Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)

1977-07-01 / nr. 10844

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVI Nr. 10 844 Vineri 1 iulie 1977 6 PAGINI - 30 BANI Ieri au fost reluate în plen LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Joi dimineaţa au fost reluate in plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a ViI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Deputaţii şi invitaţii au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze sosi­rea in sală, in lojile oficiale, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, a tovară­şului Manea Mănescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bohu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Ghepigh£ Oprea. Grixn'ah­» Paaa, Ion Păran, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Hie Verdet, Stefan Voitec. In sală se aflau, de asemenea, mem­brii supleanţi, ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, in calitate de invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre ştiin­ţifice, culturale şi artistice, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, a des­chis şedinţa înaltului for legislativ al Republicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adu­nări Naţionale, deputaţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. — Validarea alegerii tovarăşei Elena N­ae ca deputat în Circumscrip­ţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depu­nerea­­jurămintului de credinţă şi de­votament faţă de Republica Socialistă România. 2. — Proiectul legii privind impo­zitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat. 3. — Proiectul legii privind impo­zitul agricol. 4. — Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asis­tenţa socială. 5. — Proiectul legii privind pen­siile şi alte drepturi de asigurări so­ciale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. 6. — Proiectul legii privind pen­siile şi alte drepturi de asigurări so­­ciale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperati­­vizate. 7. — Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului in producţie. 8. — Proiectul legii calităţii produ­selor şi serviciilor. (Continuare în pag. a Il-a) MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A ADOPTAT: • Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unită­ţilor socialiste de stat • Legea privind impozitul agricol • Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asis­tenţa socială • Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie • Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate • Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind distincțiile de stat în Republica Socialistă România Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — în Republica Socialistă România distincțiile de stat pot fi conferite cetăţenilor români care, prin rezultatele deosebite obţinute in diferite domenii ale vieţii politice, e­­conomice, ştiinţifice şi social-cultura­­le, prin întreaga lor activitate, au adus o contribuţie de seamă la înfăp­tuirea politicii partidului şi statului de edificare a socialismului in patria noastră, la apărarea tării şi a cuceri­rilor revoluţionare ale poporului. Art. 2. — Distincţiile de stat se instituie prin decret al Consiliului de Stat. Art. 3. — Distincţiile de stat se conferă de către preşedintele Repu­blicii Socialiste România, prin decret prezidenţial. Art. 4. — In condiţiile prevăzute prin decretele de instituire, distinc­ţiile de stat pot fi conferite şi uni­tăţilor socialiste, unităţilor mili­tare şi drapelelor de luptă ale acestora, comunelor, oraşelor, muni­Art. 7. — Distincţiile de stat în Republica Socialistă România suit următoarele : cipiilor sau judeţelor, organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti. Art. 5. — Distincţiile de stat pot fi conferite şi cetăţenilor altor state care au adus o contribuţie importan­tă la dezvoltarea relaţiilor de cola­borare si prietenie cu Republica So­cialistă România, la înfăptuirea idea­lurilor de libertate, democraţie