Scînteia, octombrie 1977 (Anul 46, nr. 10922-10947)
1977-10-01 / nr. 10922
PAGINA 4 ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ AU ÎNCEPUT Pregătirile in vederea alegerii de deputaţi in consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşenesti si comunale In întreaga ţară au început pregătirile în vederea alegerii de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti orăşeneşti şi comunale, prevăzute să aibă loc la 20 noiembrie 1977. Moment de o deosebită importanţă in viaţa politică şi socială a ţării, alegerile din noiembrie constituie un nou prilej de manifestare a democraţiei largi, temeinic instaurate in România socialistă, a dreptului de participare nemijlocită a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, sex sau religie, la elaborarea si înfăptuirea politicii partidului si statului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si de înaintare a României spre comunism. Potrivit prevederilor legii electorale, în toate municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşele şi comunele ţării au fost constituite comisiile electorale. Ele cuprind peste 15 700 membri, reprezentanţi ai organizaţiilor componente ale Frontului Unităţii Socialiste, ai oamenilor muncii, cu o bogată experienţă in organizarea alegerilor, desemnaţi in cele aproape 11 100 adunări care au avut loc in localităţile ţării. De asemenea, in conformitate cu atribuţiile ce le revin, comitetele executive ale consiliilor populare au stabilit numărul circumscripţiilor electorale. In întreaga ţară, pentru alegerile de la 20 noiembrie vor fi organizate circa 47 000 circumscripţii electorale, cu circa 157 mai multe faţă de alegerile din 1975. Este urmarea firească a dezvoltării rapide, economice şi urbanistice,, necontenite pe care o cunoaşte an de an fiecare din oraşele şi comunele ţării. Totodată, a început acţiunea de întocmire a listelor de alegători, la realizarea cărora sunt antrenaţi numeroşi activişti obşteşti. Sunt, de asemenea, un curs de alcătuire comisiile electorale de circumscripţii şi comisiile secţiilor de votare. Organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste, consiliile populare, toţi oamenii muncii acţionează cu fermitate pentru desfăşurarea campaniei electorale în condiţiile prevăzute de lege, pentru mobilizarea tuturor forţelor în vederea realizării ritmice şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă pe acest an, pregătirea tuturor condiţiilor pentru începerea celui de-al treilea an al cincinalului cu rezultate superioare in toate domeniile. (Agerpres) Imagine din cartierul „Gheorghieni" din Cluj-Napoca Luna septembrie a fost caracterizată de amploarea si densitatea unor evenimente politice de o deosebită importantă, care au polarizat atentia opiniei publice din acest cadru inscriindu-se consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în cîteva din judeţele Moldovei şi in Capitală, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Cuvintările rostite cu aceste prilejuri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — in mod pregnant cuvintările de o valoare excepţională, programatică, de la consfătuirile de lucru, au reliefat odată mai mult trăsăturile caracteristice ale modului de gîndire şi acţiune al conducătorului partidului şi statului nostru : înalta exigenţă şi capacitatea de a determina progrese substanţiale, calitativ superioare, în toate domeniile , cutezanţa spiritului novator ; cunoaşterea aprofundată a realităţilor pe baza legăturii permanente cu terenul, cu masele : perspicacitatea în sesizarea promptă a noilor fenomene ; definirea cu clarviziune ştiinţifică a căilor şi mijloacelor adecvate pentru perfecţionarea muncii de partid , ferma principialitate partinică îmbinată cu un cald umanism socialist. Au fost evidenţiate din nou rolul primordial, contribuţia decisivă ale secretarului general al partidului la creşterea continuă a rolului conducător al partidului in viaţa societăţii, la elaborarea obiectivelor fundamentale şi a principalelor direcţii de acţiune în cele mai diverse sectoare ale construcţiei socialiste, la stabilirea modalităţilor menite să asigure accelerarea progresului multilateral al societăţii româneşti. Reflectând preocuparea statornică a partidului pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi ideologice consacrate modelării omului nou. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU IN DOMENIUL PROPAGANDEI reprezintă un program cuprinzător, concret si mobilizator pentru perfecţionarea întregii activităţi politico-educative. In spiritul unei exigente si aprofundate analize au fost reliefate atit progresele, cit si deficientele existente in acest domeniu. Astfel, critica fermă a tendinţelor pasiviste si scolastice s-a imbinat cu cerinţa imperioasă de înţelegere clară a menirii esenţiale a propagandei, care nu se poate limita la explicarea politicii partidului, la repetarea unor idei generale si teze abstracte, ci constă in a mobiliza la acţiune practică, în stimularea şi unirea tuturor forţelor în vederea înfăptuirii exemplare a politicii partidului. Numai prin continua întărire a legăturii cu viaţa, prin abordarea deschisă, frontală, a celor mai importante probleme pe care le ridică evoluţia societăţii, prin analizarea lor aprofundată se poate ajunge la înţelegerea temeinică si solutionarea lor corespunzătoare. In acest sens se cuvine apreciată, asa cum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eficienta întregii munci educative, care se materializează in modul cum sunt îndeplinite sarcinile trasate de partid, cum se realizează obiectivele economice, în schimbările de esenţă determinate în conştiinţa oamenilor, în felul lor de a gîndi şi acţiona. Iată de ce activitatea politico-ideologică — componentă intrinsecă a exercitării rolului conducător al partidului — trebuie să preocupe in cel mai înalt grad organele de partid în întregul lor, la desfăşurarea ei fiind chemaţi să participe sistematic toţi activiştii de partid, toti membrii partidului. In acelaşi timp, creşterea eficientei propagandei presupune ca propagandiştii, activiştii pe frontul ideologic să nu se cantoneze in domeniul lor de ..specialitate“, ci să participe nemijlocit la întreaga activitate a partidului. Aceeaşi însemnătate excepţională pentru dinamizarea ritmului de înaintare pe calea socialismului multilateral dezvoltat are CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU CONSACRATA DEZBATERII PROBLEMELOR ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII ACTIVITĂŢII DE PARTID, A TUTUROR DOMENIILOR VIEŢII ECONOMICO-SOCIALE. Pornind de la faptul că viaţa, întreaga evoluţie a societăţii româneşti au verificat şi confirmat în mod strălucit justeţea si rodnicia politicii ştiinţifice a partidului, secretarul general al partidului a evidenţiat că amplificarea succeselor obţinute, accelerarea mersului înainte depind de înfăptuirea optimă a politicii partidului in toate domeniile, ceea ce impune întărirea si perfecţionarea activităţii organizatorice. Ritmul progresului va fi cu atit mai rapid, cu cit elaborarea politicii ştiinţifice se va îmbina cu organizarea ştiinţifică a activităţii practice, în spiritul unei înalte principialităţi nartinice. cuvîntarea a subliniat că succesele remarcabile obţinute in toate domeniile nu pot justifica tendinţele de automultumire si îngîmfare care se mai manifestă pe alocuri ; dimpotrivă, pretutindeni se cer cultivate fără Dreget Spiritul revoluţionar, intransigenta fată de lipsuri si greşeli, disciplina conştientă, modestia, cinstea, spiritul tovărăşesc de solidaritate şi întrajutorare. Prin marea bogăţie a ideilor şi cerinţelor enunţate — de la realizarea unei autentice conduceri ştiinţifice a vieţii sociale vină la creşterea exigenţei faţă de calităţile politico-morale ale celor ce solicită intrarea in partid ; de la ridicarea pregătirii politico-ideologice a activiştilor la mutarea centrului de greutate al activităţii organizaţiilor de partid pe teren, în mijlocul oamenilor ; îmbunătăţirea controlului îndeplinirii hotărîrilor si a întregii activităţi de pregătire, selecţionare