Scînteia, octombrie 1977 (Anul 46, nr. 10922-10947)

1977-10-01 / nr. 10922

PAGINA 4 ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ AU ÎNCEPUT Pregătirile in vederea alegerii de deputaţi in consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşenesti si comunale In întreaga ţară au început pre­gătirile în vederea alegerii de depu­taţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucu­reşti orăşeneşti şi comunale, prevă­zute să aibă loc la 20 noiembrie 1977. Moment de o deosebită importanţă in viaţa politică şi socială a ţării, alegerile din noiembrie constituie un nou prilej de manifestare a demo­craţiei largi, temeinic instaurate in România socialistă, a dreptului de participare nemijlocită a tuturor ce­tăţenilor, fără deosebire de naţionali­tate, sex sau religie, la elaborarea si înfăptuirea politicii partidului si sta­tului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si de înaintare a României spre comunism. Potrivit prevederilor legii electo­rale, în toate municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşele şi comunele ţării au fost constituite comisiile electorale. Ele­ cuprind peste 15 700 membri, reprezentanţi ai organizaţiilor componente ale Frontului Unităţii Socialiste, ai oa­menilor muncii, cu o bogată expe­rienţă in organizarea alegerilor, de­semnaţi in cele aproape 11 100 adu­nări care au avut loc in localităţile ţării. De asemenea, in conformitate cu atribuţiile ce le revin, comitetele executive ale consiliilor populare au stabilit numărul circumscripţiilor electorale. In întreaga ţară, pentru alegerile de la 20 noiembrie vor fi organizate circa 47 000 circumscripţii electorale, cu circa 157 mai multe faţă de alegerile din 1975. Este ur­marea firească a dezvoltării rapide, economice şi urbanistice,, necontenite pe care o cunoaşte an de an fiecare din oraşele şi comunele ţării. Tot­odată, a început acţiunea de întoc­mire a listelor de alegători, la reali­zarea cărora sunt antrenaţi numeroşi activişti obşteşti. Sunt, de asemenea, un curs de alcătuire comisiile elec­torale de circumscripţii şi comisiile secţiilor de votare. Organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile componente ale Frontu­lui Unităţii Socialiste, consiliile popu­lare, toţi oamenii muncii acţionează cu fermitate pentru desfăşurarea campaniei electorale în condiţiile prevăzute de lege, pentru mobilizarea tuturor forţelor în vederea realizării ritmice şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă pe acest an, pre­gătirea tuturor condiţiilor pentru în­ceperea celui de-al treilea an al cin­cinalului cu rezultate superioare in toate domeniile. (Agerpres) Imagine din cartierul „Gheorghieni" din Cluj-Napoca ­ Luna septembrie a fost caracteri­zată de amploarea si densitatea unor evenimente politice de o deo­sebită importantă, care au polari­zat atentia opiniei publice d­in acest cadru inscriindu-se consfătui­rile de lucru de la C.C. al P.C.R., vizit­ele de lucru ale secretarului general al partidului în cîteva din judeţele Moldovei şi in Capitală, şedinţa Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. Cuvintările rostite cu aceste prilejuri de to­varăşul Nicolae Ceauşescu — in mod pregnant cuvintările de o va­loare excepţională, programatică, de la consfătuirile de lucru, au relie­fat odată mai mult trăsăturile ca­racteristice ale modului de gîndire şi acţiune al conducătorului parti­dului şi statului nostru : înalta exigenţă şi capacitatea de a deter­mina progrese substanţiale, calita­tiv superioare, în toate domeniile , cutezanţa spiritului novator ; cu­noaşterea aprofundată a realităţilor pe baza legăturii permanente cu terenul, cu masele : perspicacitatea în sesizarea promptă a noilor feno­mene ; definirea cu clarviziune ştiinţifică a căilor şi mijloacelor adecvate pentru perfecţionarea muncii de partid , ferma principia­litate partinică îmbinată cu un cald umanism socialist. Au fost eviden­ţiate din nou rolul primordial, con­tribuţia decisivă ale secretarului general al partidului la creşterea continuă a rolului conducător al partidului in viaţa societăţii, la elaborarea obiectivelor fundamen­tale şi a principalelor direcţii de acţiune în cele mai diverse sectoa­re ale construcţiei socialiste, la sta­bilirea modalităţilor menite să asi­gure accelerarea progresului multi­lateral al societăţii româneşti. Reflectând preocuparea statornică a partidului pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi ideologice consacrate modelării omului nou. CUVÎNTAREA TOVA­RĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU IN DOMENIUL PROPAGANDEI reprezintă un program cuprinzător, concret si mobilizator pentru per­fecţionarea întregii activităţi