Scînteia, aprilie 1977 (Anul 46, nr. 10766-10791)
1977-04-01 / nr. 10766
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Tinerele.. bunicuţe Corespondentul nostru pentru judeţul Brăila, Mircea Bunea, ne îndeamnă ca înainte de a citi I rindurile care urmează, să ne reamintim de una din poveştile I copilăriei care începea cu „A I fost odată un moş şi o babă...“, după care, peste imaginea buni- • cufei cu părul de zăpadă şi cu I ochii mingiaţi de lumina • dioptriilor, ne propune o alta. Dar să-i dăm cuvintul: „Două I brăilence — Călina Stoian, ma-ţ caragită la întreprinderea de utilaj greu „Progresul“, şi labo tranta Viorica, deşi mai au ciţiva I ani pină, să înceapă să-şi numere virsta cu 40, au devenit cele mai tinere... bunicuţe brăilence. A- I mindouă au cite un nepoţel, nu- I trucit asemenea „nepotism" este singurul care ne face plăcere, le I urăm şi lor şi nepoţeilor „La I mulţi ani !“. Şi primarul, * * şi notarul... La unul din spectacolele pre- I zentate pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Slatina, de o atenţie cu totul deosebită s-a • bucurat un cor de cameră. Din mai multe motive. Mai intîi, că I era vorba de un cor de cameră provenind dintr-o comună : To- I pana — Olt. In al doilea rind, că I formaţia fusese înfiinţată abia de două luni şi jumătate. In al treilea rind, pentru că, alături de intelectualii comunei, în corul de cameră cîntă şi ţărani cooperatori. Iar printre ei se află însuşi primarul comunei, Ion Chiriţă, care l-a luat şi pe secretarul primăriei, Alexandru Dogaru, care Dogaru, la rîndu-i, şi-a luăt şi f soţia, aşa cum au făcut-o şi directorul şcolii, şi preşedintele cooperativei... Şi, pentru ca să nu încapă vorbe, corul de came- * ră al comunei are şi un dirijor din... pepinieră proprie, în per- I soana tinărului Constantin Bă- | gescu. Care dirijor este și compozitor. I Nu mai rupeţi flori, drumeţi! D In Poiana Braşov, milioane de I brinduşe au inundat pajiştea cu- r prinsă intre complexul „Sport“, restaurantul „Capra Neagră“ şi cabana „Poiană Ursului". O pri- r velişte incinfdtoare, care bucură • ochiul şi desfată inima. Din păcate, acest imens covor • de flori, unic prin coloritul lui, este pur şi simplu devastat de cei care îl calcă in picioare, bate mingea in mijlocul lui sau smulg I şi tot smulg, pină işi încarcă * braţele şi maşinile. Un pasionat al naturii ne asigură că acest mir nunat colţ al naturii ar merita I să fie declarat monument al naturii şi pus sub ocrotirea legii. In orice caz, stihurile lui se con- stituie intr-un apel preventiv : „Nu mai rupeţi flori, drumeţi / Dacă inimă aveţi...“. Măiestrie la volan Autobuzul 34—B—1331, al Oficiului judeţean de turism Cluj, încărcat cu elevi, circula cu viteză legală pe șoseaua care duce I spre Turda. La un moment dat, autobuzul a început să meargă I in zig-zag, cind pe dreapta, cind I pe stingă drumului, astfel că șoferul Iosif Chira, care venea I din sens opus cu autocamionul 121—CJ—4248, a trebuit să dea do- ' vadă de o înaltă măiestrie pro- fesională şi prezentă de spirit pentru a evita tamponarea ce I părea inevitabilă. Dar şi şoferul de pe autobuz a dat dovadă nu numai de măies- t trie, ci şi de spirit de sacrificiu. Fiindu-i brusc paralizată o parte I a corpului, el s-a aruncat cu pieptul pe volan şi — cu un efort deosebit — a reuşit să treacă ■ autobuzul printre arborii de pe marginea şoselei, pină cînd a- I cesta s-a oprit pe o arătură, iar pasagerii au răsuflat uşuraţi. Şo- | ferul se află acum sub îngrijire medicală. Nu se * învăţase | minte ! Se credea că timpul petrecut tn detenţie pentru ispăşirea unei pedepse i-a fost o bună învăţă- | tură de minte lui Rafailă Cimpu, din Iacobeni, judeţul Sibiu. Aşa • credeau şi rudele, şi prietenii lui. I Dar Rafailă nu se învăţase min- * te. In loc să se apuce de o mun- , că cinstită, pe potriva braţelor sale vin joase, de tinăr la 27 de ani, Rafailă a început să apeleze la mila oamenilor, într-un cuvint I — cerşetorie. — Ajutaţi-mă, oameni buni ! — implora el pe unul şi pe ■ altul. — Dar ce te doare, frăţioare ? — Sunt bolnav, tare bolnav... ! Era sănătos tun. Depistat in jalnică postură in satul Ciucu, judeţul Braşov, un miliţian s-a gindit să-l ajute intr-adevăr, tri- ‘ miţîndu-l in faţa judecătoriei din Făgăraş, iar aceasta, la rin- | du-i, l-a trimis înapoi in deten-ţie. Cu speranţa că măcar acum o să-i vină mintea la cap. Rubrica realizată de * Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scinteîi" Urgente, norme tehnice de mare însemnătate in condiţiile acestei primăveri la PLANTAREA CARTOFILOR • Sămînţă de calitate printr-o atentă sortare • Să se asigure o densitate mai mare faţă de anii trecuţi • Terenul mărunţit, nivelat ca pentru grădină • Să fie urgentat transportul cartofilor de sămînţă ------------ CE RECOMANDĂ SPECIALIŞTII ——----Cartofii timpurii şi de vară au fost plantaţi pe aproape întreaga suprafaţă planificată de 25 000 hectare. In aceste zile a început şi plantarea cartofilor de toamnă. Dr. docent Matei Berindei, directorul Institutului de cercetare şi producţie a cartofului Braşov, a făcut citeva precizări in legătură cu normele tehnice care trebuie respectate la pregătirea terenului şi plantatul cartofilor. Condiţiile favorabile din această primăvară permit şi impun plantarea mai timpurie a cartofului în toate judeţele ţării. Este un an in care pregătirea terenului, epoca şi modul de plantare a cartofului vor determina direct şi hotârîtor nivelul recoltei la această valoroasă cultură. In legătură cu lucrările care se execută sunt necesare citeva precizări de care este bine să se ţină seama. Pregătirea patului germinativ să înceapă mai intîi pe solurile bine zvintate. Se va urmări ca terenul să fie bine mărunţit şi nivelat, folosindu-se in acest scop grapa cu colţi oscilanţi sau combinatorul reglat pentru adîncime mai mare de lucru. In unităţile care nu dispun de aceste utilaje se va utiliza grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colţi reglabili. Completarea îngrăşămintelor, in special a celor azotate, să se facă pe rind, concomitent cu plantarea cartofului. In vederea plantării mecanizate, trebuie să se facă, în mod obligatoriu, calibrarea tuberculilor pe fracţii de mărimi. Plantarea începe în fiecare unitate cu soiurile tirzii şi se termină cu cele timpurii. Pentru cartofii de săminţă se asigură 60 000—70 000 tuberculi la hectar la fracţia I de calibrare şi 50 000—60 000 la fracţia a II-a. Pentru cartofii destinaţi consumului de toamnă-iarnă la fracţia 1 — 55 000—65 000 tuberculi la hectar in condiţii de irigare şi 50 000—60 000 tuberculi la hectar la neirigat, iar pentru tuberculii din fracţia a Il-a 50 000— 55 000 tuberculi la hectar în condiţii de irigare şi 45 000—50 000 la neirigat. SUCEAVA. In unităţile agricole din judeţul Suceava au fost plantate cu cartofi aproximativ 10 009 ha teren, ceea ce reprezintă aproape 50 la sută din suprafaţa planificată. Ce asigură bunul mers al plantărilor ? „în primul rind este vorba de buna organizare a muncii la silozuri pentru reportarea cartof cu cartof “ ne-a spus tov. Florian Vică, inginerul-şef al Consiliului intercooperatist Iacobeşti. Sub supravegherea specialiştilor se îndepărtează, încă din această etapă, fiecare tubercul care a suferit degradări“. Aşa se procedează în multe cooperative din cadrul consiliului intercooperatist respectiv şi, după cum ne-am convins, la maşinile de plantat ajung numai cartofii de bună calitate. Un exemplu pozitiv ni-l oferă cooperativa din Calafindeşti, unde resortarea se încheiase, iar plantatul era avansat. Din păcate, în unele unităţi agricole acţiunea de resortare se desfăşoară încet. In al doilea rind se cere ca întregul parc de maşini să fie folosit la maximum. Este cazul celor 515 maşini de plantat cartofi din care zilnic, după informaţiile furnizate de tovarăşul Mihail Buga, inginerul-şef al trustului S.M.A., cel puţin 50—60 de maşini in perfectă stare nu pot fi introduse în lucru datorită neaprovizionării ritmice cu cartofi a tuturor punctelor. Aşa s-au petrecut lucrurile luni pe ogoarele C.A.P. Bosanci, unde stăteau 3 maşini. In sfirşit, cea de-a treia direcţie prioritară este organizarea aprovizionării cu întreaga cantitate de cartofi de săminţă, necesitatea urgentării transportului tuberculilor de la depozitele „Agrosem“ şi I.L.F. Este o cerinţă cu attît mai mare cu cit nu puţine sint cooperativele agricole in care pierderile în silozuri se situează între 20 şi 30 la sută. La cooperativa Arbore, de pildă, pierderile depăşesc 50 la sută din cantitatea stocată in silozuri. In aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalat faptul că numai unităţile din cadrul Consiliului intercooperatist Rădăuţi mai au nevoie pentru acoperirea necesarului de insăminţat de 1 300 tone cartofi. Gh. PARASCAN corespondentul „Scînteii" BRAŞOV. După aprecierea