Scînteia, septembrie 1977 (Anul 46, nr. 10896-10921)

1977-09-01 / nr. 10896

P­ entru prima oară în viaţa mea am văzut Clujul in toamna a­­nului 1944. Eram soldat in­tr-un regiment de infan­terie din Orăştie şi luasem parte la luptele pentru eli­berarea oraşului Turda. La Cluj însă unitatea mea avea să intre cu un eşalon secund, la o zi sau două după ce trupele hitleriste fuseseră definitiv izgonite din oraş. Mărşăluiam pe şoseaua dinspre Turda. La­nuri cu porumb necules, livezi şi vii cu poamele şi ciorchinii aşteptîndu-şi za­darnic culegătorii rămâ­neau in urmă-ne, de-o par­te şi de alta a şoselei. In multe locuri, tancuri, ca­mioane, chesoane şi căruţe zdrobite mai fumegau încă, arătind că înaintarea tru­pelor române şi sovietice se lovise de o rezistenţă indirjită şi disperată. Umăr lingă umăr cu mine era un soldat blond şi mereu zîm­­bitor. Silviu Bogdan. Fusese, mai era Încă, student la Belle Arte. Din grădina cu flori a unei case rupsese cîteva garoafe roşii, impodobindu-şi gura armei cu o floare învăpă­iată ca o flacără. îmi dă­duse şi mie o garoafă, s-o pun ca şi el în buza armei. Iar el, cu ochii înghiţind flămînd zarea drumului, de­clama din versurile lui Mi­­hai Beniuc. Parcă-l aud şi azi : Sărut cu buze arse huma Din care tu sorbita-i singe. In pribegie plec de-acuma — Garoafă roşie, nu plinge. Mi-oi aduna’n desagi amarul, Toiag din gardul vechi mi-oi fringe Şi-n urmă voi lăsa hotarul — Garoafă roşie, nu plinge. Era una din elegiile cu care Beniuc se despărţise de Cluj în vara dramatică a anului 1940. Un soldat­­pictor şi un soldat-poet mărşăluiau în toamna anu­lui 1944 într-o coloană mi­litară spre Clujul eliberat. Şi deodată, în amurgul zi­lei, coloana a ajuns în acel punct al Feleacului de unde Clujul ne apărea în toată splendoarea lui de oraş străvechi şi întins ca un covor pe malurile So­meşului. Ultimele raze ale soarelui luminau acoperi­şurile caselor, dîndu-le nişte culori de vitraliu şi smalţ. Am făcut o „haltă de ajustare“, cum se spune în terminologia militară, spre a ne pune ţinuta la punct, dar în acel răstimp seara s-a lăsat de-a binelea şi marele oraş care ne fas­cinase pînă atunci ca un vitraliu dispăru într-o masă adîncă de întuneric. Frontul era încă aproape şi cerinţele camuflajului in­terziceau chiar şi cea mai mică lumină. Aşa am in­trat pentru prima oară în Cluj, coborînd de pe dealul Feleacului în străzile lui cotropite de întuneric, aşa am traversat oraşul, in­­dreptîndu-ne spre Mă­­năştur. De-atunci încoace am revenit de multe ori la Cluj. Soldatul-pictor din octombrie 1944 a ajuns scenograf la Opera Română din Cluj şi de cite ori ne revedem, amintirea garoa­fei roşii şi a versurilor murmurate în cadenţa marşului spre Clujul eli­berat a devenit un bun co­mun, o imagine pe care vremea a învăluit-o într-o aură nostalgică şi roman­tică. C­lujul suferise multe şi grele distrugeri în toamna aceea de răz­boi. Ruine încă fumeginde se vedeau pretutindeni, la Turda şi Cîmpia Turzii, la Someşeni şi Dej, la Uioara şi Apahida, la Huedin şi Iara, dar încă în anul 1950 industria judeţului depă­şea cu 85 la sută producţia anului 1938. Spre a vedea cit de rapid a fost ritmul de creştere al industriei judeţului Cluj, ritm în con­tinuare deosebit de ridicat, e destul să arătăm că in anul 1975 acestei in­dustrii i-au fost necesare 111 zile ca să realizeze în­treaga producţie a anului 1965, 21 de zile pentru pro­ducţia anului 1950 şi doar 13 zile pentru o producţie echivalentă cu cea realizată in întregul an 1938. Din întregul tablou al muncii avîntate se relie­fează eforturile oamenilor muncii din industria jude­ţului consacrate acţiunii colective, conştiente, de înalte virtuţi politice, etice şi profesionale, menită să ducă la creşterea eficien­ţei economice, la