Scînteia, iunie 1977 (Anul 46, nr. 10818-10843)

1977-06-01 / nr. 10818

SCINTEIA — miercuri 1 iunie 1977 Etapa finala a Festivalului naţional „ClNTAREA ROMÂNIEI" Cu talent, cu prospeţime, despre muncă, despre eroii ei Brigada artistică a Combinatului de îngrăşăminte chimice din Piatra Neamţ Foto : E. Dichiseanu Brigăzi artistice în concurs Cilici eleva Elena Cioată, de la casa de cultură din Negreşti-Vaslui, şi-a spus monologul satiric, fără nici o umbră de ezitare, cu vervă, deschizind de fapt faza republicană a concursului „Cintarea României“ pentru estradă, brigăzi artistice, sa­tiră şi umor, orchestre şi solişti de muzică uşoară, s-a văzut că ştache­ta calităţii este mult ridicată, că va fi o competiţie strinsă, palpitantă pentru artişti, pentru juriu, pentru spectatori . Florentin DELMAR compozitor „Am colindat toată ţara, am cunoscut mulţi artişti a­­matori de talent. De fapt, la noi talentul este la el acasă şi este un lucru obişnuit să vedem ţărani, muncitori din uzină evoluînd pe scenele ca­selor de cultură, la cluburi, la cămine culturale, vorbind cu naturaleţe despre ei, despre munca lor, cintind, recitind“. Fapte de muncă, situaţii, satire acide, virulente, la obiect, dar şi o impresionantă galerie de eroi ai muncii, oamenii care sunt mereu in frunte, acolo unde este mai greu, unde este nevoie de ei. Scena tea­trului „C. Tănase", din Calea Vic­toriei nr. 174, este gazda a sute de portrete despre, eroii de azi, a sute da istorii adevărate despre muncă şi viaţa lor. Brigada artistică de la C.F.R. (linia Ploieşti) ne introduce de la primele replici în atmosfera de muncă. Se accentuează faptele de omenie, se închină balade omu­lui şi omeniei. Despre romantismul epocii noas­tre, despre tinereţe, entuziasm, succese ne-au vorbit „Romanticii“ — brigada artistică a Întreprinderii „Electromotor“ din Timişoara. Şi tot ei ne-au destăinuit că se mai întimplă ca tabla silicoa­­să, un lop să fie cumpărată de la Tirgovişte este importată din Ja­ponia, că Centrala de la Craiova nu se vede de loc, se aude rar la telefon, că în „audienţă la şef­i, nici nu intri bine pe uşa şi timpul rezervat ţie s-a terminat. Urcă pe scenă sute de artişti amatori din toate judeţele ţării. Muncitori, tehnicieni, ingineri, profesori... Iuliu Praja, tehnician la „Electromureş“ din Tg. Mureş, spunea că de 10 ani conduce for­­­maţia întreprinderii, că cea mai mare bucurie a lui este să cintă pentru colegi, pentru tovarăşii lui de muncă. Solistul de muzică folk Adrian Ivaniţchi, muncitor la Ţesătoria de bumbac din Sighi­şoara, autor al cântecelor „Ţara“, „Amiaza“, ne destăinuia, de aseme­nea, că primii lui auditori sunt co­legii şi părerile lor constituie „oglinda succesului in fata marelui public“. Gelu SOLOMONESCU compozitor „Nu este de mirare­ că intilnim la tot pasul tineri care cântă corect, nuanţează, intonează şi microfonul nu este pentru ei totul şi nici suportul orchestral. Trec cu uşurinţă de la o melodie la alta, de la un ritm la altul, se concentrează asupra textului să-l prezinte cit mai convin­gător“. Aşa au fost: trioul satiric de la Întreprinderea de panificaţie şi mo­­rărit din Craiova, trei fete care au dăruit spectatorilor cu multă vervă un cuplet suculent, formaţia de es­tradă a casei de cultură a sindica­telor din Bacău, sau cea de la în­treprinderea agricolă de stat din O­­grada — Ialomiţa, sau brigăzile ar­tistice reprezentind căminul cultu­ral din comuna Şimand — Arad, Combinatul siderurgic (secţia furna­le) din Galaţi, întreprinderea de antibiotice Iaşi, formaţia de estradă a casei de cultură a sindicatelor din Rm. Vilcea... S-a vorbit despre oa­menii locului, despre munca lor, ca şi despre cei care sunt certaţi cu munca. Ce face o întreprindere, un colectiv pentru un om ? Grupul de satiră şi umor al casei de cultură a sindicatelor din Slatina arăta că