Scînteia, mai 1977 (Anul 46, nr. 10792-10817)
1977-05-01 / nr. 10792
TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a întregii conduceri de partid şi de stat ieri a avut loc în Capitală, într-o atmosferă de vibrant entuziasm. MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, sîmbătă după-amiaza, la adunarea populară organizată în Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Omagiind ziua de 1 Mai, intimpinind-o cu bucurie si rodnice bilanţuri, oamenii muncii, români, maghiari, germani si de alte naţionalităţi, deopotrivă fii si făurari ai României socialiste, si-au îndreptat gindul plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid comunist, pentru tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, sub conducerea sa încercată, in patria noastră liberă şi înfloritoare, spre secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită, pentru dăruirea cu care se consacră împlinirii năzuinţelor celor mai profunde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fericire, de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii. Cu acest gînd fierbinte l-au întîmpinat numeroşi locuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii în Parcul tineretului, de-a lungul frumoasei esplanade, pină la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acelaşi sind, izvorît din dragoste si încredere neţărmurită in partid si în secretarul său general, l-au întâmpinat si miile de participanţi la adunare. ...Ora 17. Sosirea la tribuna oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului si statului este salutată cu multă căldură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urate şi ovaţii. Se aclamă cu înflăcărare, îndelung, într-o simbolică şi firească alăturare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R.“, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in tribuna oficială iau loc tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Veitec. Emil Bobu. Cornel Burtică. Gheorghe Cioară. Lina Ciobanu. Ion Dincă. Emil Dragănescu. János Fazekas. Ion Ionită. Petre Lupu, Paul Niculescu. Gheorghe Oprea. Gheorghe Pană. Ion Patan. Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu. Leonte Răutu. Iosif Lalar. Ilie Verdet. Ştefan Andrei, Iosif Banc. Ion Coman. Teodor Coman. Mihai Dalea. Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan. Vasile Patilineţ. Ion Orsii. Constantin Dăscălescu. Aurel Duma. Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră. Eroi ai Muncii Socialiste, reprezentanţi ai unor organizații de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, ai vieţii ştiinţifice si culturale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului, vechi militanti ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. La adunarea populară participă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria. Mişcării Sindicale Revoluţionare din Cehoslovacia. Centralei Oamenilor Muncii din Cuba. Federaţiei Sindicatelor Libere Germane. Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Mongolă. Consiliului Central al Sindicatelor din Polonia. Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Consiliului Centra] al Sindicatelor din U.R.S.S.. Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din R.S. Vietnam, Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Confederaţiei Generale Italiene a Muncii, Uniunii Generale a Muncitorilor din Algeria, Uniunii Naţionale a Muncitorilor din Angola, Congresului Sindicatelor din Africa de Sud, Federaţiei Egiptene a Muncii. Confederaţiei Ecuadoriene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.). Congresului Sindicatelor din Ghana. Federaţiei Generale a Muncitorilor din Iordania. Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak. Sindicatelor din Mozambic. Consiliului National al Uniunii Oamenilor Muncii din Mauritania. Consiliului National al Uniunii Oamenilor Muncii din Mexic. Sindicatului National din Invătămînt din Mexic Si Sindicatului Muncitorilor Feroviari din Mexic. Federaţiei Sindicatelor Palestineze. ConfederaţieiGenerale a Muncii din Peru. Federaţiei Generale a Sindicatelor din Siria. Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal. Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania. Congresului Sindicatelor din Zambia. Con(Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10792 Duminică 1 mai 1977 6 PAGINI 30 BANI A apărut volumul 13 NICOLAE CEAUŞESCU: „România pe drum construirii societăţii socialiste multilateral Viaţii ideologică, atît de intensă şi de bogată, a ţării consemnează un important eveniment — apariţia volumului al 13-lea din seria de opere ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Ca şi celelalte lucrări apărute în ultimii ani, noul volum — incluzind, in peste 700 pagini, expuneri, cuvintări, articole, interviuri, mesaje din perioada mai-decembrie 1976 — constituie rodul gîndirii materialist-dialectice profund creatoare a secretarului general al partidului, o expresie avastei si mutiilă' finalei sale' activităţi teoretice, si practice desfăşurate in conducerea partidului si statului. Importanta orientărilor si direcţiilor fundamentale de acţiune trasate, _ caracterul atotcuprinzător si diversitatea tematică, numărul mare si densitatea în timp a lucrărilor — toate reliefează rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea si aplicarea politicii interne si externe a partidului. Prin întregul său conţinut, volumul pune în lumină, în mod deosebit de pregnant, trăsăturile specifice modului de a gindi şi acţiona al tovarăşului Nicolae Ceauşescu — strinsă şi nemijlocită legătură cu viaţa, cu masele populare, principialitate marxist-leninistă, previziunea ştiinţifică, simbioza realismului lucid cu spiritul novator ostil oricăror dogme şi osificări teoretice, capacitatea de discernămînt a cerinţelor vieţii, elaborarea cutezătoare de răspunsuri şi soluţii pe deplin conforme necesităţilor de progres ale societăţii. Ca un fir roşu, lucrările sînt străbătute de înalta grijă pentru aplicarea riguroasă, în toate domeniile vieţii economico-sociale, a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de Înaintare a României spre comunism. Volumul Înscrie în această privinţă importante precizări teoretice, teze noi, rezultate din soluţionarea creatoare, în spiritul marxism-lenihismului, a noilor probleme ridicate de evoluţia socială, internă şi internaţională, cit şi o mare bogăţie de indicaţii practice, menite să asigure îndeplinirea în condiţii optime a sarcinilor stabilite de Congres. In mod firesc, problemele privind creşterea în ritm cit mai rapid a economiei naţionale se află la loc de frunte şi în sumarul acestui volum, ilustrînd încă o dată, în mod pregnant, atenţia centrală şi preocuparea stăruitoare a partidului nostru, a secretarului general al partidului pentru dezvoltarea bazei materiale a socialismului, ca factor motrice al progresului social Cuvîntările rostite la consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., între care cele consacrate activităţii în domeniul proiectării şi construcţiilor industriale, in domeniul cercetării şi proiectării tehnologice, la consfătuirea cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid şi alte cadre de conducere, la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976, precum şi la şedinţa comună a C.C. al P.C.R. si Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, abordează, pe baza analizei aprofundate a realităţilor din economie, o gamă complexă de probleme pe care Ie ridică realizarea cincinalului, in mod deosebit aspectele calitative — promovarea progresului tehnic, creşterea productivităţii muncii, valorificarea superioară a materiilor prime si materialelor, reducerea cheltuielilor materiale şi a consumurilor specifice, realizarea integrală şi la termen a investiţiilor. Indicaţiile şi recomandările, sarcinile şi sublinierile configurează un ansamblu concret, pentru toate ramurile economiei naţionale, care evidenţiază căile şi modalităţile de acţiune în vederea obţinerii unei Înalte eficienţe economice, condiţie esenţială pentru atingerea obiectivului stabilit de Congresul al XI-lea — apropierea nivelului de dezvoltare economică a României de acela al țărilor avansate economic. Preocupările pentru dezvoltarea economiei, a bazei tehnicomateriale sunt corelate indisolubil cu cele privind ridicarea nivelului de trai material si spiritual al populaţiei, cu multiplele aspecte pe care le comportă — perfecţionarea modalităţilor de înfăptuire a retribuţiei in spiritul principiilor eticii si echităţii socialiste, dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea aprovizionării, a asistenţei sanitare etc. Volumul se constituie, astfel, ca o nouă şi expresivă mărturie a profundului umanism al politicii partidului, al cărui ţel suprem este omul, bunăstarea şi fericirea lui. O pondere importantă ocupă în volum problemele activităţii politico- ideologice şi cultural-educative pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, pentru