Scînteia, august 1977 (Anul 46, nr. 10871-10895)
1977-08-02 / nr. 10871
PAGINA 2 Zi şi noapte, ce toate forţele, cu toate mijloacele la IRIGAREA CULTURILOR (Urmare din pag. I) rece au pus In funcţiune si alte motopompe“. Operativ, tovarăşul Ion Dichiu, inginer-şef la I.E.L.I.F. Caracal, care ne Însoţea in acest raid, ia legătura prin staţia radio cu sistemul. Aflăm că la staţia de la Olt au mai fost puse în funcţiune încă trei agregate de pompare. Iată deci că în unele unităţi agricole activitatea de udare a culturilor intră in normal abia către ora prînzului, pierzîndu-se practic cite o jumătate de zi, ceea ce explică şi nerealizarea programelor de udări. Că lucrările se pot desfăşura şi altfel o dovedeşte experienţa unor unităţi agricole, unde irigarea culturilor a fost temeinic organizată. Pe terenurile C.A.P. Slăveni, încă din primele ore ale dimineţii, erau în funcţiune toate cele 27 de motopompe planificate. Lingă un grup de motopompe il găsim pe tovarăşul Traian Iana, şeful fermei vegetale. „La noi — ne spune acesta — se irigă continuu, zi şi noapte. Numai aşa vom putea obţine 9 tone de porumb boabe la hectar şi 56 tone de sfeclă de zahăr cit ne-am propus. In permanenţă, cite doi, prin rotaţie, din cei 15 membri ai consiliului de conducere, urmăresc zi si noapte modul cum se aplică udările“. Din păcate există şi alte unităţi agricole unde nu s-a inteles necesitatea imperioasă de a se iriga culturile cu toate forţele. Din programul de 468 hastabilit de sistem pentru săptămina 23—29 iulie s-au realizat numai 106 ha. Cian se explică această situaţie ? „La începutul săptămânii a plouat şi pămintul are destulă apă, aşa că am întrerupt irigaţiile“ — explică inginerul Florea Craşoveanu, preşedintele cooperativei Este o concepţie greşită, care trebuie combătută energic, cu atit mai mult, cu cât, aşa cum ne-au spus tovarăşii din conducerea sistemului, şi în alte unităţi agricole unii specialişti gindesc la fel, din care cauză la cea mai mică ploaie opresc udarea culturilor, fapt ce dereglează pentru citeva zile întreaga activitate de irigaţii. Raţiunea irigaţiilor este tocmai de a asigura in permanentă apă culturilor la un nivel optim. Or, faptul că la această dată deficitul de umiditate din sol este de 700—900 mc de apă la hectar dovedeşte că sistemul trebuie exploatat la întreaga capacitate şi udările să se desfăşoare fără pauze, ziua şi noaptea. Mai grav este faptul că multe unitaţi agricole din sistemul Stoeneşti — Vişina nu acceptă să aplice udări pe suprafeţele programate sunta imnul de către sistem. In perioada 16— 22 iulie din 8 102 ha programate, unităţile agricole și-au prevăzut să irige culturile numai pe 4 945 ha , în perioada 23—29 iulie din 9 243 ha — pe 4 597 ha, iar pe săptămina in curs — 30 iulie-5 august — din 7 171 ha — pe 6 000 ha. Posibilitatea stabilirii unor suprafeţe mai mari decit o nevoie este exclusă, deoarece programarea se face prin calculator, care indică cu precizie terenurile ce trebuie irigate pe baza rezervei de apă din sol. Şi totuşi, există specialişti care pun la îndoială „corectitudinea“ calculatorului. La întrebarea : cit aţi prevăzut să irigaţi in săptămina aceasta ? — tovarăşul Florea Craşoveanu ne-a răspuns: 121 ha. — Bine, dar calculatorul a stabilit că la Scărişoara culturile trebuie irigate pe 926 ha. — Ei, dacă ar fi să mă iau după calculator, ar trebui să irigăm şi zi şi noapte şi tot n-am face faţă... Da, aşa ar trebui să se aplice udăriie, ZIUA ŞI NOAPTEA. Şi prin toate mijloacele, cu toate forţele ! Numai că deficienţele existente aici, ca şi in alte cooperative agricole, in ce priveşte organizarea activităţii de irigaţii nu permit acest lucru. Şi atunci de vină e... calculatorul că a stabilit suprafeţe prea mari pentru a se iriga. Păcat că aceste calculatoare nu pot calcula şi consecinţele unei asemenea nepăsări, ale unei asemenea mentalităţi. Trebuie înţeles că irigarea tuturor suprafeţelor programate nu este o chestiune benevolă, ci o