cartierul Dealul Florilor. A început să funcţioneze, zilele acestea, şi staţia biologică care va trata apele reziduale provenite din surse industriale, înainte de a reintra în albia Someşului Mare. Se lucrează în continuare la îndiguirea malului Someşului şi a văii Salca, în vederea prevenirii inundaţiilor. Populaţia municipiului Dej, îndeosebi tineretul, a executat in anul trecut un mare volum de muncă patriotică la îndiguiri, canale de scurgere, construcţii de drumuri, amenajări de spaţii verzi. Valoarea muncii patriotice se ridică la 2 156 lei de fiecare locuitor al municipiului. în acest an. in municipiul Dej se vor mai construi încă 350 de apartamente, un liceu cu internat şi alte obiective social-culturale. (Al. Mureșan). înnoiri edilitare, construcţii moderne la Sf. Gheorghe în inima ţării, un judeţ în formă de inimă : Covasna. Cel mai mic, după întindere şi după numărul locuitorilor, dintre toate judeţele ţării , 210 000 de inimi bătind laolaltă. Cu adevăr în cuvintele lui Avram Iancu înscrise pe frontonul uşii muzeului din Sfîntu Gheorghe deschisă spre sala consacrată revoluţiei de la 1848 : „Firea ne-a aşezat într-o patrie ca împreună să asudăm cultivînd-o, împreună să gustăm dulceaţa fructelor ei...“, împreună ! Şi la greu, şi la bine. Şi atunci cind visăm, şi atunci cind măsurăm, şi atunci cind noi erîm. Numai acesta ar putea fi laitmotivul a tot ceea ce se înfăptuieşte pe străvechiul pămînt al Covasnei, împreună se află într-unul din squarurile reşedinţei de judeţ busturile cioplite în piatră ale lui Nicolae Bălcescu şi Gábor Aron, fraţi întru vis şi luptă, unul iluminînd cu forţa ideilor sale anul celei timpurii „primăveri a omenirii“ , altul anunţînd tăria braţului în lupta pentru dreptate şi frăţietate prin legendarul său strigăt din 1848 : „Vom avea tunuri !“... Şi tunuri pentru revoluţie au fost, turnate din clopotele bisericilor transilvănene pentru a bate in porţile istoriei şi a anunţa că ziua izbindirii visului de dreptate nu putea fi prea îndepărtată, împreună stau în muzeul centenar din Sfîntu Gheorghe mărturiile asupra felului cum românii şi maghiarii au asudat cultivînd vatra Covasnei — leagăn , al unei civilizaţiimultimilenare, în osmoză cu întreaga civilizaţie a Daciei antice — împreună ne privesc chipurile alăturate ale fiilor pămîntului dintre munţi : Avram Iancu şi Petőfi Sándor, Cézár Bolliac şi Teleki László, George Bariţiu şi Ştefan Ludwig Roth, Papiu Ilarian şi Gál Sándor... împreună... Ca sîngele vărsat in lupta pentru dreptate, şi ca sudoarea stoarsă de truda cultivării aceleiaşi glii, care n-a rodit numai grădini, ci şi respectul reciproc, mîndria de sine, bucuria că, laolaltă, s-a legat dulceaţa fructelor acestui pămînt. Un pămînt al miracolelor geologice şi al faptelor oamenilor. Un pămînt la răscrucea marilor drumuri care leagă Transilvania de Moldova şi Muntenia, un pămînt prins intr-un triunghi ' montan prin văile cărora însuşi Oltul, îmbătat de atîta frumuseţe, ezită să-şi caute direcţia definitivă şi face meandre care să-i întîrzie cursul, desenind un cot ce pare să-l întoarcăspre locul de unde a pornit, ca şi cind ar vrea să mai adaste un timp pe splendida vatră a Covasnei. Apele pe care el le adună de aici adapă rădăcinile bătrînilor mesteceni de la Reci şi ale brazilor multiseculari de la Arcuş, ape ţişnite din celebre izvoare minerale, ca şi cind, cel mai cîntat fiu al românilor ar ţine să-şi tonifice trupul înainte de a se hotărî să atace cetatea de piatră a Făgăraşilor. Pe malul sting al Oltului, sîngeorgenii au înălţat in ultimii ani una dintre cele mai tinere platforme industriale ale ţării, acolo unde întreprinderea textilă „Oltul“ se pregăteşte să-şi sărbătorească, in 1978, centenarul, dar unde puterea economică a judeţului creşte prin noile unităţi industriale, cum sunt întreprinderea de aparataj electric auto, fabrica de scule şi o viitoare Întreprindere, constructoare de maşini al cărei şantier de construcţie abia a fost deschis. Pretutindeni, aceeaşi dominanţă umană , împreună. La întreprinderea de aparataj electric auto, „pioniera“ platformei, jumătate din numărul celor ce muncesc aici sunt utecişti — media de vîrstă abia atingînd 22 de ani. „Bătrînii“ sînt quadrigenari, iar primul viitor pensionar, lăcătuşul mecanic Carol Farkas, venit de la „uzina-mamă“ din Săcele, va intra în binemeritata odihnă a celei de „a treia vîrste“ abia în anul viitor. Tinereţea este aici cea de-a doua dominantă. Sub mina maistrului coordonator Mihai Bucur lucrează 300 de tineri, dintre care 80 la sută au pînă la 20 de ani. El ne vorbeşte despre extraordinarul potenţial al