pentru X, pentru aducerea lui de la sat la oraş, pentru calificare, între­ţinere, pentru apartamentul pe care l-a primit, pentru schimbul de ex­perienţă în care a fost trimis se pot număra 164 000 lei. După ce a ob­ţinut un timp record cele sus-amin­­tite, cel în cauză işi cere transferul! Brigada e necruţătoare cu asemenea oameni, care nu după muncă aleargă, ci după căpătuială, care vor să ia de la societate, de la colectiv totul şi, dacă se poate, să nu dea nimic. Ca şi acei care aşteaptă totul de-a gata, fără să mişte un deget, lăsând ca alţii să le rezolve treburile. S-a discutat cu francheţe, muncitoreşte, despre omenie şi despre încredere. Nici şedinţomanii nu au fost uitaţi : are cuvîntul, în această privinţă, brigada artistică a Combinatului de Îngrăşăminte chimice din Piatra Neamţ — cunoscută echipă, de două ori laureată în festivaluri republi­cane ale artiştilor amatori, cu o ac­tivitate de aproape două decenii. Brigada ne face cunoştinţă cu ingi­nerul Dogaru I., care promite mult şi nu prea face mare lucru. Aflăm care este stadiul asimilării pieselor de schimb la turbina nr. 6, despre risipirea energiei electrice. Din această radiografie satirică a metehnelor, a lipsurilor care-şi mai aruncă umbrele asupra fru­moaselor rezultate ale colectivului muncitoresc de aici nu lipseşte persiflarea acidă a celor care în­­tirzie, sunt cam certaţi cu discipli­na sau risipesc timpul orelor de serviciu. Snmaranda OŢEANU Formaţia de tulnicarese a căminu­lui cultural din comuna Avram Iancu, judeţul Alba O HEYERDAHL SE PRE­GĂTEŞTE PENTRU O NOUĂ CĂLĂTORIE. Ex­ploratorul norvegian Thor Heyer­dahl, devenit cunoscut datorită că­lătoriilor sale cu o plută şi o am­barcaţiune din papirus peste ocea­nele Pacific şi Atlantic, pregăteşte o nouă expediţie. De data aceasta, folosind o ambarcaţiune din stuf, el vrea să lămurească felul în care, in urmă cu 5 000 de ani, la Începuturile civilizaţiei preistorice, oamenii au reuşit să ajungă de o parte şi de alta a Oceanului Indian. o AMFITEATRU RO­MAN PENTRU FESTIVA­LURI. In apropierea oraşului Ohrid au început lucrările de res­taurare a unuia din cele mai fru­moase amfiteatre romane care s-au păstrat pe pămintul Iugoslaviei. In prima fază a acestor lucrări ur­mează să fie excavate aproximativ 30 000 mc de pămint. Impozantul monument arhitectonic are 16 rîn­­duri de bănci, așezate în scară, dispuse in semicerc in jurul unui teren de jocuri. Anticul teatru, de o deosebită însemnătate cultural­istorică, urmează să fie folosit, in viitor, drept loc de desfăşurare a festivalurilor internationale de mu­zică şi teatru, cunoscute sub de­numirea de „Vara ohrideană“. © TRAVERSARE... PE CAI A CONTINEN­TULUI AFRICAN. Doi ««*«» francezi au început duminică, la Khartum, o călătorie ecvestră de-a latul Africii, prima traversare de acest fel de la estul la vestul con­tinentului. Traseul trece prin Su­dan, Imperiul Centrafrican și Game- DE PRETUTINDENI run. De fapt, periplul lor a început in Egipt, unde cei doi francezi s-au intilnit si de unde au pornit călare pe cai spre Sudan. © „ALPINISM" NEW­YORKEZ. De profesie creator de jucării şi mare amator de al­pinism, newyorkezul George Willig a reuşit o performantă unică: a es­caladat faţada celui mai înalt „zgirie nori“ din centrul Man­­hattanului. Cu un echipament al­pini­stic special adaptat de el, Willig a reuşit, intre orele 6,30 şi 10 dimineaţa, să ajungă in vîrful celor 110 etaje ale clădirii. Corul strident al citorva sute de claxoane ale maşinilor şi aplauzele unei mulţimi de pietoni adunaţi spre a-l admira pe temerar i-au răsplă­tit succesul final. Nu de aceeaşi părere au fost şi autorităţile muni­cipale şi poliţieneşti, care l-au dat în judecată pentru Încălcarea unui şir de norme şi reguli de con­duită... urbană. o PROGNOZĂ ELEC­TRONICĂ A VREMII? Un program costisitor — aproape două