obligaţie de primă importanţă pentru obţinerea unei recolte mari. Se impune deci o intervenţie energică din partea comandamentului judeţean, a organelor agricole judeţene pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul normal, ceea ce înseamnă irigarea corespunzătoare a culturilor pe toate suprafeţele planificate. Exemple pozitive... Din canalul magistral — fotografia din stingă — apa este pompată zi şi noapte pe reţeaua de canale ale cooperativei agricole Gostavăţu, unde irigarea porumbului, sfeclei de zahăr şi a culturilor duble se desfăşoară neîntrerupt. La cooperativa agricolă Băbiciu — fotografia din dreapta —lanurile de porumb arată ca după ploaie. Explicaţia ? Aici, irigaţiile nu cunosc pauze. Nici ziua, nici noaptea — De ce nu funcţionează telefonul interurban ? — Că nu funcţionează. — Bine, dar avem nevoie de el. — Şi dacă aveţi ce, să-l repar eu ? ! Ce-aţi face dacă aţi avea nevoie de un telefon interurban, dacă aţi solicita relaţii în legătură cu defecţiunea lui şi dacă funcţionara de serviciu v-ar răspunde ca mai sus ? Aţi apela la prima posibilitate care vă stă la indemînă, solicitînd condica de sugestii si reclamaţii. Exact aşa am procedat şi noi la sectorul telefoane al oficiului poştal din centrul oraşului Rm. Vîlcea. Dar respectiva funcţionară, pe nume Florica Mihăilescu, ne-a răspuns de acelaşi ton : „Condica nu se dă decit cu aprobarea şefei“. Alături de alte forme de control, in sectorul serviciilor publice s-a instituţionalizat si controlul direct al cetăţeanului. Acest control se materializează in diferite forme, între care şi obişnuitele condici de sugestii şi reclamaţii, care sunt şi trebuie să fie un instrument prin care să se realizeze un dialog permanent —■ în folosul ambelor părţi dintre solicitantul şi organizatorul de servicii. Am făcut această precizare pentru a Înţelege că participarea cetăţeanului la perfecţionarea serviciilor publice, prin exprimarea opiniilor In condicile de sugestii şi reclamaţii, nu este o favoare, ci un drept ce-i revine In calitate de beneficiar al acestora, un drept pe care i-1 atribuie societatea in sistemul ei de control democratic. — In ce ne priveşte — ne spune tovarăşul Vasile Popovici, şeful serviciului plan al I.C.S. Alimentara — ne străduim ca toţi responsabilii de unităţi să dea dovadă de toată solicitudinea faţă de sesizările cumpărătorilor. Această preocupare angajează atit personalul operativ de control, cit şi factorii, de decizie din întreprindere. De curînd, s-a analizat în consiliul oamenilor muncii modul in care au fost rezolvate pe semestrul I sesizările făcute de cetăţeni in condicile existente in toate cele peste 100 de unităţi ale întreprinderii noastre. Deşi în proporţie de 80 la sută, reclamaţiile au fost analizate şi s-au transmis răspunsuri personale cetăţenilor, consiliul oamenilor muncii a criticat atitudinea unor responsabili de unităţi şi a unor şefi de compartimente care subapreciază uneori sesizările cumpărătorilor. Pentru înlăturarea acestor deficiente, s-a stabilit ca, o dată pe lună, fiecare dintre membrii consiliului oamenilor muncii să controleze direct in unităti modul de rezolvare a sesizărilor făcute in condici. Se procedează oare peste tot în acest fel ? In unele locuri — așa cum vom vedea In continuare — răspunsul este negativ. — Condica ? Noi nu dăm condica — ne spune C. Cojocaru, casiervînzâtor la agenţia C.F.R. — decit cu aprobarea şefului. Ce s-ar întimpla dacă toată lumea ar cere condica şi ar scrie ce vrea in ea ? Dialogul de mai sus s-a repetat aproape aidoma si la sectorul servicii poştale al Direcţiei judeţene de specialitate, şi la secţia de spălătorie şi curăţătorie chimică a cooperativei ..Progresul“, unde aveam să constatăm, in final, că respectivele condici continuă să aibă o singură calitate : sunt imaculate ! Dacă în unele locuri posibilitatea cetăţeanului de a face sesizări este blocată prin astfel de procedee, nu altele — fapt şi mai grav — îi este, practic, refuzată. Solicităm