Scînteia, februarie 1977 (Anul 46, nr. 10715-10738)
1977-02-01 / nr. 10715
SCINTEIA — marți 1 februarie 1977 COMUNICAT privind vizita tovarăşului Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, în Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, a efectuat o vizită oficială de prietenie in România, in perioada 27—29 ianuarie 1977. Tovarăşul Piotr Jaroszewicz a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu salutări cordiale din partea tovarăşului Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, precum şi urări de noi succese poporului român în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tovarăşului Edward Gierek şi poporului polonez salutări călduroase, împreună cu urarea de noi realizări în construcţia societăţii socialiste dezvoltate. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, prim-miniştrii au efectuat un fructuos schimb de păreri, în spiritul respectului reciproc, înţelegerii depline şi al identităţii punctelor de vedere in problemele discutate. Prim-miniştrii s-au informat reciproc în legătură cu realizarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român şi ale Congresului al VII-lea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. S-a apreciat că realizările celor două popoare în dezvoltarea lor social-economică, în ridicarea nivelului de trai şi dezvoltarea culturii şi ştiinţei reprezintă o contribuţie importantă la întărirea forţelor socialismului şi păcii în lume. S-a efectuat, de asemenea, un amplu schimb de vederi asupra dezvoltării relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi în legătură cu unele probleme internaţionale. S-au relevat cu satisfacţie dezvoltarea permanentă, pe multiple planuri, a relaţiilor de prietenie, întărirea continuă a colaborării frăţeşti între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, în spiritul marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, pe baza principiilor suveranităţii, egalităţii in drepturi, avantajului reciproc, întrajutorării tovărăşeşti, precum şi al neamestecului în treburile interne, în conformitate cu Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele două ţări. Cele două părţi au subliniat că factorul hotărîtor al întăririi prieteniei şi extinderii colaborării româno-polone îl reprezintă legăturile strînse dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, îndeosebi întîlnirile şi convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Primii miniştri au acordat o mare atenţie examinării înfăptuirii liniilor directoare ale adîncirii prieteniei dintre cele două state, stabilite de conducătorii partidelor noastre în timpul convorbirilor de la Sinaia din octombrie 1976, au analizat măsurile concrete privind dezvoltarea cooperării şi specializării in producţie, intensificarea schimburilor comerciale, îmbogăţirea formelor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, corespunzător potenţialului economic mereu crescînd al celor două ţări, progresului obţinut de România şi Polonia în toate domeniile construcţiei socialiste. Au fost apreciate pozitiv rezultatele întilnirilor membrilor guvernelor celor două ţări, contribuţia Comisiei guvernamentale româno-polone de colaborare economică şi a organelor centrale de planificare, în activitatea de lărgire a colaborării economice, in iniţierea unor noi direcţii şi forme de cooperare şi specializare în producţie, în extinderea şi diversificarea schimburilor de mărfuri. Acordul comercial de lungă durată pe perioada 1976—1980 prevede o creștere de 2,5 ori a schimburilor de mărfuri față de cincinalul anterior, valoarea acestora urmînd să atingă 2,8 miliarde ruble. Pornind de la hotărîrile românopolone convenite la nivelul cel mai înalt şi avînd în vedere stadiul actual şi perspectivele dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări, părţile consideră că există posibilităţi de extindere considerabilă a relaţiilor economice reciproce în anii următori. In acest scop, s-au purtat tratative pentru pregătirea de noi acorduri şi înţelegeri în domeniile materiilor prime şi semifabricatelor, industriei metalurgice, construcţiilor de maşini, chimiei, industriei alimentare, agriculturii, transporturilor. S-a convenit ca organele centrale de planificare, împreună cu ministerele comerţului exterior din cele două ţări să pregătească şi să semneze un protocol adiţional de suplimentare a livrărilor reciproce de mărfuri prevăzute în Acordul comercial pentru perioada actualului cincinal. In