Scînteia, septembrie 1977 (Anul 46, nr. 10896-10921)

1977-09-01 / nr. 10896

PAGINA 4 Caracteristica principală a lunii recent încheiate a constituit-o însu­fleţirea revoluţionară şi entuziasmul cu care întregul popor a cinstit cea de a 33-a aniversare a glorioasei in­surecţii din august 1944. Importantele succese obţinute de colectivele de oa­meni ai muncii în întrecerea socialis­tă, care a cunoscut o puternică efer­vescenţă în întîmpinarea marii săr­bători, au îmbogăţit si mai mult bi­lanţul făcut, la începutul lunii, in ŞEDINŢA COMITETULUI POLI­TIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., bilanţ care consemna în­deplinirea planului producţiei glo­bale industriale pe primele 7 luni ale anului în proporţie de 102,6 la sută, obţinerea unei producţii cu 11,2 la sută mai mare faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut, realizări însem­nate in creşterea productivităţii mun­cii, ridicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei, reducerea cheltuielilor ma­teriale, sporirea eficientei economice. Realizărilor din industrie li s-au adă­ugat intensificarea pe care a cunos­cut-o in luna august activitatea pe o serie de şantiere de investiţii, rezul­tatele bune obţinute in agricultură si in celelalte ramuri ale economiei na­ţionale, în întreaga viaţă socială. Tocmai sub semnul mîn­iriei şi sa­tisfacţiei îndreptăţite pentru succe­sele dobîndite în construcţia socialis­tă s-au desfăşurat manifestările con­sacrate sărbătoririi zilei eliberării pa­triei de sub dominaţia fascistă, ma­rile demonstraţii de masă care au a­­vut loc cu acest prilej in Capitală si in judeţele tării. Toate aceste mani­festări au dat o nouă şi viguroasă ex­presie dragostei si încrederii nemăr­ginite a tuturor celor ce muncesc din patria noastră, fără deosebire de na­ţionalitate, faţă de Partidul Comunist Român, faţă de secretarul său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de­plinei lor adeziuni la politica internă şi externă a partidului, hotăririi nez­druncinate a întregii naţiuni de a în­făptui fără preget Programul parti­dului, sarcinile trasate de Congresul al XI-lea. Aceleaşi manifestări ale coeziunii celor mai largi mase ale poporului in jurul partidului au fost prilejuite de VIZITELE DE LUCRU EFECTUATE IN CURSUL LUNII AUGUST DE SECRETARUL GENERAL AL PAR­TIDULUI in Valea Jiului, in judeţele Gorj, Mehedinţi, la Tîrgul de bunuri de consum şi pe şantierele de recon­strucţie din Capitală. Cuvântările ros­tite cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, importantele indi­caţii referitoare la activitatea econo­mică — începînd de la aspectele pri­vind organizarea superioară a pro­ducţiei, folosirea intensivă a utilajelor şi agregatelor, reducerea cheltuielilor materiale şi financiare, extinderea mecanizării şi automatizării. Îmbună­tăţirea calităţii produselor şi creşterea calificării profesionale până la reali­zarea integrală a planului de investi­ţii — obiectiv« relevat« şi in şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — privesc nemijlocit toata colectivele de muncă, cele mai di­verse sectoare ale economiei natio­nale. Odată mai mult s-a subliniat, cu aceste prilejuri, că dezvoltarea continuă, accelerată a economiei na­tionale, creşterea In ritm rapid a ve­nitului national constituie temelia trainică a bunăstării poporului, singu­ra cale pentru a asigura transpune­rea in viaţă a ţelului suprem al po­liticii partidului — înflorirea tării, ri­dicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor celor ce muncesc, sporirea gradului general de civilizaţie. Concluzii practice neintirziate se cer desprinse pretutindeni din indi­caţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind dezvoltarea democraţiei mun­citoreşti, spre a se asigura participa­rea directă a muncitorilor la tot ceea ce se întreprinde atît in activitatea de producţie, cit si in viata socială si politică. Perfectionîndu-si stilul si metodele de muncă, organele de partid şi de stat, activiştii trebuie să acţioneze în strânsă legătură cu oa­menii muncii, să-i consulte perma­nent şi să tină seama de preocupă­rile şi propunerile lor, tocmai In a­­cest fel putindu-se asigura rezolva­rea rapidă şi eficientă a oricăror pro­bleme. Intre evenimentele importante ce au avut loc în cursul lunii august se înscriu ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII, care au continuat in întreprinderi, precum şi ADUNĂRILE JUDEŢENE ALE REPREZENTANŢILOR MUNCITO­RILOR, care au desemnat reprezen­tanţi în Consiliul naţional al oameni­lor muncii, desfăşurarea lor punînd în evidenţă consecvenţa cu care se