Scînteia, iunie 1977 (Anul 46, nr. 10818-10843)

1977-06-01 / nr. 10818

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10818 Prima ediţia Miercuri 1 iunie 1977 4 PAGINI - 30 BANI la baza dezvoltării constiinţei soliste -CREŞTEREA PREGĂTIRII POLTICE-IDEOLOGICE A OAMENILOR MUNCII „Subliniez necesitatea de a pune ferm la baza activităţii noastre politico-educative politica internă şi externă a partidului nostru, de a acţiona astfel incit fiecare comunist, fiecare cetăţean al patriei noastre să înţeleagă bine fenomenele dezvoltării economico-sociale - atît naţionale, cit şi internaţionale - pentru a fi în stare, în orice împrejurări, nu numai să explice politica noastră şi să demonstreze justeţea ei, ci şi să acţioneze cu toată forţa pentru a contribui la înfăptuirea ei în viaţă“. NICOLAE CEAUŞESCU Pretutindeni se desfăşoară in această perioadă pregătirile în vederea convorbirilor recapitulative care vor incheia anul de studiu în învăţămîntul politico-ideologic de partid. însemnătatea acestora este sporită de faptul că anul acesta învăţămintul politico-ideologic a fost organizat pe o bază nouă, corespunzător Programului de măsuri elaborat sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Actuala structurare a formelor de studiu, programele cuprinzătoare, abordind în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al socialismului ştiinţific, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a partidului, au creat condiţii ca învăţămintul politico-ideologic să aducă o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor, la îmbunătăţirea întregii lor activităţi consacrate înfăptuirii sarcinilor trasate de partid. Este concludent pentru extinderea ariei sale de cuprindere faptul că în diferitele forme ale învăţămîntului de partid au fost cuprinşi aproape 3 milioane cursanţi (97,7 la sută din totalul comuniştilor) . în acelaşi timp, in învăţămintul politico-ideologic al U.T.C. studiază aproape 2 400 000 tineri, iar in cel organizat de U.A.S.C.R., circa 180 009. In sfîrşit, învătămintul politico-ideologic de masă, organizat de comitetele de partid cu antrenarea efectivă a sindicatelor şi consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, cuprinde aproape 2 milioane cursanţi. Practic, aproape întreaga populaţie activă studiază într-o formă organizată politica internă şi externă a partidului nostru. Buna desfăşurare a invăţămîntului a fost favorizată prin grija sporită cu care au fost selecţionaţi şi pregătiţi propagandiştii, prin activitatea rodnică a cabinetelor judeţene şi municipale, reorganizate potrivit prevederilor Programului de măsuri, precum şi a celor 17 000 puncte de documentare politico-ideologică. Un sprijin preţios pentru propagandişti, ca şi pentru masa largă a cursanţilor, l-au constituit colecţiile de broşuri publicate de Editura politică pentru toate formele de învăţămînt, consultaţiile apărute în presă sau transmise de radiotelevi,ziune. Incununind activitatea bogată din timpul anului de studiu, convorbirile recapitulative sunt menite să înlesnească asimilarea organică a bazelor principiale ale politicii Partidului Comunist Român, deplina cunoaştere şi însuşire a documentelor de excepţională însemnătate adoptate la Congresul al XI-lea şi în perioada următoare. Vor fi abordate, de pildă, teme de largă cuprindere cum sunt : conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, creşterea rolului conducător al partidului, direcţiile dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, cincinalul 1976—1980 — cincinalul afirmării plenare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, politica externă a partidului şi statului nostru etc. Desigur, cerinţa majoră a legăturii strinse cu viaţa, care a prezidat la întreaga organizare a învăţâmintului în noua sa structură, trebuie să caracterizeze şi convorbirile recapitulative, aceasta fiind o condiţie esenţială a eficienţei, a forţei lor de influenţare şi mobilizare, finind seama de realităţile locale, organizaţiile de partid vor putea alege şi umite teme de actualitate şi