Scînteia, mai 1977 (Anul 46, nr. 10792-10817)

1977-05-01 / nr. 10792

PAGINA 2 IUBEA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE I MM Cuvintul tovarăşului membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, săr­bătoarea scumpă a clasei muncitoare, a întregului nostru popor, care con­struieşte cu succes socialismul pe­­ pământul României. Totodată, poporul român sărbăto­reşte ziua de 1 Mai împreună cu clasa muncitoare,­­cu forţele revolu­ţionare şi progresiste de pretutin­deni, ca zi a solidarităţii şi a frăţiei muncitorilor din întreaga lume. Anul acesta sărbătorirea zilei de 1 Mai are loc în condiţiile în care toţi oamenii muncii din Dati­ş noas­tră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — muncesc cu hotărîre, cu dăruire şi eroism pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe anul 1977, a planului cincinal, pentru înlăturarea deplină a urmă­rilor cutremurului din 4 martie, înfăptuind neabătut hotăririle Con­gresului al XI-lea. Programul parti­dului, indicaţiile cuprinse in recen­tele expuneri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti­dului, la şedinţa comună a forurilor conducătoare de partid şi de stat şi la Congresul ţărănimii, continuăm cu succes opera istorică de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înaintare a României spre­ comunism. Sărbătorirea zilei de 1 Mai , în precijfia aniversării uriui veac da la cucerirea Indeartedantai de. .stat a. României si a aMream­ de. i­r­erea­­re a partidului ndărtă ampren­ta oma­giului ne care Întreaga noastră na­ţiune il aduce eroilor neamului nos­tru, celor care, prin jertfe de singe, au înscris pagini glorioase în bogata cronică a luptelor duse de poporul român pentru eliberarea naţională şi socială, pentru independenţă, pen­tru o viaţă demnă, suverană. (A­­plauze puternice, indemnei). Angajaţi ferm în întrecerea socia­listă, oamenii muncii din industrie, agricultură, din celelalte domenii de activitate muncesc cu abnegaţie pen­tru îndeplinirea si depăşirea sarcini­lor de plan. După cum se ştie, anul 1976 — primul an al actualului cinci­nal — in care planul producţiei indus­triale a fost realizat in proporţie de 101.9 la sută, cu o creştere de 11.5 la sută faţă de 1975, a­ fost încheiat cu­­ succes ; în agricultură s-a obţinut o recoltă de aproape­ 20 milioane tone cereale. Ca urmare a dezvoltării in­dustriei, agriculturii, celorlalte ra­muri ale economiei, au crescut veni­tul naţional, bunăstarea oamenilor muncii. Cu toate dificultăţile intîmpinate ca urmare a cutremurului, in pri­mele trei luni ale acestui an planul producţiei industriale a fost îndeplinit în­­ proporţie de 103,1 la sută, iar al productivităţii muncii de 101,5 la sută. Se desfăşoară in bune condi­ţii lucrările agricole, oamenii mun­cii de la sate dind astfel viaţă che­mării lansate de recentul lor for de­mocratic. Se depun eforturi susţinute în construcţii, transporturi, in dome­niul cercetării şi ştiinţei, in toate sectoarele de activitate. Se îndepli­neşte cu succes programul de ridi­care a nivelului de trai material si spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Pentru eforturile rodnice, pline de dăruire, închinate Propășirii patriei noastre socialiste, permiteti-mi ca, în numele si din însărcinarea condu­cerii partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să adresez clasei muncitoare, ţărăni­mii, intelectualităţii, tuturor oameni­lor muncii cele mai calde felicitări si urări de noi realizări in măreaţa operă de edificare a societăţii socia­­liste multilateral dezvoltate pe pă­­mintul României. (Aplauze pu­ternice). Marile succese obţinute pe calea făuririi vieţii noastre noi se datoresc conducerii de către Partidul Comu­nist Român, care işi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de conducător al întregului popor, unind eforturile clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oameni­lor muncii, in grandioasa operă de înaintare a României pe calea civi­lizaţiei si progresului, întreaga activitate de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate si înaintare a României spre co­munism, de refacere şi construcţie, de dezvoltare continuă a patriei, forţa şi dinamismul economiei noastre socia­liste, trăinicia de granit a noii orîn­­duiri, succesele pe care ţara noastră le-a obţinut in toate domeniile sunt indisolubil legate de munca titanică desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. (Aplauze