si progres social, la triumful cauzei mişcării comuniste si muncitoreşti mondiale, la dezvoltarea stiintei si culturii universale, la întărirea păcii si securităţii în lume. Art. 6. — Propunerile pentru con­ferirea distincţiilor de stat se­­ face de organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste, de ministere şi alte organe centrale de stat, de or­ganele centrale ale organizaţiilor coo­peratiste ori ale celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti, precum şi de că­tre comitetele executive ale consilii­lor populare judeţene sau al muni­cipiului Bucureşti. a) titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România“ ; b) titlul de „Erou al Muncii Socia­liste" ; c) decoraţii ale Republicii Socialis­te România ; d) decoraţii pentru rezultate deo­sebite obţinute în muncă ; e) decoraţii militare ; f) diplome de onoare pentru rezul­tate deosebite obţinute în activitatea ştiinţifică, didactică, artistică şi spor­tivă ; g) medalii comemorative. Decoraţiile cuprind ordine si me­dalii. Art. 8. — Cea mai înaltă distincţie de stat în Republica Socialistă România este titlul de onoare suprem­ă.Erou al Republicii Socialiste Româ­nia“ şi se conferă pentru merite ex­cepţionale in înfăptuirea politicii in­terne şi externe a Partidului Comu­nist Român, in apărarea patriei şi a cuceririlor revoluţionare ale poporu­lui român, in opera de construire a socialismului. Art. 9. — După titlul de onoare suprem ..Erou al Republicii Socialiste România“ se situează titlul de ..Erou a! Muncii Socialiste“. Art. 10. — Decoraţiile Republicii Socialiste România sunt următoarele :­ ­ A. Ordine I: ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România“ și ordinul „Victoria socialismului“, ambe­le ocupînd același loc ierarhic; II. ordinul „23 August“; III. ordinul „Tudor Vladimirescu“. B. Medalii — medalia „Tudor Vladimirescu". Art. 11. — Decoraţiile pentru re­zultate deosebite obţinute în muncă, in diferite sectoare ale activităţii economice, ştiinţifice si social-cultu­­rale, sunt următoarele : A. Ordine — ,,Ordinul Muncii"; — ordinul „Meritul agricol" ; — ordinul „Meritul ştiinţific“ ; — ordinul „Meritul cultural“ ; — ordinul „Meritul sanitar“ ; — ordinul „Meritul sportiv". B. Medalii — ..Medalia Muncii“ ; — medalia „Meritul agricol“ ; — medalia „Meritul ştiinţific“ ; — medalia „Meritul cultural“ ; — medalia „Meritul sanitar“ ; — medalia „Meritul sportiv“. Art. 12. — Decoraţiile militare sunt următoarele : A. Ordine I. ordinul ..Apărarea patriei“ ; II. ordinul ..Pentru servicii depse­(Continuare în pag. a IV-a) CAPITOLUL II Distincţiile de stat NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Niger Preşedinteie Republicii Socialiste lila Sau­fou, care şi-a prezentat sem­­­tenţiar al Republicii Niger în ţară România, tovarăşul Nicolae sorile de acreditare în calitate de noastră. Ceauşescu, a primit, joii dimineaţa, pe ambasador extraordinar şi plenipo- (Continuare în pag. a V-a) HOTĂRÎRILE PLENAREI C.C. AL P.C.R. O vie expresie a spHui revoluţionar In glndirea si acţiunea partidului pentru înflorirea economică a patriei şi bunăstarea poporului, pentru întărirea rolului conducător al clasei muncitoare, adincirea democraţiei socialiste, perfecţionarea activităţii educative de formare a omului nou Atenţia opiniei publice din ţara noastră, a întregului nostru popor a fost polarizată în­ aceste zile de lu­crările înaltelor foruri ale conduce­rii de partid şi de stat — plenara Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi a Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Aşa cum este cunoscut, plenara a abordat o problematică amplă, deo­sebit de bogată, privind sectoare va­riate, din cele mai importante ale activităţii sociale — de la dezvoltarea economiei naţionale, ridicarea nive­lului de trai al oamenilor muncii si pina la îmbunătăţirea invătămintului si, in general, a activităţii educative de formare a omului nou, perfecţio­narea organizării si conducerii socie­tăţii, adincirea democraţiei