micşora­rea cheltuielilor de produc­ţie. Astfel, faţă de peri­oada corespunzătoare a anului trecut, productivita­tea muncii a înregistrat pe primele şapte luni ale acestui an o creştere de Petru VINTILA (Continuare in pag. a II-a) CLUJ: Forţa metaforei -REALITATEA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 10 896 Joi 1 septembrie 1977 6 PAGINI - 30 BANI IN SPIRITUL PROGRAMULUI PARTIDULUI DE CREȘTERE MAI ACCENTUATĂ A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI IN ACEST CINCINAL Începînd de azi, 1 septembrie SE MAJOREAZĂ ALOCAŢIILE DE STAT PENTRU COPII • Toate categoriile de personal muncitor care realizează o retribuţie tarifară de încadrare, majorată în prima etapă, de pînă la 4000 lei, beneficiază de alocaţie de stat pentru toţi copiii în vîrstă de pînă la 16 ani. • Suplimentar, de la bugetul statului - circa 3 miliarde lei anual. • De la 1 august s-a introdus un nou sistem de sprijinire a mamelor cu mai mulţi copii şi a sporit cuantumul ajutoarelor acordate acestora. Programul partidului, prefigurând chipul patriei in următoarele dece­nii, prin dezvoltarea tuturor sec­toarelor vieţii economice şi socia­le, situează în centrul întregii acti­vităţi a partidului şi statului, ca scop final al tuturor eforturilor — omul, făurirea unor condiţii­ de trai cit mai bune, pentru instruirea multila­terală — profesională, politică şi culturală — a generaţiilor tinere. Grija pentru formarea noilor gene­raţii străbate ca un fir roşu întreg Programul partidului. Bunăstarea familiei, climatul sănătos — material şi moral — necesar creşterii şi edu­cării copiilor se regăsesc în fiecare capitol al Programului, ca o carac­teristică esenţială a întregii politici a partidului. în capitolele privind ni­velul de trai al populaţiei, cel refe­ritor la politica in domeniul demo­grafiei, al învăţămintului, paragrafe întregi sunt consacrate multiplelor aspecte ale procesului complex de creştere şi educare a copiilor şi ti­neretului. Aşa cum sublinia secretarul ge­neral al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ..întreaga politică promovată de partid şi gu­vern pentru a asigura un trai mate­rial mai bun copiilor, tineretului, pen­tru a dezvolta şi perfecţiona posibili­tăţile de instrucţie publică, oglindeşte grija neslăbită, primordială a statu­lui nostru socialist pentru creşterea unor noi generaţii puternice, vi­guroase, sănătoase din punct de ve­dere fizic şi spiritual. Aceasta este expresia inaltei răspunderi cu care partidul comunist acţionează pentru a asigura însuşi viitorul naţiunii noas­tre socialiste, dezvoltarea ei ascen­dentă prin urmaşi în stare s-o ri­dice pe culmile luminoase ale comu­nismului“. Cu aceeaşi consecvenţă, ce carac­terizează întreaga politică a parti­dului nostru, se înfăptuiesc şi pre­vederile programului referitoare la cei mai mici cetăţeni ai ţării. După o serie de majorări succesive ale a­­locaţiei de stat pentru copii şi de îmbunătăţire a regimului de acorda­re a acesteia, prin măsurile adopta­te in 1969, 1971 şi 1972, in şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din mai a.c. s-a hotărît O NOUA ŞI SUBSTANŢIALA MAJO­RARE ATIT A ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII, PRECUM SI A AJUTOARELOR CE SE ACORDA MAMELOR CU MAI MULTI COPII, A ALTOR AJUTOARE. Pentru apli­carea acestor măsuri, STATUL VA ALOCA SUPLIMENTAR FONDURI CE SE RIDICA LA CIRCA 3 MI­LIARDE LEI ANUAL , circa 2,2 mi­liarde lei anual sunt destinate acope­ririi majorării cu 30 la sută a aloca­ţiei de stat pentru copii, iar dife­renţa este afectată instituirii noului sistem de acordare a ajutoarelor mamelor cu mai mulţi copii. Majorarea alocaţiilor de stat pen­tru copii se va face, la fel ca şi in cazul retribuţiilor, în două etape : la 1 septembrie a.c. se va acorda 50 la