poli­tico-educative. In spiritul unei exi­gente si aprofundate analize au fost reliefate atit progresele, cit si deficientele existente in acest do­meniu. Astfel, critica fermă a tendinţelor pasiviste si scolastice s-a imbinat cu cerinţa imperioasă de înţelegere clară a menirii esen­ţiale a propagandei, care nu se poate limita la explicarea politicii partidului, la repetarea unor idei generale si teze abstracte, ci constă in a mobiliza la acţiune practică, în stimularea şi unirea tuturor for­ţelor în vederea înfăptuirii exem­plare a politicii partidului. Numai prin continua întărire a legăturii cu viaţa, prin abordarea deschisă, frontală, a celor mai im­portante probleme pe care le ridică evoluţia societăţii, prin analizarea lor aprofundată se poate ajunge la înţelegerea temeinică si solutiona­­rea lor corespunzătoare. In acest sens se cuvine apreciată, asa cum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eficienta întregii munci educative, care se materializează in modul cum sunt îndeplinite sarcinile tra­sate de partid, cum se realizează obiectivele economice, în schimbă­rile de esenţă determinate în con­ştiinţa oamenilor, în felul lor de a gîndi şi acţiona. Iată de ce acti­vitatea politico-ideologică — com­ponentă intrinsecă a exercitării ro­lului conducător al partidului — trebuie să preocupe in cel mai înalt grad organele de partid în întregul lor, la desfăşurarea ei fiind che­maţi să participe sistematic toţi activiştii de partid, toti membrii partidului. In acelaşi timp, creşte­rea eficientei propagandei presupu­ne ca propagandiştii, activiştii pe frontul ideologic să nu se canto­neze in domeniul lor de ..specia­litate“, ci să participe nemijlocit la întreaga activitate a partidului. Aceeaşi însemnătate excepţională pentru dinamizarea ritmului de înaintare pe calea socialismului multilateral dezvoltat are CUVÎN­TAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU CONSACRATA DEZ­BATERII PROBLEMELOR ORGA­NIZĂRII ŞI CONDUCERII ACTI­VITĂŢII DE PARTID, A TUTU­ROR DOMENIILOR VIEŢII ECO­­NOMICO-SOCIALE. Pornind de la faptul că viaţa, întreaga evoluţie a societăţii româneşti au verificat şi confirmat în mod strălucit justeţea si rodnicia politicii ştiinţifice a partidului, secretarul general al partidului a evidenţiat că amplifi­carea succeselor obţinute, accele­rarea mersului înainte depind de înfăptuirea optimă a politicii parti­dului in toate domeniile, ceea ce impune întărirea si perfecţionarea activităţii organizatorice. Ritmul progresului va fi cu atit mai rapid, cu cit elaborarea politicii ştiinţifice se va îmbina cu organizarea ştiin­ţifică a activităţii practice, în spiritul unei înalte principia­lităţi nartinice. cuvîntarea a subli­niat că succesele remarcabile obţi­nute in toate domeniile nu pot jus­tifica tendinţele de automultumire si îngîmfare care se mai manifestă pe alocuri ; dimpotrivă, pretutin­deni se cer cultivate fără Dreget Spiritul revoluţionar, intransigenta fată de lipsuri si greşeli, disciplina conştientă, modestia, cinstea, spiri­tul tovărăşesc de solidaritate şi întrajutorare. Prin marea bogăţie a ideilor şi cerinţelor enunţate — de la reali­zarea unei autentice conduceri ştiinţifice a vieţii sociale vină la creşterea exigenţei faţă de calită­ţile politico-morale ale celor ce so­licită intrarea in partid ; de la ri­dicarea pregătirii politico-ideologice a activiştilor la mutarea centrului de greutate al activităţii organiza­ţiilor de partid pe teren, în mijlo­cul oamenilor ; îmbunătăţirea con­trolului îndeplinirii hotărîrilor si a întregii activităţi de pregătire, se­lecţionare si promovare a cadrelor ; dezvoltarea democraţiei interne de partid, a conducerii colective si cultivarea responsabilităţii sociale ; stimularea în cadrul fiecărui colec­tiv a criticii si autocriticii — cuvîn­tarea reprezintă un adevărat ghid de conduită pentru fiecare activist de partid si de stat, pentru fiecare comunist. Perseverenta cu care conducerea partidului urmărește îndeaproape indeplinirea hotărîrilor Congresului al XI-lea a fost din nou ilustrată de VIZITELE DE LUCRU EFEC­TUATE DE SECRETARUL GENE­RAL AL PARTIDULUI IN JUDE­ŢELE IAŞI, BOTOŞANI, SUCEA­VA ŞI IN CAPITALA, care au con­stituit, prin întreaga lor desfăşura­re, o grăitoare expresie a legăturii indisolubile dintre partid şi popor, a elanului şi abnegaţiei cu care ma­sele înfăptuiesc politica partidului. S-a verificat, o dată mai mult, juste­­tea politicii partidului de repartiza­re raţională a forţelor de productie pe întregul teritoriu al ţării, de im­primare a unui ritm mai rapid de dezvoltare a zonelor menţinute odi­nioară intr-un stadiu de înapoiere economică. Dialogul purtat cu ca­drele de conducere, specialişti