si promovare a cadrelor ; dezvoltarea democraţiei interne de partid, a conducerii colective si cultivarea responsabilităţii sociale ; stimularea în cadrul fiecărui colectiv a criticii si autocriticii — cuvîntarea reprezintă un adevărat ghid de conduită pentru fiecare activist de partid si de stat, pentru fiecare comunist. Perseverenta cu care conducerea partidului urmărește îndeaproape indeplinirea hotărîrilor Congresului al XI-lea a fost din nou ilustrată de VIZITELE DE LUCRU EFECTUATE DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI IN JUDEŢELE IAŞI, BOTOŞANI, SUCEAVA ŞI IN CAPITALA, care au constituit, prin întreaga lor desfăşurare, o grăitoare expresie a legăturii indisolubile dintre partid şi popor, a elanului şi abnegaţiei cu care masele înfăptuiesc politica partidului. S-a verificat, o dată mai mult, justetea politicii partidului de repartizare raţională a forţelor de productie pe întregul teritoriu al ţării, de imprimare a unui ritm mai rapid de dezvoltare a zonelor menţinute odinioară intr-un stadiu de înapoiere economică. Dialogul purtat cu cadrele de conducere, specialişti si alti oameni ai muncii, indicaţiile si recomandările tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul mitingurilor din cele trei judeţe au conturat coordonate fundamentale pentru indeplinirea riguroasă a sarcinilor cincinalului, subliniind atenţiace se cere acordată laturilor calitative de eficienţă ale activităţiieconomice : creşterea mai accentuită a productivităţii muncii, promovarea largă a progresului tehnic, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătăţirea calităţii produ- selor, valorificindu-se astfel largile posibilităţi existente de realizare al cincinalului Înainte de termen. Importanta deosebită pe care partidul o acordă şcolii, ca principal factor de educare si instruire a tinerei generaţii, a fost eviden- tiată de PARTICIPAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA DESCHIDEREA NOULUI AN DE STUDIU ŞI DE CUVÎNTAREA SA LA MAREA ADUNARE POPULARA DE LA IAŞI. Cu acest prilej a fost reliefată necesitatea valorificării cadrului organizatoric superior al invăţămintului, asigurat prin încheierea practică a procesului de reorganizare a acestuia potrivit cerinţelor stadiului actual de dezvoltare a societăţii româneşti. In această etapă nouă în perfecţionarea scolii, eforturile se cer concentrate spre ridicarea nivelului calitativ al întregului invătămint. Printr-o mai strînsă integrare a şcolii cu producţia si cercetarea, mai buna folosire a bazei materiale a învăţămîntului, îmbunătăţirea cursurilor si manualelor în concordantă cu noile cuceriri ale ştiinţei si tehnicii, în contextul preocupărilor statornice ale partidului pentru ridicarea bunăstării poporului se situează ŞEDINŢA DIN 13 SEPTEMBRIE A COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., care a analizat modul cum se înfăptuiesc sarcinile trasate de Congresul al XI-lea privind evoluţia preţurilor, activitatea în domeniul asistenţei medicale, a ocrotirii mamei, copilului, tineretului, stadiul îndeplinirii sarcinilor legiferate de protecţie şi conservare a mediului ambiant. Măsurile adoptate cu acest prilej sunt menite să contribuie simţitor la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai ale poporului — ţelul suprem al politicii partidului. Este o realitate fundamentală a vieţii noastre sociale faptul că politica partidului nostru asigură aplicarea consecventă a principiilor eticii si echităţii socialiste in domeniul retribuţiei, o cointeresare materială sporită, un raport rational intre veniturile mari si mici, o viată mereu mai bună pentru toti oamenii muncii. O confirmare elocventă a acestei orientări o constituie faptul că de la 1 septembrie au fost majorate retribuţiile lucrătorilor din noi ramuri economice — din industria metalurgiei feroase şi cocsochimice , iar începind de azi vor beneficia de majorare lucrătorii din industria metalurgiei neferoase, cit şi din industria produselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit. Apare