condica de sugestii şi reclamaţii la unitatea de reparaţii aparate de uz casnic a complexului cooperaţiei meşteşugăreşti ..Nord“. — Ce-i aia condică ? Noi n-avem aşa ceva — ne răspunde scurt şeful unităţii, C. Verescu. Acelaşi răspuns aveam sâ-l primim la toate unităţile, un număr de 10, ale respectivului complex. — Nu se poate — se arată surprins tovarăşul Ion Ciocan, preşedintele cooperativei. Am dat dispoziţie şefului biroului personal şi invăţămint să răspundă personal de rezolvarea sesizărilor din condici. — Nu e adevărat — se disculpă Oh. Caravan, şeful biroului personal şi învăţământ. Eu răspund doar de sesizările adresate In scris conducerii cooperativei. — Atunci, cine se ocupă de condici ? — se întreabă, de-a dreptul mirat, preşedintele. Fără comentarii ! In perioada 1 Ianuarie—30 iunie, la raionul .,Radio - tv - muzică - foto“ al supermagazinului „Cozia“, cumpărătorii au consemnat în condică 15 sesizări, propuneri şi reclamaţii vizind probleme referitoare la aprovizionarea unităţii, calitatea unor produse vindute, atitudinea necorespunzătoare a unor lucrători. In dreptul lor, pe spaţiul rezervat ..pentru măsuri“, nici un răspuns (?!). — De ce ? — ii intrebăm pe şeful de raion. — Nu noi sintem de vină. Noi am înaintat sesizările direcţiei. A doua zi, la Direcţia comercială : — Nu ne-au trimis nici o sesizare şi nici nu trebuiau să ni le trimită nouă — se arăta, nedumerit, tovarăşul Gh. Dobrin, director adjunct al acestei instituţii. — Atunci, unde sunt cele 15 sesizări ? _ 1 Două zile la rind, nimeni n-a putut să ne dea nici un răspuns, pentru ca, in final, după îndelungi cercetări, să se afle că tovarăşul Ion Grădinaru, adjunctul şefului de raion, a „intenţionat“ să le inmineze directorului de complex, Gh. Bordea, pentru ca acesta, la rindul său, să le inmineze Direcţiei comerciale. „Până la urmă — zice Grădinaru cu candoare — am uitat unde le-am pus şi abia azi am dat peste ele“. Ceea ce surprinde din cele relatate este faptul că organizatorii serviciilor publice din Rm. Vîlcea, în loc să analizeze sesizările cetăţenilor cu toată atenţia, pentru a trage învăţăminte, unii dintre cei învestiţi cu asemenea responsabilităţi se uită chioriş la aceste sesizări, adoptă tot felul de „metode“ pentru a le elimina din... condică. Nu e de mirare deci de ce aceste instrumente aflate la indemnia cetăţenilor pentru a-şi spune părerea nu au încă peste tot eficienţa scontată. C. PRUESCU I. STANCIU „Aveţi aprobare să scrieţi în condica de sugestii şi reclamaţii?“ Anchetă cetăţenească la Rm. Vîlcea ...în contrast cu mari posibilităţi nefolosite Marin. Foto : A. Papaciuc Conform programării făcute la sistemul Stoeneşti-Vişina, de pe valea Oltului, cele două motopompe (fotografia din stingă) trebuiau să funcţioneze din plin, pentru a pompa apă pe un canal de la C.A.P. Scărişoara, în ziua raidului, pină la ora prinzului, nimeni insă nu le pornise. Ce piriu frumos — veti zice — privind fotografia a doua. Eroare ! Este unul din canalele de evacuare ale sistemului Stoeneşti, după cum se vede plin .,ochi“. Mii de metri cubi de apă aduşi aici cu mare consum de energie, in loc să ajungă la rădăcina plantelor însetate, se întorc de unde au plecat din Olt. Motivul ? Vi-l înfăţişează fotografiile care urmează. Motopompele amplasate pe canalele cooperativei agricole Scărişoara nu funcţionau. Aşa arată un... loc de muncă (fotografia 3), si nimeni din conducerea cooperativei nu se sinchiseşte. Motopompa care se vede in fotografia următoare a funcţionat pină acum doar 15 zile. „Am anunţat conducerile staţiunii de mecanizare din Rusăneşti şi cooperativei agricole Scărişoara că s-a defectat. Nimeni insă nu a mişcat un deget. Şi iată, plantele au nevoie de apă !...