pu­ternice, îndelungi , se scandează .,Ceauşescu — P.C.R."). Naţiunea ro­­mână omagiază cu înaltă preţuire şi recunoştinţă activitatea sa neobosită in fruntea partidului şi statului, ex­cepţionala sa capacitate organizato­rică, spiritul de abnegaţie şi patrio­tismul său revoluţionar puse în sluj­ba înaintării cu paşi siguri a societă­ţii româneşti pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). In conştiinţa întregului popor român, pilda sa de dăruire şi eroism dăi­nuie ca o flacără vie a cutezanţei şi tenacităţii revoluţionare, ne călăuzeşte in activitatea pe care o desfăşurăm neîntrerupt, cu şi mai multă hotărîre, pentru construirea noii societăţi. (Aplauze îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Bilanţul rodnic al realizărilor cu care poporul român, sub conducerea partidului, întimpină sărbătoarea in­ternaţională a celor ce' 'muncesc re­prezintă o bază trainică pentru con­tinuarea si amplificarea­ eforturilor in vederea sporirii producţiei, a accele­rării dezvoltării pe toate planurile. Numai astfel vom asigura creşterea in continuare a nivelului de trai al poporului, ridicarea României in rin­­dul naţiunilor dezvoltate, ne vom în­deplini înaltele îndatoriri patriotice ce ne incumbă pentru progresul şi prosperitatea generaţiilor prezente şi viitoare. In acest spirit, folosim prilejul a­­cestei zile sărbătoreşti spre a adresa tuturor colectivelor de muncă din in­dustrie, agricultură, construcţii, din domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de na­ţionalitate, chemarea de a-şi mobi­liza toate forţele, întreaga energie si capacitate creatoare, de a nu precu­peţi nici un efort in vederea realiză­rii exemplare a sarcinilor de plan pe­ acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor stabilite de Con­gresul al XI-lea. In toate unităţile economice să se întreprindă măsuri hotărite pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan- creşterea intr-un ritm înalt a productivităţii muncii, sporirea indicelui de utili­zare a maşinilor şi utilajelor, promo­varea progresului tehnic in toate ra­murile economiei nationale, ridicarea calităţii produselor, reducerea sub­stanţială a consumurilor de materi­ale si a costurilor de producţie., In fiecare unitate agricolă, în toate sa­tele trebuie să se acţioneze cu fer­mitate pentru asigurarea creșterii continue a producțiilor vegetale și animale, sporirea contribuției acestui important sector al economiei națio­nale la realizarea hotărîrilor istorice ale Congresului al XI-lea al partidu­lui. (Vii aplauze). Să facem totul pen­tru­­înfăptuirea exemplară a măsurilor privind activitatea de investiţii, in scopul recuperării oricăror râmîneri in urmă, realizarea la timp şi chiar mai devreme a tuturor obiectivelor pro­ductive şi a construcţiilor de locuinţe. Îndeplinirea consecventă a prevederi­lor de îmbunătăţire continuă a con­diţiilor de viaţă materiale şi spiri­tuale ale oamenilor muncii. Stimaţi tovarăşi, întreaga politică a partidului şi sta­tului nostru se afirmă prin obiecti­vele şi realizările sale ca o politică a libertăţii, demnităţii şi bunăstării propriului popor şi a tuturor po­poarelor lumii. (Aplauze puter­nice). In activitatea internaţio­nală a României socialiste se aplică cu consecvenţă orientările principiale statuate de Congresul al XI-lea, în­scrise în Programul partidului, con­cluziile şi indicaţiile cuprinse în ma­gistrala analiză a evoluţiei vieţii in­ternaţionale făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă comună a forurilor conducătoare de partid şi de stat. In spiritul acestor orientări, ţara noastră dezvoltă relaţiile de colaborare cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările neali­niate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, parti­cipă activ la diviziunea internaţio­nală a muncii, la schimbul mondial de valori. România depune eforturi statornice pentru înfăptuirea secu­rităţii şi colaborării pe continentul european, lichidarea subdezvoltării si instaurarea unei noi ordini econo­mice si politice internationale, bazate pe deplina egalitate si echitate, în­făptuirea dezarmării generale si in primul rind a celei nucleare, pentru soluţionarea in conformitate cu inte­resele popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii. Comuniştii, toţi oamenii muncii din ţara noastră dau cea mai înaltă apre­ciere rolului esenţial şi contribuţiei hotăritoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al­­ partidului, preşedintele republicii, la elaborarea si transpunerea in viată a politicii noastre externe. (Aplauze pu­ternice, urale , se scandează : „Ceauşescu P.C.R.