inginerului Ioan Manoiu, directorul direcţiei agricole judeţene Braşov, in acest an plantatul cartofilor se asigură in judeţul Braşov în condiţii calitative superioare faţă de anii trecuţi, atît sub aspectul pregătirii patului germinativ, al fertilizării solului, al asigurării seminţei, cit şi al executării lucrărilor de plantare. „In privinţa densităţii — ne spune dinsul — nu se realizează in nici o unitate sub 50 000 cuiburi la hectar, iar in urma modificărilor aduse unei bune părţi din maşinile de plantat, vom reuşi ca pe cel puţin 2 000 ha să asigurăm o densitate de 80 000 cuiburi la hectar“. Directorul direcţiei agricole judeţene consideră însă că, sub aspectul desfăşurării lucrărilor, a ritmului de lucru situaţia nu este de natură să mulţumească. Şi aceasta deoarece din cele 11245 ha prevăzute a fi plantate cu cartofi în judeţ, lucrarea a fost realizată doar pe 2 650 ha. Viteza de lucru stabilită nu se îndeplineşte decât în proporţie de circa 80 la sută. Raidul-anchetă organizat prin citeva unităţi agricole a confirmat aceste aprecieri. Intr-o serie de unităţi cooperatiste din Ţara Birsei ca cele din Vulcan, Stupini, Hălchiu etc. această lucrare s-a efectuat pe mai bine de o treime din suprafeţele planificate. Din păcate, nu peste tot se procedează la fel. Iată un asemenea exemplu. In ziua raidului, cele două agregate de plantat cartofi de pe raza cooperativei agricole Ucea de Jos au început lucrul la ora 10, deoarece abia atunci a sosit săminţa. „Puteam începe plantatul la ora 7, se plinge, nu fără temei, mecanizatorul Anton Mikloş. Ieri s-a întîmplat la fel. Pierdem timp de pomană. Nu ciştigăm nici noi, nici cooperativa agricolă“. Iată de ce considerăm necesar să fie luate măsuri mai energice pentru ca în fiecare localitate să fie mobilizate toate forţele la efectuarea acestei lucrări care nu suferă amînare, mai ales că timpul riscă să se înrăutăţească. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" Cooperativa agricolă Praporu, judeţul Dolj, aspect de la plantarea cartofilor Foto : A. Papadiuc Înfăptuirea neabătută a Programului elaborat de Congresul al Xl-lea al P.C.R. (Urmare din pag. I) litate. In aceste condiţii se impun cu o deosebită stringenţă întărirea ordinii şi disciplinei pe fiecare şantier, la fiecare loc de muncă, folosirea cu randament maxim a tuturor utilajelor de construcţii, sporirea hotărită a gradului de industrializare a lucrărilor. Responsabilităţi sporite se ridică şi in faţa lucrătorilor din agricultură , chemaţi să asigure obţinerea unor recolte superioare celei din anul trecut condiţie esenţială pentru sporirea aportului acestei ramuri de bază a economiei la creşterea venitului naţional, la compensarea daunelor suferite de economia naţională. De aceea este un imperativ ca acum, cind se decid bazele noii recolte, toate lucrările să fie făcute în cele mai bune condiţii, respectindu-se exemplar regulile agrotehnice. Acestea sunt pirghii hotărâtoare ale înfăptuirii exemplare a planului cincinal — și toate aceste pirghii se află in miinile harnice și pricepute ale oamenilor muncii. Aceasta înseamnă că stă in puterea noastră să realizăm întocmai programul dezvoltării economico-sociale trasat de partid. Dacă în Împrejurările calamităţii, oamenii muncii, inginerii, specialiştii, tehnicienii, prin eroismul, dăruirea in muncă şi capacitatea lor creatoare, au reuşit săasigure reluarea grabnică a producţiei şi chiar realizarea unor avansuri faţă de prevederile planului, cu at.it mai mult acum, in condiţiile normalizării, este posibilă şi necesară o şi mai puternică mobilizare a energiilor pentru punerea in valoare a tuturor resurselor de creştere a producţiei, de depăşire a obiectivelor planului. Cheia succesului o reprezintă, pretutindeni, organizarea superioară a întregii activităţi productive, ordinea şi disciplina riguroasă, promptitudinea, operativitatea şi conştiinciozitatea in îndeplinirea sarcinilor, inaitul spirit gospodăresc. Sunt cerinţe a căror importanţă deosebită pentru realizarea planului au fost în repetate rînduri subliniate de partid şi care se impun acum cu o acuitate şi într-o măsură considerabil sporită, constituind criteriul de apreciere a activităţii oricărui colectiv de muncă. Fireşte că îndeplinirea obiectivelor cincinalului va fi numai şi numai in interesul oamenilor muncii. întreaga politică a partidului, întreaga sa activitate — aşa cum s-a văzut şi în această perioadă atît de elocvent — are ca ţel omul, bunăstarea si fericirea sa. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a subliniat că in prezent se elaborează programul de măsuri cu privire la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii pe întregul cincinal, program ce va prevedea, intre altele, suplimentarea fondului de retribuţie cu circa 10 miliarde Iei, importante creşteri ale alocaţiilor pentru copii, ale pensiilor de asigurări sociale etc. Or, aceste noi măsuri, destinate să facă viaţa oamenilor mai prosperă, pot fi înfăptuite numai pe baza dezvoltării mai accentuate a economiei naţionale. In mod hotăritor, îndeplinirea tuturor acestor sarcini, mobilizarea tuturor forţelor naţiunii, unirea tuturor energiilor, realizarea tuturor obiectivelor relevate in Expunerea secretarului general al partidului, îndeplinirea neabătută a programului elaborat de Congresul al XI-Iea depind de întărirea rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid. Activiştii de partid, comuniştii, care şi in zilele grele ale calamităţii au fost în fruntea tuturor bătăliilor pentru salvarea oamenilor şi bunurilor materiale ale societăţii, pentru normalizarea vieţii economico-sociale şi reconstrucţia obiectivelor productive, trebuie să se afle şi acum, mai mul ca oricînd. In fruntea tuturor eforturilor îndreptate in direcţia îndeplinirii şi depăşirii prevederilor planului naţional unic — obiectivulfundamental al întregii noastre naţiuni» Aceasta impune comuniştilor îndatorirea de a pune umărul acolo unde este mai greu, a dinamiza — înainte de toate prin propriul exemplu — energiile creatoare ale maselor, a intensifica controlul asupra activităţii tehnico-economice, a urmări soluţionarea operativă a tuturor problemelor, a combate cu fermitate orice manifestare de delăsare sau birocratism, a fi prezenţi mereu pe teren, pretutindeni unde se hotărăşte soarta planului, acţionind ca adevăraţi ostaşi aflaţi in stare de mobilizare. Avem un popor minunat, care şi-a dovedit cu prisosinţă şi acum, ca de atitea ori in decursul istoriei, energia şi forţa creatoare, elanul revoluţionar, capacitatea de a infringe orice greutăţi. Avem un partid încercat şi călit in lupte, puternic şi mit, care şi-a demonstrat, în modul cel mai grăitor, capacitatea de a conduce poporul fără abatere pe calea făuririi unei vieţi noi mereu mai bune, mai civilizate. Stăm puterea noastră ca, strîns uniţi în jurul partidului, Înfăptuind neabătut politica sa, să asigurăm înlăturarea în cel mai scurt timp a urmărilor calamităţii, realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea, în propriul nostru interes, spre binele şi fericirea poporului român — popor harnic, dirz şi plin de demnitate. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mare) : Richard al III-lea — 19, (sala mică) : Comedie de modă veche — 19, (sala Atelier) : Destine — 19,30. • Filarmonica „George Enescu“ (Ateneul Român) : Concert simfonic „Beethoven“. Dirijor : Mihai Brediceanu. Solişti : Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Ilea Cătălin — 20. Opera Română : Liliacul — 19. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Grădina Icoanei) : Răceala — 19. • Teatrul Mic : Raţa sălbatică — 19.30. • Teatrul de comedie : Preşul — 19.30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Victoria) : Deschis pentru renovare — 19. • Teatrul „I. Vasilescu“ : Varietăţi în plic — 19.30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Cunună de frumuseţi — 19.30. (la Palatul sporturilor şi culturii) : Primăvara *77 — 18.30. cinema • Parada surprizelor: TIMPURI I și OI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Sfirșitul legendei : SCALA — 9,15; 11,45; 14,15; 16,45; 19,30, FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FAVORIT — 9; 11,15; 13,15; 15,30 ; 17,45 ; 20. • Richard al III-lea: EFORIE — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Fără povești nu se face nimeni mare : DOINA — 13,30; 15,30; 19,30. • Rindunele și amazoane : DOINA — 9,30; 11,30; 17,30. • Cuibul salamandrelor : AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,30; 17,45; 19,45, FLOREASCA — 9, 11; 13; 15,30; 17,45, 20. • îngerașii negri: FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11;15: 13,30: 16: 18,15; 20.30. • Căluţul cocoşat : BUZESTI — 9; 11;15: 13,30: 16; 18;15: 20. • Lumea circului (ambele serii) : GRIVIŢA — 9; 12; 16; 19, FLAMURA — 9; 12; 16; 19, COTROCENI — 9;15; 12,30: 16; 19.13. • Rififl — 9.45. Luminile orașului — 11.45: 14, virsta ingrată — 16,15. Domnul — 18.30. Paracelsus — 20.30 . CINEMATECA. « Tănase Scatiu : CENTRAL — 9,15; 12.30; 16; 19.15. • Accident : PACEA — 15; 17.15; 19.30. FERENTARI — 9,30; 11.30; 13,30; 15.30 ; 17.30; 19.30. • Șatra : LIRA — 9,30; 11.30; 13.30; 15.30; 17,45. 