milioane de dolari — prevede in Statele Unite centralizarea şi analizarea cu ajutorul cal­culatoarelor electronice a tuturor informaţiilor meteorologice culese de baloanele-sonde. Instalarea unor mici computere în 93 staţii meteo­rologice va duce — speră autorii proiectului — la diminuarea cu 50 la sută a erorilor care se comit în acest domeniu prin folosirea mij­loacelor tehnice clasice. o CINCI NUME DE FAMILIE... Din fel *Proape 5 milioane de danezi, aproape jumă­tate poartă un nume care se ter­mină cu silaba -sen. Cine deţine totuşi recordul? O recentă statis­tică efectuată in Danemarca a a­­rătat că 368 000 de danezi se nu­mesc Jensen, 359 100 — Nielsen, 297 900 — Hansen, 203 400 — Peter­­sen, 159 900 Christensen. Deci, cinci nume de­ familie ,acoperă“ mai mult de un sfert din totalul populaţiei... Vasile VESELOVSKI compozitor „Urmărim in fiecare zi sute de artişti amatori, zeci de programe de brigăzi ar­tistice, orchestre de muzică uşoară, solişti. Sarcina noas­tră, acum în etapa finală, etapa republicană a „Cîntă­­rii României“, este deosebit de dificilă. Trebuie să alegem intr-adevăr pe cei mai talen­taţi dintre cei buni ; impor­tante sunt roadele acestei competiţii, stimularea, antre­narea talentelor la viaţa ar­tistică a ţării. Muncitori, tehnicieni, ingineri, profe­sori, artişti amatori de pe tot pămintul ţării vorbesc in aceste zile elocvent despre oameni şi faptele lor, des­pre omenie, despre datoria de a fi om al zilei de astăzi“. Dincolo de luminile rampei Lucrătorii A m mm prin Programul brigăzii artistice a că­minului cultural din comuna Gheorghe Doja din judeţul Ialo­miţa este inspirat de:­rezultatele acestei unităţi de frunte a agricul­turii Bărăganului, de viaţa tot mai îmbelşugată a acestor harnici fău­rari ai pâinii , de două ori titlul de Erou al Muncii Socialiste, Ordi­nul Muncii conferit pentru a patra oară. Locuiesc într-o comună înflo­ritoare, în care au ridicat 700 de case noi, cămin cultural, trei şcoli, cu 24 de săli de clasă şi atelier şcolar, brutărie, casa cu etaj pen­tru tinerii căsătoriţi, sală de festi­vităţi, grădiniţă, policlinică săteas­că, magazin universal cu etaj, as­falt în comună, apă curentă în case şi ci­e altele. Programul lor s-a deschis cu o pline uriaşă cu­ roata carului, „dos­pită din munca noastră“ , cum spunea ţăranul cooperator Traian Neagu, membru al brigăzii. Prin in­termediul brigăzii aflăm că un trac­torist e căutat de fratele lui la vila proprietatea C­A.P.-ului de la Poia­na Ţapului, dintr-o convorbire cu Banca agricolă rezultă că în cont cooperativa are 22 de milioane de lei, din alte discuţii că preşedintele e plecat la examen la facultate, că aceşti ţărani care au obţinut anul trecut locul I pe ţară la cultura florii-soarelui işi plimbă nevestele şi copiii în cele peste 70 de „Dacii“ proprietate personală, că au în case confort ca la oraş, telefon, frigider, maşini de spălat, covoare persane... „Nişte ţărani“ care, aşa cum au arătat pe scenă cooperatorii Dumi­tru Neagu şi Traian Neagu, ştiu să muncească pentru recolte bogate : 3 300 kg floarea-soarelui la hectar, 8 300 kg porumb boabe la hectar la neirigat, 48 de tone de sfeclă de za­hăr la hectar. Fruntaşii producţiilor record au şi motive de nemulţumire pe care brigada nu le scapă. Satira nu oco­leşte pe nimeni , nici pe preşedin­tele cooperativei, inginerul-şef, con­tabilul sau consiliul de conducere, întrebarea „Ce aţi făcut cu milio­nul“ este adresată direct celor răs­punzători pentru nerealizările de la complexul intercooperatist. In încheierea programului, mem­brii brigăzii (instructor Florian Sto­­enescu) au apărut in scenă primiţi cu aplauze, purtînd fiecare cite o pîine mare bine rumenită, pa care le-au oferit publicului, anunţând ca un fel de strigăt peste sat, înnoirile petrecute în ultimii ani, rod al muncii locuitorilor acestei