“). Rodnicele intilniri si contacte ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducători din ţările socialiste, din ţări în curs de dezvoltare, din alte ţări ale lumii, activitatea sa neobosită­ pentru­­afir­marea si consolidarea destinderii, cooperării­ si securităţii in Europa şi in lume au adus o contribuţie­ la cea­­ mai mare însemnătate la promovarea relaţiilor de prietenie cu celelalte popoare, au conferit o valoare deose­bită politicii externe a partidului și statului nostru, ridicind pe culmi necunoscute prestigiul şi autoritatea internaţională a României socialiste. (Vii aplauze). Cu prilejul zilei de 1 Mai, parti­dul nostru comunist, clasa munci­toare şi poporul român constructor al socialismului îşi exprimă solidari­tatea militantă cu partidele comu­niste şi muncitoreşti, cu clasa mun­citoare şi popoarele ţărilor socialiste, ţârilor in curs de dezvoltare, ale tuturor ţărilor lumii, cu toate forţele progresiste, democratice şi antiim­­perialiste de pretutindeni. (Aplauze puternice). Partidul şi statul nostru vor face totul, şi de acum înainte, pentru a adinei şi întări colaborarea internaţională, unitatea şi solidarita­tea forţelor păcii, libertăţii şi progre­sului. (Aplauze îndelungi). Dragi tovarăşi, Convingerea nestrămutată in forţa şi capacitatea partidului, a poporului nostru, in izvorul nesecat de progres ce rezidă in noua orinduire pe care o făurim stă la temelia încrederii noastre ferme că prin muncă tenace, bine organizată şi entuziastă vom asigura traducerea in viată cu suc­ces a planului cincinal de dezvoltare economică-socială, creşterea continuă a nivelului de trai material şi spi­ritual al maselor, înflorirea Româ­niei socialiste. (Vii aplauze). Trăiască 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutin­deni ! (Aplauze puternice, urale). Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a poporului nostru pe calea socialis­mului şi comunismului, in frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ! (Aplauze puter­nice, urale , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Trăiască poporul român, construc­tor eroic şi victorios al socialismului, trăiască şi înflorească scumpa noas­tră patrie. Republica Socialistă România ! (Aplauze puternice). Trăiască solidaritatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor ţărilor socialiste, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democra­tice şi antiimperialiste ! (Aplauze pu­ternice). Trăiască pacea şi colaborarea intre toate popoarele ! (Aplauze puternice, prelungite, urale , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R."). Adunări populare în ţară 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, întimpinată şi in acest an de oamenii muncii, de Întregul nostru popor cu succese deo­sebite in toate domeniile de activi­tate, a prilejuit desfăşurarea a nu­meroase şi entuziaste adunări popu­­lare, organizate in municipii, oraşe si centre muncitoreşti, in cămine cul­turale de la sate. La adunări au luat cuvintul prim­­secretari şi secretari ai comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor populare locale, reprezen­tanţi ai organelor si organizaţiilor sindicale. In încheierea adunărilor populare au avut loc spectacole festive inihi­­nate partidului, marii sărbători a ce­lor ce muncesc, în cadrul cărora au evoluat formaţii artistice fruntaşe participante la Festivalul naţional ..Cântarea României“ în telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt exprimate, în numele comuniştilor, al tuturor oa­menilor muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — sentimentele de dra­­goste nemărginită si recunoştin­ţă fierbinte fată de partid si secretarul său general, pentru tot ce s-a­­înfăptuit si se în­făptuieşte în patria noastră, pentru activitatea sa neobosită pusă in shim­­ba împlinirii celor mai scumpe idea­luri de libertate si independentă na­ţională, de progres, bunăstare şi fe­ricire, de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele globului, aspiraţii fundamentale ale Clasei noastre mun­citoare, ale întregii naţiuni române. În telegrame se reafirmă cu nutere hotărirea nestrămutată a oamenilor muncii din toate