acţionează pentru înfăptuirea hotărâ­rilor Congresului consiliilor oamenilor muncii. Astfel, în centrul dezbaterilor s-a situat analizarea, în spiritul ori­entărilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congres, a aspectelor principale de care depinde înfăptui­rea obiectivului stabilit de a se rea­liza, in actualul cincinal, o producţie industrială suplimentară de 100—120 miliarde lei. Şi cu acest prilej s-au vădit exigenţa, înaltul spirit de res­ponsabilitate revoluţionară cu care colectivele de oameni ai munci îşi examinează propria activitate, urmă­rind deopotrivă continua ei Îmbună­tăţire calitativă, pregătirea temeinică a producţiei anului viitor, crearea tu­turor condiţiilor pentru aplicarea măsurilor adoptate de partid privind ridicarea mai accelerată a nivelului de trai in actualul cincinal. Elocven­tă manifestare a rolului conducător al clasei muncitoare, aceste adunări au accentuat necesitatea exercitării in cele mai bune condiţii a atribuţiilor ce revin organelor de conducere co­lectivă ca formă largă democratică de participare directă a oamenilor muncii la desfăşurarea Întregii activi­tăţi de producţie, la buna gospodări­re a avutului obştesc, dezvoltarea proprietăţii socialiste şi continua îm­bunătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc. Preocuparea primordială pe care partidul o manifestă faţă de APLI­CAREA PROGRAMULUI DE CREŞ­TERE MAI ACCENTUATA A NI­VELULUI DE TRAI AL POPU­LAŢIEI IN ACTUALUL CINCINAL şi-a găsit o expresie concludentă in faptul că de la 1 august noi categorii de oameni ai muncii, — minerii şi lucrătorii din industria construcţiilor de maşini şi prelucrării meta­lelor — primesc retribuţii majo­rate. Acestora le urmează de la 1 septembrie lucrătorii din indus­tria metalurgiei feroase şi cocso­­chimică, şi în continuare eşalonat, conform Programului — alte si alta categorii, astfel încât în 1980 retribu­ţia medie netă lunară va fi de 2 201 lei, faţă de 1 595 lei in anul 1975. De asemenea, începând de la 1 septem­brie se trece la majorarea in prima etapă a alocaţiei de stat pentru copii, care pină la sfîrşitul cincinalului ur­mează să fie cu 30 la sută mai mare. In viata a sute si sute de mii de fa­milii se reflectă astfel, de pe acum, nemijlocit, roadele Programului partidului de creştere mai accentuată a nivelului de trai al populaţiei. Cu viu interes au fost primite de opinia publică explicaţiile date pu­blicităţii în cursul acestei luni pri­vind prevederile Legii pensiilor si ale Decretului de majorare a pensi­ilor. In cadrul muncii politico-educa­tive a organizaţiilor de partid şi sin­dicale va trebui ca şi în viitor, folo­­sindu-se precizările aduse, argumente convingătoare şi date concrete, să fie lămurite pe larg avantajele noii re­glementări. Fie că e vorba de garan­tarea dreptului la pensie al tuturor cetăţenilor în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a mun­cii depuse ; stabilirea unui raport ra­ţional intre veniturile provenite din retribuţii si cele provenite din pensii ; stimularea prioritară a participării tuturor membrilor societăţii la mun­că, în primul rînd la producţia ma­terială ; neplafonarea pensiei care poate creşte progresiv, fără limite fixe, rigide ; solicitudinea privind crearea posibilităţilor de reîncadrare în activităţi sociale utile a celor care, datorită unor accidente sau boli, au temporar o capacitate de muncă re­dusă ; evitarea necorelărilor între pensiile obţinute de cetăţeni dup­ ve­chiul sistem şi cei ce vor beneficia de noul sistem de pensionare ; creşterea rolului pensiei suplimentare — toate prevederile reflectă deopotrivă uma­nismul şi spiritul de echitate caracte­ristice societăţii noastre. Faptele, via­ţa Însăşi relevă că partidul nu cu­noaşte tel mai înalt decât ridicarea gradului de bunăstare şi civilizaţie a poporului. Perseverenţa cu care partidul şi statul nostru acţionează în direcţia formării omului nou, a perfecţionării activităţii educative, şi-a aflat o sem­nificativă Întruchipare în cursul lunii august în aprobarea de către Comi­tetul Politic Executiv a regulamen­tului de organizare şi desfăşurare a competiţiei sportive naţionale ,,Da­­ciada“, organizată din iniţiativa se­cretarului general al partidului. Con­cepută intr-un sistem unitar pentru toate domeniile activităţii sportive si urmînd să se desfăşoare în două edi­ţii — de vară şi de iarnă — această amplă manifestare este menită să a­­sigure dezvoltarea intensă a educa­ţiei fizice şi sportului de masă, atra­gerea Întregului tineret, a maselor largi de oameni ai muncii de la ora­şe şi sate