Scînteia, februarie 1977 (Anul 46, nr. 10715-10738)

1977-02-01 / nr. 10715

SCINTEIA — marți 1 februarie 1977 COMUNICAT privind vizita tovarăşului Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, în Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Manea Mănescu, prim-ministru al guvernu­lui Republicii Socialiste România, to­varăşul Piotr Jaroszewicz, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Polone, a efectuat o vizită oficială de prietenie in România, in perioada 27—29 ianua­rie 1977. Tovarăşul Piotr Jaroszewicz a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu salutări cordiale din partea tovarăşului Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, precum şi urări de noi succese poporului român în edifi­carea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tovarăşului Edward Gierek şi poporului polonez salutări călduroase, împreună cu urarea de noi realizări în construc­ţia societăţii socialiste dezvoltate. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, prim-miniştrii au efec­tuat un fructuos schimb de păreri, în spiritul respectului reciproc, înţe­legerii depline şi al identităţii punc­telor de vedere in problemele discu­tate. Prim-miniştrii s-au informat reci­proc în legătură cu realizarea hotă­­rîrilor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român şi ale Congresului al VII-lea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. S-a apre­ciat că realizările celor două po­poare în dezvoltarea lor social-eco­­nomică, în ridicarea nivelului de trai şi dezvoltarea culturii şi ştiinţei re­prezintă o contribuţie importantă la întărirea forţelor socialismului şi păcii în lume. S-a efectuat, de ase­menea, un amplu schimb de vederi asupra dezvoltării relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Polonă, precum şi în legătură cu unele probleme inter­naţionale. S-au relevat cu satisfacţie dezvol­tarea permanentă, pe multiple pla­nuri, a relaţiilor de prietenie, întă­rirea continuă a colaborării frăţeşti între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, în spiritul marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului proletar, pe baza principiilor suveranităţii, egalităţii in drepturi, avantajului reciproc, întra­jutorării tovărăşeşti, precum şi al neamestecului în treburile interne, în conformitate cu Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre cele două ţări. Cele două părţi au subliniat că factorul hotărîtor al întăririi priete­niei şi extinderii colaborării ro­­mâno-polone îl reprezintă legătu­rile strînse dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, îndeosebi întîlnirile şi con­vorbirile dintre tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi to­varăşul Edward Gierek, prim-secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez. Primii miniştri au acordat o mare atenţie examinării înfăptuirii liniilor directoare ale adîncirii prieteniei din­tre cele două state, stabilite­ de con­ducătorii partidelor noastre în timpul convorbirilor de la Sinaia din octom­brie 1976, au analizat măsurile con­crete privind dezvoltarea cooperării şi specializării in producţie, intensi­ficarea schimburilor comerciale, îm­bogăţirea formelor de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică, cores­punzător potenţialului economic me­reu crescînd al celor două ţări, pro­gresului obţinut de România şi Po­lonia în toate domeniile construcţiei socialiste. Au fost apreciate pozitiv rezulta­tele întilnirilor membrilor guverne­lor celor două ţări, contribuţia Co­misiei guvernamentale româno-po­­lone de colaborare economică şi a organelor centrale de planificare, în activitatea de lărgire a colaborării economice, in iniţierea unor noi di­recţii şi forme de cooperare şi spe­cializare în producţie, în extinderea şi diversificarea schimburilor de mărfuri. Acordul comercial de lungă durată pe perioada 1976—1980 pre­vede o creștere de 2,5 ori a schim­burilor de mărfuri față de cincinalul anterior, valoarea acestora urmînd să atingă 2,8 miliarde ruble. Pornind de la hotărîrile româno­­polone convenite la nivelul cel mai înalt şi avînd în vedere stadiul ac­tual şi perspectivele dezvoltării eco­nomiilor naţionale ale celor două ţări, părţile consideră că există po­sibilităţi de extindere considerabilă a relaţiilor economice reciproce în anii următori. In acest scop, s-au purtat tratative pentru pregătirea de noi acorduri şi înţelegeri în dome­niile materiilor prime şi semifabri­catelor, industriei metalurgice, con­strucţiilor de maşini, chimiei, indus­triei alimentare, agriculturii, trans­porturilor. S-a convenit ca organele centrale de