Scînteia, martie 1977 (Anul 46, nr. 10739-10765)

1977-03-01 / nr. 10739

PROLIT­ARI DIN TOATE­ ŢĂRILUNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10739 Prima ediţie Marţi 1 martie 1977 8 PAGINI —40 BANI naltele onoruri de stat, primirea entuziastă făcută de populaţia Abidjanului, desfăşurarea rodnică a convorbirilor oficiale caracterizează VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN REPUBLICA CEASTA RE FUSES DIN BOGATUL PROGRAM AI VIZITEI: „ Solemnitatea decernării unor înalte distincţii româneşti şi ivoriene • Primirea şefilor misiunilor diplomatice • Inmînarea cheii oraşului Abidjan­e In mijlocul colectivelor unor importante unităţi industriale • Dejun oferit de preşedintele Adunării Naţionale La întreprinderea de prelucrare a fructelor arborelui de cacao Dineu în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Toastul preşedintelui Felix Houphouet-Boigny Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu ÎN PAGINA A III-A in timpul dineului oficial încheierea vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Ghana Duminică, la Accra au fost semnate documente de cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea largă a cooperării prieteneşti dintre popoarele român şi gh­anez, în interesul reciproc al dezvoltării economico-sociale, în conformitate cu cerinţele păcii şi colaborării internaţionale Ceremonia semnării documentelor oficiale Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, şi preşedintele Consiliu­lui Militar Suprem, şeful statului Ghana, generalul Ignatius Kutu Acheampong, au semnat, in cursul dimineţii de duminică, 27 februarie, intr-un cadru festiv, Declaraţia So­lemnă Comună a Republicii Socia­liste România şi a Republicii Ghana şi au adoptat Comunicatul Comun româno-ghanez. Ceremonia semnării acestor docu­mente de importanţă fundamentală in cronica relaţiilor de prietenie, co­laborare şi solidaritate militanta dintre România şi Ghana, dintre po­poarele român şi ghanez, care vin să încununeze dialogul rodnic la nivelul cel mai înalt, desfăşurat in aceste zile la Accra, a avut loc la Caste­lul Osou — reşedinţă oficială a dis­tinşilor soli ai poporului român pe t­impul vi­sitei lor in Republica Ghana. Marea sală de ceremonii este îm­podobită cu drapelele de stat ale României şi Ghanei. La solemnitatea semnării au parti­cipat tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Faustina Acheampong. Din partea română au participat tovarăşii : Gheorghe Oprea, vice­prim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru, prim-adjunct de ministru, Constantin Mitea, redactor-şef al ziarului „Scinteia“, Ion Cumpănaşu, director general al Agenţiei române de presă „Agerpres“,­ Nicolae Ştefan, prim-adjunct al ministrului comer­ţului exterior şi­­ cooperării eco­nomice internaţionale, Octavian Că­rare, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socia­liste Romania in Republica Ghana, si Marcel Dinu, director in Ministe­rul Afacerilor Externe. La ceremonie , au participat, din partea ghaneză : comandor C. K. Dzang, membru al Consiliului Mili­tar Suprem, colonel R. J. A. Felii, ministrul afacerilor , externe, colonel K. A. Quarshie, ministrul comerţului şi . ..urismulu­i» _ dp' jrtenent-colonel V. T. Kutin, mir,­­4 transporturi? Republica Socialistă România şi Republica Ghana, luind in considerare relaţiile de prietenie, de cooperare şi respect reciproc existente între cele două ţări şi po­poare şi dorind să le dezvolte in viitor in toate dome­niile, pe baza principiilor fundamentale ale dreptului şi justiţiei internaţionale, apreciind că solidaritatea şi coeziunea tuturor forţelor progresiste, democratice şi antiimperialiste constituie o condiţie indispensabilă pentru promovarea procesului de transformări innoitoare care urmăresc instaurarea unui sistem nou, democratic şi echitabil de relaţii intre na­ţiuni,­­remarcând contribuţia deosebită pe care popoarele afri­cane o aduc la lupta împotrivă colonialismului, neocolo­­nialismului, imperialismului şi rasismului, pentru instau­rarea în viaţa internaţională a unui curs nou, întemeiat pe respectarea neabătută a legalităţii şi clicii internaţio­nale, a dreptului fiecărei naţiuni de a-şi decide singură destinele, luind cunoştinţă cu satisfacţie de Victoriile obţinute de mişcările de eliberare naţională din Africa în lupta lor dreaptă pentru cucerirea independenţei naţionale şi hotărite să acorde şi în viitor întregul lor sprijin mişcă­rilor de eliberare naţională din teritoriile care se mai gă­sesc încă sub