importanţă pentru activitatea colectivului respectiv, după cum ele pot alege, din mai multe teme apropiate, a cere probleme şi aspecte care să permită o nut mai aprofundată înţelegere a sarcinilor şi cerinţelor specifice, actuale.. In acelaşi sens se impune să fie abordate acele probleme in care mai persistă neclarităţi, răspunzîndu-se întrebărilor puse de cursanti. Esenţial pentru eficienţa convorbirilor este ca în dezbaterea oricărei teme să fie integrate ideile şi aprecierile din cele mai noi documente de partid şi de stat, să se sublinieze indicaţiile şi recomandările făcute de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In ce priveşte modul de desfăşurare a convorbirilor, important este ca acestora să nu li se imprime un caracter rigid, de examen sau control şcolăresc. Dimpotrivă, ele trebuie să stimuleze schimbul de păreri, gîndirea proprie a cursanţilor, capacitatea lor de analiză şi interpretare. Această cerinţă se cuvine cu atit mai mult subliniată, cu ci i unele cursuri au continuat să se manifeste tendinţe de a înlocui dezbaterea vie a problemelor cu simpla repetare a unor teze generale, ignorîndu-se problemele cu care se confruntă cursanţii, realităţile de la locul de muncă. Sprijin eficient tuturor cursanţilor in vederea însuşirii aspectelor teoretice şi practice ale politicii partidului, astfel incit fiecare, la locul său de muncă, să fie in măsură să aducă un aport cit mai substanţial la traducerea ei in viaţă — iată in esenţă menirea convorbirilor recapitulative. Convorbirile vor fi cu atît mai vii, mai eficiente, cu cit vor fi atraşi la o participare activă toţi cursanţii. Desigur, nu serveşte acestui scop practica acelor propagandişti care nu creează cursanţilor posibilitatea să-şi expună punctul lor d° vedere. (Continuare in pag a II-a) PRODUCŢIA terenul permanent fertil al cercetării ştiinţifice Recent a avut loc sesiunea de comunicări a Institutului de sudură şi încercări de materiale (I.S.I.M.) din Timişoara. Specialiştii din institut au prezentat rezultatele mai semnificative ale anului 1976, primul an al cincinalului implementării revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Majoritatea celor 70 de comunicări au fost susţinute de tinerii noştri specialişti : români, germani, maghiari, sîrbi, care, muncind cu dăruire, au realizat o serie de tehnologii noi de sudare de mare productivitate, cu consumuri mai mici de energie şi de metal. Nivelul ştiinţific al cercetărilor şi eficienţa înregistrată prin aplicarea lor în producţie dovedesc că orientarea activităţii, condiţiile materiale create de partid şi de stat au permis obţinerea de realizări la nivelul exigenţelor actuale. Este de relevat că în perioada 1970-1976 baza materială şi de cadre a institutului a crescut de cinci ori şi capacitatea de cercetare de şapte ori. ___________ Creşterea mai rapidă a capacităţii de cercetare în raport cu creşterea bazei materiale şi de cadre dovedeşte că, prin perfecţionarea continuă a pregătirii cadrelor şi prin organizarea mai bună a activităţii, eficienţa muncii de cercetare a înregistrat o sporire accentuată. Astfel, în primul trimestru al acestui an am analizat eficienţa cercetărilor noastre aplicate în producţie în cursul anului trecut. Din răspunsurile primite de la 38 din cei 103 beneficiari cărora ne-am adresat, au reieşit următoarele efecte economice : reduceri de cheltuieli de producţie cu 22 milioane lei; sporuri de producţie de 160 milioane lei; reduceri de import cu 24 milioane lei, creşteri la export de 86 milioane lei. Rezultatele s-au reflectat insă şi prin alte efecte, cum sunt, de exemplu, reducerile de consumuri de metal cu 380 tone/ an — la întreprinderea de aparate de cale din Buzău, sporuri ale productivităţii muncii cu 46 000 lei/an — la întreprinderea de vagoane din Arad, creşterea duratei de exploatare a dinţilor de la cupele excavatoarelor de cărbune de la 150 ore la 253 ore — la întreprinderea mecanică Rogojelu ş.a. Asemenea rezultate, extinse la beneficiarii noştri din toată ţara, ne mobilizează să realizăm pînă