socia­liste, îşi găsesc reflectare in aceasta însăşi complexitatea operei de fău­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, operă care îmbrăţi­şează absolut toate planurile vieţii economico-sociale, aflate într-o strinsă legătură şi intercondiţionare dialec­tică, dinamismul activităţii partidu­lui, consecvenţa înfăptuirii însufle­­ţitoarelor obiective stabilite de Congresul al Xl-Iea. O dată mai mult s-a afirmat şi cu acest prilej rolul hotăritor al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in elaborarea politicii partidului şi statului, a tuturor măsurilor menite să asigure progresul multilateral al României socialiste, caracterul origi­nal, potrivit condiţiilor concrete, al soluţiilor cristalizate — soluţii clare si judicioase, cutezătoare si raţio­nale. Cuvântarea rostită de secreta­rul general al partidului in inche­­-»*.»*£ iucrariior plenarei cuprinde indicaţii de valoare programatică privind principalele pirghii şi direc­ţii de acţiune în domeniul economiei, aplicării perseverente a principiilor eticii şi echităţii socialiste, teze teo­retice noi privind evoluţia funcţii­lor statului in stadiul edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate, rolul conştiinţei înaintate si perfecţionarea activităţii educati­ve, relaţia dintre factorii suprastruc­turii si dezvoltarea bazei materiale a societăţii, precum si măsuri practice in concordanţă cu aceste teze — toa­te acestea constituindu-se intr-un do­cument de înaltă valoare principială, deschizător de noi orizonturi si, toto­dată, preţios îndrumar practic pentru cele mai largi sfere de acţiune so­cială. Dată fiind multitudinea si diversi­tatea domeniilor si măsurilor stabili­te, nu ne propunem — si desigur nici nu ar fi cu putintă in spatiul restrins al unui articol — o trecere in revistă a acestora, ci doar o primă reliefare a unor concluzii cu caracter sintetic. Astfel, cu toată varietatea probleme­lor si domeniilor la care se referă, se poate aprecia că toate aceste mă­suri au un numitor comun , oglin­dind spiritul revoluţionar, profund creator, al politicii partidului, recep­tivitatea sa faţă de nou, eforturile pentru perfecţionarea continuă a conducerii vieţii sociale, preocuparea pentru dezvoltarea unitară a forţelor de producţie, a relaţiilor sociale şi a conştiinţei înaintate, capacitatea de a adapta continuu structurile, formele şi metodele de activitate cerinţelor noi, de a găsi soluţii adecvate, de na­tură să stimuleze puternic mersul înainte al societăţii noastre. Acest spirit revoluţionar şi-a găsit o elocventă expresie in prevederile proiectelor Planului national unic de dezvoltare economico-socială si bu­getului de stat pe anul 1978, stabilite in conformitate cu ce­rinţele progresului accelerat si mo­dernizării in continuare a econo­miei naţionale. In acest sens, pro­iectul planului pe 1978 se caracteri­zează prin orientarea fermă spre în­făptuirea revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice in toate sferele producţiei mate­riale, spre accentuarea laturilor cali­tative ale producţiei — sporirea sim­ţitoare a productivităţii muncii, fo­losirea intensivă a capacităţilor de producţie si a timpului de lucru, reducerea in continuare a consumu­rilor de materiale, înnoirea şi diver­sificarea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, obţinerea unei eficienţe economice superioare. Tocmai vin ,felesi acesta, prin pro­gresul mai rapid al economiei, se asigură baza materială pentru noi măsuri pe calea creşterii bunăstării întregului popor, pentru satisfacerea la un nivel mereu superior a nevo­ilor materiale şi spirituale ale oame­nilor muncii — ţelul suprem al po­liticii partidului. De altfel, înseşi hotărîrile plenarei ilustrează încă o dată consecvenţa cu care conducerea partidului urmă­reşte acest fel. Programul de ridicare a nivelului de trai al poporului in actualul cincinal, aprobat de plena­ră — preconizînd un întreg ansam­blu de măsuri, de la sporirea cu mult peste prevederile cincinalului a retribuţiei