la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turis­mului, aducînd astfel o contribuţie însemnată la formarea lor ca oameni armonios dezvoltaţi, atît sub raportul conştiinţei, cit şi al condiţiei fizice. Prilejuind o viguroasă manifestare a vitalităţii orânduirii noastre socia­liste, a unirii strinse a întregului po­por in jurul partidului, sărbătorirea istoricului act de la 23 August a adus totodată, pe plan internaţional, noi şi edificatoare expresii ale Înal­tului prestigiu şi autorităţii de care se bucură astăzi, pe toate meridia­nele, ţara noastră, preşedintele ei. Mesajele de salut, sosite pe adresa conducerii partidului şi statului, din partea înalţilor reprezentanţi ai ţări­lor socialiste, ţărilor in curs de dez­voltare şi nealiniare, altor state ale lumii, ca şi din partea a numeroase ■partide şi organizaţii democratice şi progresiste, mişcări de eliberare, pre­zenţa la demonstraţia din Piaţa aviatorilor a numeroşi oaspeţi de peste hotare, multiplele manifestări organizate în străinătate în cinstea sărbătorii naţionale a poporului ro­mân — toate acestea au reflectat pregnant AMPLOAREA LEGATU­RILOR INTERNAŢIONALE ALE TARII NOASTRE, SENTIMENTELE DE STIMA ŞI PREŢUIRE FAŢA DE ROMANIA SOCIALISTA. Aceste sentimente îşi au izvorul, deopotrivă, in realizările de seamă ale poporului nostru in construirea vieţii noi, ca şi in politica externă dinamică şi constructivă a României, politică de largă deschidere, de par­ticipare activă la soluţionarea pro­blemelor acute ale contemporaneită­ţii. Şi luna care s-a scurs a adus, din acest punct de vedere, noi măr­turii ale consecvenţei cu care sunt traduse în fapt orientările funda­mentale pe planul vieţii internaţio­nale stabilite de Congresul al XI-lea al partidului, întreaga desfăşurare a evenimentelor punînd permanent în evidenţă justeţea şi rodnicia acestor orientări. Preocuparea pentru AM­PLIFICAREA ŞI ADINCIREA NEIN­TRERUPTA A LEGATURILOR DE SOLIDARITATE ŞI COLABORARE PRIETENEASCA CU TOATE ŢĂRI­LE SOCIALISTE şi-a găsit, şi de data aceasta, multiple ilustrări. Agenda politică a lunii a consemnat in acest sens, ca un eveniment de seamă, întilnirea prietenească din Crimeea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Leonid Brej­­nev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., care s-a Înscris ca o nouă contribuţie, deosebit de importantă, la dezvoltarea rapor­turilor de prietenie şi colaborare din­tre partidele, statele şi popoarele noastre, în interesul reciproc, al cau­zei generale a socialismului, păcii şi progresului. Comitetul Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. a dat o înaltă a­­preciere activităţii desfăşurate şi cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimând satisfacţia pentru rezultatele întâlnirii şi stabi­lind, totodată, măsurile corespunză­toare pentru Înfăptuirea in practică a celor con­venite. In acelaşi cadru, al dezvoltării re­laţiilor strinse cu ţările alături de care construim noua orânduire, opi­nia noastră publică a luat act cu sa­tisfacţie de ştirea privind apropiata vizită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Repu­blica Populară Bulgaria, la invitaţia tovarăşului Todor Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat a­l R. P. Bulgaria, eveniment care va înscrie, fără îndoială, o nouă filă de adîncă semnificaţie in cronica tradiţionalei prietenii româno-bulgare. Bogata activitate internaţi­onală a partidului şi statului nostru şi-a aflat, de asemenea, semnificative ex­presii în Întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul San­tiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, cu care prilej a­ a manifestat hotărirea comună de a acţiona pentru Întărirea continuă a relaţiilor de solidaritate între cele două partide, pentru dez­voltarea colaborării şi prieteniei din­tre toate partidele comuniste şi mun­ciitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste. Pre­zenţa in ţara noastră în acest inter­val de timp a altor reprezentanţi de frunte ai unor partide comuniste — din Italia, Marea Britanie şi alte ţări — ai unor partide socialiste, a unei delegaţii parlamentare egiptene, a diferite personalităţi guvernamentale din ţările care au păşit pe calea dez­voltării de sine stătătoare stau măr­turie consecvenţei cu care partidul şi statul nostru acţionează pentru DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU PARTIDELE COMUNISTE ŞI MUN­CITOREŞTI, CU NOILE STATE ŞI PARTIDELE LOR DE GUVERNA­­MENT, CU TOATE FORŢELE ÎNA­INTATE ALE CONTEMPORANEI­TĂŢII. In fine, tabloul activităţii deosebit de intense a României socialiste, chiar şi intr-o lună, care de obicei