în anul 1980 următoarele performanţe minimale : creşterea productivităţii muncii — de la 70 la 105 tone/sudor şi an (de 1.5 ori) ; creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor sudării — de la 35 la 42 la sută (de 1.2 ori) ; scăderea consumului de energie electrică la sudarea unei tone de structuri de la 162 la 140 kWh (de 1,16 ori) ; reducerea importurilor de echipamente de sudare de 10 ori. În final, ne propunem să realizăm o eficienţă generală a cercetării de 15 lei la fiecare leu cheltuit în cercetare, adică o creştere de 1,7 ori faţă de aceea din cincinalul trecut. Pentru atingerea acestor obiective din actualul cincinal, specialiştii din institut vor organiza consfătuiri ci specialiştii din producţie, in afara legăturilor noastre permanente cu întreprinderile si a deplasărilor la beneficiari, pentru asistenţă tehnică , vom căuta să rezolvăm operativ greutăţile ivite ori problemele curente din producţia de structuri sudate. O altă cale de promovare a progresului tehnic în domeniul nostru de activitate o reprezintă livrarea către beneficiari a cercetărilor integrate, adică a tehnologiei, echipamentului si materialelor pentru fiecare soluţie în parte şi pregătirea cadrelor necesare conducerii noilor procese tehnologice. Prin aceasta se scurtează __________ considerabil durata de la terminarea cercetării pînă la aplicarea in producţie şi, totodată, se obţine o valorificare eficientă a cercetării. Este cunoscut că cercetarea trebuie să devanseze producţia, să pregătească o rezervă de soluţii noi pe care să le poată oferi beneficiarilor. De aceea, avem in vedere îmbunătăţirea activităţii de prognozare pentru acumularea, prin cercetări avansate, a unei „rezerve de cunoaştere", respectiv de soluţii si date noi necesare pentru onorarea rapidă a contractelor încheiate cu beneficiarii. Rezervele de cunoaştere corect orientate fac ca in contractele aferente să se elimine etapele de documentare si de experimentări din faza de laborator. Ne-am convins că in cazurile in care s-a făcut apel la „rezerva de cunoaștere“, contractele se realizează intr-un timp cu 20—40 la sută mai scurt si cu cheltuieli cu 15—50 la sută mai reduse. Pentru perioada următoare ne-am propus să urmărim în mai mare măsură generalizarea unor rezultate bune şi la alţi beneficiari. Se înţelege că în aceste condiţii, de extindere a unor tehnologii verificate în producţie, noii beneficiari obţin cu mai mare rapiditate rezultate bune. Sunt numai citeva din direcţiile noastre de acţiune , este limpede că tuturor specialiştilor din institutul nostru le sunt asigurate condiţii necesare pentru desfăşurarea unei munci de cercetare cu eficienţă tot mai mare dintr-un climat prielnic de creativitate şi de colaborare. Fiecare lucrător din colectivul nostru se poate realiza muncind cu devotament şi dăruire, satisfacţia proprie intregindu-se armonios în satisfacţia colectivă a datoriei împlinite. Dr. ing. Traian SĂLĂGEAN membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, director al Institutului de sudură și încercări de materiale. Timișoara Etapa finală a Festivalului naţional „CÂNTAREA ROMÂNIEI“ ÎN PAGINA A III-A Piciorul se înfundă «dine In nisipul fierbinte, urma piere înfundată si ea in nisipul fierbinte. privirile sint arse de nisipul fierbinte. vintul nustieste Domintul biciuindu-1 cu nisipul fierbinte, soarele dogoreste nemilos cu fata lui stearpă ca nisipul fierbinte, cit vezi cu ochii nisipul fierbinte. Cine mai crede, azi, că la Dăbuleni, unde vara se leagănă sub curcubeie de apă piersicile cu fruntea berbecului, treizeci de mii de kilograme la hectar (1), cine mai crede, azi, că la Dăbuleni, unde vara porumbul trece de călăreţ și îl îneacă sub frunzele negre de seva pămintului mustind de apă şi sănătate, cine mai crede azi, că la Dăbuleni, nu strigă Jiului unde vara griul se topeşte în zare, cu solícu! cit vrabia şase mii de kilograme la hectar (!), cine mai crede azi, că la Dăbuleni, nisipul cotropise pămintul şi sărăcia usca fruriza porumbului şi el murea pitic înaintea ochilor înroşiţi de nădejde pustie — „Cîmpul arată întotdeauna cine sintem si cum sintem, pentru că asa cum este el sintem si noi" — zice Gheorghe Dindere, „un om al Olteniei“ — cum il prezintă filmul intitulat .