sută din sporul stabilit, urmind ca in cursul anului 1979 să se adauge res­tul. Spre exemplu, o familie cu 3 copii, al cărui cap de familie reali­zează o retribuţie majorată de 2 000 lei (sau nemajorată­­ de pină la 1 790 lei), primea pină acum o alo­caţie de stat de 430 lei. De la 1 septembrie a.c. va primi 495 lei, iar în cursul anului 1979 — 560 lei. Un angajat care are o retribuţie majo­rată de 2 500 lei (sau nemajorată — de pină la 2195 lei) şi 5 copii în întreţinere, primea pină in prezent, drept alocaţie de stat, suma de 650 lei. De la 1 septembrie alocaţia va creşte la 745 lei, iar in cursul anului 1979 la 840 lei. In plus, de la 1 au­gust, mama celor 5 copii — aflaţi în îngrijire, in vârstă de pină la 18 ani — primeşte şi un ajutor lunar de 200 lei. Deci, pentru copii venitul lunar suplimentar al familiei va fi de la 1 septembrie a.c. de 295 lei, iar in cursul anului 1979 de 390 lei. Demne de reţinut sint si ÎMBU­NĂTĂŢIRILE ADUSE SISTEMULUI DE ACORDARE A ALOCAŢIILOR. Astfel, ÎNCEPÎND DE LA X SEP­TEMBRIE A.C., CONFORM NOILOR PREVEDERI, VOR PRIMI ALOCA­ŢIE TOATE CATEGORIILE DE PERSONAL . ALOCAŢIILE DE STAT SE VOR ACORDA PENTRU TOŢI COPIII ÎN VÎRSTĂ DE PÎNA LA 16 ANI, AFLAŢI ÎN ÎNTREŢI­NEREA FAMILIEI, CU RESPEC­TAREA PLAFOANELOR DE VENITURI PREVĂZUTE DE LEGE. Pină la această dată, cu excep­ţia muncitorilor şi maiştrilor, ce­lelalte categorii de angajaţi care (Continuare în pag. a II-a) CREŞTEREA MEDIE A ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII — în procente — întreprinderea de maşini grele Bucureşti, aspect din secţia cazangerie IN ZIARUL DE AZI: Cronica lunii august internă şi internaţională ÎN PAGINA A IV-A RUBRICILE NOASTRE: • în confruntare scrisori şi răspun­suri • Faptul divers • Sport • De pretu­tindeni • Marginalii PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII ACCELERAREA MONTAJULUI UTILAJELOR TEHNOLOGICE este acum esenţială pentru respectarea termenelor de dare în funcţiune Înfăptuirea cu succes a sarcinilor de plan şi a angajamentelor de su­plimentare a producţiei industriale în acest an şi pe Întregul cincinal depinde, în bună măsură, de reali­zarea exemplară a programului de investiţii, de respectarea riguroasă şi chiar devansarea termenelor de pu­nere în funcţiune a tuturor noilor obiective productive prevăzute. „Tre­buie să limiți seama de faptul că realizarea cu numai o lună mai de­vreme a obiectivelor prevăzute in cincinal asigură, in perioada 1978— 1980, o producţie industrială supli­mentară de cel puţin 15 miliarde lei“, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea prezentată la Congresul consiliilor oamenilor muncii, accen­tuând necesitatea depunerii unor eforturi intense pentru scurtarea du­ratelor de punere in funcţiune a noi­lor obiective de investiţii. Inscriindu-se în eforturile generale pentru îndeplinirea prevederilor de plan, muncind cu energie şi tot mai bine organizat, colectivele trusturilor şi Întreprinderilor de construcţii, in­stalaţii şi montaj de utilaj tehnologic aparţinind Ministerului Construcţiilor Industriale au dat in funcţiune, in opt luni din acest an, aproximativ 270 capacităţi de producţie indus­triale şi agrozootehnice. Din acestea, 25 de obiective au intrat in circuitul productiv înainte de termenele pre­văzute, acestea fiind reduse cu mul­te luni de zile­ • Din analiza activităţii desfăşurate in această perioadă se desprinde că rezultatele puteau fi mai bune dacă pe toate şantierele potenţialul exis­tent — forţele umane şi mijloacele tehnice — ar fi fost folosite la capa­citatea lor reală. Pe unele şantiere, rezultatele obţinute nu sunt cores­punzătoare posibilităţilor, s-au acu­mulat rămineri in urmă serioase, da­torate slabei organizări a activită­ţii constructorilor şi ritmului scăzut de muncă, carenţelor