timpul vizitei au fost semnate convenţia privind livrările de osii montate din România în Polonia, în contrapartidă cu livrări echivalente de cocs metalurgic, produse siderurgice, maşini şi utilaje ; înţelegerea pe perioada 1978—1980 privind livrările reciproce specializate de produse siderurgice ; Contractul pe perioada 1977—1979 privind livrarea din Polonia de seturi pentru fabricarea in România de casetofoane; Acordul privind colaborarea în domeniul transporturilor aeriene civile ; Convenţia de colaborare în domeniul pescuitului oceanic ; înţelegerea de colaborare tehnico-ştiinţifică directă dintre Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei din România şi Ministerul Minelor din Polonia ; înţelegerea de colaborare tehnico-ştiinţifică directă dintre Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei din România şi Ministerul Industriei Chimice din Polonia. S-a convenit ca organele centrale de planificare, Comisia guvernamentală româno-polonă de colaborare economică, celelalte organe interesate să examineze, în cel mai scurt timp, modalităţile concrete privind lărgirea relaţiilor economice bilaterale după anul 1980. S-a indicat ca organele centrale de planificare să elaboreze principiile şi programul de lucru pentru coordonarea planurilor de dezvoltare a economiilor naţionale pe perioada 1981—1985. Părţile au reafirmat voinţa lor de a acţiona pentru lărgirea continuă a colaborării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, pentru înfăptuirea „Programului Complex“, în scopul asigurării progresului economic şi social al fiecărei ţări membre a C.A.E.R. Cele două părţi sunt hotărâte să extindă colaborarea economică cu celelalte ţări socialiste. Au fost relevate rezultatele pozitive obţinute în colaborarea tehnicoştiinţifică şi s-a stabilit ca organele de resort din cele două ţări să intensifice eforturile în vederea amplificării acestei colaborări, îndeosebi în domenii de virf ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Primii miniştri au apreciat pozitiv dezvoltarea colaborării culturale şi artistice, în domeniile învăţămintului, presei şi radioteleviziunii, al turismului şi sportului şi au subliniat interesul reciproc de a o extinde şi aprofunda în continuare. A fost relevată contribuţia Comisiei românopolone de colaborare în domeniul culturii şi a Comisiei mixte de istorici pentru o cit mai bună cunoaştere reciprocă şi valorificarea moştenirii prieteniei tradiţionale româno-polone. S-a indicat să se urgenteze deschiderea centrelor de informaţii şi cultură la Varşovia şi, respectiv, Bucureşti. Primii miniştri au semnat un Protocol cu privire la rezultatele convorbirilor şi măsurile concrete stabilite pentru extinderea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România si Republica Populară Polonă. Abordind unele probleme internaţionale, prim-miniştrii au evidenţiat schimbările revoluţionare profunde care au loc in lume, succesele statelor socialiste in lupta pentru destindere, securitate şi colaborare internaţională, rolul important al ţărilor în curs de dezvoltare, al statelor nealiniate, al forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste şi anticolonialiste. Totodată, au constatat ,că activitatea forţelor ostile destinderii impune necesitatea intensificării eforturilor pentru adincirea destinderii, pentru aplicarea principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile dintre state, indiferent de orînduirea lor socială, încetarea cursei înarmărilor şi dezarmare, inclusiv dezarmare nucleară, edificarea unei noi ordini economice internaţionale juste, eliminarea surselor de încordare şi a conflictelor internaţionale şi rezolvarea lor paşnică, prin mijloace politice, in interesul tuturor popoarelor. Prim-miniştrii au subliniat importanţa istorică a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, precum şi necesitatea respectării şi traducerii în viaţă a tuturor principiilor şi hotărîrilor Actului final al conferinţei. S-a subliniat însemnătatea Declaraţiei şi a celorlalte documente adoptate de Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, din noiembrie 1976, de la Bucureşti, pentru cauza păcii şi securităţii. Ambele părţi consideră că este necesar ca toate statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa să contribuie la edificarea unei securităţi trainice, care să servească tuturor popoarelor, la dezvoltarea unei colaborări europene pe bază de egalitate în drepturi. S-a subliniat că România şi