Scînteia, mai 1977 (Anul 46, nr. 10792-10817)

1977-05-01 / nr. 10792

TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a întregii conduceri de partid şi de stat ieri a avut loc în Capitală, într-o atmosferă de vibrant entuziasm. MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului­ Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi sta­tului au participat, sîmbătă după-amiaza, la adunarea popu­lară organizată în Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Omagiind ziua­ de 1 Mai, intimpi­­nind-o cu bucurie si rodnice bilan­ţuri, oamenii muncii, români, ma­ghiari, germani si de alte naţionali­tăţi, deopotrivă fii si făurari ai Româ­niei socialiste, si-au îndreptat gindul plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid comunist, pentru tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, sub conducerea sa încercată, in­ patria noastră liberă şi înfloritoare, spre secretarul general al partidului, pen­tru activitatea neobosită, pentru dă­ruirea cu care se consacră împlinirii năzuinţelor celor mai profunde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fe­ricire, de pace, prietenie şi colabora­re cu toate popoarele lumii. Cu acest gînd fierbinte l-au întîm­­pinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii în Parcul tine­retului, de-a lungul frumoasei espla­nade, pină la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi sind, izvorît din dragos­te si încredere neţărmurită in partid si în secretarul său general, l-au în­tâmpinat si miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna ofi­cială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului si statului este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună pu­ternice urate şi ovaţii. Se aclamă cu înflăcărare, îndelung, într-o simbolică şi firească alăturare, numele partidu­lui şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R.“, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in tribuna oficială iau loc tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Veitec. Emil Bobu. Cornel Burtică. Gheorghe Cioară. Lina Ciobanu. Ion Dincă. Emil Dragănescu. János Faze­kas. Ion Ionită. Petre Lupu, Paul Niculescu. Gheorghe Oprea. Gheorghe Pană. Ion Patan. Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu. Leonte Răutu. Iosif La­lar. Ilie Verdet. Ştefan Andrei, Iosif Banc. Ion Coman. Teodor Co­­man. Mih­ai Dalea. Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan. Vasile Patilineţ. Ion Orsii. Constantin Dăscă­lescu. Aurel Duma. Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi mili­tanţi ai mişcării comuniste şi munci­toreşti din­ ţara noastră. Eroi ai Mun­cii Socialiste, reprezentanţi ai unor organizații­­ de­­ masă,­ ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucu­­reştene, ai vieţii ştiinţifice si cultu­rale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului, vechi militanti ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, conducători de instituţii cen­trale, organizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară participă re­prezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria. Mişcării Sindicale Revoluţionare din Cehoslo­vacia. Centralei Oamenilor Muncii din Cuba. Federaţiei Sindicatelor Libere Germane. Consiliului Central al Sin­dicatelor din R. P. Mongolă. Consi­liului Central al Sindicatelor din Po­lonia. Consiliului Central al Sindica­telor din Ungaria. Consiliului Cen­tra] al Sindicatelor din U.R.S.S.. Comitetului Executiv al Federa­ţiei Sindicatelor din R.S. Vietnam, Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Confederaţiei Gene­rale Italiene a Muncii, Uniunii Ge­nerale a Muncitorilor din Algeria, U­­niunii Naţionale a Muncitorilor din Angola, Congresului Sindicatelor din Africa de Sud, Federaţiei Egiptene a Muncii. Confederaţiei Ecuadoriene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.). Congresului Sin­dicatelor din Ghana. Federaţiei Ge­nerale a Muncitorilor din Iordania. Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak. Sindicatelor din Mozambic. Consiliului National al Uniunii Oa­menilor Muncii din Mauritania. Con­siliului National al Uniunii Oameni­lor Muncii din Mexic. Sindicatului National din Invătămînt din Mexic Si Sindicatului Muncitorilor Feroviari din­ Mexic. Federaţiei Sindicatelor Palestineze. Confederaţiei­­Generale a Muncii din Peru. Federaţiei Gene­rale a Sindicatelor din Siria. Confe­deraţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal. Uniunii Naţionale a Oame­nilor Muncii din Tanzania. Congre­sului Sindicatelor din Zambia. Con­(Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10792 Duminică 1 mai 1977 6 PAGINI 30 BANI A apărut volumul 13 NICOLAE CEAUŞESCU: „România pe drum construirii societăţii socialiste