colţurile ţării de a acţiona neabătut, strins uni­i în jurul partidului, al secretarului său gene­ral, în vederea îndeplinirii exempla­re a măreţelor sarcini trasate de cel de-al XI-lea Congres al P.C.R., de a face totul pentru a transpune în via­ţă cutezătoarele idei ce stau la baza Programului de făurire a societăţii socialiste- multilateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism. (Agerpres) Adunarea din Capitală (uormare din pag. I) federaţiei Muncitorilor din R.D.P. Yemen, Sindicatului Metalurgiştilor din Lisabona (Portugalia) şi Sindica­tului Lucrătorilor Hotelieri din Sud (Portugalia). Uniunii Sindicatelor din Industria Alimentară, Hoteluri şi Res­taurante din R.F. Germania, Federa­ţiei Sindicale Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe — C.I.S.A. Sunt prezenţi şefi de misiuni diplo­matice acreditaţi la Bucureşti, alţi­ membri ai corpului diplomatic, pre­cum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se află por­tretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in dreptul căruia este înscrisă urarea ..Trăiască Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general !“ Mari steaguri roşii si tricolore isi în­gemănează faldurile.­­Pe una din laturile sălii se găsesc portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris : „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor so­cialiste, democratice, antiimperialis­te !“. De partea cealaltă a sălii. In fata tribunei oficiale, se află imaginea globului pămintesc, pe meridianele căruia se poate citi urarea .,Trăiască 1 Mai !“ încadrată de stemele Parti­dului Comunist Român şi Republicii Socialiste România. Deschizînd adunarea, tovarășul Ion Dincă, membru­ al Comitetului Politic - Executiv gtaT C..C. cal P.C.R., prim­­secretar­­ al Comitetului municipal Oftuomn­estitaE-JP.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Vă rog să-mi îngăduiți să folosesc acest prilej pentru a saluta, in nu­mele comuniștilor, al tuturor locuito­rilor Capitalei, cu deosebită stimă si profund respect, pe cel mai demn şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu, secreta­rul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România. Salutăm, de asemenea, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru care participă la a­ceastă adunare. Exprimînd satisfacţia pentru parti­cipar­ea la adunare a numeroşi oaspeţi de peste hotare, vorbitorul le-a adre­sat un călduros salut, subliniind că prezenţa lor constituie un simbol al trainicelor legături de prietenie şi so­lidaritate internaţionalistă pe care le au ţara, poporul şi partidul nostru cu clasa muncitoare, cu forţele pro­gresiste şi democratice, cu toate po­poarele lumii. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai­ a vorbit tovarăşul Ion Ioniţă, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului. Adunarea se Încheie intr-o atmos­feră entuziastă, de puternică însufle­ţire. Se aclamă, minute în şir,­ pen­tru partid şi secretarul său general, pentru eroica noastră clasa muncitoa­re, pentru minunatul popor român, constructor al socialismului, pentru patria noastră liberă şi mindră — Republica Socialistă România. Se scandează cu înflăcărare „Ceauşescu“­­P.C.R.“. Ovaţiile şi uralele­ prelungite, am­bianta vibrantă in Care ia sfirşit a­­dunarea exprimă în mod grăitor uni­tatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi secretarului său general, deplina concordanţă între năzuinţele naţiunii şi politica parti­dului, voinţa fermă a tuturor cetăţe­nilor ţării, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a-şi con­sacra forţele înfăptuirii hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de a-şi aduce o contribuţie tot mai de preţ la realizarea idealurilor de libertate şi progres ale tuturor po­poarelor, la victoria socialismului si păcii în lume. In continuare s-a desfășurat spec­tacolul festiv dedicat zilei de 1 Mai. (Urmare din pag. I) ror bunurilor materiale şi spirituale care ne Întăresc braţul şi inima, a izvorit opţiunea clasei noastre mun­citoare faţă de ziua de mîine a pa­triei, aşa cum se află ea înscrisă in Carta viitorului României socialiste şi Comuniste ’ — Programul adoptat la cel­­de-al­ XI-lea Congres al­­ P.C.R Marele forum al ţărănimii, întru­nit recent, cinci s-au împlinit şapte decenii de la răscoala din 1907 — una din cele mai măreţe şi, tot­odată, cele mai tragice pagini din istoria luptei poporului român