este apreciată a se caracter­iz­a prin­­tr-o reducere simţitoare a pulsului vieţii politice, este întregit, sub im­pulsul stilului de lucru caracteristic imprimat de secretarul general al partidului, prin intilnirile şi contactele prilejuite de vizitele unor personali­tăţi şi delegaţii cu caracterul cel mai diferit, de la preşedintele in exerci­ţiu al Adunării Generale a O.N.U. si pină la delegaţia Camerei reprezen­tanţilor din Congresul S.U.A., ca si de vizitele realizate peste hotare de reprezentanţii ţării noastre, între care evidenţiem in primul rind vizita în Finlanda a primului ministru al guvernului român — toate punînd in evidenţă o altă trăsătură fundamen­tală a politicii noastre externe. PRO­MOVAREA LARGA A DIALOGU­LUI CU TOATE STATELE LUMII, potrivit cerinţelor democratizării vie­ţii internaţionale, extinderii circuitu­lui de valori, în­ spiritul coexistenţei paşnice. Un eveniment important circum­scris perioadei ultimei luni l-a con­stituit Încheierea cu rezultate pozi­tive a întilnirii pregătitoare de la Belgrad a reuniunii general-euro­­pene, îndreptăţind aprecierea că s-au creat premise favorabile pentru în­trunirea din toamnă a acestei reuni­uni, în spiritul ataşamentului său fetim faţă de cauza făuririi unei secu­rităţi realle şi trainice în Europa, România a adus, şi de această dată, ca şi în decursul tuturor fazelor Con­ferinţei general-europeme, o contri­buţie activă, constructivă, la buna desfăşurare a lucrărilor întilnirii, ast­fel incit reuniunea din toamnă să be­neficieze de condiţii cit mai propice. In concepţia României, reaf­irmată cu claritate la Belgrad, abordarea pro­blemelor securității trebuie orientată în mod dinamic spre viitor, accentul trebuie pus pe măsurile privind tre­cerea la înfăptuirea prevederilor Ac­tului final — considerate ca un tot unitar — în vederea impulsionării cooperării în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural-umanitar şi, cu deosebire, realizării de paşi concreţi pe calea dezangajării mili­tare şi dezarmării, fără de care nu se poate vorbi de o adevărată destin­dere şi securitate. Ţara noastră îşi exprimă convingerea că, dacă se va acţiona în această direcţie, este po­sibil să se ajungă la progrese efec­tive, spre făurirea unei Europe a securităţii şi colaborării, spre binele tuturor naţiunilor continentului, al păcii în lume. Atenţia opiniei publice internaţio­nale a fost, de asemenea, îndreptată spre o altă problemă de stringentă actualitate, cea a dezarmării, pusă in evidenţă de lucrările Conferinţei in­ternaţionale de la Hiroşima împotri­va bombelor atomice şi cu hidrogen, ca şi de încheierea lucrărilor unei noi sesiuni a Comitetului de la Ge­neva. Concluziile fundamentale care s-au desprins din dezbaterile care au avut loc converg în direcţia impera­tivului absolut de a se intensifica eforturile şi acţiunile concrete pen­tru realizarea unor măsuri ferme de dezarmare, acordîndu-se prioritate dezarmării nucleare. De altfel, în­treaga evoluţie a dezbaterilor care se desfăşoară de mai bine de două de­cenii pe plan internaţional în aceas­tă problemă scoate în evidenţă nece­sitatea depăşirii imobilismului în care se află negocierile in domeniul dezarmării, intensificarea eforturilor tuturor statelor şi popoarelor pentru reducerea şi, în­ ultimă instanţă, li­chidarea armelor nucleare — inclusiv a bombei cu neutroni, a altor dispo­zitive tot mai perfecţionate de uci­dere în masă — precum şi a arma­mentului convenţional, un cadru propice in acest sens putându-i oferi sesiunea specială din 1978 a Adunării Generale a O.N.U., ca urmare a ini­ţiativei unui grup de state, intre care şi România socialistă. Un şir de evoluţii noi au interve­nit, in ultima lună, in ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu. Agen­da diplomatică a consemnat o vie activitate în sprijinul unei reglemen­tări negociate, care să ducă la resta­bilirea păcii în această zonă nevral­gică a globului. Cu atît mai regreta­bile au apărut, în aceste condiţii, măsurile Israelului privind crearea de noi aşezări israeliene in teritoriile arabe ocupate, ca şi extinderea apli­cării legislaţiei proprii în aceste te­ritorii, măsuri care au fost întâmpi­nate cu sentimente de dezaprobare în rândurile opiniei publice din ţara noastră, ca şi ale opiniei publice mondiale. Faptele atestă că acţiunile îndreptate spre perpetuarea ocupaţiei teritoriilor străine nu pot decit să alimenteze acest factor de încordare, reprezemtînd un permanent pericol la adresa păcii. In concepţia Româ­niei, reafirmată cu claritate şi cu prilejul vizitei pe care primul minis­tru al Israelului