planificare, împreună cu ministe­rele comerţului exterior din cele două ţări să pregătească şi să sem­neze un protocol adiţional de supli­mentare a livrărilor reciproce de mărfuri prevăzute în Acordul comer­cial pentru perioada actualului cin­cinal. In timpul vizitei au fost sem­nate convenţia privind livrările de osii montate­ din România în Polo­nia, în contrapartidă cu livrări echi­valente de cocs metalurgic, produse siderurgice, maşini şi utilaje ; înţe­legerea pe perioada 1978—1980 pri­vind livrările reciproce specializate de produse siderurgice ; Contractul pe perioada 1977—1979 privind livra­rea din Polonia de seturi pentru fa­bricarea in România de casetofoane; Acordul privind colaborarea în do­meniul transporturilor aeriene civi­le ; Convenţia de colaborare în domeniul pescuitului oceanic ; înţe­legerea de colaborare tehnico-ştiinţi­­fică directă dintre Ministerul Mine­lor, Petrolului şi Geologiei din Româ­nia şi Ministerul Minelor din Polo­nia ; înţelegerea de colaborare teh­­nico-ştiinţifică directă dintre Minis­terul Minelor, Petrolului şi Geologiei din România şi Ministerul Industriei Chimice din Polonia. S-a convenit ca organele centrale de planificare, Comisia guvernamen­tală româno-polonă de colaborare economică, celelalte organe interesa­te să examineze, în cel mai scurt timp, modalităţile concrete privind lărgirea relaţiilor economice bilate­rale după anul 1980. S-a indicat ca organele centrale de planificare să elaboreze principiile şi programul de lucru pentru coordonarea planurilor de dezvoltare a economiilor naţiona­le pe perioada 1981—1985. Părţile au reafirmat voinţa lor de a acţiona pentru lărgirea continuă a colaborării economice în cadrul Con­siliului de Ajutor Economic Reci­proc, pentru înfăptuirea „Programu­lui Complex“, în scopul asigurării progresului economic şi social al fie­cărei ţări membre a C.A.E.R. Cele două părţi sunt hotărâte să extindă colaborarea economică cu­­ celelalte ţări socialiste. Au fost relevate rezultatele poziti­ve obţinute în colaborarea tehnico­­ştiinţifică şi s-a stabilit ca organele de resort din cele două ţări să in­tensifice eforturile în vederea am­plificării acestei colaborări, îndeo­sebi în domenii de virf ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Primii miniştri au apreciat pozitiv dezvoltarea colaborării culturale şi artistice, în domeniile învăţămintu­­lui, presei şi radioteleviziunii, al tu­rismului şi sportului şi au subliniat interesul reciproc de a o extinde şi aprofunda în continuare. A fost re­levată contribuţia Comisiei româno­­polone de colaborare în domeniul culturii şi a Comisiei mixte de is­torici pentru o cit mai bună cunoaş­tere reciprocă şi valorificarea moş­tenirii prieteniei tradiţionale ro­­mâno-polone. S-a indicat să se urgenteze deschiderea centrelor de informaţii şi cultură la Varşovia şi, respectiv, Bucureşti. Primii miniştri au semnat un Pro­tocol cu privire la rezultatele con­vorbirilor şi măsurile concrete stabi­lite pentru extinderea relaţiilor eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România si Re­publica Populară Polonă. Abordind unele probleme interna­ţionale, prim-miniştrii au evidenţiat schimbările revoluţionare profunde care au loc in lume, succesele state­lor socialiste in lupta pentru destin­dere, securitate şi colaborare inter­naţională, rolul important al ţărilor în curs de dezvoltare, al statelor neali­niate, al forţelor progresiste, demo­cratice, antiimperialiste şi anticolo­nialiste. Totodată, au constatat ,că activitatea forţelor ostile destinderii impune necesitatea intensificării eforturilor pentru adincirea destin­derii, pentru aplicarea principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile din­tre state, indiferent de orînduirea lor socială, încetarea cursei înarmărilor şi dezarmare, inclusiv dezarmare nucleară, edificarea unei noi ordini economice internaţionale juste, eli­minarea surselor de încordare şi a conflictelor internaţionale şi rezolva­rea lor paşnică, prin mijloace poli­tice, in interesul tuturor popoarelor. Prim-miniştrii au subliniat impor­tanţa istorică a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, precum şi necesitatea respectării şi traducerii în viaţă a tuturor princi­piilor şi hotărîrilor Actului­ final al conferinţei. S-a subliniat însemnătatea Decla­raţiei şi a celorlalte documente a­­doptate de Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, din noiembrie 1976, de la Bucureşti, pentru cauza păcii şi securităţii. Ambele părţi consideră că este ne­cesar ca toate statele participante la Conferinţa pentru securitate şi coo­perare în Europa să contribuie la edificarea