in colaborarea acestora cu mentorii şi beneficiarii, ca şi intirzierii cu care au fost şi continuă sa fie livrate o serie de uti­laje tehnologice de bază. Cum se ştie, la o serie­ de obiective noi ter­menele de punere in funcţiune nu au fost respectate, deşi factorii în cauză, in special beneficiarii şi titu­larii de investiţii, s-au angajat să ia toate măsurile in scopul realizării lor cit mai rapide. In lumina sarcinilor mobilizatoare ce revin constructorilor şi montori­­lor, celorlalţi factori din domeniul investiţiilor, in luna septembrie şi in perioada următoare, obiectivul pri­mordial care trebuie urmărit cu insistenţă la fiecare investiţie in parte constă in accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor, asigurîndu-se — pe această bază — recuperarea neintirziată şi integrală a restanţelor, punerea rapidă în funcţiune a tuturor obiectivelor planificate. Fireşte, din această perspectivă, cea mai com­plexă şi, totodată, cea mai stringentă problemă o ridică crearea condiţiilor pentru urgentarea montajului maşi­nilor şi utilajelor tehnologice , care dau efectiv producţie. Primul argument ni-l oferă, in acest sens, programul de puneri in funcţiune stabilit şi pentru realizarea căruia montajul rapid al utilajelor este a­­cum decisiv. Astfel, numai Trustului de montaj pentru utilaj chimic din Bucureşti — cea mai puternică uni­tate de acest gen din ţară — îi re­vine sarcina să monteze mii de tone de utilaje care condiţionează finali­zarea a­­u­ noi obiective şi capa­cităţi importante, majoritatea din industria chimică. Acestora li se vor adăuga, bineînţeles, alte zeci de capa­cităţi din industria constructoare de maşini, metalurgică, economia fo­restieră, industria materialelor de construcţii s.a. — investiţii la care, in primul rind, trebuie să fie montat, in cel mai scurt timp, un volum la fel de mare de echipamente tehnolo­gice. Iată deci că pe un mare nu­măr de şantiere, septembrie este o lună de intensă solicitare, care re­clamă un efort susţinut. Rodnicia întregii activităţi a constructorilor şi montorilor, beneficiarilor şi titulari­lor de investiţii, furnizorilor de util­­a­je şi de materiale de construcţii este strins legată de rezolvarea cu înalt spirit de răspundere a proble­melor cu care sunt acum confruntaţi, de aplicarea imediată a măsurilor potrivite pentru atingerea unui ritm maxim de lucru. Despre ce este vorba ? In primul rind, se impune o organizare cit mai judicioasă a lucrărilor, reali­zarea întocmai a stadiilor fizice pre­văzute, in scopul asigurării integrale şi rapide a fronturilor de montaj. Bunăoară, la noile capacităţi din ca­drul Combinatului de îngrăşăminte chimice din Slobozia se găsesc un stoc utilaje în valoare de mai multe milioane lei — unele dintre ele li­vrate incă din anul trecut — deoare­ce se înregistrează întirzieri destul de mari in execuţia lucrărilor de con­strucţii propriu-zise. Activitatea Trustului de construcţii industriale din Bucureşti — executantul lucrării — a fost grevată de lipsuri serioase privind modul de folosire a fondului de timp productiv, a utilajelor de construcţii, a forţei de muncă la ni­velul de productivitate stabilit. A­­ceastă stare de lucruri nu este singu­lară. Ea poate fi întîlnită şi pe unele şantiere ale trusturilor de construc­ţii industriale din Bacău şi municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la con­strucţia unor noi capacităţi din ca­drul întreprinderii de utilaj tehno­logic Buzău. Combinatului metalurgic Tulcea, unde fronturile de montaj pregătite de constructori sunt insufi­ciente, nu permit monitorilor să ac­ţioneze corespunzător graficelor de lucru stabilite. Se resimt, in toate a­­ceste cazuri, efectele negative ale gradului scăzut de utilizare a efecti­velor de lucrători, mai