a efectuat-o in ţara noastră, instaurarea unei păci drep­te şi durabile în Orientul Mijlociu impune retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, recunoaşterea in­tereselor şi aspiraţiilor legitime ale poporului arab palestinean, inclusiv a dreptului său de a-şi crea un stat naţional propriu, asigurarea indepen­denţei şi suveranităţii tuturor ţărilor din regiune . În acest cadru, ne pro­nunţăm pentru reluarea Conferinţei de la Geneva, cu participarea tutu­ror părţilor interesate, inclusiv a Or­ganizaţiei pentru eliberarea Palesti­nei, pentru sporirea rolului O.N.U. in soluţionarea prin mijloace politice a conflictului. Este convingerea fermă a ţării noastre că numai pe o ase­menea cale politică pacea poate fi restabilită, astfel ca Orientul Mijlo­ciu să devină o zonă a liniştii, încre­derii şi bunei vecinătăţi, ale cărui popoare să-şi consacre exclusiv efor­turile muncii paşnice, constructive. Ultima parte a lunii a concentrat din nou cu putere atenţia opiniei pu­blice asupra situaţiei din Africa aus­trală, ca urmare a Conferinţei mon­diale de luptă împotriva apartheidu­lui, desfăşurată la Lagos. Perpetuarea odioaselor legiuiri ale discriminării rasiale în Republica Sud-Afri­­cană, continuarea represiunilor bru­tale împotriva populaţiei africane la Soweto şi pe întreg cuprinsul ţării, acţiunile febrile de înarmare, în pri­mul rînd proiectele de o extremă gravitate ale autorităţilor de la Pre­toria privind realizarea unei arme a­­tomice proprii, ocuparea ilegală a Namibiei, manevrele de ultimă oră ale regimului lui Ian Smith pentru a bloca transferarea puterii in mii­­nile populaţiei majoritare — toate acestea constituie factori de tensiune permanentă in Africa australă, c­e­­ind serioase primejdii la adresa pârii în zonă şi in lume. Reafirmând cu vigoare poziţia ţării noastre de con­damnare fermă a politicii de apar­theid, a oricăror forme de dominaţie şi asuprire străină, Mesajul tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu adresat parti­cipanţilor la conferinţă a dat încă o dată expresie pregnantă solidari­tăţii militante a României socialiste cu mişcările de eliberare din Africa australă, sprijinului multilateral pen­tru afirmarea dreptului imprescripti­bil al popoarelor asuprite la dezvol­tare liberă, de sine stătătoare. Satis­facţia cu care a fost primit acest mesaj, însuşit de conferinţă ca docu­ment de lucru, constituie încă o re­cunoaştere a preţuirii de care se bucură în Africa, ca şi pretutindeni în lume, politica ţării noastre in sprijinul cauzei drepte a popoarelor din Africa australă, al idealurilor de libertate, neanimare, progres ale tu­turor popoarelor planetei. Pe planul vieţii partidelor comu­niste şi muncitoreşti, care exercită un rol tot mai hotărâtor asupra întregii evoluţii mondiale, au avut loc un şir de evenimente notabile, din care se remarcă, prin importanţa lor, lucră­rile Congresului al XI-lea al P. C. Chinez, moment de seamă, aşa cum se arată in raportul prezentat, pe ca­lea dezvoltării revoluţiei şi construc­ţiei socialiste. Noul Comitet Central a ales ca preşedinte al C.C. al P. C. Chinez pe tovarăşul Hua Kuo-fen. Multiplele contacte la nivel înalt pe diferite meridiane ale lumii, care pun in evidenţă desfăşurarea tot mai largă a dialogului internaţional, a­­cordul de principiu cu privire la noul tratat asupra canalului Panama, me­nit să pună capăt enclavei coloniale existente pe teritoriul panamez de peste şapte decenii, un şir de evolu­ţii din ţări in curs de dezvoltare cum ar fi Guyana, Benin, Mozambic pe linia reafirmării opţiunilor pentru calea socialistă de dezvoltare, in fine, valul de devalorizări din ţările scan­dinave, care subliniază persistenţa fenomenelor de criză în lumea occi­dentului , întregesc tabloul eveni­mentelor lunii Sunt evenimente care atestă, o dată în plus, mutaţiile profunde interve­nite in viaţa internaţională, prepon­derenţa indiscutabilă a forţelor care se pronunţă In favoarea cauzei păcii şi progresului, a instituirii unei noi ordini politice şi economice mondiale. In rândul acestor forţe, România se afirmă ca un detaşament ferm şi combativ, aducindu-şi constant con­tribuţia la Împlinirea idealurilor de colaborare, pace şi progres ale În­tregii omeniri. Tudor OLARU Romulus CAPIESCU CRONICA LUNII AUGUST ■ Pineri ....