“ — ne spunea cu năduf mccanicil Vasile Florea Cuvintul cititorilor, CUVINTUL OAMENILOR MUNCII In interesul bunului mers al economiei naţionale Energie care poate fi recuperată CONSTANTIN STROIE, maistru forjor la întreprinderea de utilaj petrolier Tirgovişte . De mai multi ani, la forja întreprinderii de utilaj petrolier din Tirgovişte, Morjorii — muncitori, tehnicieni, maiştri — discută, au îndreptăţit temei, despre necesitatea instalării la uşi si ferestre, in diverse puncte din hală, a unor perdele de aer cald. Asemenea instalaţii ar menţine un climat constant de lucru, absolut necesar producţiei de piese forjate si tratate si muncitorilor din hală. S-a propus montarea unor radiatoare, a unor ventilatoare electrice. Ideea soluţiona problema, dar a fost repede abandonata. Era si cazul : costau scump si consumau enorm. Abandonarea ideii radiatoarelor electrice a fost un lucru înțelept. Căldura de care avem nevoie se află la noi in forță. In fiecare oră, cele 10 cuptoare, cind nu sint încărcate la capacitate, pierd fără folos circa 10 000 kilocalorii, echivalentul unui mare consum de combustibil conventional, in cazul nostru, de gaze. Socotesc că această cantitate de căldură este mai mult decit îndestulătoare și posibil de recuperat, întreprinderea de utilaj petrolier Tîrsoviste dispune de un corp de cadre tehnico-inginerești deosebit de valoros, care a materializat ideimult mai complexe. Cit despre noi, muncitorii şi tehnicienii secţiei forjă, ii asigurăm de tot sprijinul. O investiţie în aşteptarea unui inginer greu deplasabil... Ing. EMIL CUBLEŞAN, directorul întreprinderii de industrializare a cărnii Cluj-Napoca : Sunt nevoit să apelez la ziar pentru a invita pe tovarăşa inginer Vrejoiu, de la Institutul de studii şi proiectări construcţii pentru agricultură şi industria alimentară Bucureşti, să vină de urgenţă la Cluj-Napoca să-şi termine lucrarea de proiectare. Mai precis , să găsească o soluţie pentru racordarea reţelei de canalizare, intrunit cea preconizată iniţial nu este corespunzătoare. Tuburile de canalizare prevăzute în proiectul pe care l-a făcut sunt mai mari decit reţeaua la care urmează să fie racordate. Din această cauză o investiţie de circa 30 milioane lei — „extinderea antrepozitului frigorific" — nu poate funcţiona normal, în condiţii igienico-sanitare corespunzătoare. Adresele, telegramele şi telexurile, intervenţiile pe diferite căi n-au avut ecou la tovarăşa inginer Vrejoiu, autoarea proiectului canalizării. Ne miră şi atitudinea conducerii Institutului de studii şi proiectări în cauză, care n-a luat măsuri timp de peste un an de cind curg apelurile noastre. Menţionez că prima invitaţie a fost făcută la 4 aprilie 1976. La data de 21 iunie 1977 am fost anunţaţi de şeful direct al Iov. Vrejoiu că pină la 5 iulie documentaţia va fi refăcută. Chiar în acea zi ne-am prezentat după ea, dar ni s-au cerut scuze că... nu e gata, dar că pină la 15 iulie tovarăşa Vrejoiu o să vină, in sfîrşit, la faţa locului Am aşteptat în zadar. Oare ce forţe ar putea deplasa pe autorul unui proiect greşit să-şi îndeplinească obligaţia de a-l reface pentru a se putea finaliza o importantă investiţie a industriei noastre alimentare? Cum se pierd cîte 5-10 minute din timpul de lucru Ion Petreanu, maistru, secţia forjă, întreprinderea de rulmenţi Alexandria . Ca toate colectivele de muncă din întreaga ţară, şi cel din unitatea noastră este ancorat în prezent cu Întreaga capacitate în activitatea de îndeplinire și depășire a sarcinilor de plan. Realizarea acestor obiective presupune, Înainte de toate, un înalt spirit de disciplină din partea fiecărui lucrător. Si ceea ce caracterizează colectivul nostru tînăr este preocuparea permanentă pentru respectarea fermă a disciplinei muncii. Trebuie s-o spunem insă deschis că in unele compartimente din unitate se mai intîlnesc cazuri de absente nemotivate, de intîrzieri de la programul de lucru. Este vorba.D in Primul rind, de cei care „ciupesc“ cite 5 pină la 10 minute atit la preluarea schimbului, cit si la terminarea acestuia. La nivelul secţiei forță, in care imi desfăşor activitatea, de pildă, 10 minute nelucrate echivalează cu o pierdere de circa 150. inele de rulmenţi, ceea ce pentru