Scînteia, ianuarie 1977 (Anul 46, nr. 10690-10714)

1977-01-15 / nr. 10701

SUB SEMNUL VOINŢEI FERME DE fl DEPĂŞI SARCINILE DE PlflM, A SPORI PUTERNIC EFICIENTA ACTIVITĂŢII ECONOMICE, IN ACEST AN HOTARITOR PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI CHEMAREA la întrecere adresată de Comitetul judeţean Clăi al R. tuturor comitetelor judeţene de partid înfăptuind cu succes prevederile primului an al actua­lului plan cincinal, poporul nostru a urcat o nouă treap­tă pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Realizările obţinute în anul care s-a încheiat au dus la intensificarea activităţii creatoare în toate dome­niile vieţii economice şi sociale, la punerea în valoare într-o măsură mai mare a potenţialului uman şi material de care dispunem, la aplicarea pe scară mai largă a cu­ceririlor ştiinţei şi tehnicii, toate acestea reflectîndu-se în mod pozitiv în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a contribui la continua înflorire a patriei, oamenii muncii din judeţul Cluj — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — în frunte cu comuniştii, au încheiat anul 1976 cu un bilanţ bogat în realizări. Industria judeţului a îndeplinit sarcinile pla­nificate la producţie cu un avans de 15 zile. Planul pro­ducţiei globale a fost depăşit cu aproape 900 milioane lei, iar producţia marfă cu 1,2 miliarde lei. Acordînd atenţie sporită laturilor calitative ale activi­tăţii economice, factorilor intensivi de creştere şi dez­voltare economico-socială prin modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, promovarea progresului tehnico-ştiinţific, îmbunătăţirea calităţii produselor, valorificarea superioa­ră a materiilor prime şi materialelor, perfecţionarea con­ducerii şi organizării producţiei, oamenii muncii din in­dustria judeţului nostru au depăşit nivelul planificat la productivitatea muncii cu aproape 4 000 lei pe angajat, realizîndu-se pe această cale 86,4 la sută din sporul pro­ducţiei industriale faţă de 1975. înfăptuirea programului de investiţii al actualului cin­cinal a început în judeţul Cluj în ritm susţinut, sarcinile valorice prevăzute pe 1976 au fost depăşite cu 6 la sută, fiind date în funcţiune noi capacităţi de producţie. Ca o expresie a politicii consecvente a partidului nos­tru de ridicare continuă a nivelului de trai al populaţiei, in judeţul nostru au fost construite şi date in folosinţă 4 668 de apartamente, depăşindu-se prevederile de plan; s-au construit şcoli, grădiniţe, unităţi medico-sanitare şi alte obiective social-culturale, însufleţiţi de minunatele perspective deschise de Pro­gramul partidului şi animaţi de dorinţa vie de a aduce o contribuţie cit mai mare la înflorirea multilaterală a pa­triei noastre socialiste, oamenii muncii din judeţul Cluj sunt ferm angajaţi în efortul general de îndeplinire exem­plară a sarcinilor ce le revin în 1977, an hotăritor­in în­făptuirea prevederilor cincinalului 1976—1980, în numele comuniştilor, al tuturor celor ce muncesc pe aceste meleaguri, organizaţia de partid a judeţului Cluj adresează organizaţiilor judeţene de partid, tuturor oa­menilor muncii din industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor o patriotică chemare la intrecere pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor stabilite in Pla­nul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1977. Prin valorificarea la un nivel superior a potenţialului tehnic, ştiinţific, material şi uman de care dispunem, aşa cum ne-a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în centrul întregii activităţi vom pune creşterea puternică a eficienţei economice, accentua­rea regimului sever de economii de materii prime şi ma­teriale, combustibil şi energie electrică. Vom acţiona cu înaltă răspundere şi consecvenţă pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, pentru reducerea­ substanţială a cheltuieli­lor de producţie, contribuind astfel la creşterea mai rapidă a venitului naţional şi a nivelului de trai al