­­­ » ■ internă şi internaţională Tabăra de pionieri de la Bran, judeţul Braşov In pregătirea noului an de InvăţămInt CONSFĂTUIRILE ANUALE DE LUCRU ALE CADRELOR DIDACTICE — amplu for de dezbatere a înaltelor responsabilităţi politice şi sociale ale şcolii In zilele de 9 şi 10 septembrie vor avea loc pe centre (municipii, oraşe, grupe de comune) sau la nivelul ju­deţelor consfătuirile cadrelor didac­tice din învăţământul preşcolar, gim­nazial, liceal, profesional şi tehnic. Intrate în tradiţia şcolii noastre, a­­ceste consfătuiri, care preced, în fie­care toamnă, deschiderea anului de învăţământ, au menirea de a jalona, într-un spirit de înaltă exigenţă si principialitate, pe baza analizei res­ponsabile a rezultatelor obţinute in anul şcolar precedent, activitatea in­­structiv-educativă a Întregului corp profesoral pentru noua etapă de mun­că. In această toamnă, ele se vor des­făşura sub auspicii din cele mai sti­mulative. In lumina înaltelor cerinţe puse în faţa şcolii de toate gradele de Congresul al XI-lea, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind educarea revoluţionară, patriotică a elevilor, integrarea organică a învăţămîntului cu producţia, cu munca utilă Întregii societăţi. Dezbaterile se vor organiza In şe­dinţe plenare si pe secţii. Astfel, in prima zi, in fata tuturor participan­ţilor va fi prezentat referatul, urmat de discuţii, cu tema „Principalele concluzii desprinse din activitatea şcolilor in anul 1976—1977, direcţiile perfecţionării învăţămîntului si sar­cinile care revin personalului didactic din Programul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976 şi din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1977“. In conti­nuare, activitatea se va desfăşura pe secţii. Profesorii de ştiinţe sociale vor analiza, în principal, problemele Îm­bunătăţirii conţinutului predării ştiin­ţelor sociale, realizării unei mai strin­se legături a învăţământului cu viaţa, creşterii contribuţiei cadrelor didac­tice la educarea politico-revoluţionară a elevilor. Continuând discuţiile pe secţii şi discipline de învăţământ, profesorii care predau celelalte disci­pline de învăţămînt, precum şi maiş­­trii-instructori vor reliefa modalităţile concrete de sporire a caracterului practic-aplicativ al fiecărei disci­pline de învăţămînt, creşterea contri­buţiei acestora la educarea patriotică, revoluţionară a elevilor. La secţiile pentru învăţători se va dezbate referatul „Rezultatele obţinu­te in Înfăptuirea măsurilor adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie 1975 cu pri­vire la creşterea nivelului de pregă­tire al elevilor şi lichidarea repeten­­ţiei la ciclul primar şi sarcinile care revin cadrelor didactice". De menţio­nat că, în această direcţie, Ministe­rul Educaţiei şi învăţămîntului, cu sprijinul unui colectiv de specialişti, a elaborat un studiu documentat, în care s-a stabilit un ansamblu de mă­suri in vederea creşterii nivelului de pregătire al Întregii generaţii de elevi, a promovării ciclului primar de către toti elevii, fără să fie diminuată exi­genţa necesară in aprecierea lor. Tot­odată Direcţia invăţămîntului preşco­lar, primar şi gimnazial din minister, împreună cu Institutul central de per­fecţionare a personalului didactic şi cu Institutul de cercetări pedagogice şi psihologice au pregătit o seamă de materiale şi îndrumări care au fost difuzate în şcoli (de exemplu: În­drumări pentru predarea limbii ro­mâne in ciclul primar si gimnazial, organizarea lucrărilor practice la cla­sele I-IV, predarea matematicii în cele trei cicluri de învăţământ, activi­tatea diferenţiată cu elevii, defini­rea temelor pentru acasă şi verifi­carea pregătirii elevilor prin lucrări de control etc.). In sfârşit, la secţiile pentru educatoare, participantele la consfătuiri vor discuta despre con­tribuţia activităţii instructiv-educa­­tive din grădiniţe la pregătirea co­piilor pentru şcoală. Cea de-a doua zi a consfătuirilor este consacrată, îndeosebi, dezbaterii pe secţii , discipline de specialitate a planurilor şi programelor de învă­ţămînt, manualelor şcolare, a moda­lităţilor de planificare a materiei etc., în vederea cunoaşterii temeinice a a­­cestora şi aplicării lor corecte în prac­tica şcolară. După cum am fost in­formaţi la direcţia de resort din Mi­nisterul Educaţiei şi învăţămîntului, pentru noul an de învăţămînt au fost editate 22 de broşuri, cuprinzind 136 programe şcolare noi sau revizuite. Au fost revizuite­­ în spiritul idei­lor directoare ale documentelor Pro­gramului partidului si Congresului al XI-lea — programele de limbă română. Istorie, limbi străine, fizică, pregătire tehnico-productivă a elevilor din me­diul urban ş.a. Cea mai mare parte a programelor şcolare au fost îmbu­nătăţite in sensul actualizării lor prin încorporarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, al tratării sin­tetice, interdisciplinare a unor teme şi capitole, al