unei securităţi trainice, care să servească tuturor popoarelor, la dezvoltarea unei colaborări euro­pene pe bază de egalitate în drep­turi. S-a subliniat că România şi Polo­nia acordă o mare importanţă pre­gătirii in bune condiţii a reuniunii de la Belgrad. Această reuniune tre­buie să constituie un forum con­structiv pentru schimb de vederi şi experienţă, privind colaborarea sta­telor in realizarea prevederilor Ac­tului final de la Helsinki şi pentru continuarea eforturilor in direcţia consolidării securităţii, adîncirii pro­cesului de destindere, astfel incit a­­cesta să devină ireversibil. Cele două părţi vor contribui în continuare la creşterea rolului Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite şi au con­firmat necesitatea respectării scopu­rilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite. Părţile consideră că este necesară realizarea unei păci trainice și juste în Orientul Mijlociu, pe baza retra­gerii trupelor israeliene din terito­riile arabe ocupate în urma războiu­lui din 1967, înfăptuirea drepturilor inalienabile ale poporului pălesti­­nean, inclusiv dreptul de constituire a unui stat propriu, independent, garantarea dreptului tuturor statelor din această regiune la existenţă in­dependentă şi suverană. Prinţ-mi m­i­niştrii s-au pronunţat pentru re­luarea lucrărilor Conferinţei d d­in Geneva în problema Orientului Mij­lociu, cu participarea­­tuturor părţi­lor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. ‘ Prim-miniştrii consideră că este necesar să se acorde în continuare sprijin mişcărilor de eliberare naţio­nală, luptei pentru lichidarea colo­nialismului, neocolonialismului, ra­sismului, apartheidului şi tuturor formelor de dominaţie şi asuprire, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii tuturor ţărilor. ★ Ambele părţi au constatat cu sa­tisfacţie că rezultatele vizitei în România a tovarăşului Piotr Jarosze­wicz, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Polone, întîlnirile şi convorbirile care au avut loc cu acest prilej au adus o nouă contribuţie importantă la întă­rirea prieteniei dintre popoarele român şi polonez, la extinderea co­laborării multilaterale dintre Repu­blica Socialistă România şi Republi­ca Populară Polonă, spre binele lor comun, în interesul socialismului, păcii şi securităţii. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Polone, tovarăşul Piotr Jaroszewicz, a adre­sat invitaţia ca tovarăşul Manea Mănescu, prim-ministru al guvernu­lui Republicii Socialiste România, să efectueze o vizită oficială de priete­nie în Polonia. Invitația a fost ac­ceptată cu satisfacție. Convorbiri prieteneşti, măsuri concrete pentru dezvoltarea colaborării multilaterale romăno-polone Cronica tot mai amplă a tradiţio­nalelor legături de strinsă prietenie şi colaborare frăţească dintre po­poarele român şi polonez a consem­nat, în aceste zile, din nou şi im­portant moment : vizita la Bucureşti a preşedintelui Consiliului de Miniş­tri al Republicii Populare Polone, Piotr Jaroszewicz, efectuată la invi­taţia primului ministru al guvernului român, Manea Mănescu. A fost o vizită soldată cu multiple rezultate pozitive, care a ilustrat din nou caracterul fructuos şi importan­ţa orientărilor date cu prilejul întîl­­nirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Edward Gierek, ca mo­mente de însemnătate esenţială pen­tru dezvoltarea prieteniei româno­­polone, pentru lărgirea şi adincirea neîntreruptă a colaborării în toate domeniile dintre partidele şi statele noastre. Beneficiind de asemenea auspicii favorabile, convorbirile de la Bucu­reşti au dat o nouă expresie voinţei reciproce de amplificare, in continua­re, a conlucrării dintre popoarele, partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor trainice ale marxism-le­ninismului şi internaţionalismului proletar — respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile in­terne, avantajul reciproc şi întraju­torarea tovărăşească d­in spiritul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat in 1970 în­tre cele două ţări. Această voinţă a fost pregnant pusă în evidenţă în timpul primirii oaspe­telui de către secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Desfăşurată în atmosfera caldă, tovărăşească, ce caracterizează ansamblul relaţiilor dintre cele două ţări, întrevederea a reliefat satisfac­ţia faţă de cursul ascendent al le­găturilor româno-polone, subliniin­­du-se că dezvoltarea pe mai departe a conlucrării dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, a relaţiilor dintre cele două ţări pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, în confor­mitate cu