colectivul nostru înseamnă mult. De Pe teme Navetiştii şi orarul autobuzelor CONSTANTIN PREDA, comuna Goleşti, Vilcea : Zilnic pleacă din comuna noastră spre întreprinderile şi instituţiile din municipiul Rm. Vilcea sute de muncitori, maiştri, alte categorii de angajaţi. Din păcate însă, toţi ajungem la locurile de muncă cu peste o oră mai devreme. Cauza : programul necorespunzător al autobuzelor puse la dispoziţia navetiştilor. De exemplu, prima cursă de dimineaţă de la ora 5 este luată pur si simplu cu asalt, deoarece al doilea autobuz porneşte in cursă după 2 ore si un sfert. La fel se intimplă lucrurile si seara pentru muncitorii din schimbul al III-lea, ultimul autobuz avindu-l la ora 20. Toate aceste neajunsuri le-am adus Si la cunoştinţa conducerii I.T.A. Rm. Vilcea. Ni s-a răspuns aceea, nu putem fi indiferenţi fată de absentele nemotivate (fie prin intîrzieri, fie prin plecări de la locul de muncă mai devreme cu 5 pină la 10 minute) pe care le înregistrează lucrători ca Ion Ancu, Constantin Barbu, Marian Cheran. In asemenea situaţii, care se răsfrâng negativ asupra productivităţii muncii, colectivul nostru a analizat fiecare caz in parte, manifestind atitudine combativă, intransigentă. Prin asemenea analize, prin satirizarea la gazeta de perete a abaterilor de la disciplină, prin caricaturi, prin prelucrarea regulamentului de ordine interioară, s-a ajuns ca in ultimul timp frecventa absentelor nemotivate si a intirzierilor la program să se reducă simţitor sociale... că propunerile noastre nu pot fi luate in considerare pe motiv că orarul autobuzelor a fost tipărit. De ce la tipărirea mersului autobuzelor nu s-a tinut seama de cerinţele călătorilor ? Măsuri energice pentru protecţia locurilor de agrement Ing. VASILE BOZINTAN, inspector sef al Inspectoratului silvic al judeţului Cluj : Pentru protecţia mediului ambiant şi crearea unor condiţii mai bune de recreare în aer liber, in jurul municipiului Cluj-Napoca s-au executat împăduriri pe 320 ha terenuri neproductive, mai ales in zonele de agrement Feleac, Făget, Mănăştur, Baciu, Gheorgheni. Numai in ultimii doi ani s-au executat asemenea lucrări pe 150 de ha şi acţiunea continuă. S-au plantat nuci şi plopi în aliniamentele drumurilor secundare şi pe cursurile de apă. Este necesar insă să se exercite un control mai riguros asupra ocrotirii acestei plantaţii, să se limiteze vetrele de foc care ameninţă să provoace incendii, să se instaleze coşuri pentru reziduuri. Cei vinovaţi să fie sancţionaţi. ...si diverse ! • Nu vrea casierul si pace ! Anul trecut am predat, pe bază de contract, o cantitate de struguri, urmind să primesc contravaloarea acestora de la cooperativa de credit Vedea din comuna Văleni, judeţul Olt. Casierul acestei cooperative a refuzat insă in mod abuziv să-mi plătească banii, pe motiv că mă potrivesc la nume cu un alt consătean al meu si, chipurile, i-ar fi dat lui banii. Cum numeroasele mele solicitări si deplasări la sediul cooperativei au rămas fără rezultat solicit si pe această cale ca cei in drept să intervină pentru curmarea abuzului şi sancţionarea celui vinovat. (Marin D. Bălăşan, comuna Nicolae Titulescu, judeţul Olt). • Străzile din cartierul Titan- Bucureşti au fost impinzite, cu ciţiva ani in urmă, cu sute de conteinere din beton, cu uşi metalice, în care erau adăpostiţi recipienţii pentru depozitarea gunoiului menajer. Prin utilizarea in prezent a conteinerelor metalice adecvate, cele din beton au devenit... adăpost pentru pisici şi cîinii vagabonzi. Aşteptăm intervenţia administraţiei domeniului public spre a li se găsi o altă întrebuinţare. (P. Gheorghiu, cartierul Titan, Bucureşti). SCINTEIA — marți 2 august 1977 CUM NE ÎMBRĂCĂM COPIII ? Preocupări ale industriei uşoare pentru înnoirea şi diversificarea producţiei Copiii reprezintă o bună parte din populaţia ţării , circa cinci milioane de fetiţe şi băieţi sub 14 ani, cu gusturile şi nevoile lor specifice în materie de îmbrăcăminte şi Încălţăminte. Iată