20. MUNCA — 10; 12; 14; 16; 18; 20. • Legenda șerifului din Tennessee: DRUMUL SĂRII — 15.30; 17.45; 20. • Actorul și sălbaticii : VIITORUL — 9; 12; 15. 18. • Un suris, o palmă, un sărut : GLORIA — 8,45; 11; 13;15; 15,30; 17.45; 20, TOMIS — 9; 11;15; 13,30; 15.45; 18; 20.15. • Solitarul de la Fortul Humboldt: MIORITA — 9, 11; 13,15; 17,15; 19,30. (Urmare din pag. I) dezbaterilor, paralizând acţiunile deputaţilor conservatori. Intre anii 1859 şi 1864, in lumea satelor au avut loc o serie de frâmintări şi o mişcare petiţionară, prin care clăcaşii îşi exprimau, nedumerirea şi neliniştea faţă de faptul că împroprietărirea — pe care o credeau iminentă după realizarea Unirii — era mereu tergiversată ; ei nu-şi pierdeau, totuşi, speranţa că alesul de la 5 şi 24 ianuarie îi va duce „la limanul mintuirii“. Rezultată din voinţa maselor ţărăneşti, reforma agrară a lui Cuza din august 1864 a avut un mare ecou la sate , in semn de recunoştinţă, ţăranii i-au trimis domnitorului sute de scrisori colective, in care, arătind că de acum Înainte au „o patrie dreaptă de apărat“, ii cereau lui Cuza să ducă ţara „la mărire şi independenţă“. Pe bună dreptate, unii istorici au subliniat rolul stimulator pe care l-a avut împroprietărirea din 1864 asupra avintului şi vitejiei ostaşilor noştri în războiul de independenţă. In 1877 oştirea română era formată, in majoritatea ei, din ţărani sau fii de ţărani. Chiar si armata operativă avea peste 70 la sută din efectivul ei alcătuit din trupele teritoriale de dorobanţi şi călăraşi cu schimbul. In timpul războiului, fiecare judeţ a dat, totodată, şi cite un batalion de miliţieni pentru a face paza la Dunăre, mai ales după ce armata operativă trecuse în Bulgaria. Miliţienii făceau serviciul in hainele lor de acasă, numai armele le primeau de la stat. De aceea se spunea despre ei — ca şi despre dorobanţi şi călăraşi — că sunt ţărani înarmaţi. Alcătuirea teritorială a acestor unităţi — în care ostaşii se cunoşteau intre ei de acasă — a contribuit la puternica lor coeziune şi la acordarea reciprocă a unui sprijin neprecupeţit pe cimpul de luptă, unde dorobanţii şi călăraşii români — deşi n-aveau o instruire completă — au dat dovadă de un eroism ce i-a uimit pe martorii oculari străini. Braţul ţăranului român, puternic pe coarnele plugului, s-a dovedit tot aşa de ager minuind puşca şi baioneta pe cimpul de luptă pentru independenţa deplină a ţării. Ţăranii rămaşi acasă au suportat o bună parte din rechiziţiile militare şi aproape in întregime transporturile de provizii şi muniţii pentru armată. Dacă in prima fază a războiului aceste transporturi durau mai puţin şi erau mai lesnicioase, după trecerea armatei peste Dunăre, drumurile străbătute de carele cu boi ţărăneşti au devenit cu mult mai lungi şi mai grele. De multe ori, ţăranii, după ce duceau spre front,in carele lor, provizii, la întoarcere aduceau răniţi din faţa Plevneţ pină la spitalele din Turnu Măgurele. în total, pentru transportul armatei române au fost rechiziţionate, in timpul campaniei din 1877, un număr de aproape 265 000 care cu boi, prestindu-se cu ele peste 1 milion de zile de lucru şi parcurgindu-se peste 26 milioane de kilometri ! Totodată, populaţia civilă de la sate a mai contribuit la reuşita campaniei prin donaţii pentru cumpărarea de arme şi prin diferite alte ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.), necesare soldaţilor de pe front ori răniţilor. De exemplu, până la 6 octombrie 1877, ţăranii din 15 comune ale judeţului Brăila strânseseră 4 660 lei pentru cumpărarea de aripe, iar până la sfirşitul aceleiaşi luni, 14 comune din Vilcea oferiseră 9 959 lei pentru aceeaşi nobilă cauză. Numeroase documente vorbesc despre ofrandele de vite, cereale, legume, brinză, lenjerie, cojoace, scamă (vată) etc. făcute de ţărănime, în ciuda condiţiilor de trai atît de grele, pentru trebuinţele armatei române care luptă să aducă independenţa ţării. In judeţul Botoşani, de pildă, cantităţile cele mai mari de produse le-au oferit comunele Dumbrăveni, Flăminzi şi Salcea, care se vor răscula la 1907. O