măsurile stabilite de con­ducătorii de partid şi de stat ai ce­lor două ţări, este de natură să e­­xercite ample consecinţe pozitive pentru construcţia socialistă în România şi Polonia, pentru cauza ge­nerală a socialismului şi păcii, înfăptuirile ambelor ţări in diferi­tele domenii ale edificării noii so­cietăţi, posibilităţile generate prin dezvoltarea continuă şi modernizarea intensă a economiilor naţionale ale ambelor ţări reprezintă premise din cele mai favorabile pentru intensi­ficarea colaborării reciproc avan­tajoase. Fără îndoială, măsurile con­venite în cursul convorbirilor dintre cei doi prim-miniştri — semnarea protocolului cu privire la extinderea cooperării economice şi a schimbu­rilor comerciale. Încheierea unui în­semnat număr de alte documente de colaborare în domenii specifice­­ vor deschide noi orizonturi relaţiilor economice, evoluţiei acestora spre forme superioare de cooperare în producţie şi pe tărâm tehnico-ştiinţi­fic. Finalizarea unor noi acorduri şi înţelegeri de cooperare în domeniile materiilor prime şi semifabricatelor, industriei metalurgice, construcţiilor de maşini, chimiei, industriei ali­mentare, agriculturii, transporturilor,­­ a căror pregătire a fost conveni­tă cu prilejul actualelor convorbiri — va conferi, desigur, dimensiuni şi mai largi, un conţinut şi mai bogat con­lucrării pe multiple tărîmuri. Colaborarea româno-polonă îşi gă­seşte semnificative ilustrări şi în sfera relaţiilor externe, cele două ţări con­tribuind activ,­ împreună cu celelalte ţări socialiste, cu toate statele şi for­ţele iubitoare de pace, la lupta pen­tru destindere, securitate şi înţele­gere in Europa şi in lume. In acest spirit, schimburile de ve­deri asupra situaţiei internaţionale au evidenţiat necesitatea intensi­ficării eforturilor pe plan european în direcţia traducerii in viaţă a pre­vederilor Actului final de la Helsinki, pregătirii în bune condiţii a reuniu­nii de la Belgrad, astfel incit pro­cesul destinderii pe continentul nos­tru să devină ireversibil, încetarea cursei înarmărilor, eliminarea surse­lor de încordare şi conflict, cu pre­cădere rezolvarea situaţiei din Orien­tul Mijlociu, edificarea unei noi or­dini economice internaţionale, spriji­nirea luptei pentru lichidarea colo­nialismului, neocolonialismului, ra­sismului, creşterea rolului O.N.U. in viaţa internaţională sunt tot atitea probleme fundamentale a căror so­luţionare impune conjugarea efortu­rilor tuturor popoarelor, România şi Polonia reafirmindu-şi hotărlrea de a-şi aduce în continuare propria con­tribuţie în această direcţie. Opinia publică din ţara noastră sa­lută rezultatele rodnice ale tratative­lor şi convorbirilor prieteneşti pri­lejuite de vizita premierului polon, exprimîndu-şi convingerea că ele vor marca un nou aport la întărirea re­laţiilor de strinsă colaborare multila­terală dintre ţările şi popoarele noastre, spre binele comun şi în in­teresul înfăptuirii ţelurilor nobile ale păcii, socialismului şi progresului. .Viorel POPESCU Vizita delegaţiei Consiliului Naţional Palestinean şi a Consiliului Central al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Ion Păţan, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul co­merţului exterior şi cooperării eco­nomice internaţionale, a primit, luni după-amiază, delegaţia Consiliului Naţional Palestinean (C.N.P.) şi a Consiliului Central al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.), condusă de Khaled Al-Fahoum, pre­şedintele C.N.P., care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adu­nări Naţionale. La primire, desfăşurată într-o atmosferă de cordialitate, a luat parte Ion Cumpănaşu, secretar al Comisiei constituţionale şi juridice a M.A.N. A fost prezent Imad Abdin, repre­zentantul permanent al O.E.P. la Bucureşti. (Agerpres) Convorbiri economice româno-tunisiene Tovarăşul Ion Păţan, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul co­merţului exterior şi cooperării eco­nomice internaţionale, a primit, luni seara, o delegaţie economică tu­nisiană, condusă de ambasadorul Tunisiei acreditat în ţara noastră, Taieb Sahbani. Au fost abordate probleme privind schimburile comerciale şi cooperarea economică intre cele două ţări, în spiritul înţelegerilor convenite cu ocazia convorbirilor la nivel înalt româno-tunisiene. (Agerpres) Cronica zilei La invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a sosit în Capitală o de­legaţie a Asociaţiei de prietenie so­­vieto-română, condusă de Aleksei Feodorovici Rumeanţev, redactor-şef la revista „Ekonomiceskaia Gazeta“, membru al Comisiei Centrale de Re­vizie a P.C.U.S., care va participa la manifestările organizate în ţara noastră cu prilejul celei de-a 29-a aniversări a semnării primului Tra­tat de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre România şi U.R.S.S. ★ Intre ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, şi ministrul fe­deral de externe al Republicii Fede­rale Germania, Hans-Dietrich Gen­scher, a avut loc un schimb de te­legrame de felicitare, cu ocazia îm­plinirii a zece ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. •­ Luni după-amiază a sosit în Ca­pitală o delegaţie economică belgia­nă, condusă de Verly Achile, pre­şedintele Comitetului economic bel­­go-român, director la firma M.B.L.E. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Hristache Zambeti, vicepreşedinte al Camerei de comerţ şi industrie, reprezentanţi ai Minis­terului Comerţului Exterior şi Coo­perării Economice Internaţionale, de alte persoane oficiale. A fost prezent Jacques Graeffe, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. Sinaia a găzduit timp de două zile prima conferinţă naţională în dome­niul obstetricii şi ginecologiei. Cei peste 300 de specialişti în acest do­meniu au dezbătut probleme legate de anestezie şi analgezie, de tehnicile folosite în practica medicală de spe­cialitate. * A sosit în Capitală Bou­ba­car Diallo, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Mali în Republica Socialistă România. (Agerpres) Vremea în luna februarie Potrivit prognozei Institutului me­teorologic, între 1 şi 10 februarie vre­mea se va răci, mai ales în a doua parte a intervalului, şi cerul va fi mai mult noros. Precipitaţiile, în primele zile, vor fi îndeosebi sub formă de lapoviţă şi ploaie, iar apoi şi sub formă de ninsoare. Vîntul va predomina din vest și nord-vest cu viteze de 15—25 kilometri pe oră. La începutul acestei decade,­ temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 7 și plus 3 grade, iar apoi vor scădea mai accentuat, înregistrin­­du-se valori de pînă la minus 15 grade, local mai scăzute în estul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor oscila între minus 4 și plu­s 6 grade, mai coborîte in a doua parte a intervalului. Local ceată. In a doua decadă a lunii, cerul va fi variabil, mai mult noros în a doua parte a intervalului, cînd temporar va ninge. Vîntul va predomina din sectorul vestic şi va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile se men­ţin coborîte la început şi apoi vor fi în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 12 şi minus 2 grade, izolat mai coborîte, iar maxi­mele între minus 3 şi plus 7 grade, ia­rDimineaţa şi seara se va produce .......1 ~ *4" Impui probabil pentru zilele de 2, 3­­şî 4 februarie, in ţară . Vremea va continua să se răcească in toate re­giunile ţării. Cerul va fi variabil, cu im­oruri mai accentuate în jumătatea de sud a ţării, unde vor cădea preci­pitaţii la Început sub formă de ploaie, apoi şi sub formă de lapoviţă şi nin­soare. In rest — ninsori izolate. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări tem­porare în sudul ţării de 40—50 km pe oră, predominînd din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 21 şi 28 februarie vremea se va răci, mai ales în nordul ţării, iar cerul va fi variabil, cu înseninări mai persistente spre sfîrşitul intervalului. La început va ninge temporar. Vin­­tul va predomina din nord-vest cu viteze de 20—35 kilometri pe oră. Temperaturile minime vor oscila In­tre minus 15 și minus 5 grade, iar maximele între minus 7 şi plus 3 grade. Local se va semnala ceaţă, între minus 6 şi plus 2 grade în depre­­siuihile intramontane, iar maximele, în cursul zilei, vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 6 grade, mai ridicate pe alocuri la începutul intervalului. In Bucureşti : Vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea pre­cipitaţii, la început sub formă de ploaie, apoi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă durată de 40—60 km pe oră, predominind din sectorul estic. ' ceaţă, ţ PAGINA 5 DIN ŢARII* SOCIALIST! IN KUB Acum e din nou iar­nă pe imensele Întin­deri ale stepei din Kuban. Toamna, cînd arborii îşi ofereau generos umbra celui ce poposea sub coroa­nele lor imense şi me­rele se copseseră, la Krasnodar am mîncat din pîinea nouă. Mare și albă, coaptă din griul de curînd cules. Un bărbat tăia feliile cu grijă, dar şi cu un sentiment de mare sa­tisfacţie... — Putem afirma cu deplin temei că anga­jamentele asumate de noi pentru primul an al celui de-al zecelea cincinal s-au realizat cu succes — spunea Ivan Kobielev, secre­tarul comitetului de partid al colhozului -Ceapaev». Colhoznicii au şi vindut statului peste 14 000 de tone