clar că, în societatea noastră, eforturile celor ce muncesc, rezultatele obţinute in sporirea productiei si productivităţii muncii, a venitului national, rodesc nemijlocit in creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor. Dăruirea cu care s-a muncit in luna septembrie, succesele remarcabile obţinute in întrecerea socialistă atestă că acest adevăr isi găseşte o tot mai profundă înţelegere în conştiinţa maselor largi de oameni ai muncii. Sint semnificative in acest sens telegramele sosite din numeroase judete pe adresa C.C. al P.C.R., a secretarului general al partidului raportind indeplinirea înainte de termen a planului producţiei industriale de primele 9 luni. Timpul relativ scurt care a mai rămas până la încheierea celui de-al doilea an al actualului cincinal impune o preocupare şi mai susţinută din partea tuturor colectivelor de muncă din unităţile industriale pentru depăşirea planului producţiei, fizice, creşterea accelerată a productivităţii muncii, folosirea cu indicionarii a capacităţilor de producţie, reducerea consumurilor materiale, utilizarea superioară a timpului de lucru, îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate. Cu deosebită energie au muncit si lucrătorii ogoarelor, care au avut de executat un mare volum de lucrări, atit in ce priveşte recoltarea, cit si pregătirea recoltei viitoare. Condiţiile climatice deosebite din această toamnă impun o si mai puternică mobilizare pentru a asigura strîngerea neîntîrziată, fără pierderi, a tuturor produselor agricole. Cu deosebită promptitudine se cere acţionat in vederea asigurării celor mai bune condiţii pentru depozitarea si conservarea recoltei, pentru protejarea ei de intemperii, paralel cu însămintarea la un înalt nivel agrotehnic a griului — de care depinde in mod hotărîtor recolta anului 1978. Nici un efort nu este prea mare cind este vorba de hrana poporului, de bunăstarea întregii societăţi ! Intrăm acum în ultimul trimestru al anului 1977. In lunile care ne mai despart de sfîrşitul anului se cer intensificate eforturile în vederea obţinerii de noi şi importante succese în toate domeniile construcţiei socialiste. Aceasta vă constitui o nouă şi grăitoare ilustrare a adeziunii si hotărîrii întregului popor de a asigura transpunerea în viaţă a politicii partidului, cel mai potrivit mijloc de a întîmpina marile evenimente ce se apropie — Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 30-a aniversare a republicii. Concentrind eforturile poporului în direcţia îndeplinirii sarcinilor de care depind realizarea planului cincinal, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, partidul nostru manifestă o preocupare stăruitoare pentru crearea condiţiilor internaţionale optime desfăşurării unei asemenea opere constructive, adică a unui climat de pace, securitate, cooperare rodnică între popoare, în aceasta găsindu-si expresie CONCORDANTA DEPLINA, UNITATEA DIALECTICA STRÎNSA, INDISOLUBILA DINTRE POLITICA INTERNA SI EXTERNA A ROMÂNIEI SOCIALISTE. Acţionind astfel, partidul si statul nostru slujesc nu numai interesele fundamentale ale poporului român, ci, implicit, aspiraţiile de libertate, independentă si progres ale tuturor popoarelor. In aceste coordonate, clar stabilite de Congresul al XI-lea, de Programul, partidului, s-a înscris si in cursul acestei luni, ca întotdeauna. PREOCUPAREA PENTRU ADINCIREA PRIETENIEI ŞI COLABORĂRII CU TOATE ŢĂRILE SOCIALISTE — element fundamental al întregii noastre politici externe. O pregnantă ilustrare în acest sens a constituit-o vizita întreprinsă la începutul acestei luni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R.P. Bulgaria. Prin rezultatele sale deosebit de fructuoase, noua întîlnire dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov marchează un moment remarcabil în dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre ţările, partidele şi popoarele noastre, în folosul propăşirii ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului, progresului social si păcii. O mare semnificaţie politică are in