întregului (Continuare în pag. a II-a) Lucrări de ameliorare a terenurilor agricole Unităţile agricole cooperatiste au început noi acţiuni de ameliorare a terenurilor podzolice, însemnată sur­să de sporire a producţiei agricole. Se aplică amendamente calcaroase şi îngrăşăminte naturale în vederea măririi fertilităţii acestor terenuri. Astfel, celor 105 000 ha ameliorate anul trecut li se vor adăuga în cursul acestui an alte 125 000 ha. Cele mai mari suprafeţe aparţin unităţilor a­­gricole cooperatiste din judeţele Satu Mare, Argeş, Timiş, Dîmboviţa, Olt, Vilcea şi Sălaj. Vremea este prielnică desfăşură­rii acestei acţiuni, iar condiţiile sunt mai bune decât în anii trecuţi. Sunt asigurate pentru acest an, în afară de calcarul necesar, însemnate canti­tăţi de reziduuri de la fabricile de îngrăşăminte chimice complexe, spu­mă de defecaţie de la fabricile de zahăr ş.a. Acţiunile de ameliorare a terenurilor podzolice sunt îmbinate cu folosirea unor soiuri de plante a­­decvate, precum şi cu măsuri agro­tehnice corespunzătoare. Realizări edilitare la Dej în plin centrul municipiului Dej a fost dat recent în folosinţă un hotel turistic cu 130 de locuri, cu restau­rant, braserie, sală de mic dejun şi un bar de zi. In afară de acesta, cartierul Dealul Florilor s-a îmbogă­ţit cu încă 340 de apartamente. Este gata a fi dată în folosinţă o nouă policlinică, iar spitalul cu 430 de pa­turi este în finisaje avansate. Se află în construcţie şi un dispensar in cartierul Dealul Florilor. A început să funcţioneze, zilele acestea, şi sta­ţia biologică care va trata apele re­ziduale provenite din surse indus­triale, înainte de a reintra în albia Someşului Mare. Se lucrează în con­tinuare la îndiguirea malului Some­şului şi a văii Salca, în vederea pre­venirii inundaţiilor. Populaţia muni­cipiului Dej, îndeosebi tineretul, a executat in anul trecut un mare vo­lum de muncă patriotică la îndiguiri, canale de scurgere, construcţii de drumuri, amenajări de spaţii verzi. Valoarea muncii patriotice se ridi­că la 2 156 lei de fiecare locuitor al municipiului. în acest an. in muni­cipiul Dej se vor mai construi încă 350 de apartamente, un liceu cu in­ternat şi alte obiective social-cul­turale. (Al. Mureșan). înnoiri edilitare, construcţii moderne la Sf. Gheorghe în inima ţării, un judeţ în formă de inimă : Covas­­na. Cel mai mic, după în­tindere şi după numărul locuitorilor, dintre toate judeţele ţării , 210 000 de inimi bătind laolaltă. Cu­ adevăr în cuvintele lui Avram Iancu înscrise pe frontonul uşii muzeului din Sfîntu Gheorghe des­chisă spre sala consacrată revoluţiei de la 1848 : „Fi­rea ne-a aşezat într-o pa­trie ca împreună să asu­dăm cultivînd-o, împreună să gustăm dulceaţa fructe­lor ei...“, împreună ! Şi la greu, şi la bine. Şi atunci cind vi­săm, şi atunci cind măsu­răm, şi atunci cind noi e­­rîm. Numai acesta ar pu­tea fi laitmotivul a tot ceea ce se înfăptuieşte pe străvechiul pămînt al Co­­vasnei, împreună se află într-u­­nul din squarurile reşedin­ţei de judeţ busturile cio­plite în piatră ale lui Ni­colae Bălcescu şi Gábor Aron, fraţi întru vis şi luptă, unul iluminînd cu forţa ideilor sale anul celei timpurii „primăveri a ome­nirii“ , altul anunţînd tă­ria braţului în lupta pen­tru dreptate şi frăţietate prin legendarul său stri­găt din 1848 : „Vom avea tunuri !“... Şi tunuri pentru revoluţie au fost, turnate din clopotele bisericilor transilvănene pentru a bate in porţile istoriei şi a anunţa că ziua izbindirii visului de dreptate nu pu­tea fi prea îndepărtată, împreună stau în muzeul centenar din Sfîntu Gheor­ghe mărturiile asupra felu­lui cum românii şi maghia­rii au asudat cultivînd va­tra Covasnei — leagăn , al unei civilizaţii­­multimile­nare, în osmoză cu întreaga civilizaţie­ a Daciei antice — împreună ne privesc chi­purile alăturate ale fiilor pămîntului dintre munţi : Avram Iancu şi Petőfi Sán­dor, Cézár Bolliac şi Teleki László, George Bariţiu şi Ştefan Ludwig Roth, Papiu Ilarian şi Gál