tinereţii, despre elanul ei, dar şi despre grija părintească a comuniştilor faţă de creşterea „bobocilor“, faţă de devenirea lor, de tot ceea ce va trebui să însemne în biografia lor faptul că au ajuns oameni acolo unde „cîndva“ — adică azi — totul era nou, totul era abia început. (Continuare in pag. a IV-a) ÎMPREUNĂ Un laitmotiv în vatra Covasnei -----------------Reportaj de Ioan GRIGORESCU --------------------- PROLETARI DIN TOATE MNIJIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10701 Prima ediţie Sîmbătă 15 ianuarie 1977 6 PAGINI - 30 BANI TIMIŞ . Amplu program de construcţii social-culturale La Timişoara, Lugoj şi Buziaş se află în faza de finisare peste 200 de apartamente care urmează să fie predate noilor locatari pînă la sfîrşitul acestei luni. In total, anul acesta, în municipiile, oraşele şi viitoarele centre urbane din judeţul Timiş vor fi date în folosinţă un număr de 6 772 de apartamente. El întrece de peste 5,5 ori nivelul realizărilor din 1968. Un ritm deosebit cunosc în acest an şi construcţiile pentru învăţămînt. Astfel, vor fi construite creşe şi grădiniţe cu 920 de locuri, 72 săli de clasă, spaţii pentru învăţămîntul superior însumînd 1 300 mp, internate şcolare cu 1 262 de locuri, cămine studenţeşti cu 1 356 locuri. Vor mai fi date în folosinţă trei cinematografe în noile zone de locuinţe Circumvalaţiunii, Trubadur şi Calea Şagului din Timişoara, o staţie de salvare, iar reţeaua unităţilor comerţului de stat se va extinde cu încă 16 magazine şi complexe. (Cezar Ioana). VÎLCEA : Noi edificii sanitare în zona Ostroveni — cel mai tînăr cartier al municipiului Hm. Vilcea — a fost inaugurat un dispensar modern. Constituindu-se ca o adevărată policlinică, noua unitate sanitară vine să completeze de fapt lungul şir al altor obiective construite în ultimii ani atit la Rm. Vilcea, cît şi în întregul judeţ. în ultimii ani, zestrea sanitară a fost completată cu un spital judeţean, avînd o capacitate de 705 paturi, cu 13 creşe cuplate cu grădiniţe şi multe alte obiective. în acelaşi timp, pe planşetele proiectanţilor au prins contur alte edificii ale sănătăţii publice, unele dintre acestea urmînd să fie construite şi date în funcţiune chiar în 1977. In acest sens, trebuie consemnat blocul „Materna“, cu 500 de paturi, cel de-al doilea spitalde la Drăgăşani, două dispensare urbane la Rm. Vilcea şi Drăgăşani, creşe şi grădiniţe în Băbeni, Bălceşti, Horezu, Olăneşti, Călimăneşti şi Rm. Vilcea cu o capacitate de 1 300 locuri. (Ion Stanciu). ------------------------ ÎN ZIARUL DE AZI : -----------------------Rubricile noastre : • „Scînteia“ pe urmele „Scînteii“ • Faptul divers • Carnet teatral • Din ţările socialiste • Răsfoind presa străină • Sport • De pretutindeni OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EXIGENŢELE COPULUI ETIC ÎN PAGINA A III-A PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Gaston Defferre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, primarul Marsiliei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri seara, în staţiunea Predeal, pe Gaston Defferre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului parlamentar socialist, primarul oraşului Marsilia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea lui Francois Mitterrand, prim-secrear al Partidului Socialist Francez. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită lui Francois Mitterrand salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. în timpul întrevederii a avut loc un schimb de informaţii privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist Francez, situaţia politică şi economică din cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei în Europa şi pe plan mondial, ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-se satisfacţia faţă de evoluţia pozitivă a raporturilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.S.F., a fost subliniată dorinţa comună de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Franţa pe plan politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa şi în lume. Abordîndu-se probleme ale actualităţii politice internaţionale, a fost subliniată necesitatea transpunerii integrale în fapt a documentelor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, de a se acţiona pentru continuarea şi adîncirea cursului spre destindere, pentru realizarea de paşi concreţi pe calea dezarmării, în primul rind a celei nucleare. In acest context, a fost relevată importanţa unităţii şi colaborării largi pe plan naţional şi internaţional între comunişti şi socialişti, între toate forţele democratice şi progresiste, în lupta generală pentru o lume