oamenilor muncii şi pînă la îmbunătăţirea sistemului de pen­sionare şi creşterea pensiilor pentru toate categoriile sociale sau sporirea ajutoarelor pentru copii — va asigura o creştere substanţială a veniturilor populaţiei, legind, totodată, mai strins aceste venituri de rezultatele obţi­nute în producţie, de contribuţia adusă la dezvoltarea economico-so­cială a ţării. Fără îndoială că preve­derile acestui program, care au şi­ început să fie aplicate prin majora­rea de la 1 iulie a retribuţiei persona­lului dintr-un şir de ramuri de primă importanţă ale economiei na­ţionale, vor determina o si mai mare mobilizare a tuturor celor ce mun­cesc de la oraşe şi sate pentru obţi­nerea unor rezultate superioare in producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, asi­­gurindu-se astfel sursele necesa­re înfăptuirii integrale a măsu­rilor menite să asigure întregului po­por condiţii din ce în ce mai bune de viaţă şi civilizaţie. In opera de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate par­tidul îmbină indisolubil preocupările pentru dezvoltarea bazei tehnico­­materiale cu cele privind dezvoltarea conştiinţei socialiste, formarea omu­lui nou. Tocmai cerinţele pregătirii multilaterale a constructorilor socia­lismului,­ ale înarmării tinerelor ge­neraţii cu nivelul inau­ de cunoştinţe reclamat de exigenţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice au inspirat ansam­blul de măsuri privind perfecţiona­rea invătămintului liceal, profesional şi superior, prin aceste măsuri, care încheie, de fapt, activitatea de aşe­zare pe o bază nouă, in concordantă cu Programul partidului, a întregu­lui invăţămlnt, se creează condi­ţiile ca, de la terminarea Pri­mei trepte a liceului, tinerii să se poată integra rapid şi eficient in ac­tivitatea utilă societăţii, corespunză­tor necesităţilor actuale şi de per­spectivă ale dezvoltării ţării. Aşa cum este bine cunoscut, parti­dul nostru concepe înaintarea pe ca­lea socialismului şi comunismului ca indisolubil legată de perfecţionarea relaţiilor sociale, de adincirea demo­craţiei, de creşterea continuă a rolu­lui maselor, in frunte cu clasa mun­citoare, în conducerea statului, a în­tregii vieţi sociale. Aceasta se expri­mă atit prin consultarea oamenilor muncii în cele mai importante de­cizii sociale, cit şi prin perfecţio­narea diferitelor forme şi structuri organizatorice de conducere, esenţa lor constind în preluarea de către so­cietate, de către organismele obşteşti, de către colectivele de oameni ai muncii a unor funcţii şi atribuţii ale statului. Sunt, de fapt, etape, trepte ale marelui proces prevăzut încă (Continuare în pag. a V-a) DE „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ Nobila misiune a educatorului, a comunistului de la catedră In pragul Încheierii unui an de muncă, slujitorii şcolii, elevii şi stu­denţii, părinţii acestora, întregul nostru popor cinstesc — în virtutea unei tradiţii croate în anii socialis­mului — pe educatoarea, învăţăto­rul, profesorul care, pe diferite trep­te ale drumului de creştere şi for­mare a tinerelor generaţii, contri­buie, fiecare in parte şi toţi la un loc, la cel mai complex şi delicat proces spiritual : modelarea omu­lui nou al societăţii noastre socialis­te, in spiritul înaltelor idealuri umane, revoluţionare promovate de partidul nostru comunist. Asemenea altor măsuri şi acţiuni, menite să-i asigure condiţii cit mai bune de ac­tivitate şi de viaţă, sărbătoarea con­sacrată corpului profesoral, unul dintre cele mai importante detaşa­mente ale intelectualităţii, este semnul respectului şi preţuirii acor­date de societatea noastră muncii creatoare, demne şi asidue depuse pentru propăşirea şi înflorirea sa multilaterală. Anul acesta, „Ziua Învăţătorului", aniversată pe 30 iunie, s-a bucurat de un context deosebit, urmind zilei în care plenara C.C. al P.C.R. a adop­tat măsuri de importantă deosebită, prin care s-a încheiat activitatea de reorganizare a invătămintului, in spiritul h­otăririlor adoptate de cel