Polonia acordă o mare importanţă pregătirii in bune condiţii a reuniunii de la Belgrad. Această reuniune trebuie să constituie un forum constructiv pentru schimb de vederi şi experienţă, privind colaborarea statelor in realizarea prevederilor Actului final de la Helsinki şi pentru continuarea eforturilor in direcţia consolidării securităţii, adîncirii procesului de destindere, astfel incit acesta să devină ireversibil. Cele două părţi vor contribui în continuare la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi au confirmat necesitatea respectării scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite. Părţile consideră că este necesară realizarea unei păci trainice și juste în Orientul Mijlociu, pe baza retragerii trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, înfăptuirea drepturilor inalienabile ale poporului pălestinean, inclusiv dreptul de constituire a unui stat propriu, independent, garantarea dreptului tuturor statelor din această regiune la existenţă independentă şi suverană. Prinţ-mi miniştrii s-au pronunţat pentru reluarea lucrărilor Conferinţei d din Geneva în problema Orientului Mijlociu, cu participareatuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. ‘ Prim-miniştrii consideră că este necesar să se acorde în continuare sprijin mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru lichidarea colonialismului, neocolonialismului, rasismului, apartheidului şi tuturor formelor de dominaţie şi asuprire, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii tuturor ţărilor. ★ Ambele părţi au constatat cu satisfacţie că rezultatele vizitei în România a tovarăşului Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, întîlnirile şi convorbirile care au avut loc cu acest prilej au adus o nouă contribuţie importantă la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi polonez, la extinderea colaborării multilaterale dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, spre binele lor comun, în interesul socialismului, păcii şi securităţii. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, tovarăşul Piotr Jaroszewicz, a adresat invitaţia ca tovarăşul Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, să efectueze o vizită oficială de prietenie în Polonia. Invitația a fost acceptată cu satisfacție. Convorbiri prieteneşti, măsuri concrete pentru dezvoltarea colaborării multilaterale romăno-polone Cronica tot mai amplă a tradiţionalelor legături de strinsă prietenie şi colaborare frăţească dintre popoarele român şi polonez a consemnat, în aceste zile, din nou şi important moment : vizita la Bucureşti a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Piotr Jaroszewicz, efectuată la invitaţia primului ministru al guvernului român, Manea Mănescu. A fost o vizită soldată cu multiple rezultate pozitive, care a ilustrat din nou caracterul fructuos şi importanţa orientărilor date cu prilejul întîlnirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Edward Gierek, ca momente de însemnătate esenţială pentru dezvoltarea prieteniei românopolone, pentru lărgirea şi adincirea neîntreruptă a colaborării în toate domeniile dintre partidele şi statele noastre. Beneficiind de asemenea auspicii favorabile, convorbirile de la Bucureşti au dat o nouă expresie voinţei reciproce de amplificare, in continuare, a conlucrării dintre popoarele, partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor trainice ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar — respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc şi întrajutorarea tovărăşească din spiritul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat in 1970 între cele două ţări. Această voinţă a fost pregnant pusă în evidenţă în timpul primirii oaspetelui de către secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Desfăşurată în atmosfera caldă, tovărăşească, ce caracterizează ansamblul relaţiilor dintre cele două ţări, întrevederea a reliefat satisfacţia faţă de cursul ascendent al legăturilor româno-polone, subliniindu-se că dezvoltarea pe mai departe a conlucrării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, a relaţiilor dintre cele două ţări pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, în conformitate cu măsurile stabilite de conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, este de natură să exercite ample consecinţe pozitive pentru construcţia socialistă în România şi Polonia, pentru cauza generală a socialismului şi păcii, înfăptuirile