acest sens Declaraţia semnată de cei doi conducători de partid si de stat, în spiritul căreia, chiar în timpul vizitei, au fost încheiate un sir de acorduri si înţelegeri ce deschid ample orizonturi pentru continua întărire a prieteniei si conlucrării multilaterale româno-bulgare. Consecvenţa cu care partidul nostru acţionează pentru extinderea si întărirea relaţiilor cu toate ţările socialiste poate fi de asemenea ilustrată de schimbul de mesaje dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Hua Kuo-fen, preşedintele C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, prilejuit de vizita la Pekin a delegaţiei de prietenie a poporului român, de semnarea unui protocol de colaborare şi cooperare tehnico-ştiinţifică intre România si U.R.S.S. , de convorbirile guvernamentale purtate la Berlin privind extinderea colaborării economice între România si R.D.G., ca si numeroase alte acţiuni. In acelaşi timp, ca momente importante pe linia dezvoltării relaţiilor dintre ţările socialiste se înscriu in această perioadă vizitele întreprinse de preşedintele I.B. Tito în U.RS.S. R.P.D. Coreeană şi R.P. Chineză, precum si semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare si asistentă mutuală dintre R.P. Bulgaria si R-D. Germană. Un eveniment de o deosebită importantă în efortul de EDIFICARE A SECURITĂȚII EUROPENE — cauză fată de care România manifestă un profund atașament — ii constituie reuniunea general-europeană ce urmează să înceapă la 4 octombrie la Belgrad — în pregătirea căreia a avut loc în luna încheiată o intensă activitate politică, în concepţia ţării noastre, apropiata reuniune este chemată să facă nu numai o evaluare aprofundată a ceea ce s-a realizat în ce priveşte aplicarea Actului final de la Helsinki, ci şi — mai ales — să stabilească un program concret de măsuri pentru extinderea relaţiilor reciproce şi întărirea securităţii, prin măsuri efective de dezangajare militară şi dezarmare pe continent, dezvoltarea largă a cooperării, asigurind, în acest scop, continuarea in forme organizate a procesului iniţiat de Conferinţa general-europeană. • • ,.incepind din cea de-a doua jurbătate a lunii septembrie, se desfăşoară lucrările sesiunii anuale a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite — sesiune care dobindeşte un relief aparte, atit prin problemele deosebit de importante pentru evoluţia pozitivă a vieţii internaţionale înscrise pe ordinea de zi — cum sunt cele privind lichidarea subdezvoltării şi înfăptuirea noii ordini economice şi politice mondiale, realizarea dezarmării, reglementarea paşnică a conflictelor, abolirea vestigiilor colonialismului etc — cit și prin ampla activitate politico-diplomatică pe care o favorizează. Sesiunea a debutat favorabil, prin primirea în O.N.U. a Republicii Socialiste Vietnam — eveniment care încununează lupta eroică a poporului vietnamez pentru libertate, independenţă şi unitate naţională, înscriindu-se, totodată, în contextul tendinţelor pozitive, realiste, de justiţie internaţională. Atit admiterea R.S. Vietnam, cit şi a Republicii Djibouti apropie O.N.U. de realizarea principiului ei fundamental — universalitatea , care, desigur, nu poate fi concepută doar numeric, ci şi în sensul asigurării condiţiilor ca toate statele, inclusiv cele mici şi mijlocii, să poată participa neîngrădit, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, la viaţa organizaţiei, să-şi spună cuvîntul şi să-şi apere interesele. Poziţiile de principiu constructive ale României in principalele probleme la ordinea zilei, aşa cum sint ele definite în documentele de partid şi de stat, în cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, hotărîrea ţării noastre de a-şi aduce, alături de celelalte state membre, contribuţia la obţinerea unor rezultate fructuoase în cadrul lucrărilor acestei sesiuni şi-au găsit expresie în cuvîntarea rostită în cadrul dezbaterii generate de ministrul român al afacerilor externe, cuvintare care a fost primită cu viu interes în cercurile O.N.U. Aşa cum este ştiut, România are un rol de pionierat în eforturile pentru ÎNTĂRIREA ROLULUI O.N.U. ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII EI, rezoluţiile adoptate din iniţiativa ţării noastre stind la baza activităţii ce se desfăşoară în comisia de resort, în scopul de a se ajunge, prin consensul general, la măsuri care să contribuie ca organizaţia şi Carta ei să răspundă mai bine aşteptărilor popoarelor. înainte de a începe lucrările actualei sesiuni, s-a consumat o restanţă a lucrărilor sesiunii precedente, discuţiile în acest cadru fiind consacrate examinării rezultatelor Conferinţei privind cooperarea economică între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate — aşanumitul „dialog Nord-Sud“. Se poate considera ca un rezultat practic şi pozitiv al acestor dezbateri abandonarea cadrului restrins de negocieri al acestei conferinţe, la care au participat doar un număr limitat de ţări (9 ţări dezvoltate şi 18 ţări in curs de dezvoltare) şi faptul că s-a ajuns la concluzia generală de a concentra dezbaterile şi negocierile în această problematică la O.N.U. cu participarea, pe baze egale, a tuturor statelor. Este punctul de vedere care a fost susţinut in permanenţă de România, ţară membră a „grupului celor 77“, care, împreună cu toate cele peste 110 ţări din acest grup, se pronunţă şi acţionează pentru EDIFICAREA NOII ORDINI ECONOMICE ŞI POLITICE, in cadrul căreia să-şi găsească soluţii corespunzătoare problemele subdezvoltării şi ale unei cooperări internaţionale echitabile şi rodnice, în avantajul tuturor naţiunilor, al progresului general. Un şir de evenimente ale lunii încheiate au menţinut in atenţia îngrijorată a opiniei publice situaţia din Orientul Mijlociu, care, in condiţiile nereglementării problemelor conflictuale, generează in permanentă noi pericole pentru pacea şi securitatea internaţională — aşa cum au arătat, de pildă, noile incidente din sudul Libanului dintre forţele musulmano-palestinene şi cele creştin-conservatoare, care au primit sprijin militar din partea forţelor militare israeliene. După zece zile de lupte, a fost realizat un acord de încetare a focului în sudul Libanului, care este, in genere, respectat. In aceste împrejurări, evident nefavorabile, a continuat să se desfăşoare o intensă activitate politico-diplomatică, indreptată spre reluarea Conferinţei de pace de la Geneva asupra Orientului Mijlociu, în cadrul căreia un loc aparte ocupă convorbirile dintre oficialităţile americane şi miniştrii de externe ai ţărilor direct implicate in conflict. Nu se cunoaşte încă rezultatul acestor contacte; important este insă că în această perioadă au fost afirmate unele poziţii mai realiste. Astfel, S.U.A. au recunoscut pentru prima oară în mod oficial necesitatea prezenţei palestinenilor la Conferinţa de la Geneva, iar guvernul israelian s-a pronunţat in sensul acceptării unei delegaţii arabe unice pentru reluarea Conferinţei de la Geneva, hotărire condiţionată insă de o serie de factori, între care refuzul în continuare de a stabili orice contacte cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, ceea ce blochează in continuare reconvocarea conferinţei. In ceea ce o priveşte, România acţionează stăruitor pentn intensificarea eforturilor îndreptate spre rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu pe baza retragerii trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, a recunoaşterii dreptului la autodeterminare a poporului palestinean, inclusiv a dreptului de a-şi constitui un stat arab palestinean. a asigurării independenţei şi suveranităţii tuturor statelor din regiune. Ţara noastră se pronunţă pentru convocarea cit mai curînd a Conferinţei de la Geneva, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, şi consideră că O.N.U. trebuie să aibă un rol şi mai activ in soluţionarea problemelor din această parte a lumii. ★ Şi in cursul lunii încheiate, evenimentele ne dau temei să apreciem cu satisfacţie că politica externă a ţârii noastre, ca şi cea internă, se află în pas cu mersul istoriei, aducind o contribuţie substanţială