cereale, cu 1 500 de tone mai mult decit îşi propuseseră. Să vă povestesc însă cum au muncit oamenii, conduşi de comunişti, cărora li se cuvin toate felicitările — a continuat interlocu­torul nostru, invitîn­­du-ne să vizităm col­hozul. Parcurgem străzile satului locuit de 12 000 de oameni. Case noi, împrejmuite cu pomi fructiferi şi grădini de flori. Cîmpul de pe care s-a strins recolta e proaspăt arat, pre­gătit pentru insămîn­­ţările de toamnă... „Da, oamenii au făcut totul pentru a obţine rod bogat, reia discuţia Ivan Iosipovici. Zilele de iarnă s-au prelun­git, n-a prea nins şi griul n-a răsărit pre­tutindeni. In primăva­ră am fost nevoiţi să reînsăminţăm întin­deri mari. A început atunci o bătălie aspră pentru fiecare palmă de pămînt. Ziua era noroi şi nu se putea intra în tarlale. Noap­tea insă colhoznicii ie­şeau pe cîmp ca să să­dească din nou griul. Nici în vară nu a fost deloc uşor ; cînd a so­sit vremea secerişu'ul ploua, in unele zile parcă turna cu gălea­ta. Dar, cum se spu­ne, totul e bine cînd se termină cu bine. Concentrînd toate for­ţele acolo unde se pu­tea lucra, am reuşit într-o săptămînâ să punem întreaga recol­tă la adăpost“. Acest om în pute­rea vîrstei povesteşte captivant despre viaţa colhozului. Ca au­însemnări de călătorie din Uniunea Sovietică tentic gospodar, ne vorbea despre munca asiduă ce se depunea atunci pentru strânge­rea legumelor şi valo­rificarea lor rapidă, atît prin reţeaua co­mercială de stat, cit şi prin piaţa colhoznică, despre fermele zoo­tehnice, unde cresc un mare număr de vaci cu lapte, porci şi pă­sări, cita mereu cifre care-i dădeau certitu­dinea că în 1976 se va realiza un beneficiu mai mare decit cel ob­ţinut, în 1975. El ne a­­răta antenele de tele­vizor înălţate pe fiecare cămin, casele noi ce se construiau, autoturismele din curţile oamenilor, al căror număr se ridica atunci la 150. Ca fost învăţător, ne propu­nea să privim şcoala construită de colhoz, noul cinematograf de vară, biblioteca ce dis­pune de 18 000 de volume, vorbindu-ne apoi de cei zece bursieri ai colhozu­lui aflaţi la şcoala superioară agricolă, ca şi pe cei care frecven­tează cursurile de me­canizatori organizate in localitate. Tot de la dînsul am aflat şi despre obiceiul înce­tăţenit aici ca în fie­care sîmbătă sau du­minică un grup de oa­meni din sat să asiste la unul din spectaco­lele celor cinci teatre din Krasnodar, despre interesul cu care sunt primite trupele de ac­tori care îşi progra­mează lunar reprezen­taţii în colhoz. Diferitele episoade ale bătăliei pentru uri­­nele anului 1976 ne-au fost relatate nu o dată în Kuban. La Comitetul ţinutului Krasnodar al P.C.U.S., tovarăşul Nikolai Ka­­lintnîi, şeful secţiei de propagandă, subli­nia cu satisfacţie re­zultatele eforturilor consacrate îndeplinirii angajamentului asu­mat la Congresul al XXV-lea, de a dobîndi o recoltă de cereale superioară celor obţi­nute anterior. El a re­levat Iniţiativa agri­cultorilor din Kuban de a vinde statului cu 2 milioane tone ce­reale mai mult decit angajamentul asumat. Kuban, grinar imens, unde a început din nou să crească — încă nevăzut de ochiul o­­mului — rodul bogat al pămintului. Am văzut aici oamenii nu numai in haine de lu­cru, ci şi în haine de sărbătoare. Am văzut tineri căsătoriţi al că­ror prim drum se în­drepta spre monumen­tul eroilor din Kras­nodar, unde arde o flacără nestinsă în me­moria celor ce s-au jertfit în anii războiu­lui. Părea un legămint de a participa la bă­tăliile ce le poartă azi poporul pentru reali­zarea de noi succese pe frontul muncii paș­nice, al edificării co­munismului. AI. POPESCU De la ADAS La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă pentru luna ianuarie 1977 au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drep­turile cuvenite. Pentru a participa și la următoa­rele trageri lunare de amortizare este necesar ca asigurații să achite pri­mele de asigurare la termenele sta­bilite. 1. E.N.C. 5. N.F.M. 2. W.C.I. 6. P.K.Y. 3. J.R.U. 7. S.Y.H. 4. L.E.F. S. Y.E.P. SPORT • SPORT e SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT RE­VIS­TA COMPETIŢIILOR încă un semn de primăvară în baschetul nostru masculin. După cele trei victorii ale echipei Steaua pe terenul din Bucureşti, in faţa unor formaţii bine clasate din basche­tul italian, spaniol şi francez, iată că şi echipa reprezentativă a României ne dă ocazia să vorbim despre ea pe aceeaşi linie a rezultatelor promiţă­toare. La Berlin s-au jucat zilele trecute două partide între reprezen­tativa noastră şi cea a Republicii Democrate Germane. Primul rezultat vă este de-acum cunoscut , au în­vins gazdele, la un singur