de al XI-lea Congres al partidului. In­tr-adevăr, invătămîntul a beneficiat in ultimii ani de importante direc­ţionări stabilite prin documentele de partid, prin preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, care i-au jalonat cu claritate evoluţia, priori­tăţile menite să asigure modernizarea structurilor, conţinuturilor şi metodo­­logiilor de instruire şi educaţie, să confere şcolii o legătură organică cu producţia materială şi spirituală, cu viaţa. Recent, Comitetul Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a aprobat noile măsuri privind perfecţionarea, modernizarea invătămintului liceal, profesional şi superior, măsuri dezbă­tute în cadrul plenarei C.C. al P.C.R. Această vastă activitate arată preocuparea permanentă a partidului nostru faţă de dezvoltarea invătâ­­mintului românesc în strinsă con­cordanţă cu cerinţele vieţii, ale prac­ticii, ale întregii activităţi economico­­sociale, preocupare ce izvorăşte din înalta grijă faţă de perfecţionarea neîntreruptă a procesului de pregă­tire a cadrelor necesare mersului nostru înainte. Sunt preocupări nova-Prof. univ. dr. docent ing. Suzana GÂDEA, ministrul educaţiei şi învăţămîntului toate şi măsuri ce valorifică în mod concret concepţia revoluţionară a partidului nostru despre conţinutul şi organizarea invăţămintului, despre r­olul său in dezvoltarea şi înflorirea ţării. „Acum, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la tribuna plenarei C.C. al P.C.R., esenţialul va consta in efortul de îmbunătăţire a conţinu­tului invătămintului, de ridicare a nivelului său ştiinţific si legare tot mai strinsă de producţie si viată. Să asigurăm ca predarea disciplinelor pentru fiecare ramură să corespundă celor mai moderne cuceriri ale stiin­tei si tehnicii, să permită formarea unor cadre cu un înalt nivel de cu­noştinţe. întreaga concepţie de or­ganizare urmăreşte o integrare strin­să a invăţămintului cu cercetarea si producţia, crearea condiţiilor ca ab­solvenţii, pe diferite trepte ale invă­­ţâmintului, să se poată integra intr-o perioadă cit mai scurtă in­troducţie, să-şi poată aduce contribuţia la dez­voltarea generală a societăţii noastre". Pentru întregul corp didactic, pen­tru toţi educatorii aplicarea acestor măsuri constituie un minunat teren de activitate intensă, de perfecţionare a muncii lor pline de răspundere. Anul de invăţămînt 1976 1977 mar­chează, astfel, in viata şcolii româ­neşti importante transformări ce ur­măresc să asigure invătămintului un conţinut mai apropiat de cerinţele con­crete ale dezvoltării economiei, cul­turii, vieţii sociale a ţării noastre. S-a adoptat o nouă structură a acti­vităţilor de pregătire practică, asigu­ri­ndu-se perioade compacte şi con­tinue de instruire, fapt care oferă multiple elemente pozitive pentru realizarea unui nivel­ superior in pregătirea elevilor şi studenţilor, de­terminând, totodată, implicarea efec­tivă, nemijlocită a unei importante categorii sociale — elevii şi studenţii — în procesele de producţie din în­treprinderi şi unităţi agricole, în ac­tivitatea de proiectare şi cercetare. Aceste structuri organizatorice favo­rizează inserţia tot mai accentuată a şcolii noastre în viaţa socială, iar in plan educativ influenţează pozitiv pe elevi şi studenţi, contribuind la for­marea spiritului lor de responsabili­tate, angajare, conştiinciozitate, a încrederii in capacităţile proprii de creaţie. Desigur, această practică nu este scutită de imperfecţiuni, există încă o serie de greutăţi care-i dimi­nuează eficienţa. Insă, împreună cu ministerele şi organele centrale că­rora le revin sarcini in pregătirea cadrelor, cu factorii din întreprinderi se va interveni mai activ pentru re­medierea lor. De asemenea, in acest an, Ministerul Educaţiei şi Invăţă­­mintului, cu sprijinul unui însemnat număr de cadre didactice, a depus o susţinută activitate pentru perfecţio­narea profilurilor liceelor, a planu­rilor de invăţămînt, a programelor și manualelor, în scopul determinării (Continuare în pag. a IV-a)

Next