ambelor ţări in diferitele domenii ale edificării noii societăţi, posibilităţile generate prin dezvoltarea continuă şi modernizarea intensă a economiilor naţionale ale ambelor ţări reprezintă premise din cele mai favorabile pentru intensificarea colaborării reciproc avantajoase. Fără îndoială, măsurile convenite în cursul convorbirilor dintre cei doi prim-miniştri — semnarea protocolului cu privire la extinderea cooperării economice şi a schimburilor comerciale. Încheierea unui însemnat număr de alte documente de colaborare în domenii specifice vor deschide noi orizonturi relaţiilor economice, evoluţiei acestora spre forme superioare de cooperare în producţie şi pe tărâm tehnico-ştiinţific. Finalizarea unor noi acorduri şi înţelegeri de cooperare în domeniile materiilor prime şi semifabricatelor, industriei metalurgice, construcţiilor de maşini, chimiei, industriei alimentare, agriculturii, transporturilor, a căror pregătire a fost convenită cu prilejul actualelor convorbiri — va conferi, desigur, dimensiuni şi mai largi, un conţinut şi mai bogat conlucrării pe multiple tărîmuri. Colaborarea româno-polonă îşi găseşte semnificative ilustrări şi în sfera relaţiilor externe, cele două ţări contribuind activ, împreună cu celelalte ţări socialiste, cu toate statele şi forţele iubitoare de pace, la lupta pentru destindere, securitate şi înţelegere in Europa şi in lume. In acest spirit, schimburile de vederi asupra situaţiei internaţionale au evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pe plan european în direcţia traducerii in viaţă a prevederilor Actului final de la Helsinki, pregătirii în bune condiţii a reuniunii de la Belgrad, astfel incit procesul destinderii pe continentul nostru să devină ireversibil, încetarea cursei înarmărilor, eliminarea surselor de încordare şi conflict, cu precădere rezolvarea situaţiei din Orientul Mijlociu, edificarea unei noi ordini economice internaţionale, sprijinirea luptei pentru lichidarea colonialismului, neocolonialismului, rasismului, creşterea rolului O.N.U. in viaţa internaţională sunt tot atitea probleme fundamentale a căror soluţionare impune conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, România şi Polonia reafirmindu-şi hotărlrea de a-şi aduce în continuare propria contribuţie în această direcţie. Opinia publică din ţara noastră salută rezultatele rodnice ale tratativelor şi convorbirilor prieteneşti prilejuite de vizita premierului polon, exprimîndu-şi convingerea că ele vor marca un nou aport la întărirea relaţiilor de strinsă colaborare multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre, spre binele comun şi în interesul înfăptuirii ţelurilor nobile ale păcii, socialismului şi progresului. .Viorel POPESCU Vizita delegaţiei Consiliului Naţional Palestinean şi a Consiliului Central al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Tovarăşul Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a primit, luni după-amiază, delegaţia Consiliului Naţional Palestinean (C.N.P.) şi a Consiliului Central al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.), condusă de Khaled Al-Fahoum, preşedintele C.N.P., care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire, desfăşurată într-o atmosferă de cordialitate, a luat parte Ion Cumpănaşu, secretar al Comisiei constituţionale şi juridice a M.A.N. A fost prezent Imad Abdin, reprezentantul permanent al O.E.P. la Bucureşti. (Agerpres) Convorbiri economice româno-tunisiene Tovarăşul Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a primit, luni seara, o delegaţie economică tunisiană, condusă de ambasadorul Tunisiei acreditat în ţara noastră, Taieb Sahbani. Au fost abordate probleme privind schimburile comerciale şi cooperarea economică intre cele două ţări, în spiritul înţelegerilor convenite cu ocazia convorbirilor la nivel înalt româno-tunisiene. (Agerpres) Cronica zilei La invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a sosit în Capitală o delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovieto-română, condusă de Aleksei Feodorovici Rumeanţev, redactor-şef la revista „Ekonomiceskaia Gazeta“, membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S., care va participa la manifestările organizate în ţara noastră cu prilejul celei de-a 29-a aniversări a semnării primului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi U.R.S.S. ★ Intre ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, şi ministrul federal de externe al Republicii Federale Germania, Hans-Dietrich Genscher, a avut loc un schimb de telegrame de felicitare, cu ocazia împlinirii a zece ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. • Luni după-amiază a sosit în Capitală o delegaţie economică belgiană, condusă de Verly Achile, preşedintele Comitetului economic belgo-român, director la firma M.B.L.E. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Hristache Zambeti, vicepreşedinte al Camerei de comerţ şi industrie, reprezentanţi ai Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, de alte persoane oficiale. A fost prezent Jacques Graeffe, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. Sinaia a găzduit timp de două zile prima conferinţă naţională în domeniul obstetricii şi ginecologiei. Cei peste 300 de specialişti în acest domeniu au dezbătut probleme legate de anestezie şi analgezie, de tehnicile folosite în practica medicală de specialitate. * A sosit în Capitală Boubacar Diallo, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Mali în Republica Socialistă România. (Agerpres) Vremea în luna februarie Potrivit prognozei Institutului meteorologic, între 1 şi 10 februarie vremea se va răci, mai ales în a doua parte a intervalului, şi cerul va fi mai mult noros. Precipitaţiile, în primele zile, vor fi îndeosebi sub formă de lapoviţă şi ploaie, iar apoi şi sub formă de ninsoare. Vîntul va predomina din vest și nord-vest cu viteze de 15—25 kilometri pe oră. La începutul acestei decade, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 7 și plus 3 grade, iar apoi vor scădea mai accentuat, înregistrindu-se valori de pînă la minus 15 grade, local mai scăzute în estul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor oscila între minus 4 și plus 6 grade, mai coborîte in a doua parte a intervalului. Local ceată. In a doua decadă a lunii, cerul va fi variabil, mai mult noros în a doua parte a intervalului, cînd temporar va ninge. Vîntul va predomina din sectorul vestic şi va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile se menţin coborîte la început şi apoi vor fi în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 12 şi minus 2 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade, iarDimineaţa şi seara se va produce .......1 ~ *4" Impui probabil pentru zilele de 2, 3şî 4 februarie, in ţară . Vremea va continua să se răcească in toate regiunile ţării. Cerul va fi variabil, cu imoruri mai accentuate în jumătatea de sud a ţării, unde vor cădea precipitaţii la Început sub formă de ploaie, apoi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. In rest — ninsori izolate. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări temporare în sudul ţării de 40—50 km pe oră, predominînd din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 21 şi 28 februarie vremea se va răci, mai ales în nordul ţării, iar cerul va fi variabil, cu înseninări mai persistente spre sfîrşitul intervalului. La început va ninge temporar. Vintul va predomina din nord-vest cu viteze de 20—35 kilometri pe oră. Temperaturile minime vor oscila Intre minus 15 și minus 5 grade, iar maximele între minus 7 şi plus 3 grade. Local se va semnala ceaţă, între minus 6 şi plus 2 grade în depresiuihile intramontane, iar maximele, în cursul zilei, vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 6 grade, mai ridicate pe alocuri la începutul intervalului. In Bucureşti : Vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii, la început sub formă de ploaie, apoi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă durată de 40—60 km pe oră, predominind din sectorul estic. ' ceaţă, ţ PAGINA 5 DIN ŢARII* SOCIALIST! IN KUB Acum e din nou iarnă pe imensele Întinderi ale stepei din Kuban. Toamna, cînd arborii îşi ofereau generos umbra celui ce poposea sub coroanele lor imense şi merele se copseseră, la Krasnodar am mîncat din pîinea nouă. Mare și albă, coaptă din griul de curînd cules. Un bărbat tăia feliile cu grijă, dar şi cu un sentiment de mare satisfacţie... — Putem afirma cu deplin temei că angajamentele asumate de noi pentru primul an al celui de-al zecelea cincinal s-au realizat cu succes — spunea Ivan Kobielev, secretarul comitetului de partid al colhozului -Ceapaev». Colhoznicii au şi vindut statului peste 14 000 de tone cereale, cu 1 500 de tone mai mult decit îşi propuseseră. Să vă povestesc însă cum au muncit oamenii, conduşi de comunişti, cărora li se cuvin toate felicitările — a continuat interlocutorul nostru, invitîndu-ne