ales sub as­pectul prezentei la program la „ca­petele“ de săptămină, al numărului ridicat de absenţe nemotivate sau al întirzierilor de la lucru. Tot aşa, nu pot trece neobservate nici numeroa­sele ore de stagnare la unele utilaje de construcţie — macarale, buldoze­re, excavatoare — fie din cauza in­disciplinei unor angajaţi, fie din cauza unor deficienţe de ordin tehnic, legate direct de întreţinerea şi repararea lor la timp si în bune condiţii. Lichidarea grabnică şi integrală a neajunsurilor de acest gen, recupe­rarea fără întirziere a restantelor şi, binein­teles, crearea fronturilor solici­tate de montori impun, inainte­­ de toate, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă pe şantiere, sporirea răs­punderii individuale si colective in rindul lucrătorilor de pe şantiere faţă de folosirea cu randament deplin a timpului de lucru şi a utilajelor de (Continuare în pag. a IlI-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Braşov a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite direct, astăzi, în jurul orei 16, adunarea populară din municipiul Brașov. Strângerea recoltei de toamnă o acţiune de mare amploare, care cere bună organizare, participarea la muncă, din zori şi pînă seara, a tuturor lucrătorilor din agricultură, a tuturor locuitorilor de la sate PRIORITĂŢI ÎN ACESTE ZILE: • Recoltarea sfeclei de zahăr, florii­­soarelui, legumelor şi furajelor de toate categoriile. • Toate utilajele de recoltare şi mijloacele de transport să fie folosite intensiv, la întreaga capacitate. • Maximă atenţie depozitării imediate şi corespunzătoare a recoltei, spre a se evita orice risipă. Odată cu sosirea lunii septembrie, In agricultură se declanşează din plin campania de strîngere a recoltei de toamnă. De cea mai mare impor­tanţă este acum ca rodul muncii de un an de zile al lucrătorilor ogoare­lor să ajungă cit mai grabnic în ham­bare, la bazele de recepţie, pentru ca nimic să nu se piardă, să nu se risi­pească. Această acţiune de mare în­semnătate economică solicită în cel mai înalt grad spiritul de organizare, iniţiativă şi responsabilitate al tutu­ror oamenilor muncii, din agricultură, un efort stăruitor din partea tuturor locuitorilor de la sate. Pornind de la faptul că acum începe un sezon de muncă foarte aglomerat, deoarece trebuie strânse, transportate și depo­zitate produsele de pe milioane de hectare — porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, soia, legu­me, cartofi, fructe, struguri, furaje și multe altele — datoria primordia­lă a organelor judeţene de partid şi agricole, a organizaţiilor de partid de la sate, comandamentelor comunale şi consiliilor populare este de a ac­ţiona cu fermitate pentru mobilizarea generală a tuturor mijloacelor meca­nice şi forţelor umane de la sate la activitatea pentru stringerea şi pu­nerea la adăpost a recoltei. Stringerea la timp şi fără pierderi a întregii recolte, prin volumul mare de muncă pe care-l necesită, con­stituie acţiunea prioritară din aces­te zile. Se poate spune că aceasta este o acţiune patriotică de cea mai mare însemnătate, o cauză a între­gului popor, deoarece recolta întru­chipează munca de un an de zile a celor ce lucrează în agricultură, dar și efortul mare făcut de stat pentru dezvoltarea continuă a bazei tehni­­co-materiale a acestei ramuri impor­tante a economiei naționale.­­ Iată de ce, acum, cea dinţii îndatorire eco­nomică, socială şi morală a tuturor locuitorilor de la sate, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, este de a participa pină la unul la stringerea şi depozitarea In bune con­diţii a Întregii recolte. In acest spirit. (Continuare in pag. a IlI-a) Utilaje de mare productivitate pentru recoltarea mecanizată a sfeclei de zahăr, la C.A.P. Iazu, judeţul Ialomiţa

Next