serie de primari şi subprefecţi din Vilcea, cind înaintau pachetele cu seamă, precizau că aceasta e confecţionată pentru răniţi „de către toate femeile ţărance“ din acele comune. Dacă, pe lingă aceste masive contribuţii, avem in vedere că majoritatea luptătorilor de pe front erau tot ţărani sau fii de ţărani şi că 98 la sută dintre ostaşii români ce au căzut eroic pe cimpul de luptă in campania 1877—1878 proveneau din comunele rurale, putem conchide că masele populare săteşti au dus greul războiului pentru cucerirea independenţei naţionale. Momentul 1918 — care a încununat procesul făuririi statului naţional unitar — a înscris noi şi grăitoare mărturii ale ataşamentului ţărănimii la cauza independenţei şi unităţii patriei. Urmind pilda vitejească a înaintaşilor, sute de mii de ţărani români, îmbrăcaţi in haine militare, s-au acoperit de glorie în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, oprind invazia armatei germane la porţile Moldovei. In Transilvania, mişcările ţărăneşti, îndreptate atît împotriva autorităţilor austro-ungare, cit şi a moşierilor, au jucat un rol important în lupta pentru eliberarea naţională şi unirea cu ţara. Zeci de mii de ţărani — alături de muncitori şi intelectuali — au venit înziua de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia să participe la marea adunare naţională, însufleţiţi de entuziasmul împlinim visului secular al unirii cu România, de dorinţa ca desăvârşirea unificării statale să le aducă, totodată, consfinţirea dreptului asupra pămîntului. „Oştile de iobagi ai bătrînului Ardeal", urmaşii lui Iancu şi Horea — scria un martor ocular — „vin cu sumane albe de lină, cu căciuli ţuguiate, cu puştile pe umăr, cu ochii arzători... Tot timpul nopţii au vegheat pe platoul cetăţii, strînşi în jurul focurilor, au intonat cintece şi doine şi au strigat din piepturile lor puternice: „Vrem Unirea !“. Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România adoptată de adunarea de la Alba Iulia — care însemna încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român — a fost primită de cei peste 100 000 de participanţi, in majoritate ţărani, cu o năvalnică bucurie şi un entuziasm de nedescris. Ţărănimea se dovedea şi de data aceasta principala forţă in lupta pentru desâvîrşirea unităţii naţionale româneşti. Patriotismul tradiţional al ţărănimii, dragostea ei înfocată pentru pământul strămoşesc, voinţa ei neclintită de libertate şi o viaţă mai bună aveau să-şi găsească noi şi strălucite întruchipări in lupta dusă de întregul nostru popor pentru eliberarea de sub jugul fascist, apoi in anii de după insurecţia din august 1944, cind, in strînsă alianţă cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, ea a adus o contribuţie de cea mai mare importanţă la victoria revoluţiei populare, şi-a închinat toate forţele făuririi României libere, independente, socialiste, de azi. ŢĂRĂNIMEA tv PROGRAMUL 1 9.00 Teleşcoală 10.00 Film artistic : „Paravanul“ 11.35 Prejmer 1977 — reportaj 11.55 Telex 12.00 închiderea programului 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.35 Curs de limba franceză 17.05 Emisiune In limba germană 18.50 Tragerea Loto 19.00 Idei contemporane 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 La ordinea zilei 20.00 Teatru TV : „Amurgul unui cor“ 20.50 Prim plan : „Nana Lena“ 21.05 Instrumentişti virtuozi 21.40 Atelier de creaţie literar-artistică 22.05 Grave probleme sociale şi umanitare in lumea capitalului 22.20 Telejurnal PROGRAMUL II 17.00 Telex 17.05 Portativ bucureştean 17.35 O viaţă pentru o idee : Gheorghe Vâlsan (1885—1935) 18.10 Melodii lirice 18.35 Reportaj TV : Pe şantierele tineretului 19.00 Radar pionieresc bucureştean 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 La ordinea zilei 20.00 Cintece vechi, r doine, balade şi cintece ostăşeşti 20,25 Blocnotes — informaţii utilitare 20,45 Computerele — documentar 21.30 Telex 21.35 Actualitatea bucureşteană SCÎNTEIA - vineri 7 aprilie 1977 IERI AU ÎNCEPUT ÎN CAPITALĂ Lucrările sesiunii ştiinţifice consacrate implinirii a 70 de ani de la răscoala ţăranilor din 1907 Sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Institutului de studii istorice şi social-politice, joi dimineaţa, la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România au început lucrările sesiunii ştiinţifice cu tema „Lupta de veacuri a ţărănimii pentru libertate şi dreptate socială, pentru progresul, unitatea naţională şi neatârnarea patriei noastre, participarea activă, alături de clasa muncitoare, la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste în România". Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, au fost transmise un cordial salut participanţilor, precum şi urări de succes deplin lucrărilor sesiunii, care omagiază marea răscoală a ţăranilor din 1907. La şedinţa de deschidere au fost prezenţi tovarăşii Cornel Burtică, Ilie Verdeţ, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, Vasile Vîlcu. La lucrările acestei ample manifestări din Capitală, ce se desfăşoară timp de două zile (31 martie — 1 aprilie), participă activişti de partid şi de stat, ţărani cooperatori din întreaga ţară, muncitori, academicieni, cercetători şi istorici, oameni de cultură şi artă. - -în cele peste 40 de comunicări şi referate sunt evocate, cronologic, pagini de seamă din istoria mişcărilor ţărăneşti din patria noastră, care au culminat cu marea răscoală de acum şapte decenii, semnificaţiile profunde ale luptei înfrăţite a ţăranilor români, maghiari, saşi şi secui, de-a lungul veacurilor, pentru realizarea aspiraţiilor de libertate şi dreptate socială, pentru înfăptuirea idealurilor de unitate şi independenţă. Numeroase lucrări reliefează pregnant momente ale solidarităţii muncitorilor şi ţăranilor, solidaritate cimentată în focul luptelor de clasă, rolul comuniştilor, al partidului clasei muncitoare pentru transpunerea în fapt a năzuinţelor de secole ale ţărănimii. Sunt ilustrate, de asemenea, înflorirea de astăzi a vieţii satelor, afirmarea plenară a geniului creator al ţărănimii, dezvoltarea impetuoasă a agriculturii socialiste. vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară . Vreme în curs de încălzire uşoară, cer variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi locale, mai frecvente In vestul şi nordul tării. Vintul va sufla slab, pină la moderat, predominind din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 2 şi 8 grade, iar maximele între 6 şi 18 grade, local mai ridicate. Pe alocuri, ceaţă slabă dimineaţa. In Bucureşti : Vreme în curs de încălzire, cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vint slab, pină la moderat, temperatura în creştere uşoară, ceaţă slabă. Piaţa Capitalei în aceste zile aţi fost acum, de curind, in piaţă, in măreţe magazin şi in hala „Unirii“ ? Merita să Vă duceţi !Măcar pentru forfota care începe dis-de-dimineaţă, specifică marilor pieţe alimentare, pentru umbrarele multicolore, pentru aromele fructelor parcă acum culese din pomi, al trufandalelor etalate cu măiestrie. Dar in raidul nostru am trecut nu numai pe la piaţa „Unirii“, ci, practic, am străbătut toate arterele comerciale din oraş : Magheru, Lipscani, Obor, Rahova, Berceni, Giuleşti. Predominantă in aceste zile este observaţia că reţeaua alimentară şi pieţele sunt bine aprovizionate, se poate chiar vorbi de o largă diversitate de produse. — Trei mari probleme au fost şi rămân in continuare in fata comercianţilor bucureşteni — ne spusese, din capul locului, tovarăşul Mihai Comaroni, director general adjunct in direcţia comercială : aprovizionare, servire şi curăţenie exemplară. Tovarăşul director ne-a furnizat şi citeva cifre din care, spunea dinsul, reiese mai bine saltul calitativ făcut in acest an de comerţul bucureştean. Acest „salt“ calitativ se vede insă foarte bine si fără date statistice , în rafturi, in vitrine, pe platformele pieţelor si in hale. Pentru luna martie, industria a livrat comerţului, pină la gram, întreaga cantitate de carne şi preparate de carne, de zahăr, ulei, păsări, conserve, peşte, preparate din lapte, la care se adaugă şi citeva zeci de mii de tone de legume. — Au apărut trufandalele — spunem noi, la un moment dat, tovarăşului I. Popescu, şef de complexe comerciale din direcţia de specialitate a Capitalei : salata şi ceapa verde, ridichile de lună şi castraveţii de seră, spanacul şi andivele. — Ideea finală a direcţiei noastre comerciale — ne-a răspuns interlocutorul — este aceea ca in 2-3 ani să nu se mai vorbească de trufandale. Legumele proaspete din sere si solarii vor deveni o marfă obişnuită şi in sezonul rece. Trecem prin pieţele „Unirii“, „Obor“, „Amzei“ şi „Ilie Pintilie“ — de fapt, prin cele mai solicitate puncte comerciale ale oraşului. Peste tot am găsit mărfuri de sezon in cantităţi suficiente şi în nici o piaţă, indiferent din ce sector