de ce, in cadrul preocupărilor sale de satisfacere a cerinţelor tuturor categoriilor de cumpărători, la nivelul sarcinilor rezultate din hotărîrile Congresului al XI-Iea, industria uşoară acordă o atenţie deosebită producţiei destinate copiilor. In urma aplicării în viaţă a prevederilor din Programul de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei pe ultimul trimestru din 1976 şi primul semestru al acestui an, cu toate categoriile de mărfuri, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, s-a dat o atenţie deosebită articolelor pentru copii. Volumul acestora a crescut simţitor : in primul semestru al acestui an s-au produs cu 48 la sută mai multe confecţii decit in perioada corespunzătoare a anului trecut, cu 30 la sută mai multe tricotaje, cu 30 la sută mai multă încălţăminte, cu 23 la sută mai multe jucării. Este semnificativ faptul că ponderea pe care articolele pentru copii o reprezintă in totalul producţiei acestor sectoare ale industriei uşoare este de 34 la sută la încălţăminte şi între 27—30 la sută la confecţii şi tricotaje. Aceste importante sporuri cantitative au fost posibile in primul rind datorită eforturilor depuse de colectivele de oameni ai muncii din unităţile producătoare, dar şi creşterii capacităţilor de producţie prin dezvoltarea unora dintre întreprinderile cu experienţă şi cu bun renume in fabricaţia de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru cei mici („1 Iunie“ — Timişoara, întreprinderile de tricotaje din Iaşi şi Suceava, de confecţii din Călăraşi), ca şi prin profilarea unora din cele noi, cum este cazul fabricii de confecţii din Reşiţa, intrată in funcţiune anul acesta şi care produce, in exclusivitate, îmbrăcăminte pentru copii. Facind un simplu calcul aritmetic rezultă că in prima jumătate a anului s-au produs pentru fiecare copil 11 piese de îmbrăcăminte, confecţii, textile şi tricotaje şi cite 3,5 perechi de încălţăminte. Sunt cifre revelatoare care se răsfrîng pozitiv in aprovizionarea magazinelor cu articole pentru copii şi răspund creşterii simţitoare a cererii înregistrate de comerţ la această categorie de mărfuri. După crearea unităţilor „Materna“, în Capitală şi in alte localităţi din tară, a devenit tot mai evidentă necesitatea sporirii cantităţii şi varietăţii articolelor pentru copii. Creatorii au elaborat mii de noi modele. Numai pentru actualul sezon estival s-au introdus in fabricaţie circa 1 500 de modele de confecţii. — Se cuvine reţinut faptul — ne spune tovarăşul Ion Farcaş, director general”, ătjjuhct al Direcţiei desfacere din îifUusterul Industriei Uşoare — că in tot ceea ce se creează şi Se produce pentru copii se urmăreşte . Îmbinarea frumosului cu utilul, Cu ftjucţîonalitatea. Imprimeurile sunt mai inspirate şi mai adecvate vârstei destinatarilor, coloritul este mai viu, mai divers. Folosirea pe scară largă a firelor sintetice, a ţesăturilor rezultate din amestecul de fire sintetice şi artificiale, a înlocuitorilor de piele a făcut posibilă o pronunţată diversificare a gamei sortimentale, concomitent cu obţinerea unor produse de bună calitate, frumoase şi practice. La toate acestea se adaugă menţinerea unui nivel de preţ scăzut ; după cum se ştie, articolele pentru copii sunt degrevate de orice impozit, iar utilizarea unor materiale ieftine şi frumoase a contribuit la menţinerea unui nivel de preţ scăzut, in conformitate cu cel prevăzut. Aş dori să menţionez insă că sintem preocupaţi, in prezent, de transpunerea in fapt a sarcinilor, in acest sens, rezultate din cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recentul Congres al consiliilor oamenilor muncii, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii articolelor pentru copii, a îmbogăţirii gamei sortimentale. Se află în cura de elaborare un program complex privind orientarea producţiei destinate celor mici, diversificarea mai accentuată a structurii sortimentale, în general o mai bună adaptare la cerințele pieţei. Rodica ŞERBAN