pen­tru libertate şi dreptate socială — a mobilizat toate energiile satelor in bătălia pentru înfăptuirea unei agriculturi moderne, de mare ran­dament, pentru transformarea mun­cii pămintului intr-o variantă a muncii industriale, pentru formarea in sinul oamenilor muncii de pe ogoare a conştiinţei avansate, co­muniste Prin proporţiile participă­rii, prin amploarea dezbaterilor şi însemnătatea hotărîrilor adoptate, marele forum al ţărănimii consti­tuie, totodată, un moment important in procesul de adincire a democra­ţiei socialiste in patria noastră. Este semnul epocii, rodul ,.mirabilei se­minţe“ pusă de partidul comunişti­lor în conştiinţa tuturor oamenilor muncii, liberi şi stăpîni pe desti­nele lor, chemaţi la conducerea so­cietăţii socialiste. 1 Mai 1977 prilejuieşte şi o pu­ternică reafirmnare a solidarităţii noastre internaţionale cu­­oamenii muncii din toate ţările lumii, înre­gistrarea plină de bucurie a mari­lor schimbări petrecute în dezvol­tarea lumii contemporane, in rapor­tul mondial de forţe, succesele ţâ­rilor socialiste, creşterea avântului forţelor revoluţionare, antiimpena­­liste şi progresiste de pretutindeni in lupta pentru socialism, pace şi progres social. Lucrările recentei şedinţe comune a C.C. al P.C.P., Marii Adunări Naţionale, Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale şi activului central de partid şi de stat au subliniat eforturile statornice ale României pentru transpunerea in viaţă a pre­vederilor Actului final de la Hel­sinki, ca un tot unitar şi indivizibil, pentru înfăptuirea securităţii şi co­laborării pe continentul european, subliniind necesitatea intensificării luptei popoarelor pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale bazate pe deplină egalitate şi echi­tate. „Vom acţiona şi în viitor, con­secvent — rostea tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca intr-un angajament solemn al clasei noastre muncitoare, al întregului nostru popor la lupta popoarelor pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune — pentru lărgirea continuă a raportu­rilor cu partidele comuniste şi mun­citoreşti, pe baza principiilor mar­­xism-leninismului, ale deplinei ega­lităţi in drepturi şi respectului re­ciproc, pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti pe o bază nouă“. ...Arminden 1977. Bun venit, de­plină primăvară ! Aici ţi-e leagă­nul, aici ti-e pămintul. Căci nică­ieri nu calci mai mindru decit in­tr-o ţară liberă, independentă şi infloritoare, printre cei ce muncesc încrezători în viitorul comunist spre care ii conduce marele si iubitul strateg al luptei pentru fericire — Partidul Primăvară de luptă și certitudini SCINTEIA - duminică 1 mai 1977 „Un cint fierbinte al muncii, al zilei de-ntîi Mai“ Incununînd d­in chip fe­ricit vibranta adunare populară, bogatul specta­col festiv consacrat zilei de 1 Mai ilustrează modul în care bucurestenii, în­treg poporul român, înţe­leg să sărbătorească atit prin remarcabile fapte de muncă, cit si prin artă patriotică, angajată. Ziua internaţională a celor ce muncesc. ...Imensa scenă, decora­tă Sărbătoreşte, este ilumi­nată feeric. Deodată, din sute de piepturi, răsună frumosul imn, aproape centenar. ..Marş­ de 1 Mai“, de Ciprian Porum­­bescu. Melodia şi versuri­le sale veşnic tinere, care au mobilizat de-a lungul timpului generaţii întregi de muncitori opri­maţi, şi-au îmbogăţit în­cărcătura istorică in anii luminoşi ai socialismului cu noi şi preţioase sem­nificaţii­ Exprimînd ideile nobile şi puternicul suflu revoluţionar ale întregului spectacol, se fac auzite versurile : E I Mai ! Azi ţara, grădină roditoare. / In flori de faptă-mbracă al muncii viu alai. / în­treaga naţiune, un strai de şaijbâipăie: '•F fţleşteste cu ‘‘m­fţîdrie:, ett ţfrwţ si inflă­­cărare: ? Un 'imn fi er­­■' b­hie-al ’ muncii.''-al zilei ăe-ntli Mai ! Conceput ca un mozaic ilustrativ al timpului e­­roic pe care il traver­sează patria, momentul următor subliniază, prin versuri de expresivă vi­goare, prestigiul de care­­ se bucură tara noastră De toate meridianele lumii: Deschidere spre lume / Deschidere spre vre­me ."... / Deschidere spre oameni !...