de producţie proveneau produsele, ele nu se vindeau cu preţuri peste bairemurile de pe mercuriale. Ba, dimpotrivă. Desigur, este un rezultat direct al măsurilor luate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea in continuare a aprovizionării populaţiei, pentru perfecţionarea activităţii comerciale, in general, măsuri transpuse operativ în viaţă atât de producători, cit şi de comercianţi. Totuşi, să nu trecem cu vederea şi unele neajunsuri din reţeaua noastră de servire publică apărute nu atît din cauze obiective, cit mai ales datorate unei organizări defectuoase. Am trecut şi prin cartierul „23 August“, unde se află piaţa cu acelaşi nume. In contrast cu altele, această piaţă pare o improvizaţie. In zilele raidului nostru, in această zonă nu s-a găsit nici măcar jumătate din sortimentul de mărfuri aflat din belşug în alte cartiere. De fapt, n-am găsit la locul lui nici pe intendent, nici un inspector comercial şi nici măcar tunul sanitar. O situaţie similară şi din piaţa „16 Februarie“, ca şi în unele mici magazine.Ingeneral, se mai observă încă la o parte dintre comercianţii noştri o grijă deosebită doar pentru unele puncte comerciale. Astfel, dacă marile pieţe merg bine, sunt aprovizionate corespunzător, pieţelor mai mici li se acordă mai puţină atenţie. Urmele aceleiaşi optici pot fi întâlnite şi în reţeaua celor citeva mii de unităţi comerciale pe care le avem, in rîndul magazinelor alimentare, ca şi al celor de alimentaţie publică. Intri, de exemplu, la „Bitolia“, la „Unirea“, la marele magazin de pe str. Beldiman nr. 1, la cel din piața Amzei sau la „Unic“. Nouă, cumpărătorilor, ni s-ar părea curios să nu găsim ceea ce dorim în aceste magazine. Dar de ce numai aici ? Să luăm de exemplu unitatea de prezentare a Departamentului industriei alimentare de pe şoseaua Mihai Bravu. Fireşte, nu s-ar putea spune că din acest magazin lipsesc mărfurile obişnuite. Dar unitatea respectivă nu este „oricare“, ci o unitate specializată, de prezentare şi desfacere. Cel puţin aşa scrie pe firmă. Dar, Înăuntru nu se deosebeşte cu nimic de magazinul alimentar general plasat la 200 m distanţă, in Piaţa Iancului. Lucrurile se petrec identic şi cu magazinele altor cartiere. Pentru a sublinia mai bine această idee, vom compara două magazine, aprovizionate de acelaşi producător : gostatul. Desigur, cunoaşteţi şi dv. unitatea din piaţa „Amzei“ in care se vind, între altele, şi delicatese : păsări afumate, pastramă şi ruladă de pasăre, păsări obişnuite, multe sortimente de mezeluri „de casă“ ş.a.m.d. Acest magazin este pur şi simplu asaltat. Trebuie sâ-ţi pierzi timp să cumperi un pui ! Altă unitate, tot gostat, cea de pe str. Dorobanţi, coif cu Ştefan cel Mare, vinde in schimb ouă şi doar citeva alte produse. Le este oare aşa de greu organelor comerciale ale gostatului să repartizeze în mod judicios marfa în propria reţea de desfacere, sau pur şi simplu au plăcerea de a aduce pe toţi amatorii de păsări tocmai in piaţa „Amzei“ ? Aşa cum ne fuseseră prezentate lucrurile de directorul general adjunct din direcţia comercială a Capitalei, in această primăvară se pune un accent deosebit şi pe întreţinerea, in condiţii ireproşabile, a curăţeniei, a ordinii din perimetrele în care se manipulează mărfuri. Intr-adevăr, şi în această direcţie preocuparea insistentă a organismelor consiliului popular municipal a dat rezultate bune. Am constatat acest lucru pe tot traseul raidului nostru, încă din primele ore ale dimineţii, în pieţe, în faţa magazinelor se spală, se mătură, se scutură. Inspecţia comercială şi cea Sanitară au insă datoria să explice vinzătorilor, şefilor de complexe şi magazine că nici pe departe nu ne aflăm în faţa unei „campanii de primăvară“, că ordinea şi curăţenia trebuie menţinute permanent, de la deschiderea şi pină la închiderea magazinului, in tot timpul anului. Facem această observaţie pentru că in incinta şi în jurul multor unităţi alimentare — din Militari, de pe Ferentari, Vatra Luminoasă, aproape fără excepţie — se cam mătură de „ochii soacrei“... şi apoi se stropeşte ca să se „înmoaie“ praful. Reluind aprecierea iniţială a acestor rinduri — hubta aprovizionare — aşteptăm din partea întreprinderii comerciale eforturi mai mari pentru o bună repartizare a mărfurilor la reţea, pentru o mai bună diversificare şi prezentare a tuturor produselor, pentru alte „retuşuri“ necesare la început de sezon. - - ----- Gh. GRAURE