multilateral Viaţii ideologică, atît de intensă şi de bogată, a ţării consemnează un important eveniment — apariţia vo­lumului al 13-lea din seria de opere ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „România pe drumul construirii so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate“. Ca şi celelalte lucrări apărute în ultimii ani, noul volum — incluzind, in peste 700 pagini, expuneri, cuvin­­tări, articole, interviuri, mesaje din perioada mai-decembrie 1976 — con­stituie rodul gîndirii materialist-dia­­lectice profund creatoare a secre­tarului general al partidului, o ex­presie a­­vastei si mutiilă'­ final­ei­­ sale' activităţi­­ teoreti­ce, si practice des­făşurate in con­ducerea partidu­lui si statului. Importanta orien­tărilor si direcţii­lor fundamentale de acţiune tra­sate, _ caracterul atotcuprinzător si diversitatea te­matică, numărul mare si densitatea în timp a lucrări­lor — toate reliefează rolul determi­nant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea si aplicarea politicii in­terne si externe a partidului. Prin în­tregul său conţinut, volumul pune în lumină, în mod deosebit de pregnant, trăsăturile specifice modului de a gindi şi acţiona al tovarăşului Nicolae Ceauşescu — strinsă şi nemijlocită legătură cu viaţa, cu masele popu­lare, principialitate marxist-leninistă, previziunea ştiinţifică, simbioza rea­lismului lucid cu spiritul novator ostil oricăror dogme şi osificări teo­retice, capacitatea de discernămînt a cerinţelor vieţii, elaborarea cuteză­toare de răspunsuri şi soluţii pe de­plin conforme necesităţilor de pro­gres ale societăţii. Ca un fir roşu, lucrările sînt stră­bătute de înalta grijă pentru aplica­rea riguroasă, în toate domeniile vie­ţii economico-sociale, a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi de Înaintare a României spre comunism. Volumul Înscrie în această privinţă importante precizări teoretice, teze noi, rezultate din soluţionarea crea­toare, în spiritul marxism-lenihismu­­lui, a noilor probleme ridicate de e­­voluţia socială, internă şi internaţio­nală, cit şi o mare bogăţie de indi­caţii practice, menite să asigure în­deplinirea în condiţii optime a sarci­nilor stabilite de Congres. In mod firesc, problemele privind creşterea în ritm cit mai rapid a e­­conomiei naţionale se află la loc de frunte şi în sumarul acestui volum, ilustrînd încă o dată, în mod pregnant, atenţia centrală şi preocuparea stă­ruitoare a partidului nostru, a secre­tarului general al partidului pentru dezvoltarea bazei materiale a socia­lismului, ca factor motrice al pro­gresului social Cuvîntările rostite la consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., între care cele consacrate ac­tivităţii în domeniul proiectării şi construcţiilor industriale, in domeniul cercetării şi proiectării tehnologice, la consfătuirea cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid şi alte cadre de conducere, la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976, precum şi la şedinţa comună a C.C. al P.C.R. si Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, abordează, pe baza analizei aprofundate a realită­ţilor din economie, o gamă complexă de probleme pe care Ie ridică rea­lizarea cincinalului, in mod deosebit aspectele calitative — promovarea progresului tehnic, creşterea produc­tivităţii muncii, valorificarea supe­rioară a materiilor prime si materia­lelor, reducerea cheltuielilor mate­riale şi a consumurilor specifice, re­alizarea integrală şi la termen a in­vestiţiilor. Indicaţiile şi recomandă­rile, sarcinile şi sublinierile configu­rează un ansamblu concret, pentru toate ramurile economiei naţionale, care evidenţiază căile şi modalităţile de acţiune în vederea obţinerii unei Înalte eficienţe economice, condiţie esenţială pentru atingerea obiec­tivului stabilit de Congresul al XI-lea — apropierea nivelului de dezvoltare economică a României de acela al țărilor avansate economic. Preocupări­­le pentru dezvol­tarea economiei, a bazei tehnico­­materiale sunt co­relate indisolubil cu cele privind ridicarea nivelu­lui de trai mate­rial si spiritual al populaţiei, cu multiplele aspec­te pe care le com­portă — perfec­ţion­ar­ea modali­tăţilor de înfăp­tuire a retribuţiei in spiritul princi­piilor eticii si e­­chităţii socialiste, dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe, îmbunătăţirea aprovizionării, a asistenţei sanitare etc. Volumul se constituie, astfel, ca o nouă şi expresivă mărturie a profundului umanism al politicii par­tidului, al cărui ţel suprem este o­­mul, bunăstarea şi fericirea lui. O pondere importantă ocupă în vo­lum problemele activităţii politico- i­­deologice şi cultural-educative pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, pen­tru