­­ Spre ţări, po­poare, state !... / In steaua prinsă-n fruntea înaltei noastre steme / Stă scris temeinic : Pace şi Solida­ritate ! Intr-o atmosferă de caldă vibraţie, acest prim moment poetic se încheie cu un cald omagiu­ în­chinat partidului, secre­tarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, omul înţelept care acţio-­ nează fără preget pentru ca marea familie a um­a - nităţii să trăiască în pace şi înţelegere. Este din nou rîndul co­rurilor să iradieze atmos­fera cu vigoarea şi elanul unui cîntec de masă. Acest cîntec, purtînd ca titlu o sublimă alăturare de cuvinte . ..Slăvim Republica, slăvim Parti­dul !“ — evocă cei dinţii ani ai construcţiei, ani in care, sub conducerea parti­dului, poporul român a pus temeliile durabile ale noii înfăţişări a patriei. Dupâ un medalion de vechi cîn­­­­tece revoluţionare ale muncitorimii române, în scenă irump grupuri de dansatori, în costume de epocă, curtind însemne ale breslelor, care reali­zează o policromă compo­ziţie alegorică : Hora muncitorilor. Sunt evoca­te astfel, în acordurile Li­nei armonioase melodii de la sfirşitul secolului tre­cut. serbafile. de Armia-'. ii v. natului mondial. Mișcarea coregrafică degajă opti­mismul robust si vitalita­tea fiilor clasei muncitoa­re. îndîrjirea lor de a mi­lita neabătut pentru o viată mai bună si mai demnă, pentru triumful cauzei nobile a idealurilor socialismului. De la rememorarea ce­lor dinţii serbări de 1 Mai, se face treptat trecerea către un alt 1 Mai, cel din anul 1939. Este un moment in care verbul poetic capătă ca­denţa unor paşi hotărîţi, un moment care evocă înălţarea pe cerul con­ştiinţei progresiste a pa­triei a unui tînăr revo­luţionar care avea să devină un strălucit om politic ,şi încercat condu­cător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Din cuprinzătoarea con­stelaţie de cintece revo­luţionare se desprinde cel intitulat :,Avem o ţară cum strămoşii­ şi-au vi­sat“, care transfigurează artistic semnificaţia ma­relui moment aniversar al acestui an : împlinirea a 100 de ani de la Cucerirea independenţei noastre de stat, eveniment de o im­portanţă excepţională pen­tru evoluţia României moderne. In versuri de aleasă simţire sunt evocate a­­poi momentele grele pe care le-a trăit recent tara, modul în care Întregul nostru popor, In frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat Cu dirzenie, eroism si ome­nie pentru a înlătura cit mai grabnic urmările seismului. Urmează momentul Core­grafic „Construim“, inspi­rat­­ din munca avintată, plină de dăruirea întregii naţiuni. Grupuri de dan­satori îmbrăcaţi In­­salo­pete aduc la­­ sală... prin: reprezentări figurative, forfota şantierelor, pasiu­nea şi elanul cu care cla­sa muncitoare, în strinsă alianţă cu ţărănimea şi intelectualitatea, trans­pune în viaţă hotăririle Congresului al XI-lea al partidului de edificare a României viitorului, ţară socialistă înfloritoare. Prin rindurile acestor grupuri pătrund treptat, aducind prospeţimea şi graţia tezaurului nostru folcloric, dansatori în fru­moase costume populare. Grăitoare contopire a muncii şi artei, întruchi­pată plenar în desfăşura­rea Festivalului naţional „Cântarea României", a­­cest moment devine cat­ârul pentru interpretarea de către coruri a cântecu­lui „Imn ţării mele“. Nu s-au stins bine acor­durile acestei melodii şi asistăm la dezlănţuirea unui veritabil şuvoi de dansuri populare cuprin­se în tabloul folcloric „în­frăţirea“. Tumultuoasa re­vărsare a dansurilor, re­prezentând specificul ma­rilor zone folclorice ale ţării, prezintă in mod simbolic unitatea de mo­­­­nol­it a tuturor fiilor pa­­triei: români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi. După un recital de mu­zică populară românească, pe scenă se desfăşoară o imensă alegorie coregra­fică in care s-au prins toate grupurile de dansa­tori, ca un simbol al in­­frăţirii dintre toţi oa­menii muncii, dintre toţi cetăţenii ţării. Se recită versurile: Ne angajăm prin muncă să facem vi­itorul, / Aşa cum e in slova măreţului Congres, i Aşa cum tuturora ne este inteles, / Aşa cum­ iî do­reşte fierbinte-ntreg po­porul ! Apoi, in”fluturare de'" steaguri şi eşarfa multi­colore.. glasurile­ artiştilor şi ale întregii asistente se întilnesc in. intonarea im­nului de luptă al mun­citorilor de pretutindeni : Internaţionala. Mulţimea ovaţionează din nou pentru partid, pentru secretarul său general. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Aceeaşi atmosferă vi­brantă o regăsim la ie­şirea din sala Palatului sporturilor şi culturii. Aici, secretarul general al­­ partidului este salutat din nou cu multă căldură, cu urale şi ovaţii nesfirşite de mii de bucureşteni. (Agerpres)

Next