mai bună şi mai dreaptă, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice pe planeta noastră, pentru triumful cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, în sta Ambasadorul Marocului ţiunea Predeal, pe ambasadorul Marocului, Matti Jorio, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. AU ÎNCEPUT ADUNĂRILE ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI În pag. a ll-a, relatarea adunării unei organizaţii de bază P.C.R. de la întreprinderea „Automatica" din Capitală Fiecărui act de cultură - o finalitate educativă După cum este ştiut, Programul de măsuri în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative răspunde nevoilor ţării de a avea oameni cu un bogat orizont spiritual, cu o comportare nouă, socialistă faţă de muncă, participind activ şi creator la viaţa ideologică,culturală a poporului, in condiţiile schimbărilor revoluţionare contemporane din ştiinţă, din tehnică, din întreaga viaţă socială. Concepute fiind intr-un spaţiu , atit de vast, de cultură şi educaţie, ne apare, dar, neîndoielnic faptul că nici un efort nu-i prea mare pentru înfăptuirea acestor măsuri menite a înnobila, potrivit cu exigenţele actuale şi de perspectivă, modelele de cetăţean şi de personalitate, de viaţă şi de relaţii umane. In această perspectivă se înfăţişează, in întreaga ei complexitate, problema valorilor instructive ale culturii noastre, a capacităţilor ei formative. Cultura spirituală reuneşte dintotdeauna adevăruri ştiinţifice şi canoane estetice, principii morale şi norme de drept, concepţii filozofice şi idealuri sociale, doctrine politice şi valori economice. La rîndul ei, cultura materială reuneşte pretutindeni tehnici şi economii, aşezări umane şi aşezăminte, aparatură şi ustensile de cultură şi gospodărie, arme şi îmbrăcăminte. De aceea, ca societate cu o orînduire nouă, revoluţionară, plecată de la o stare distinctă de a altor societăţi, ţara noastră selectează de pe o poziţie critică, ştiinţifică, materialistdialectică din creaţia de cultură şi civilizaţie a trecutului, ca adecvate nevoilor ei, structuri distincte de cele selectate de alţii, privitoare la viaţa spirituală şi materială, promovează, într-o viziune unitară, creaţia de valori noi, specifice, foloseşte mijloace diferenţiate de difuziune în mase a variatelor lor forme şi răspîndeşte specii distincta însemnări de academician Remus RĂDULEŢ de cunoştinţe din diferitele ştiinţe şi tehnici şi din informaţia culturală generală. Procesul educaţiei omului consistă, în esenţă, în faptul că i se prezintă şi i se lămuresc valorile obiectivate prin creaţie în bunurile culturale, fapt ce provoacă în el stări care îl determină să configureze energic acele valori şi îi modifică structura personalităţii. Unul este însă omul care se formează într-o societate care este preocupată să-i dezvăluie marile probleme mondiale : lupta contra foametei pe care trebuie să o mai ducă numeroase ţări, caracterul limitat al unor resurse naturale indispensabile pentru producţie, necesitatea imperioasă a unei noi ordini economice şi politice internaţionale, înarmarea care a culminat prin acumularea de arme nucleare suficiente spre a suprima viaţa de pe întregul glob pămîntesc — şi altul, cel căruia societatea caută să-i ascundă asemenea adevăruri sau le minimalizează importanţa. Unul este omul care se formează ştiind că în condiţiile democratismului socialist e chemat tot mai des să ia parte la munci de conducere în domeniul întreprinderilor şi treburilor publice, să înţeleagă propria sa fiinţă, societatea, lumea din jurul său, pentru ca astfel să fie determinat să-şi asume cu disciplină şi răspundere sarcinile — şi altul este omul care se formează in condiţiile societăţii divizate în clase unde participarea la viaţa socială depinde de... locul în „înalta societate“, de bunul plac al clasei stăpînitoare sau de averea moştenită. Rezultă deci limpede că există o legătură indisolubilă între democratismul orînduirii noastre şi viaţa spirituală , cu cit masele stăpînesc mai bine ştiinţa şi şi-au însuşit pe deplin valorile culturale, cu cit temelia convingerilor lor ideologice și orizontul lor politic sunt mai largi, cu atit e mai eficientă participarea lor la promovarea progresului social. Iată de ce cred că nu există îndatorire mai nobilă a celor ce muncesc pe ogorul culturii decit aceea de a promova valorile ei socialiste şi valenţele ei educative, de a-i conferi, aşadar, fiecărui fapt de cultură o bogată finalitate educativă, pe măsura conceptului de personalitate indisolubil legat şi profund implicat operei de edificare a socialismului pe pământul României.