aşezări a Bărăganului. Lucian CIUBOTARU Formaţia de teatru a căminului cultural din Iacobeni, judeţul Botoşani Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Permiteţi-ne să vă exprimăm mulţumiri pentru salutările tovărăşeşti şi urările cordiale transmise in numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat si Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al dumneavoastră personal, cu prilejul celei de-a 32-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de către armata sovietică. Suntem­ convinşi, ca şi dumneavoastră, că relaţiile tradiţionale de prie­tenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dez­volta necontenit in toate domeniile, spre binele popoarelor român şi ceho­slovac şi în interesul unităţii ţărilor socialiste, cauzei socialismului, păcii şi securităţii în lumea Întreagă. Folosim acest prilej pentru a ura, din partea noastră, întregului popor român si dumneavoastră personal multe succese in continuare in construirea socialismului în tara dumneavoastră. GUSTAV HUSAK Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Președintele Republicii Socialiste Cehoslovace LUBOMIR STROUGAl Președintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România La întoarcerea mea la Roma, doresc să vă exprim mulţumirile mele cele mai vii pentru primirea şi ospitalitatea călduroasă ce ne-au fost re­zervate mie, soţiei mele, ministrului de externe Forlani şi delegaţiei ita­liene în cursul şederii noastre la Bucureşti. A fost pentru mine un motiv de profundă satisfacţie să am un nou şi constructiv schimb de idei după întâlnirea de la Roma, din 1973, care a marcat un moment de mare importanţă în raporturile dintre ţările noastre. Convorbirile pe care le-am avut împreună ne-au permis nu numai să con­statăm mersul favorabil al relaţiilor italo-române, ci s-au dovedit deosebit de fructuoase şi in ceea ce priveşte acordul asupra unor importante acţiuni de cooperare bilaterală, pentru care mă bucur foarte mult. Ele ne-au oferit, de asemenea, prilejul propice pentru a aprofunda discuţiile in legătură cu problemele majore ale actualităţii internaţionale, în aspiraţia comună de a crea cele mai adecvate condiţii pentru realizarea unui progres pe calea destinderii şi consolidării păcii. Confirmându-vă intenția guvernului italian de a da raporturilor cu tara dumneavoastră orice impuls posibil, doresc să vă reînnoiesc, domnule presedinte, împreună cu cele mai calde urări de prosperitate și de pace pentru tara dumneavoastră, expresia celor mai bune salutări dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu. GIULIO ANDREOTTI Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene Vizita delegaţiei C. C. al P. C. U­. S. Delegaţia C.C. al P.C.U.S., condusă de tovarăşul M. V. Zimianin, secre­tar al C.C. al P.C.U.S., care face o vizită în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R., a avut, in cursul zilei de marţi, convorbiri la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu to­varăşul Ion Dincă, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., şi la Academia „Ştefan Gheorghiu“ cu tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., rectorul Academiei. In aceeaşi zi, oaspeţii sovietici au vizitat întreprinderea de maşini grele din Bucureşti şi Institutul pentru ce­reale şi plante tehnice de la Fun­­dulea. Încheierea vizitei ministrului afacerilor externe al R. P. Mongole Marţi a părăsit Capitala ministrul afacerilor externe al Republicii Popu­lare Mongole, Mangalin Dughersu­­ren, care, la Invitaţia ministrului afa­cerilor externe al Republicii Socia­liste România, George Macovescu, a făcut o vizită oficială de prietenie în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de George Macovescu, Constantin Oancea, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator, şi Giambyn Niamaa, ambasadorul R.P. Mongole la Bucureşti. (Agerpres) SOSIREA IN­ DELEGAŢII GUVERNAMENTALE FRANCEZE Marti a sosit în Capitală delegaţia guvernamentală franceză, condusă de André Rossi, ministrul comerţu­lui exterior al Franţei, care va parti­cipa la lucrările celei de-a VIII-a sesiuni a Comisiei mixte guverna­mentale româno-franceze de coope­rare economică, ştiinţifică şi tehnică. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Gheor­­ghe Rădulescu, viceprim-mi­nistru al guvernului, preşedintele pârtii româ­ne în comisie, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice in­ternaţionale, de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenţi Raoul Delays, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ In onoarea delegaţiei, Gheorghe Rădulescu, preşedintele pârtii româ­ne în comisia mixtă, a oferit un dineu. (Agerpres) Cronica zilei Bujor Almăşan, ministru secre­tar de stat la Ministerul Comer­ţului Exterior si Cooperării Economi­ce Internaţionale, s-a intilnit, marti, cu Eduardo Pefin, subsecretar de stat la Ministerul Comerţului al Spaniei, conducătorul delegaţiei economice spaniole care se află in tara noastră. Cu acest prilej au fost abordate as­pecte privind dezvoltarea şi diversifi­carea schimburilor comerciale dintre România şi Spania, precum şi lăr­girea cooperării economice, industria­le şi tehnice dintre cele două ţări şi pe terte plete. A participat Constantin­ Stanciu, adjunct al ministrului comerţului ex­terior şi cooperării economice interna­ţionale.­­ A fost prezent Jose Carlos Gonzales-Campo Dal­ Re, ambasadorul Spaniei la Bucureşti. Marţi s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările celei de-a 29-a sesiuni a Co­mitetului administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din in­dustria alimentară şi ramuri conexe, la care au participat reprezentanţi din 21 de ţări. Au fost discutate proble­me privind activitatea uniunii în ul­timul an, acţiunile sindicatelor din ramură în rindul tineretului, precum şi planul de muncă pe 1978. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Re­publicii Tunisiene — 1 iunie 1977 — George Macovescu, ministrul aface­rilor externe al Republicii Socialiste România, a transmis o telegramă de felicitare omologului său tunisian, Habib Chatty. Cu aceeaşi ocazie, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea şi Asociaţia de prietenie româ­­no-tunisiană au organizat, marţi, in Capitală o manifestare culturală. ★ SCRIMĂ : O frumoasă victorie a reprezentanţilor noştri România - R.S.F.S. Rusă 7-1 Timp de 4 zile s-a desfăşurat la Satu Mare intîlnirea amicală de scri­mă dintre reprezentativele de băieţi şi fete ale României şi R.S.F.S. Ruse, încheiată cu scorul general de 7-1 in favoarea reprezentanţilor ţării noastre. La individual, sprinte­rii români şi-au adjudecat primul loc un 3 din cele 4 probe, după care urmează : Petru Kuki (floretă bă­ieţi), Cornel Marin (sabie), Viorica Ţurcanu (floretă fete). Locul I la spadă a revenit sovieticului Igor No­vikov. Pa echipe, România a repur­tat victoria la sabie, floretă băieţi, floretă fete şi spadă­ (Octav Gru­­meza). PAGINA 3 ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII TUNISIA Excelenţei Sale Domnului HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene — sărbătoarea victoriei — am deosebita plăcere de a vă transmite, in numele poporului român şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi feri­cire personală, iar poporului tunisian prieten pace, progres şi prosperitate. In acelaşi timp îmi exprim deplina convingere că, in spiritul înţelegerilor convenite cu ocazia vizitei în ţara dumneavoastră, raporturile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Tunisia vor continua să se ampli­fice tot mai mult, spre binele poporului român şi al poporului tunisian, în interesul cauzei păcii, securităţii, al