formarea omului nou — compo­nentă organică şi latură esenţială a operei de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate Se cu­vine menţionată In acest sens. in primul rind, expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, strălucit document al mar­xismului creator, care, dezvoltind o­­rientările stabilite de Congresul al XI-lea al partidului şi trasînd liniile directoare menite să îmbogăţească conţinutul muncii educative, a fost (Continuare în pag. a V-a) Un eveniment de seamă al vieţii noastre ideologice, o contribuţie remarcabilă la stimularea spiritului creator, propriu gîndirii şi practicii revoluţionare PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul R. A. Egipt Ambasadorul R. D. Germane Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul N­icolae Ceauşescu, a primit, sîmbătă di­mineaţa, pe Hans Voss, ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara n­oastră. Cu acest prilej a avut loc o con­­­vorbire, care s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit sîmbătă, 30 apri­lie, pe ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București, Hassan A. Da­­wood, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Re­publicii Arabe Egipt a transmis tovarăşului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea preşedintelui Re­publicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat. Primăvara de luptă şi certitudini O clipă nu ne-am îndoit de fru­museţea şi de prea plinul acestei primăveri, deşi începutul ei timpu­riu ne-a pus la grea încercare. Am trăit şi trăim, astfel, o primăvară a probei de foc, din care ieşim şi mai puternici. 1 Mai 1977 este cel de-al 33-lea Mai liber pe pămintul românesc. Arminden a­ confirmării şi ridică­rii pe o treaptă şi mai înaltă, şi mai plină de autoexigenţă, a tradiţiilor noastre revoluţionare. Este un Arminden al victoriei depline asu­pra stihiei care s-a abătut peste noi la 4 martie şi asupra grelelor ei urmări. Grele, dar nu de nebi­ruit. Căci un popor care de o trei­me de veac este deplin stăpin in tara lui, trasindu-si sub îndelung încercata conducere a Partidului Comunist Român contururile pro­priului său viitor deliberat şi ho­­tărît cu fermitate la scara întregii naţiuni, s-a dovedit a fi de neîn­vins. Acea probă de foc, eroica mo-­­ bilizare a tuturor energiilor naţiu­nii sub conducerea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a impus totala participare a clasei noastre munci­toare, a harnicei noastre ţărănimi, a întregii noastre ţări, a tuturor ce­tăţenilor ei în frunte cu comuniştii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la Înfăptuirea a tot ceea ce laolaltă am hotărît : înaintarea neabătută a patriei noas­tre pe drumul socialismului şi al făuririi comunismului, visul de aur al poporului român. Iar această hotărire, ce nu putea fi clintită de nici o stihie, ne-a dictat declanşarea unui colosal efort de voinţă, a ace­luiaşi efort de voinţă care dintot­­deauna a caracterizat clasa noastră muncitoare în comportamentul ei faţă de istorie. Efort care, sub im­perativul momentului, a însemnat: nici un pas pierdut în înaintarea noastră spre viitor, nici un drum în minus din ceea ce ne-am propus să dobindim, ci spor în toate, un plus faţă de noi Înşine ca adevă­rată expresie a umanismului revo­luţionar, a conştiinţei socialiste cul­tivate de partid. Acest al 33-lea­­ Mai liber este sărbătorit in anul rind aniversăm centenarul cuceririi Independenţei de stat a României, eveniment cru­cial in analele patriei, in lupta po­porului român pentru neatirnare, pentru afirmarea sa liberă şi dem­nă in rîndul tuturor naţiunilor lumii. O treime din vîrsta acestui veac aparţine socialismului. O treime în care România se arată lumii de 33 de ori mai puternică din punct de vedere economic — şi cine oare ar putea calcula de cite ori este astăzi poporul român mai puternic din punct de ve­dere moral ! — faţă de anul de vîrf al­ dezvoltării tării noastre dinainte de eliberare. Este sărbă­toarea unui Arminden în cinstea căruia oamenii muncii din patria noastră şi-au luat angajamente spo­rite pentru realizarea tuturor obiec­tivelor înscrise in planul de stat pus sub semnul revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, al creşterii productivită­ţii muncii prin folosirea tuturor re­zervelor şi posibilităţilor de care dispunem, al calităţii, al înnoirii şi modernizării producţiei, al respectă­rii cu stricteţe a proceselor tehno­logice prin utilizarea intensivă, la întreaga capacitate a mijloacelor cu care sunt dotate întreprinderile, toate unităţile economice. Din con­ştiinţa dublei sale ipostaze, de pro­prietară şi producătoare a tuturor mijloacelor de producţie şi a tutu­(Continuare la pag. a II-a) Desen de Traian VASAI

Next