formarea omului nou — componentă organică şi latură esenţială a operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Se cuvine menţionată In acest sens. in primul rind, expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, strălucit document al marxismului creator, care, dezvoltind orientările stabilite de Congresul al XI-lea al partidului şi trasînd liniile directoare menite să îmbogăţească conţinutul muncii educative, a fost (Continuare în pag. a V-a) Un eveniment de seamă al vieţii noastre ideologice, o contribuţie remarcabilă la stimularea spiritului creator, propriu gîndirii şi practicii revoluţionare PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul R. A. Egipt Ambasadorul R. D. Germane Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, sîmbătă dimineaţa, pe Hans Voss, ambasadorul Republicii Democrate Germane la Bucureşti, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit sîmbătă, 30 aprilie, pe ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București, Hassan A. Dawood, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Republicii Arabe Egipt a transmis tovarăşului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat. Primăvara de luptă şi certitudini O clipă nu ne-am îndoit de frumuseţea şi de prea plinul acestei primăveri, deşi începutul ei timpuriu ne-a pus la grea încercare. Am trăit şi trăim, astfel, o primăvară a probei de foc, din care ieşim şi mai puternici. 1 Mai 1977 este cel de-al 33-lea Mai liber pe pămintul românesc. Arminden a confirmării şi ridicării pe o treaptă şi mai înaltă, şi mai plină de autoexigenţă, a tradiţiilor noastre revoluţionare. Este un Arminden al victoriei depline asupra stihiei care s-a abătut peste noi la 4 martie şi asupra grelelor ei urmări. Grele, dar nu de nebiruit. Căci un popor care de o treime de veac este deplin stăpin in tara lui, trasindu-si sub îndelung încercata conducere a Partidului Comunist Român contururile propriului său viitor deliberat şi hotărît cu fermitate la scara întregii naţiuni, s-a dovedit a fi de neînvins. Acea probă de foc, eroica mo- bilizare a tuturor energiilor naţiunii sub conducerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a impus totala participare a clasei noastre muncitoare, a harnicei noastre ţărănimi, a întregii noastre ţări, a tuturor cetăţenilor ei în frunte cu comuniştii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la Înfăptuirea a tot ceea ce laolaltă am hotărît : înaintarea neabătută a patriei noastre pe drumul socialismului şi al făuririi comunismului, visul de aur al poporului român. Iar această hotărire, ce nu putea fi clintită de nici o stihie, ne-a dictat declanşarea unui colosal efort de voinţă, a aceluiaşi efort de voinţă care dintotdeauna a caracterizat clasa noastră muncitoare în comportamentul ei faţă de istorie. Efort care, sub imperativul momentului, a însemnat: nici un pas pierdut în înaintarea noastră spre viitor, nici un drum în minus din ceea ce ne-am propus să dobindim, ci spor în toate, un plus faţă de noi Înşine ca adevărată expresie a umanismului revoluţionar, a conştiinţei socialiste cultivate de partid. Acest al 33-lea Mai liber este sărbătorit in anul rind aniversăm centenarul cuceririi Independenţei de stat a României, eveniment crucial in analele patriei, in lupta poporului român pentru neatirnare, pentru afirmarea sa liberă şi demnă in rîndul tuturor naţiunilor lumii. O treime din vîrsta acestui veac aparţine socialismului. O treime în care România se arată lumii de 33 de ori mai puternică din punct de vedere economic — şi cine oare ar putea calcula de cite ori este astăzi poporul român mai puternic din punct de vedere moral ! — faţă de anul de vîrf al dezvoltării tării noastre dinainte de eliberare. Este sărbătoarea unui Arminden în cinstea căruia oamenii muncii din patria noastră şi-au luat angajamente sporite pentru realizarea tuturor obiectivelor înscrise in planul de stat pus sub semnul revoluţiei tehnicoştiinţifice, al creşterii productivităţii muncii prin folosirea tuturor rezervelor şi posibilităţilor de care dispunem, al calităţii, al înnoirii şi modernizării producţiei, al respectării cu stricteţe a proceselor tehnologice prin utilizarea intensivă, la întreaga capacitate a mijloacelor cu care sunt dotate întreprinderile, toate unităţile economice. Din conştiinţa dublei sale ipostaze, de proprietară şi producătoare a tuturor mijloacelor de producţie şi a tutu(Continuare la pag. a II-a) Desen de Traian VASAI