dominaţie colonială, evidenţiind necesitatea unor eforturi sporite, pe plan naţional, cit şi la nivel internaţional, pentru a asigura un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, pen­tru reducerea decalajelor dintre aceste ţări şi naţiunile dezvoltate, convinse de necesitatea instaurării unei noi ordini eco­nomice şi politice internaţionale care să asigure dezvol­tarea nestingherită a fiecărei naţiuni, în conformitate cu aspiraţiile şi­­­interesele sale legitime şi, in primul rind, dezvoltarea mai accelerată a ţărilor rămase in urmă din punct de vedere economic, convinse că dezarmarea generală şi completă şi, în pri­mul rind, dezarmarea nucleară reprezintă o necesitate vitală pentru asigurarea păcii in lume, exprimind ferma lor convingere că relaţiile internaţio­nale trebuie să se bazeze pe respectarea dreptului sacru al fiecărei ţări la existenţă liberă, independentă şi su­verană, la pace şi securitate, reafirmind ataşamentul lor faţă de scopurile şi princi­piile Cartei Naţiunilor Unite, precum şi hotărîrea de a contribui la democratizarea activităţii Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, la întărirea rolului său în realizarea colabo­rării intre toate statele, fără deosebire de orânduire so­cială, a unei lumi mai bune şi mai drepte, I. Declară solemn voinţa lor comună : — de a extinde şi a aprofunda relaţiile de prietenie şi cooperare in domeniile politic, economic, social şi cul­tural, — de a dezvolta şi intensifica cooperarea economică şi tehnică reciproc avantajoasă in scopul valorificării depline NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România a resurselor naturale de care dispun şi de a lărgi şi di­versifica schimburile comerciale dintre ele in domenii de interes comun, pentru asigurarea unui ritm tot mai înalt de dezvoltare a economiilor naţionale, — de a lărgi şi adinei cooperarea dintre ele în domeni­ile ştiinţei, culturii, artelor, sportului şi turismului pen­tru o mai bună cunoaştere a valorilor materiale şi spi­rituale ale popoarelor român şi ghanez în spiritul înţele­gerii şi prieteniei care există între ele, — de a lărgi şi intensifica colaborarea în domeniul politic şi diplomatic pe plan bilateral şi multilateral, in cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale, al „Grupului celor 77“ şi al mişcării de nealiniere, precum şi in alte forumuri internaţionale. II. Proclamă solemn voinţa lor comună de a întemeia relaţiile dintre ele, precum şi relaţiile lor cu toate cele­lalte state, pe baza următoarelor principii : 1. Dreptul sacru al fiecărui stat la existenţă liberă, la independenţă şi suveranitate naţională, la pace şi secu­ritate. 2. Dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi decide de sine stătător soarta, de a-şi alege liber sistemul şi căile dezvoltării politice, economice şi sociale, corespun­zător voinţei şi intereselor proprii, fără nici un amestec din exterior. 3. Obligaţia fiecărui stat de a milita pentru lichidarea totală a colonialismului, apartheidului şi a discriminării rasiale. 4. Egalitatea deplină în drepturi a tuturor statelor. In­diferent de mărime, nivel de dezvoltare şi orinduire socială. 5. Dreptul fiecărui popor la dezvoltare liberă şi pro­gres, la exercitarea suveranităţii depline asu­pra resurse­lor sale naturale , dreptul inalienabil al fiecărui stat de a folosi bogăţiile naturale în interesul naţional şi fără nici un amestec din afară. 6. Obligaţia fiecărui stat de a nu interveni, sub nici o formă, sub nici un pretext şi în nici o împrejurare, in treburile Interne sau externe ale altui stat. 7. Obligaţia statelor de a se abţine, în relaţiile lor In­ternaţionale, de la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei, precum şi de la orice fel de constringere de ordin militar, politic, economic sau de­­ altă natură împotriva­­ altui stat. 8. Dreptul imprescriptibil al fiecărui stat de a se apăra cu toate mijloacele împotriva oricărui atentat la adresa suveranităţii şi independenţei sale naţionale, inclusiv cu mijloace militare, în cazul când este supus unei agresiuni armate. 9. Respectarea inviolabilităţii frontierelor şi a integri­tăţii teritoriale a fiecărui stat şi, drept consecinţă, abţi­nerea de la orice tentativă îndreptată împotriva unităţii (Continuare în pag. a VI-a) General IGNATIUS KUTU ACHEAMPONG Şeful statului şi preşedinte al Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana (Continuare în pag a V-a) DECLARAŢIA SOLEMNĂ COMUNA a Republicii Socialiste România şi a Republicii Ghana*e

Next