punct di­ferenţă: 84—83 (coşul victoriei fusese înscris în ultimele secunde ale jocu­lui). Ieri, o telegramă de presă ne anunţa şi rezultatul celui de-al doi­lea meci : 104—86 (62—42) pentru echipa noastră ! Fără să ştim încă amănuntele desfăşurării jocului, re­marcăm intîi proporţiile diferenţei de scor, netă chiar pină la pauză, apoi faptul că formaţia noastră re­prezentativă (din rîndurile căreia au lipsit jucătorii stelişti Cemat şi Oczelak) a trecut de limita celor o sută de puncte înscrise într-un sin­gur meci. Nu este cazul fireşte să cădem în aprecieri pripite, să exagerăm valoa­rea formaţiilor noastre de club sau a sintezei acestora — echipa reprezen­tativa. In baschet sunt încă foarte multe de întreprins pe planul selec­ţiei, antrenamentului şi al alcătuirii formaţiilor pentru atingerea cotelor internationale consacrate. Totuşi, se cuvine să incurajăm tentativele baschebbaliştilor fruntaşi de a se în­scrie in marele circuit european. Orice competiţie şi orice meci, chiar amicale, trebuie privite de tehnicieni şi sportivi cu prilejuri binevenite pe drumul afirmării şi deci tratate cu toată seriozitatea. Ceea ce nu s-ar spune că astfel se petrec lucrurile in unele ramuri. In scrimă, de exem­plu, această perioadă de timp cu­prinde citeva mari turnee, cu parti­cipări de renume. La Paris s-au des­făşurat întrecerile pentru „Trofeul Martini“ (250 de concurenţi) , ne-am fi aşteptat ca floretiştii noştri, in special Mihai Ţiu şi Petru Kuki. să nu piardă ocazia de a se înscrie printre fruntaşii acestui concurs cu reputaţie. Totuşi prezenţa lor s-a dovedit destul de formală — dintre ei, cel mai bine s-a clasat Mihai Ţiu, pe locul al 16-lea. Aceeaşi partici­pare neconvingătoare şi din par­tea sabrerilor. La concursul de la Moscova — 326 de competitori — in­­cluzînd elita acestei discipline, pri­mul dintre sabrerii noştri s-a clasat abia pe locul al 12-lea. Acesta, Dan Irimiciuc, împreună cu colegii săi, în proba pe echipe, s-au situat după formaţiile Ungariei, Bielorusiei, Po­loniei şi Moscovei, ceea ce înseamnă o scădere simţitoare de randament faţă de vara trecută. Campionatele de volei se găsesc în plină desfăşurare ; deocamdată, linişte in zona de sus a clasamente­lor, unde conduc echipele Dinamo și respectiv Penicilina. La masculin : 1. Dinamo — 26 p ; 2. Explorări Baia Mare — 26 p (dar, cu un meci în plus) ; 3. Steaua — 22 p. In campio­natul feminin : 1. Penicilina — 26 p, Dinamo — 25 p, în timp ce Rapid, Universitatea Craiova și I.E.F.S., cu cite 21 p fiecare, nu mai sunt în si­tuaţia de a periclita poziţiile celor două echipe fruntaşe. Şirul întrecerilor de Sală în cam­pionatul masculin de handbal a început cu turneul de la Piteşti ; în clasament conduce detaşat echipa Steaua, care obţine pe mai departe scoruri mari în faţa adversarilor din ţară. Joi, ea va trebui să joace cu un randament identic împotriva echi­pei spaniole B.C. Alicante, in meciul retur din „Cupa campionilor euro­peni“. Apoi, duminica viitoare, în următorul turneu de sală, de la Ploieşti, Steaua va intilni un adver­sar mai dificil, pe Dinamo Braşov. Campionatul feminin are o scurtă pauză, timp în care echipa reprezen­tativă va concura la turneul de la Cheb (Cehoslovacia). Din lotul na­ţional vor lipsi handbalistele de la Universitatea Timişoara, echipă ce va încerca la 10 februarie, pe teren propriu, să remonteze diferenţa de şapte goluri din partida cu Radnicki Belgrad în meciul tur din „Cupa campionilor europeni“. Valeria MIRONESCU ARGEŞ: „Sub cetină de brad“ Pe pirtiile comunei argeşene Dîm­­bovicioara, din masivul Piatra Craiu­lui, s-a desfăşurat o interesantă ac­ţiune sportivă de masă denumită „Sub cetină de brad“. Cu obrajii îm­bujoraţi, 60 de preşcolari şi şcolari, fete şi băieţi, din judeţele Braşov, Dîmboviţa şi Argeş, au luat startul la schi în trei probe : combinată a­­plicativă, cercetare şi fond. întrece­rea a fost dominată de preşcolarii şi şcolarii din Dimitovicioara, care, obţinind cei mai buni timpi, au cîş­­tigat locurile I la toate cele trei probe. Tot aici, alţi 50 de concurenţi din comunele submontane s-au în­trecut în etapa judeţeană a cupei „Schiorul argeşean“, câştigători fiind, de asemenea, schiorii din comuna a­­mintită mai înainte. Pe pirtiile din împrejurimile ca­banei Voina, de sub virfurile Păpuşa şi Strîmtu, s-a desfăşurat şi etapa judeţeană a „Cupei U.T.C.