să vizităm colhozul. Parcurgem străzile satului locuit de 12 000 de oameni. Case noi, împrejmuite cu pomi fructiferi şi grădini de flori. Cîmpul de pe care s-a strins recolta e proaspăt arat, pregătit pentru insămînţările de toamnă... „Da, oamenii au făcut totul pentru a obţine rod bogat, reia discuţia Ivan Iosipovici. Zilele de iarnă s-au prelungit, n-a prea nins şi griul n-a răsărit pretutindeni. In primăvară am fost nevoiţi să reînsăminţăm întinderi mari. A început atunci o bătălie aspră pentru fiecare palmă de pămînt. Ziua era noroi şi nu se putea intra în tarlale. Noaptea insă colhoznicii ieşeau pe cîmp ca să sădească din nou griul. Nici în vară nu a fost deloc uşor ; cînd a sosit vremea secerişu'ul ploua, in unele zile parcă turna cu găleata. Dar, cum se spune, totul e bine cînd se termină cu bine. Concentrînd toate forţele acolo unde se putea lucra, am reuşit într-o săptămînâ să punem întreaga recoltă la adăpost“. Acest om în puterea vîrstei povesteşte captivant despre viaţa colhozului. Ca auînsemnări de călătorie din Uniunea Sovietică tentic gospodar, ne vorbea despre munca asiduă ce se depunea atunci pentru strângerea legumelor şi valorificarea lor rapidă, atît prin reţeaua comercială de stat, cit şi prin piaţa colhoznică, despre fermele zootehnice, unde cresc un mare număr de vaci cu lapte, porci şi păsări, cita mereu cifre care-i dădeau certitudinea că în 1976 se va realiza un beneficiu mai mare decit cel obţinut, în 1975. El ne arăta antenele de televizor înălţate pe fiecare cămin, casele noi ce se construiau, autoturismele din curţile oamenilor, al căror număr se ridica atunci la 150. Ca fost învăţător, ne propunea să privim şcoala construită de colhoz, noul cinematograf de vară, biblioteca ce dispune de 18 000 de volume, vorbindu-ne apoi de cei zece bursieri ai colhozului aflaţi la şcoala superioară agricolă, ca şi pe cei care frecventează cursurile de mecanizatori organizate in localitate. Tot de la dînsul am aflat şi despre obiceiul încetăţenit aici ca în fiecare sîmbătă sau duminică un grup de oameni din sat să asiste la unul din spectacolele celor cinci teatre din Krasnodar, despre interesul cu care sunt primite trupele de actori care îşi programează lunar reprezentaţii în colhoz. Diferitele episoade ale bătăliei pentru urinele anului 1976 ne-au fost relatate nu o dată în Kuban. La Comitetul ţinutului Krasnodar al P.C.U.S., tovarăşul Nikolai Kalintnîi, şeful secţiei de propagandă, sublinia cu satisfacţie rezultatele eforturilor consacrate îndeplinirii angajamentului asumat la Congresul al XXV-lea, de a dobîndi o recoltă de cereale superioară celor obţinute anterior. El a relevat Iniţiativa agricultorilor din Kuban de a vinde statului cu 2 milioane tone cereale mai mult decit angajamentul asumat. Kuban, grinar imens, unde a început din nou să crească — încă nevăzut de ochiul omului — rodul bogat al pămintului. Am văzut aici oamenii nu numai in haine de lucru, ci şi în haine de sărbătoare. Am văzut tineri căsătoriţi al căror prim drum se îndrepta spre monumentul eroilor din Krasnodar, unde arde o flacără nestinsă în memoria celor ce s-au jertfit în anii războiului. Părea un legămint de a participa la bătăliile ce le poartă azi poporul pentru realizarea de noi succese pe frontul muncii pașnice, al edificării comunismului. AI. POPESCU De la ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna ianuarie 1977 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa și la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asigurații să achite primele de asigurare la termenele stabilite. 1. E.N.C. 5. N.F.M. 2. W.C.I. 6. P.K.Y. 3. J.R.U. 7. S.Y.H. 4. L.E.F. S. Y.E.P. SPORT • SPORT e SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT REVISTA COMPETIŢIILOR încă un semn de primăvară în baschetul nostru masculin. După cele trei victorii ale echipei Steaua pe terenul din Bucureşti, in faţa unor formaţii bine clasate din baschetul italian, spaniol şi francez, iată că şi echipa reprezentativă a României ne dă ocazia să vorbim despre ea pe aceeaşi linie a rezultatelor promiţătoare. La Berlin s-au jucat zilele trecute două partide între reprezentativa noastră şi cea a Republicii Democrate Germane. Primul rezultat vă este de-acum cunoscut , au învins gazdele, la un singur punct diferenţă: 84—83 (coşul victoriei fusese înscris în ultimele secunde ale jocului). Ieri, o telegramă de presă ne anunţa şi rezultatul celui de-al doilea meci : 104—86 (62—42) pentru echipa noastră ! Fără să ştim încă amănuntele desfăşurării jocului, remarcăm intîi proporţiile diferenţei de scor, netă chiar pină la pauză, apoi faptul că formaţia noastră reprezentativă (din rîndurile căreia au lipsit jucătorii stelişti Cemat şi Oczelak) a trecut de limita celor o sută de puncte înscrise într-un singur meci. Nu este cazul fireşte să cădem în aprecieri pripite, să exagerăm valoarea formaţiilor noastre de club sau a sintezei acestora — echipa reprezentativa. In baschet sunt încă foarte multe de întreprins pe planul selecţiei, antrenamentului şi al alcătuirii formaţiilor pentru atingerea cotelor internationale consacrate. Totuşi, se cuvine să incurajăm tentativele baschebbaliştilor fruntaşi de a se înscrie in marele circuit european. Orice competiţie şi orice meci, chiar amicale, trebuie privite de tehnicieni şi sportivi cu prilejuri binevenite pe drumul afirmării şi deci tratate cu toată seriozitatea. Ceea ce nu s-ar spune că astfel se petrec lucrurile in unele ramuri. In scrimă, de exemplu, această perioadă de timp cuprinde citeva mari turnee, cu participări de renume. La Paris s-au desfăşurat întrecerile pentru „Trofeul Martini“ (250 de concurenţi) , ne-am fi aşteptat ca floretiştii noştri, in special Mihai Ţiu şi Petru Kuki. să nu piardă ocazia de a se înscrie printre fruntaşii acestui concurs cu reputaţie. Totuşi prezenţa lor s-a dovedit destul de formală — dintre ei, cel mai bine s-a clasat Mihai Ţiu, pe locul al 16-lea. Aceeaşi participare neconvingătoare şi din partea sabrerilor. La concursul de la Moscova — 326 de competitori — incluzînd elita acestei discipline, primul dintre sabrerii noştri s-a clasat abia pe locul al 12-lea. Acesta, Dan Irimiciuc, împreună cu colegii săi, în proba pe echipe, s-au situat după formaţiile Ungariei, Bielorusiei, Poloniei şi Moscovei, ceea ce înseamnă o scădere simţitoare de randament faţă de vara trecută. Campionatele de volei se găsesc în plină desfăşurare ; deocamdată, linişte in zona de sus a clasamentelor, unde conduc echipele Dinamo și respectiv Penicilina. La masculin : 1. Dinamo — 26 p ; 2. Explorări Baia Mare — 26 p (dar, cu un meci în plus) ; 3. Steaua — 22 p. In campionatul feminin : 1. Penicilina — 26 p, Dinamo — 25 p, în timp ce Rapid, Universitatea Craiova și I.E.F.S., cu cite 21 p fiecare, nu mai sunt în situaţia de a periclita poziţiile celor două echipe fruntaşe. Şirul întrecerilor de Sală în campionatul masculin de handbal a început cu turneul de la Piteşti ; în clasament conduce detaşat echipa Steaua, care obţine pe mai departe scoruri mari în faţa adversarilor din ţară. Joi, ea va trebui să joace cu un randament identic împotriva echipei spaniole B.C. Alicante, in meciul retur din „Cupa campionilor europeni“. Apoi, duminica viitoare, în următorul turneu de sală, de la Ploieşti, Steaua va intilni un adversar mai dificil, pe Dinamo Braşov. Campionatul feminin are o scurtă pauză, timp în care echipa reprezentativă va concura la turneul de la Cheb (Cehoslovacia). Din lotul naţional vor lipsi handbalistele de la Universitatea Timişoara, echipă ce va încerca la 10 februarie, pe teren propriu, să remonteze diferenţa de şapte goluri din partida cu Radnicki Belgrad în meciul tur din „Cupa campionilor europeni“. Valeria MIRONESCU ARGEŞ: „Sub cetină de brad“ Pe pirtiile comunei argeşene Dîmbovicioara, din masivul Piatra Craiului, s-a desfăşurat o interesantă acţiune sportivă de masă denumită „Sub cetină de brad“. Cu obrajii îmbujoraţi, 60 de preşcolari şi şcolari, fete şi băieţi, din judeţele Braşov, Dîmboviţa şi Argeş, au luat startul la schi în trei probe : combinată aplicativă, cercetare şi fond. întrecerea a fost dominată de preşcolarii şi şcolarii din Dimitovicioara, care, obţinind cei mai buni timpi, au cîştigat locurile I la toate cele trei probe. Tot aici, alţi 50 de concurenţi din comunele submontane s-au întrecut în etapa judeţeană a cupei „Schiorul argeşean“, câştigători fiind, de asemenea, schiorii din comuna amintită mai înainte. Pe pirtiile din împrejurimile cabanei Voina, de sub virfurile Păpuşa şi Strîmtu, s-a desfăşurat şi etapa judeţeană a „Cupei U.T.C.