înţelegerii şi cooperării internaţionale, precum şi al unei noi ordini economice mondiale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului HÉDI NOUIRA Primul ministru al Republicii Tunisiene Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am plăcerea de a vă transmite cele mai călduroase felicitări şi urări de fericire personală, de pro­gres şi prosperitate poporului tunisian, pentru dezvoltarea continuă a rela­ţiilor de prietenie şi cooperare intre ţările noastre. MANEA MANESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Simbolul mereu viu al Bizertei Bizerta, important centru indus­trial şi port la Mediterana. In prima zi de iunie a anului 1955, aici s-a dat semnalul luptei poporului tu­nisian pentru cucerirea independen­ţei naţionale. De atunci au trecut mai bine de două decenii, răstimp in care Tu­nisia a parcurs un drum jalonat de adinei prefaceri înnoitoare, me­nite să ducă la lichidarea grelei moşteniri coloniale şi înscrierea ţării pe orbita progresului econo­mic şi social. Programele de dez­voltare puse în aplicare în aceşti ani au avut ca obiectiv central va­lorificarea tot mai eficientă a po­tenţialului material şi uman. In pri­mul rind Prin crearea unei indus­trii proprii. Construirea combina­tului siderurgic de la Menzel Bour­­guiba, a rafinăriei de la Bizerta, a întreprinderilor pentru prelucra­rea fosfaţilor de la Gabés, ca şi a altor unităţi economice a făcut posibilă valorificarea, pentru prima dată în interes naţional, a bogate­lor resurse naturale de care dis­pune ţara. Actualul plan de dezvoltare (1977—1981) marchează o etapă nouă în procesul de industrializare a ţării, preconizind construirea de noi obiective — între care o mare rafinărie de petrol la Gabéş, două uzine de asamblare a autovehicu­lelor în zona Tunisului — cît şi mo­dernizarea celor existente. Agricultura, în care este concen­trată jumătate din populaţia ţării, a fost, de asemenea, atrasă în pro­cesul restructurării şi modernizării, prin dotarea ei cu o variată gamă de magini-unelte, ca şi prin extin­derea sistemelor de irigaţii. însemnate succese au fost înre­gistrate în domeniile ocrotirii sănă­tăţii, educaţiei si invătămintului, pregătirii de cadre necesare dezvol­tării economice si sociale. In spiritul politicii sale consec­vente da solidaritate si sprijin cu lupta popoarelor arabe pentru con­solidarea independentei si suvera­nităţii nationale, pentru înfăptui­rea aspiraţiilor lor de progres şi o viată mai bună, tara noastră dez­voltă cu­­Tunisia legături de cola­borare strinsă, pe multiple planuri. Mult apreciată de oficialităţile lo­cale este activitatea desfăşurată de specialiştii români aflaţi in această ţară în baza acordurilor de cola­borare. Momente de cea mai mare însem­nătate in istoria relaţiilor bilate­rale s-au înscris vizitele şi convor­birile, purtate la Bucureşti şi Tu­nis, între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Habib Bourguiba. Do­cumentele semnate cu aceste prile­juri au constituit o puternică re­afirmare a voinţei celor două ţări şi ponoare de a da noi dimensiuni relaţiilor reciproce, de a întări prietenia si colaborarea pe multiple planuri, in interesul popoarelor ro­mân si tunisian, al cauzat păcii Si Înţelegerii internationale, Gh. C. Vizita trimisului special al preşedintelui Republicii Afganistan Tovarăşul Ion Păţan, viceprim­­ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a avut, marţi dimineaţă, o Întrevedere cu trimisul special al preşedintelui Re­publicii Afganistan, Mohammad Naim, care, la Invitaţia Consiliului de Stat, face o vizită oficială in ţara noastră. In timpul Întrevederii au fost dis­cutate probleme privind posibilităţi­le de extindere a schimburilor co­merciale, a cooperării în producţie, a colaborării tehnico-ştiinţifice din­tre România şi Afganistan. Au luat parte Bujor