„Acolo unde se nasc curcubeiele“, un documentar, de zece minute mi se pare, produs de curînd de studioul „Sahia". Documentarul — un poem al culorilor — dezvăluie cu o frumoasă artă a devotamentului faţă de realitate incredibila frumuseţe a acesteia şi mai ales incredibila putere transformatoare a ştiinţei. „întotdeauna e ştiinţific cea ce viaţa primeşte cu căldură — zice Gheorghe Dindere, care comentează filmul cu un farmec greu de egalat de vreun povestitor de profesie — dar trebuie să-l auziţi cu glasul lui, care imi aduce aminte mereu de ţăranii mei din nordul Olteniei, cum vorbesc ei la cosit, in timpul prînzului. Darcă mestecă fericiţi si sătui cuvin- tele, pesrhirul alb e intins pe cositură. înaintea ochdor pologul verde, pus la pâmînt, răsuflind învins si fraged cum răsuflă finul troasnăt tăiat de coasă, ei lasă lingura în strachină, se uită la cer, cerul senin, soarele uitat la amiază, şi ei stereindu-se la gură cu mîneca şi scuturind palmele de mişcări. „S-au produs mutaţii in partea asta sensibilă a omului — mutaţii spirituale, morale, în sensul că de acum omul iubeşte mai mult maşina, tractorul, combina, de acum el ştie ceea ce Înseamnă ingrăşăminte chimice“. „Noi avem obiceiul să spunem că pămintul nu vorbeşte Dar vorbeşte şi el vorbeşte mai rar decit omul. o dată pe an, atuncea cind culegi Iţi arată prin rod cum l-ai muncit şi cum l-ai iubit!“ O lumină de sărbătoare Inundă ecranul şi, în bucuria ei, fetele de pămint, vesele, aie ţăranilor din Dăbuleni, şi risul lor împăcat, şi mîinile lor aspre şi crăpate şi fericite în lumina de sărbătoare, şi dinţii ca spuma pe obrazul negru de nebărbierit, dar luminos, şi ochii rizînd, şi „cleştele“ încleştate pe umerii cu „forsee“ de lină tigaie şi ritmul trepidant al bunului şi tropotul bocancilor în praful drumului, şi sărbătoarea plutind deasupra porumburilor înalte şi piersicile ca soarele si soarele in boabele de rouă ale aspersoarelor... „O ţară cu gospodării frumoase, cu oameni care trăiesc bine, este o tară, ca să zic asa, respectată si o tară care se poate impune chiar pe plan mondial. pentru că are cu ce“. Lumea de la Dăbuleni a încetat de mult să mai fie un miracol pentru ţăranii care au instalat cu miinile lor şaizeci de mii de aspersoare şi au făcut să dispară de pe hartă optzeci de mii de hectare de sărăcie ! „Ţăranii — Încheie comentariul său Gheorghe Dindere — ţin foarte mult la acest sentiment al demnităţii ! Ei erau legaţi de glie, de brazda ţării si chiar atunci cind îşi fierbeau oaia la lumina opaiţului, in cîmp, sau la uşa bordeiului, dacă auzeau un lătrat de cîine străin la onoarta tării. . puricau minane ce găseau si se duceau să-si anere tărîna din care au venit si din care trăiau. Şi pentru asta ei trebuie respectaţi. Pentru că ei sînt aceia rare se străduiesc ca pîinea de la o zi la alta a tării noastre să fie si mai mare si mai bună“ Trec dincolo de filmul povestit aici cu grăbire şi dinaintea orbilor văd dealurile aspre şi vinete ca o somare de bou bătrîn ale Olteniei dinspre munţii Hurezului, şi-l văd pe omul acela — comunistul — cum îi ziceau ţăranii mei cu neîncredere acum aproape treizeci de ani. — Măsura pămîntul cu pasul si se oprea cu mîinile în sold De muchea dealurilor şi zicea : „Meri si peri si prupi. cit vezi cu ochii“ — şi şedea el însuşi pînă se făceau gropile şi se punea nuietul ca un mărăcine. pitic. în gropi. începuseră ploile toamnei, neste virfurile pleşuve trecea un vînt pieziş si subţire. — Atunci — zi- cea el — să vă uitati ! — Şi .atunci însemna primăvara pe care o vedea cu ochii mintii si vara pe care o vedea cu ochii mintii — atunci — zi, cea — să vă uitati cum arată dealurile astea, cind s-or aprinde candelele merelor aurii si să ne pomeniţi cu c ele ne noi, comuniştii ! Şi ţăranii sădeau merii si prunii si perii pe dealurile pustii ca nişte spinări de boi bătrini si vlăguiţi. Istoria a pus semnul adevărului în dreptul cuvintelor si încrederea a crescut pe urmele lor si a rodit si mă gindesc cite filme ar trebui ca să păstreze în lumina Deliculel lor adevărul unei istorii care s-a scris si se scrie cu sentimentul demnităţii in România socialistă. : „O tară cu gospodării frumoase, cu oameni care tră- iesc bine este o tară respectată, o tară care se poate impune pentru că are cu ce...