la eforturile ce se întreprind pentru adîncirea cursului pozitiv al vieţii internaţionale, făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune, a păcii, colaborării şi progresului. Tudor OLARU I. FINT1NARU ^ CRONICA LUNII SEPTEMBRIE -------1 fateTM** şi internaţională ------ SCÍNTEIA — sîmbâtâ 1 octombrie 1977 ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII CIPRU SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ Excelenţei Sale Domnului SPYROS KYPRIANOU Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Cipru, am plăcerea să vă adresez, in numele poporului român, al guvernului şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi succes, de pace şi prosperitate poporului cipriot prieten, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii, Înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cu 17 ani în urmă, la 1 octombrie 1960, constituirea Republicii Cipru ca, stat independent şi suveran a reprezentat o victorie istorică în îndelungata luptă dusă de poporul cipriot pentru înlăturarea dominaţiei străine şi dezvoltare liberă, de sine stătătoare. Procesul consolidării inde- pendenţei şi suveranităţii, apărării integrităţii teritoriale a tinărului stat a fost marcat, de-a lungul anilor, de o serie de evenimente dramatice, determinate în mod deosebit de interese şi ingerinţe străine, atingind, după cum se ştie, în repetate rinduri, forma unor confruntări armate. Cu toate greutăţile cărora au trebuit să le facă faţă, ciprioţii au obţinut, prin efortul comun, însemnate realizări pe calea transformării insulei intr-un stat modern. Măsurile pe linia dezvoltării pe plan intern au fost conjugate cu o politică externă activă, de pace şi colaborare cu toate ţările, indiferent de orinduirea socială. Intre România si Republica Cipru s-au statornicit de la început bune relaţii de prietenie, pe plan politic, economic si cultural. Aceste relaţii au cunoscut, an de an, un curs ascendent, pe baza dorinţei comune de a se acţiona, în continuare, pentru dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări, în interesul popoarelor român si cipriot, al cauzei păcii in regiunea noastră geografică si în întreaga lume. Aniversarea de astăzi are loc intr-un moment de multiple consultări si eforturi destinate soluţionării problemelor care confruntă republica cipriotă, în vederea restabilirii înţelegerii si încrederii intre cele două comunităţi — greacă şi turcă — ce trăiesc pe insulă. Poporul român, care a urmărit, permanent, cu cel mai viu interes şi simpatic lupta de eliberare a nonarului cipriot pentru salvgardarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului, consideră că problema Ciprului trebuie soluţionată de către ciprioţii insisi — de către ciprioţii turci si ciprioţii greci — fără amestec din afară, prin discuţii directe intre reprezentanţii celor două comunităţi, in spiritul intereselor fundamentale ale întregului popor. România — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU — consideră că o importanţă deosebită are soluţionarea pe cale politică a situaţiei din Cipru — ţară cu care avem bune relaţii de prietenie şi colaborare — pe baza respectării independenţei şi integrităţii acestui stat, a neutralităţii sale, a asigurării condiţiilor necesare unei convieţuiri paşnice a celor două comunităţi. Complexitatea aspectelor legate de rezolvarea problemei cipriote, în situaţia existentă, impune, desigur, noi eforturi, spirit de înţelegere şi receptivitate din partea tuturor factorilor implicaţi, a tuturor ţărilor prietene pentru realizarea unei soluţionări echitabile şi trainice, care să asigure materializarea aspiraţiilor fundamentale ale popotului cipriot — independenţa, suveranitatea şi integritatea statală, asigurarea condiţiilor ca el să-şi poată consacra, în unitate, totalitatea forţelor operei de dezvoltare economico-socială, de prosperitate şi creştere a bunăstării. Soluţionarea problemei cipriote, pe această bază, s-ar înscrie în acelaşi timp ca o contribuţie substanţială la consolidarea destinderii, a procesului