Almăşan, mi­nistru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, funcţio­nari superiori din Ministerul Aface­rilor Externe. A fost prezent dr. Ali Ahmad Po­­pal, ambasadorul Afganistanului la Bucureşti. (Agerpres) SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT SPORTIVI ROMÂNI LA CAMPIONATE EUROPENE LUPTE GRECO-ROMANE ŞI LIBERE IN TOTAL, 10 MEDALII La Palatul sporturilor „Kemal Atatürk“ din oraşul Bursa s-au în­cheiat aseară campionatele europene de lupta, competiţie la care sportivii din delegaţia României au obţinut anul acesta un succes deosebit, cuce­rind (în total, la lupte greco-romane şi la lupte libere) 10 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint şi 5 de bronz, performantă de prestigiu care confirmă incă o dată valoarea înaltă atinsă de reprezentanţii noştri in a­­ceastă ramură sportivă. După cum s-a anunţat, pentru pri­ma oară în istoria campionatelor eu­ropene de lupte greco-romane, selec­ţionata României s-a situat pe locul intii in clasamentul pe naţiuni, îna­intea redutabilelor formaţii ale U. R.S.S., Ungariei şi Bulgariei. După cum se ştie, Constantin Alexandru, Ion Păun şi tinărul elev constănţean Ion Draica şi-au adjudecat titlurile de campioni continentali la lupte greco-romane, demonstrind o exce­lentă pregătire tehnică, un spirit sportiv exemplar, o dăruire deplină pentru culorile sportive româneşti, în competiţia de lupte libere, echi­pa noastră, alcătuită in cea mai mare parte din debutanţi, a obţinut trei medalii de bronz prin Gheorghe Ra­­sovan (categ. 48 kg), L. Sándor (categ. 62 kg) şi Emilian Cristian (categ. 74 kg). La categoria 57 kg, tî­­nărul Petre Brinduşan s-a clasat pe locul 4, iar la categoria super-grea L. Simon a ocupat locul 9. Au obtinut titlurile de campioni europeni la lupte libere V. Iumin, V. Alekseev, P. Marta, A. Prokop­­eiuk,­ A. Bisultanov, V. Parşukov (U.R.S.S.), Stoianov, Abilov (Bulga­ria), H. Reich (R. D. Germană) și Seidi Şaban (Iugoslavia). BOX Surprizele continuă In cea de-a 5-a gală a campiona­telor europene de box, care se des­făşoară in oraşul Halle (R.D. Ger­mană), in limitele categoriei mijlo­cie, pugilistul român Costică Chira­­cu l-a intilnit pe olandezul Ardie Magielse. In repriza a­ doua, C. Chi­­racu, avînd o arcadă deschisă, a fost oprit de medic să mai boxeze, ju­riul acordînd victoria sportivului o­­landez. După opinia tehnicienilor e­­chipei române, medicul de ring a oprit lupta prematur, boxerul român fiind încă apt să continue întrecerea. In cadrul aceleiaşi categorii, aus­triacul Pucher a câştigat prin rănire in fata lui Karakelle (Turcia), iar Wittenburg (R.D. Germană) l-a în­vins prin KO in repriza a treia pe Pemn (Ungaria). Rezultate Înregistrate la categoria mijlocie mică : Davis (Anglia), b. KO III pe Andersen (Danemarca) , Mar­­jamaa (Finlanda) b. puncte pe Byr­ne (Irlanda) ; Malarky (Scoția) b. rănire III pe Kacar (Iugoslavia) ; Ind­ekofer (R.F. Germania) b. puncte pe Pfitscher (Austria). AZI, LA FOTBAL Meciurile din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei României“ la fotbal se dispută astăzi, cu începere de la ora 17.00, pe 4 stadioane din ţară. In Capitală, pe „Republicii", divizionara A Rapid intilneste echipa Automeca­­nica Bucureşti (Divizia C). La Brăi­la, Steaua va primi replica forma­ţiei S.C. Bacău, iar la Sibiu F.C .. Reşiţa va juca cu divizionara B Me­talul Bucureşti. La Drobeta-Turnu Severin se vor Intilni Universitatea Craiova şi U.T. Arad. Tot astăzi, pe stadionul „Dinamo“ din Capitală se dispută meciul res­tantă contind pentru campionatul Diviziei A la fotbal între echipele Dinamo si Politehnica Timișoara. Partida va începe la ora 17,30. Aspecte de la meciurile de cupă, precunt si de la meciul restantă vor fi transmise la radio, pe programul I, cu începere de la ora 16,50 in ca­drul emisiunii „Fotbal, minut cu minut“. ★

Next