“ la schi şi săniuţe. La ambele probe au participat 300 de concurenţi. (Gh. Crrstea). MEHEDINŢI : Pe pirtiile de lingă Orşova Pe pirtiile din împrejurimile Orşovei s-au desfăşurat întrecerile fazei judeţene a „Săniuţei de argint“, competiţie rezervată pionierilor şi şcolarilor. Pe locul I la băieţi s-a clasat Mircea Gogan, de la Liceul din Baia de Aramă, iar pe locul I la fete —■ Cilibia Maria, de la Liceul economic din Drobeta Turnu-Severin. S-au încheiat, de asemenea, întrecerile fazei judeţene la schi fond şi schi alpin — competiţie rezervată elevilor şi tinerilor de la sate (15—30 ani). La băieţi — schi fond, locul I a revenit lui Ilie Păcuraru, de la liceul „Ştefan Plavăţ“ din Orşova, iar la fete pe locul 1 S-a situat Ana Pirvu, de la Liceul economic din Drobeta Turnu-Severin. La schi alpin, locul 1 la băieţi a fost ocupat de Constantin Sucilă de la şcoala generală din Broşteni, iar la fete locul I a revenit elevei Kiss Roze Maria, de la liceul „Ştefan Plavăţ“ din Orşova. Din rîndul tinerilor ele la sate, primele locuri au fost ocupate astfel : la schi fond — locul I băieţi, Vasile Răescu din Izverna, iar la fete locul I — Ionescu Vasilica, din Cerneţ ; la schi alpin — locul I băieţi — Sebastian Bogdan, din Izverna, iar la fete locul Iulia Burhart, din satul Comanda. La aceste competiţii din faza judeţeană au fost prezenţi 300 de tineri, selecţionaţi dintre numeroşii tineri care s-au prezentat în fazele de masă ale competiţiilor. (Virgiliu Tătaru). NEAMŢ: „Cupa Ceahlăul“ Pe pirita Suhardu, din apropierea staţiunii Lacul Roşu, a avut loc cea de-a VlI-a ediţie a cupei gazetei „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ la schi, competiţie de masă care a reunit la start peste 100 de tineri din Tg. Neamţ, Pipirig, Dămuc, Bicaz, Roman şi alte localităţi ale judeţului. Concurenţii s-au întrecut la probele de fond şi alpin. Această competiţie a fost precedată de altă întrecere, de asemenea destinată copiilor şi juniorilor, care s-a desfăşurat pe pirita Bahrin, situată in zona oraşului Piatra Neamţ La ambele întreceri au venit şi un mare număr de spectatori, care au petrecut câteva ore plăcute în peisajul de iarnă al munţilor. Cele două competiţii de masă la schi au evidenţiat încă o dată posibilităţile materiale şi umane de care dispune judeţul Neamţ în domeniul sportului alb. Numai că, din partea consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, a cluburilor şi asociaţiilor se cere mai multă perseverenţă în folosirea acestor posibilităţi, prin organizarea mai multor competiţii cu adevărat de masă. (Ion Marea). TIMIŞ: In lipsa zăpezii, sunt bune şi crosurile In lipsa zăpezii, „materie primă " indispensabilă practicării sporturilor de iarnă, la Timişoara şi în alte localităţi ale judeţului se organizează competiţii şi întreceri atletice. Sîmbăta trecută, peste 2 000 de eleve de la liceul sanitar şi liceele industriale nr. 1, 2 şi 3 din Timişoara au participat la crosul dotat cu „Cupa Femina“. In aceeaşi zi, pe Stadionul Tineretului şi-au dat întîlnire peste 300 de tineri atleţi din cluburile şi asociaţiile sportive timişorene, cîştigători ai fazei de masă, care au participat la etapa municipală a „Crosului de iarnă“ (Cezar Ioana), întreceri de masă la schi şi săniuş ÎN CÎTEVA RÎNDURI • Luni, la Piteşti, in campionatul masculin de handbal au fost înregistrate următoarele rezultate : Steaua — C.S.M. Borzeşti 34—21 ; Ştiinţa Bacău — C.S.U. Galaţi 25—20 ; Universitatea Cluj-Napoca — Universitatea Bucureşti 16—13 ; Politehnica Timişoara — Gloria Arad 25—22 , Dinamo Bucureşti — H.C. Minaur Baia Mare 20—18. • Competiţia internaţională de şah pentru junioare „Cupa Europei“ a continuat in oraşul iugoslav Novi Sad cu runda a opta, în care şahista româncă Viorica Ilie a învins-o pe Sandstroem (Suedia). In fruntea clasamentului se află Viorica Ilie (România), cu 6 puncte, urmată de Sikora (Polonia) — 5,5 puncte (1), Cejbci (Iugoslavia) — 5,5 puncte, Ranc (Iugoslavia) şi Savova (Bulgaria) — cite 5 puncte (1) etc. • înaintea disputării ultimei runde, in turneul internaţional feminin de şah de la Belgrad conduce maestra româncă Margareta Mureşan, cu 8 puncte, urmată de Petrovici (Iugoslavia) — 7,5 puncte, Porabski (Ungaria), Dekici (Iugoslavia) — rite 7 puncte etc. în cele două partide întrerupte, Margareta Mureşan a realizat un punct şi jumătate, cîştigînd la Asenova şi remizind cu Vulovici. • Echipa feminină de baschet Crişul Oradea, aflată în turneu în Polonia, a jucat în oraşul Olsztyn cu formaţia locală Stomil. Baschetbalistele românce au obţinut victoria cu scorul de 86—71 (50—26). • Un meci tur pentru sferturile de finală ale „Cupei Cupelor“ la handbal masculin, echipa vest-germană Gruenweiss Dankersen a întrecut cu scorul de 24—19 (10—9) formația Institutului de aviație din Moscova. Partida s-a desfășurat în orașul Minden.