“. REPORTAJ DIN ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A ȚÂRII UMPIILE VERII Dinu SĂRARU ziua COPILULUI este la noi la fiecare zi Copilăriei nu li trebuie, de bună seamă, o zi deosebită pentru a se afla în sărbătoare. Mai ales pentru copiii României de astăzi, încă din fragedă pruncie, succesiunea zilelor este optimistă, bogată în învăţăminte, în jocuri şi aspiraţii. Ca „şoimi ai patriei“ sau ca pionieri, crescuţi, ocrotiţi şi pregătiţi pentru bucuriile şi răspunderile vieţii prin grija şi efortul naţiunii, ei se pregătesc pentru un viitor activ şi bogat în împliniri. Lor, „şoimilor patriei“, pionierilor, întregului tineret le sunt create condiţii materiale de creştere şi educare, de pregătire şcolară şi profesională, intr-un sistem gîndit judicios şi bine închegat şi care asigură educarea copiilor şi a tineretului în spiritul dragostei de muncă, al adevărului, al dreptăţii, al efortului pentru binele întregii societăţi. Omul nou, de mîine, creşte de azi, sub soarele cald al atenţiei întregului popor. Copiii ţării cresc viguros, odată cu ţara, iar una dintre trăsăturile pe care le deprind din pilda părinţilor, odată cu respectul muncii, cu cinstea şi omenia, este spiritul prieteniei, al colaborării şi păcii, al frăţiei cu toţi cei de seama lor de pe toate meridianele. Privim in ochii copiilor şi recunoaştem marea lor sete de învăţătură, iscoditoarea lor dorinţă de a deprinde tainele lumii înconjurătoare, de a, prelua de la fragedă virstă comori şi răspunderi ale drumului nostru neodihnit. Copiii ţării, floarea ţării, cresc ocrotiţi de marea omenie grhalismâ a întregului popor, cresc ocrotiţi de prevederile Programului comunist, al desăvîrşirii societăţii noastre socialiste spre comunism, ocrotiţi de legi şi îndătinări ce onorează prezentul pe care îl trăim. Fireşte, nu este pretutindeni aşa. Cunoaştem noi înşine din ce copilărie ne-am ridicat şi nu ostenim să înfăţişăm mlădiţelor noastre cum au fost anii noştri de început, cum am cunoscut şi războiul, şi foametea, şi nevoile şi nu puţini dintre noi, aflaţi azi la vârsta tîmplelor cărunte — dureroasa povară a exploatării, a lipsei de orizonturi. Nu ostenim să povestim copiilor episoadele patetice cărora le-am fost martori, din istoria recentă a acestei ţări , nu ostenim să le vorbim despre satisfacţiile muncii noastre, despre caratele brăţării de aur a meseriilor noastre, despre cinstea, unirea şi împlinirile muncii, intru binele, prosperitatea şi onoarea acestui neam milenar. Copii frumoşi în ţară frumoasă, ei cresc într-o lume reală, într-o lume propice, într-o lume aplecată asupra năzuinţelor şi bucuriilor, grijilor şi nevoilor lor ; o lume însă care nu-i creşte în puf; o lume care nu vrea ca odraslele sale să ajungă mai tîrziu oameni fără căpătîi, străini de bucuriile muncii, ale creaţiei. De aceea ii creştem în respectul faţă de Mihai NEGULESCU (Continuare întag. a II-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor extrne al R. P. Mongoli Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalia Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole, care a făcut o vizită oficială de prietenie in ţara noastră. La primire au participat tovarăşii George Macovescu, ministrul afacerilor externe, si Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator. A fost de faţă Giambyn Niamaa, ambasadorul Mongoliei la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Mongoliei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, precum şi urări de succes poporului român în înfăptuirea Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat ca oaspete să transmită tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal un salut călduros, iar poporului mongol urarea de a obţine noi realizări în opera de construire a societăţii socialiste. In cursul întrevederii a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenie trainică, de solidaritateşi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotăririlor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste raporturi, in folosul construcţiei socialiste în România şi Mongolia, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi in probleme actuale ale vieţii politice internaţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi colaborării ţârilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea cooperării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi în lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii în interesul popoarelor, al progresului, democraţiei şi păcii, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi dupăamiază, cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Bjorn Tore Godal, secretar al partidului pentru problemele internaţionale. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian a adresat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte direct ţara noastră, unele realizări remarcabile din viata si activitatea poporului român pe calea progresului economic si social. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părti dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre cele două partide în interesul popoarelor român si norvegian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România si Norvegia, în special a schimburilor comerciale si cooperării economice, precum si conlucrarea dintre cele două ţări pe plan international. S-a subliniat necesitatea respectării dreptului fiecărui popor de a-si hotărî in mod liber si independent destinele sale, de a-si alege calea propriei dezvoltări economice si sociale. . Abordîndu-se unele aspecte aie situaţiei actuale internationale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţârilor mici si mijlocii în soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In acest context, a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U. în rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărirea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării si instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru înfăptuirea dezarmării si, în primul rind, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. In timpul discuţiei s-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucrare, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate si cooperare în Europa.. In acest cadru, s-a subliniat importanta deosebită pe care o are în lupta pentru pace si progres social dezvoltarea colaborării si înţelegerii intra toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei culturale americane române Preşedintele Republicii Socialiste Romania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-române, care efectuează o vizită in tara noastră. La primire a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al PC.R. A fost prezent Harry Barnes Jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, ţxprimind vii mulţumiri pentru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi posibilitatea oferită de a vizita din nou România, oaspetele a arătat că este deosebit de impresionat de marile realizări obţinute de poporul român in construcţia unei economii moderne şi a subliniat rolul de importanţă excepţională al preşedintelui Nicolae Ceauşescu in ridicarea României, prestigiului ei în lume. Cu acest prilej a fost exprimată dorinţa de a intensifica schimbările pe tărîmul culturii, pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporului român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind activitatea Fundaţiei culturale americano-române in promovarea colaborării culturale românoamericane, in dezvoltarea bunelor relaţii dintre ţările si popoarele noastre, a transmis membrilor fundaţiei cele mai bune urări de succes. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.