“ la schi şi săniuţe. La ambele probe au parti­cipat 300 de concurenţi. (Gh. Crrstea). MEHEDINŢI : Pe pirtiile de lingă Orşova Pe pirtiile din împrejurimile­ Or­­şovei s-au desfăşurat întrecerile fa­zei judeţene a „Săniuţei de argint“, competiţie rezervată pionierilor şi şcolarilor. Pe locul I­ la băieţi s-a clasat Mircea Gogan, de la Liceul din Baia de Aramă, iar pe locul I la fete —■ Cilibia Maria, de la Liceul economic din Drobeta Turnu-Seve­­rin. S-au încheiat, de asemenea, în­trecerile fazei judeţene la schi fond şi schi alpin — competiţie rezervată elevilor şi tinerilor de la sate (15—30 ani). La băieţi — schi fond, locul I a revenit lui Ilie Păcuraru, de la liceul „Ştefan Plavăţ“ din Orşova, iar la fete pe locul 1 S-a situat Ana Pirvu, de la Liceul economic din Drobeta Turnu-Severin. La schi al­pin, locul 1 la băieţi a fost ocupat de Constantin Sucilă de la şcoala generală din Broşteni, iar la fete locul I a revenit elevei Kiss Roze Maria, de la liceul „Ştefan Plavăţ“ din Orşova. Din rîndul tinerilor ele la sate, primele locuri au fost ocu­pate astfel : la schi fond — locul I băieţi, Vasile Răescu din Izverna, iar la fete locul I — Ionescu Vasi­­lica, din Cerneţ ; la schi alpin — lo­cul I băieţi — Sebastian Bogdan, din Izverna, iar la fete locul I­u­lia Burhart, din satul Comanda. La aceste competiţii din faza judeţeană au fost prezenţi 300 de tineri, selec­ţionaţi dintre numeroşii tineri care s-au prezentat în fazele de masă ale competiţiilor. (Virgiliu Tătaru). NEAMŢ: „Cupa Ceahlăul“ Pe pirita Suhardu, din apropierea staţiunii Lacul Roşu, a avut loc cea de-a VlI-a ediţie a cupei gazetei „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ la schi, competiţie de masă care a reunit la start peste 100 de tineri din Tg. Neamţ, Pipirig, Dămuc, Bicaz, Ro­man şi alte localităţi ale judeţului. Concurenţii s-au întrecut la probele de fond şi alpin. Această competiţie a fost prece­dată de altă întrecere, de asemenea destinată copiilor şi juniorilor, care s-a desfăşurat pe pirita Bahrin, si­tuată in zona oraşului Piatra Neamţ­ La ambele întreceri au venit şi un mare număr de spectatori, care au petrecut câteva ore plăcute în peisa­jul de iarnă al munţilor. Cele două competiţii de masă la schi au evidenţiat încă o dată posi­bilităţile materiale şi umane de care dispune judeţul Neamţ în domeniul sportului alb. Numai că, din partea consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, a cluburilor şi aso­ciaţiilor se cere mai multă perseve­renţă în folosirea acestor posibilităţi, prin organizarea mai multor compe­tiţii cu adevărat de masă. (Ion Ma­rea). TIMIŞ: In lipsa zăpezii, sunt bune şi crosurile In lipsa zăpezii, „materie primă " indispensabilă practicării sporturilor de iarnă, la Timişoara şi în alte lo­calităţi ale judeţului se organizează competiţii şi întreceri atletice. Sîm­­băta trecută, peste 2 000 de eleve de la liceul sanitar şi liceele indus­triale nr. 1, 2 şi 3 din Timişoara au participat la crosul dotat cu „Cupa Femina“. In aceeaşi zi, pe Stadionul Tineretului şi-au dat întîlnire peste 300 de tineri atleţi din cluburile şi asociaţiile sportive timişorene, cîşti­­gători ai fazei de masă, care au par­ticipat la etapa municipală a „Crosu­lui de iarnă“ (Cezar Ioana), întreceri de masă la schi şi săniuş ÎN CÎTEVA RÎNDURI • Luni, la Piteşti, in campionatul masculin de handbal au fost înregis­trate următoarele rezultate : Steaua — C.S.M. Borzeşti 34—21 ; Ştiinţa Bacău — C.S.U. Galaţi 25—20 ; Uni­versitatea Cluj-Napoca — Universi­tatea Bucureşti 16—13 ; Politehnica Timişoara — Gloria Arad 25—22 , Di­namo Bucureşti — H.C. Minaur Baia Mare 20—18. • Competiţia internaţională de şah pentru junioare „Cupa Europei“ a continuat in oraşul iugoslav Novi Sad cu runda a opta, în care şahista româncă Viorica Ilie a învins-o pe Sandstroem (Suedia). In fruntea clasamentului se află Viorica Ilie (România), cu 6 puncte, urmată de Sikora (Polonia) — 5,5 puncte (1), Cejbci (Iugoslavia) — 5,5 puncte, Ranc (Iugoslavia) şi Savova (Bulgaria) — cite 5 puncte (1) etc. • înaintea disputării ultimei run­de, in turneul internaţional feminin de şah de la Belgrad conduce maes­­tra româncă Margareta Mureşan, cu 8 puncte, urmată de Petrovici (Iugo­slavia) — 7,5 puncte, Porabski (Un­garia), Dekici (Iugoslavia) — rite 7 puncte etc. în cele două partide întrerupte, Margareta Mureşan a realizat un punct şi jumătate, cîştigînd la Ase­­nova şi remizind cu Vulovici. • Echipa feminină de baschet Cri­­şul Oradea, aflată în turneu în Po­lonia, a jucat în oraşul Olsztyn cu formaţia locală Stomil. Baschetba­listele românce au obţinut victoria cu scorul de 86—71 (50—26). • Un meci tur pentru sferturile de finală ale „Cupei Cupelor“ la hand­bal masculin, echipa vest-germană Gruenweiss Dankersen a întrecut cu scorul de 24—19 (10—9) formația In­stitutului de aviație din Moscova. Partida s-a desfășurat în orașul Minden.

Next