de edificare a securităţii in Peninsula Balcanică Si in zona Mării Mediterane, pe continentul nostru, a păcii în lume. V. PAUNESCU A REPUBLICII FEDERALE NIGERIA Excelenţei Sale General-locotenent OLUSEGUN OBASANJO Şeful Guvernului militar federal şi comandant suprem al Forţelor armate ale R.F. Nigeria LAGOS Cu ocazia celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei naţionale a Nigeriei, am deosebita plăcere de a vă adresa, in numele poporului şi guvernului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres, bunăstare şi pace poporului nigerian prieten. îmi amintesc cu multă plăcere de vizita pe care am făcut-o anul acesta in frumoasa dumneavoastră ţară, de convorbirile fructuoase pe care le-am avut împreună. Sunt pe deplin convins că, în spiritul importantelor înţelegeri la care am ajuns împreună, relaţiile de cooperare, prietenie şi solidaritate statornicite între ţările şi popoarele noastre vor cunoaşte o dezvoltare tot mai largă în viitor şi că se va admnei conlucrarea dintre ţările noastre pe tărâmul vieţii internaţionale, corespunzător intereselor fundamentate ale popoarelor noastre, ale cauzei păcii, înţelegerii, ale luptei pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cucerindu-şi independenţa in urmă cu 17 ani, Republica Federală Nigeria cunoaşte un proces de rapidă dezvoltare, stimulat de voinţa poporului nigerian de a pune capăt urmărilor dominaţiei coloniale, de a-şi făuri o viaţă mai bună. „Uriaşul Africii“, cum i se spune adeseori, se întinde pe o suprafaţă de 923 768 kmp şi dispune de un număr de 63 milioane de locuitori, fiind cel mai populat stat al continentului. în subsolul său se găsesc mari zăcăminte de petrol, gaze naturale, huilă, minereuri de fier, cupru, aur etc., care formează obiectul unei vaste acţiuni de valorificare în interesul progresului şi bunăstării poporului nigerian Astfel, la Port Harcourt au fost înălţate un mare complex petrochimic şi un laminor de aluminiu ; la Alam a fost construită o centrală electrică, iar la Kinil, pe Niger, o hidrocentrală cu o putere instalată de 900 000 kW. Localități pierdute altădată în imensitatea teritoriului ca Zaria, Kano, Kaduna, Emugu, Ibadan s-au transformat in centre industriale in plină afirmare. Au fost ridicate fabrici de ciment, de îngrăşăminte chimice, de produse alimentare şi textile. Animat de sentimente de profundă prietenie faţă de popoarele Africii, solidar cu eforturile lor pentru consolidarea şi progresul noilor state independente, poporul român urmăreşte cu viu interes eforturile depuse de poporul nigerian pentru dezvoltare economică şi socială. Intre Republica Socialistă România şi Republica Federală Nigeria s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, care se dezvoltă an de an. Un moment de cea mai mare însemnătate in evoluţia ascendentă a raporturilor româro- nigeriene l-au constituit vizita întreprinsă în Nigeria, în cursul lunii martie a.c., de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi convorbirile purtate cu şeful guvernului militar federal, generalul-locotenent Olusegun Obasanjo. Pornindu-se de la posibilităţile largi existente pentru extinderea colaborării in asemenea domenii de interes comun ca industriile minieră, petrolieră, forestieră, agricultura, transporturile, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică. în timpul convorbirilor oficiale s-a ajuns la o serie de înţelegeri concrete,intre care şi cea privind constituirea Comisiei mixte de cooperare economică şi tehnică. Aceste hotăriri vor da, fără îndoială, un nou impuls conlucrării românonigeriene, care a înregistrat şi pină acum o serie de rezultate semnificative, ca de exemplu crearea de societăţi mixte şi participarea specialiştilor români la construirea a două combinate-gigant de prelucrare a lemnului — la Ondo şi Calabar. Extinderea continuă a colaborării românonigeriene corespunde, fără îndoială, intereselor ambelor ţări şi popoare, constituind, totodată, o contribuţie importantă la cauza păcii şi înţelegerii internaţionale. Nicolae N. LUPU