Sán­dor... împreună... Ca sîn­­gele vărsat in lupta pentru dreptate, şi ca sudoarea stoarsă de truda cultivării aceleiaşi glii, care n-a ro­dit numai grădini, ci şi respectul reciproc, mîndria de sine, bucuria că, lao­laltă, s-a legat dulceaţa fructelor acestui pămînt. Un pămînt al miracolelor geologice şi al faptelor oa­menilor. Un pămînt la răs­crucea marilor drumuri care leagă Transilvania de Moldova şi Muntenia, un pămînt prins intr-un tri­unghi '­ montan prin văile cărora însuşi Oltul, îmbă­tat de atîta frumuseţe, ezi­tă să-şi caute direcţia de­finitivă şi face meandre care să-i întîrzie cursul, desenind un cot ce pare să-l întoarcă­­spre locul de unde a pornit, ca şi cind ar vrea să mai adaste un timp pe splendida vatră a Covasnei. Apele pe care el le adună de aici adapă rădăcinile bătrînilor mes­teceni de la Reci şi ale brazilor multiseculari de la Arcuş, ape ţişnite din ce­lebre izvoare minerale, ca şi cind, cel mai cîntat fiu al românilor ar ţine să-şi tonifice trupul înainte de a se hotărî să atace ceta­tea de piatră a Făgăraşi­­lor. Pe malul sting al Oltu­lui, sîngeorgenii au înăl­ţat in ultimii ani una din­tre cele mai tinere plat­forme industriale ale ţării, acolo unde întreprinderea textilă „Oltul“ se pregă­teşte să-şi sărbătorească, in 1978, centenarul, dar unde puterea economică a judeţului creşte prin noi­le unităţi industriale, cum sunt întreprinderea de a­­parataj electric auto, fa­brica de scule şi o viitoare Întreprindere, constructoare de maşini al cărei şan­tier de construcţie abia a fost deschis. Pretutin­deni, aceeaşi dominanţă u­­mană , împreună. La în­treprinderea de aparataj electric auto, „pioniera“ platformei, jumătate din numărul celor ce muncesc aici sunt utecişti — media de vîrstă abia atingînd 22 de ani. „Bătrînii“ sînt qua­­drigenari, iar primul viitor pensionar, lăcătuşul meca­nic Carol Farkas, venit de­­ la „uzina-mamă“ din Să­­cele, va intra în binemeri­tata odihnă a celei de „a treia vîrste“ abia în anul viitor. Tinereţea este aici cea de-a doua dominantă. Sub mina maistrului coor­donator Mihai Bucur lu­crează 300 de tineri, dintre care 80 la sută au pînă la 20 de ani. El ne vorbeşte despre extraordinarul po­tenţial al tinereţii, despre elanul ei, dar şi despre gri­ja părintească a comuniş­tilor faţă de creşterea „bo­bocilor“, faţă de devenirea lor, de tot ceea ce va tre­bui să însemne în biografia lor faptul că au ajuns oa­meni acolo unde „cîndva“ — adică azi — totul era nou, totul era abia început. (Continuare in pag. a IV-a) ÎMPREUNĂ Un laitmotiv în vatra Covasnei -----------------Reportaj de Ioan GRIGORESCU ---------------------­ PROLETARI DIN TOATE MNIJIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10701 Prima ediţie Sîmbătă 15 ianuarie 1977 6 PAGINI - 30 BANI TIMIŞ . Amplu program de construcţii social-culturale La Timişoara, Lugoj şi Buziaş se află în faza de finisare peste 200 de apartamente care ur­mează să fie predate noilor lo­catari pînă la sfîrşitul acestei luni. In total, anul acesta, în municipiile, oraşele şi viitoarele centre urbane din judeţul Ti­miş vor fi date în folosinţă un număr de 6 772 de apartamente. El întrece de peste 5,5 ori ni­velul realizărilor din 1968. Un ritm deosebit cunosc în acest an şi construcţiile pentru învăţă­­mînt. Astfel, vor fi construite creşe şi grădiniţe cu 920 de locuri, 72 săli de clasă, spaţii pentru învăţămîntul superior în­­sumînd 1 300 mp, internate şco­lare cu 1 262 de locuri, cămine studenţeşti cu 1 356 locuri. Vor mai fi date în folosinţă trei ci­nematografe în noile zone de locuinţe Circumvalaţiunii, Tru­badur şi Calea Şagului din Ti­mişoara, o staţie de salvare, iar reţeaua unităţilor comerţului de stat se va extinde cu încă 16 magazine şi complexe. (Cezar Ioana). VÎLCEA : Noi edificii sanitare în zona Ostroveni — cel mai tînăr cartier al municipiului Hm. Vilcea — a fost inaugurat un dispensar modern. Constituin­­du-se ca o adevărată policlinică, noua unitate sanitară vine să completeze de fapt