accentuării caracteru­lui practic-aplicativ al acestora, ridi­carea valorii educative a conţinutului reprezentînd o premisă eficientă pen­tru sporirea efectului educativ al tu­turor lecţiilor in noul an de învăţă­mânt. Florica DINULESCU tv PROGRAMUL 1 In jurul orei 16. Transmisiune directă : Adunarea populară din municipiul Braşov, cu prilejul vi­zitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, pre­şedintele Republicii Socialiste România 17,30 Cîntece şi jocuri populare, în in­terpretarea orchestrei „Rapsodia română" 18,00 Reportaj pe glob : Libia 18,25 Consultaţii medicale 18,50 România pitorească 19,20 1 001 de seri 19,30 Telejurnal 20,10 Ora tineretului 21,00 Seară de teatru : „Chiriţa în pro­vincie" de Vasile Alecsandri 22,20 Telejurnal PROGRAMUL I 20.10 Concertul simfonic al orchestrei Radioteleviziunii. In program : Johannes Brahms — uvertura ,,A­­cademica", dirijor Carol Litvin ; Wilhelm Berger — Concertul pen­tru violoncel și orchestră, dirijor Carol Litvin, solist Marcel Spinel ; Fr. Schubert — Simfonia a V-a, dirijor Liviu Ionescu. 21,25 Un fapt văzut de aproape 21,45 Bucureştiul necunoscut 22,10 Din cîntecele şi dansurile po­poarelor 22,30 închiderea programului Avem sub priviri imagi­nea fotografică a uneia din secvenţele multidimensio­nalului film al manifesta­ţiei de la 23 August a oa­menilor muncii din Capi­tală... Un grup de tineri, bă­ieţi şi fete, in frumosul port al ţăranilor noştri, îna­intează­ braţ la braţ, prin faţa tribunei oficiale în ritm săltăreţ de dans. Ati­tudinea lor degajă opti­mism, demnitate, eleganţă, frumuseţe omenească, poe­zie. Merg cîntînd, cîntecul propriu fiindu-le melodia pe care-şi potrivesc pasul, şi este, poate, o melodie ol­tenească, ori de pe valea Mureşului, sau din Bihor, ori din Moldova. Pentru ei, grupul de băieţi şi fete pur­tând frumoasele veşminte de sărbătoare ale omului de la ţară, identificarea melo­diei care dă pasului ritm şi vioiciune nu are nici o însemnătate, din orice par­te a ţării va fi fost aceas­ta, ea fiind a ţării întregi, creaţie a poporului nostru, a ţăranului, iar aceşti tineri întruchipează, prin port, prin cîntec, prin joc, prin suflet ţăranul român. In frunte, o fată, în ie şi fată, duce o pancartă cu înscrisul : „Cîntarea României — Imn adus patriei“ Reflectând acum, la trei luni de la încheierea primei ediţii, asupra Festivalului naţional al educaţiei şi cul­turii socialiste, avînd sub priviri ampla listă a dis­tincţiilor acordate, iar în memorie imagini de la grandiosul spectacol final cu participarea celor mai buni dintre cei ajunşi în confruntarea ultimă, încer­căm o departajare, dacă se poate spune astfel, a con­tribuţiilor aduse de cele două mari categorii de in­stituţii — aşezăminte cultu­rale şi sindicate — la reu­şita acestei ample competiţii purtînd sublima denumire de Cîntarea României. îm­părţirea este doar pe jumă­­tate dreaptă, întrucît în festival au intrat, pe lingă artiştii amatori de la sate şi din Întreprinderi, elevii, studenţii, si-au adus con­tribuţia militarii si inte­lectualii. Dar recurgem la această secţionare in două pentru că, totuşi, institu­ţiile din sistemul aşeză­mintelor culturale şi sindi­catele rămîn, în cele din urmă, factorii sub a căror patronare s-au pregătit şi intrat în competiţie cei mai mulţi din cele două mili­oane de participanţi de la oraşe şi de la sate. Ne vom opri la ceea ce, prin titlul acestor însemnări, am putea defini, ca repre­zentînd participarea ţără­nimii. Nu se mai cere de­monstrat faptul că uni­versul rural a reprezentat dintotdeauna un inepuizabil rezervor de creaţie artisti­că. Marele anonim , lu­mea satului, a născut doi­na, a făurit Mioriţa, a ima­ginat şi compus minunata noastră muzică populară şi dansul ajuns la stilizări supreme, a născocit fluierul şi a construit naiul, a pus în război lina toarsă şi vopsită în alese combinaţii de culori şi a scos covorul oltenesc ; din lut şi zmalt a realizat nestemate care du­rează de veacuri şi vor dura peste veacuri. Toate acestea, ca şi multe alte aspecte relevind virtuţile, spiritul creator, fantezia şi dragostea de viaţă, opti­mismul, iubirea de frumos — trăsături specifice ţă­ranului român — erau fapte cunoscute. De ele s-au ocu­pat încă de mult şi pe larg etnografii, sociologii, cu­legătorii de folclor, au con­stituit capitole de observa­ţie şi studiu pentru istorici şi literaţi, au venit să le cerceteze specialişti din alte ţări. Dar într-o atît de amplă desfăşurare cum a fost cea prilejuită de fes­tivalul „Cîntarea Româ­niei“, ele nu s-au relevat niciodată pină acum. Prin mijlocirea festivalului, sa­tul