lungul şir al altor obiective construite în ul­timii ani atit la Rm. Vilcea, cît şi în întregul judeţ. în ultimii ani, zestrea­­ sanitară a fost completată cu un spital ju­deţean, avînd o capacitate de 705 paturi, cu 13 creşe cuplate cu grădiniţe şi multe alte obiective. în acelaşi timp, pe planşetele proiectanţilor au prins contur alte edificii ale să­nătăţii publice, unele dintre a­­cestea urmînd să fie construite şi date în funcţiune chiar în 1977. In acest sens, trebuie con­semnat blocul „Materna“, cu 500 de paturi, cel de-al doilea spital­­de la Drăgăşani, două dispensare urbane la Rm. Vilcea şi Drăgă­­şani, creşe şi grădiniţe în Băbeni, Bălceşti, Horezu, Olă­­neşti, Călimăneşti şi Rm. Vilcea cu o capacitate de 1 300 locuri. (Ion Stanciu). ------------------------ ÎN ZIARUL DE AZI : -----------------------­Rubricile noastre : • „Scînteia“ pe urmele „Scînteii“ • Faptul divers • Car­net teatral • Din ţările socialiste • Răsfoind presa străină • Sport • De pretutindeni OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EXIGENŢELE COPULUI ETIC ÎN PAGINA A III-A PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Gaston Defferre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, primarul Marsiliei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri seara, în staţiunea Predeal, pe Gas­ton Defferre, membru al Biroului Executiv al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului parla­mentar socialist, primarul oraşului Marsilia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea lui Francois Mitterrand, prim-secrear al Partidului Socialist Francez. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită lui Francois Mitterrand salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. în timpul întrevederii a avut loc un schimb de informaţii privind ac­tivitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Parti­dului Socialist Francez, situaţia po­litică şi economică din cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei în Europa şi pe plan mon­dial, ale mişcării muncitoreşti inter­naţionale. Exprimîndu-se satisfacţia faţă de evoluţia pozitivă a raporturilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.S.F., a fost subliniată dorinţa comună de a acţiona în continuare pentru dez­voltarea relaţiilor dintre România şi Franţa pe plan politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, în inte­resul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, al cau­zei păcii şi înţelegerii în Europa şi în lume. Abordîndu-se probleme ale ac­tualităţii politice internaţionale, a fost subliniată necesitatea transpu­nerii integrale în fapt a documente­lor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, de a se acţiona pentru continuarea şi adîncirea cursului spre destindere, pentru rea­lizarea de paşi concreţi pe calea dez­armării, în primul rind a celei nu­cleare. In acest context, a fost rele­vată importanţa unităţii şi colabo­rării largi pe plan naţional şi inter­naţional între comunişti şi socialişti, între toate forţele democratice şi progresiste, în lupta generală pentru o lume mai bună şi mai dreaptă, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice pe planeta noastră, pentru triumful cauzei pă­cii, democraţiei şi progresului so­cial. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, în sta­ Ambasadorul Marocului ţiunea Predeal, pe ambasadorul Marocului, Matti Jorio, în vizită de rămas bun, în legătură cu înche­ierea misiunii sale în ţara noastră.­ Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire cordială. AU ÎNCEPUT ADUNĂRILE ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI În pag. a ll-a, relatarea adunării unei organizaţii de bază P.C.R. de la întreprinderea „Automatica" din Capitală Fiecărui act de cultură - o finalitate educativă După cum este ştiut, Programul de măsuri în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative răs­punde nevoilor ţării de a avea oameni cu un bogat orizont spi­ritual, cu o comporta­re nouă, socialistă faţă de muncă, participind activ şi creator la viaţa ideologică,­cultu­rală a poporului, in condiţiile schimbărilor revoluţionare contem­porane din ştiinţă, din tehnică, din întreaga viaţă socială. Concepu­te fiind intr-un spaţiu , atit de­ vast, de­­ cultu­ră şi educaţie, ne apa­re, dar, neîndoielnic faptul că nici un efort nu-i prea mare pentru înfăptuirea acestor măsuri menite a în­nobila, potrivit cu exigenţele actuale şi de perspectivă, mode­lele de cetăţean şi de personalitate, de via­ţă şi de relaţii uma­ne. In această per­spectivă se înfăţişează, in întreaga ei comple­xitate, problema valo­rilor instructive ale culturii noastre, a ca­pacităţilor ei­­ forma­tive. Cultura spirituală reuneşte dintotdeauna adevăruri ştiinţifice şi canoane estetice, prin­cipii morale şi nor­me de drept, concep­ţii filozofice şi idea­luri sociale, doctrine politice şi valori eco­nomice. La rîndul ei, cultura materială reu­neşte pretutindeni teh­nici şi economii, aşe­zări umane şi aş­e­­zăminte, aparatură şi ustensile de cultură şi gospodărie, arme şi îmbrăcăminte. De a­­ceea, ca societate cu o orînduire nouă, revo­luţionară, plecată de la o stare distinctă de a altor societăţi, ţara noastră selectează de pe o poziţie critică, ştiinţifică, materialist­­dialectică din creaţia de cultură şi civiliza­ţie a trecutului, ca a­­decvate nevoilor ei, structuri distincte de cele selectate de alţii, privitoare la viaţa spi­rituală şi materială,­ promovează, într-o vi­ziune unitară­, creaţia de valori noi, specifice, foloseşte mijloace di­ferenţiate de difuziune în mase a variatelor lor forme şi răspîn­­deşte specii distincta însemnări de academician Remus RĂDULEŢ de cunoştinţe din di­feritele ştiinţe şi teh­nici şi din informaţia culturală generală. Procesul educaţiei o­­mului consistă, în e­­senţă, în faptul că i se prezintă şi i se lă­muresc valorile obiec­tivate prin creaţie în bunurile culturale, fapt ce provoacă în el stări care îl determină să configureze energic a­­cele valori şi îi mo­difică structura perso­nalităţii. Unul este însă omul care se formează în­tr-o societate care este preocupată să-i dez­văluie marile proble­me mondiale : lupta contra foametei pe care trebuie să o mai ducă numeroase ţări, carac­terul limitat al unor resurse naturale indis­pensabile pentru pro­ducţie, necesitatea im­perioasă a unei noi ordini economice şi politice internaţio­nale, înarmarea care a culminat prin acumu­larea de arme nuclea­re suficiente spre a su­prima viaţa de pe în­tregul glob pămîntesc — şi altul, cel căruia societatea caută să-i ascundă asemenea a­­devăruri sau le mini­malizează importanţa. Unul este omul care se formează ştiind că în condiţiile democra­tismului socialist e chemat tot mai des să ia parte la munci de conducere în domeniul întreprinderilor şi tre­burilor publice, să în­ţeleagă propria sa fi­inţă, societatea, lu­mea din jurul său, pentru ca astfel să fie determinat să-şi asu­me cu disciplină şi răspundere sarcinile — şi altul este omul care se­ formează in condiţiile societăţii di­vizate în clase unde participarea la­­ viaţa socială depinde de... locul în „înalta so­cietate“, de bunul plac al clasei stăpîni­­­toare sau de averea moştenită. Rezultă deci limpede că există o legătură indisolubilă între de­mocratismul orînduirii noastre şi viaţa spiri­tuală , cu cit masele stăpînesc mai bine ştiinţa şi şi-au însuşit pe deplin valorile cul­turale, cu cit temelia convingerilor lor ideo­logice și orizontul lor politic sunt mai largi, cu atit e mai eficientă participarea lor la pro­movarea progresului social. Iată de ce cred că nu există îndatorire mai nobilă a celor ce muncesc pe ogorul cul­turii decit aceea de a promova valorile ei socialiste şi valenţele ei educative, de a-i conferi, aşadar, fiecă­rui fapt de cultură o bogată finalitate edu­cativă, pe măsura conceptului de perso­nalitate indisolubil le­gat şi profund impli­cat operei de edificare a socialismului pe pă­­mântul României.

Next