contemporan, satul nos­tru în continuă înnoire materială si spirituală si-a deschis larg lada zestrei sale de talente si, cu ge­nerozitatea specifică po­porului nostru, le-a etalat în cintece, în jocuri, in obiecte artizanale, în inter­pretări scenice de valoare, în muzică corală si orches­trală, in transpuneri de obiceiuri venind din adîn­­cul trăirii fiinţei noastre ca naţie, în balade, in poezie, în pictură şi sculptură. Aruncînd o simplă pri­vire asupra listei distinc­ţiilor acordate la Încheierea fazei finale a festivalului, constaţi cu uşurinţă că aproape nu există capitol de premiaţi in care să nu figureze pe primul loc o formaţie ţărănească, un grup ţărănesc vocal, de tea­tru, cîntăreţi la instrumen­te tradiţionale, rapsozi, an­sambluri de dansuri si so­lişti de dansuri populare, pictori si poeţi ţărani etc. Aceeaşi constatare se im­pune şi la celelalte catego­rii de premiaţi. Nu am fă­cut o statistică , credem însă că numărul premiaţi­lor intraţi în competiţie sub egida căminelor cultu­rale reprezintă pe puţin ju­­mătate din totalitatea celor distinşi. Şi este important de observat că multe din capitolele de întrecere sunt dominate in exclusivitate de artiştii amatori de la sate, aşa fiind cazul dansu­rilor populare bărbăteşti, unde s-au impus, am zice cu strălucire, reprezentan­ţii căluşarilor din Olt şi Teleorman, cel al soliştilor de dans, al teatrului folclo­ric, al obiceiurilor păstrate din vechime, al rapsozilor populari, domeniu de afir­mare unde toate cele douăsprezece premii acor­date de jurii au fost atri­buite artiştilor-ţărani. Aceia, membri ai juriilor sau public spectator, care au urmărit în sălile de concurs apariţiile forma­ţiilor căminelor culturale au fost puternic impresio­naţi atit de prospeţimea, cit şi de marea diversitate şi originalitatea programe­lor. Intr-o vastă desfăşurare, satul a adus pe scenele festivalului tot ceea ce a creat mai valoros şi a şlefuit de-a lungul timpu­rilor ca bunuri spirituale, aparţinîndu-i in exclusivi­tate, poporul nostru. A fost uimitor să se con­state, prin mijlocirea Fes­tivalului „Cîntarea Româ­niei“, că folclorul nostru trăieşte Încă vîrsta tine­reţii. De fapt, unul din realele, din incontestabilele merite ale „Cîntării României“ re­zidă, credem, tocmai în faptul de a fi evidenţiat, la scara întregii ţări, marile virtuţi şi durabilitatea culturii noastre populare, de a fi scos la lumină co­mori ce nu erau cunoscute decit in zonele unde au apărut, nu se ştie când, şi s-au conservat proaspete pină astăzi. După cum tot un mare merit este de a fi oferit valorilor culturale populare cadrul Împlinirii și afirmării lor la cea mai Înaltă treaptă. Iar dacă, prin intermediul ansamblu­rilor folclorice existente în mai toate zonele țării, s-a putut ști nu cite ceva, ci destul de mult în legătură cu ceea ce avem ca dans popular si ca melodie, mai puţin au fost cunoscute alte sfere ale creaţiei populare, relevate in cadrul festiva­lului, cum sunt obiceiurile, si a fost o reală surpriză întilnirea cu rapsozii, cu păstrătorii cîntecelor de haiducie, ai baladelor, ai cintecului de revoltă, dar şi de dor, ai doinelor. Şi încă un fapt observat şi subliniat ca remarcabil în prezenţa ţăranilor ar­tişti : încorporarea în pro­gramele lor, deci ale cămi­nelor culturale, a elemen­telor noi de cultură popu­lară apărute în procesul evoluţiei mişcării artistice a amatorilor. Au fost vă­zuţi artiştii satelor dîn în viaţă unor admirabile in­terpretări în genuri ca bri­gada artistică, teatrul-do­­cument de inspiraţie isto­rică, în teatrul nescris, şi chiar în teatrul de păpuşi. Elemente de noutate au fost vizibile in repertoriile multora din formaţiile co­rale, în bucăţile alcătuind programele unor grupuri restrânse de internreti. Toa­te acestea fac dovada fap­tului că cultura populară — şi aspecte de acelaşi ordin au fost prezente si în crea­ţia artistică materială — nu este un dat rămînînd in ti­pare fixe, ci constituie un proces evolutiv, o perma­nentă mişcare către supe­rior, atit prin autoperfec­­ţionări, cit şi prin împru­muturi. Privită prin ceea ce a oferit — ca bogăţie, ca di­versitate, ca nivel calitativ — la prima ediţie a Festi­valului „Cîntarea Româ­niei“, mişcarea artei de a­­­matori de la sate s-a dove­dit a fi o componentă de primă măsură a cultu­rii noastre socialiste. Este neîndoielnic faptul că edi­ţiile următoare ale festiva­lului vor pune în lumină noi si noi virtuţi ale cul­turii născute, conservate şi neîncetat îmbogăţite in lu­mea satului. N. POPESCU­­BOGDANEŞTI CREAŢIA FOLCLORICĂ la vîrsta tinereţii SANTEIA — joi 1 septembrie 1977

Next