si alti oameni ai muncii, indicaţiile si recomandările tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul mitingurilor din cele trei judeţe au conturat coordonate fundamentale pentru indeplinirea riguroasă a sarcinilor cincinalului, subliniind atenţia­­ce se cere acordată laturilor cali­tative­ de eficienţă ale activităţii­­e­­conomice : creşterea mai accentu­i­­tă a productivităţii muncii, pro­movarea largă a progresului teh­nic, reducerea cheltuielilor mate­­riale, îmbunătăţirea calităţii produ-­ selor, valorificindu-se astfel largile posibilităţi existente de realizare al cincinalului Înainte de termen. Importanta deosebită pe care­­ partidul o acordă şcolii, ca princi­pal factor de educare si instruire­­ a tinerei generaţii, a fost eviden-­­ tiată de PARTICIPAREA TOVA­RĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA DESCHIDEREA NOULUI AN DE STUDIU ŞI DE CUVÎNTAREA SA LA MAREA ADUNARE POPU­LARA DE LA IAŞI. Cu acest pri­lej a fost reliefată necesitatea va­lorificării cadrului organizatoric su­perior al invăţămintului, asigurat prin încheierea practică a procesu­lui de reorganizare a acestuia po­trivit cerinţelor stadiului actual de dezvoltare a societăţii româneşti. In această etapă nouă în perfecţio­narea scolii, eforturile se cer con­centrate spre ridicarea nivelului ca­litativ al întregului invătămint. Printr-o mai strînsă integrare a şcolii cu producţia si cercetarea, mai buna folosire a bazei materiale a învăţămîntului, îmbunătăţirea cursurilor si manualelor în concor­dantă cu noile cuceriri ale ştiinţei si tehnicii, în contextul preocupărilor stator­nice ale partidului pentru ridicarea bunăstării poporului se situează ŞE­DINŢA DIN 13 SEPTEMBRIE A COMITETULUI POLITIC EXE­CUTIV AL C.C. AL P.C.R., care a analizat modul cum se înfăptu­iesc sarcinile trasate de Congresul al XI-lea privind evoluţia preţuri­lor, activitatea în domeniul asisten­ţei medicale, a ocrotirii mamei, co­pilului, tineretului, stadiul îndepli­nirii sarcinilor legiferate de pro­tecţie şi conservare a mediului am­biant. Măsurile adoptate cu acest prilej sunt menite să contribuie simţitor la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai ale poporului — ţelul suprem al politicii partidului. Este o realitate fundamentală a vieţii noastre sociale faptul că po­litica partidului nostru asigură a­­plicarea consecventă a principiilor eticii si echităţii socialiste in do­meniul retribuţiei, o cointeresare materială sporită, un raport ratio­nal intre veniturile mari si mici, o viată mereu mai bună pentru toti oamenii muncii. O confirmare e­­locventă a acestei orientări o con­stituie faptul că de la 1 sep­tembrie au fost majorate retribu­ţiile lucrătorilor din noi ramuri e­­conomice — din industria metalur­giei feroase şi cocsochimice , iar începind de azi vor beneficia de majorare lucrătorii din industria metalurgiei neferoase, cit şi din in­dustria produselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit. Apare clar că, în societatea noas­tră, eforturile celor ce muncesc, re­zultatele obţinute in sporirea pro­ductiei si productivităţii muncii, a venitului national, rodesc nemijlo­cit in creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor. Dă­ruirea cu care s-a muncit in luna septembrie, succesele remarcabile obţinute in întrecerea socialistă a­­testă că acest adevăr isi găseşte o tot mai profundă înţelegere în­ con­ştiinţa maselor largi de oameni ai muncii. Sint semnificative in acest sens telegramele sosite din nume­roase judete pe adresa C.C. al P.C.R., a secretarului general al partidu­lui raportind indeplinirea înainte de termen a planului producţiei in­dustriale de primele 9 luni. Timpul relativ scurt care a mai rămas până la încheierea celui de-al doilea an al actualului cincinal impune o preocupare şi mai susţinută din partea tuturor colectivelor de mun­că din unităţile industriale pentru depăşirea planului producţiei, fizice, creşterea accelerată a productivi­tăţii muncii, folosirea cu indici­onarii a capacităţilor de producţie, reducerea consumurilor materiale, utilizarea superioară a timpului de lucru, îndeplinirea integrală a an­gajamentelor asumate. Cu deosebită energie au muncit si lucrătorii ogoarelor, care au a­­vut de executat un mare volum de lucrări, atit in ce priveşte recol­tarea, cit si pregătirea recoltei vii­toare. Condiţiile climatice deosebite din această toamnă impun o si mai puternică mobilizare pentru a asi­gura strîngerea neîntîrziată, fără pierderi, a tuturor produselor agri­cole. Cu deosebită promptitudine se cere acţionat in vederea asigurării celor mai bune condiţii pentru de­pozitarea si conservarea recoltei, pentru protejarea ei de intemperii, paralel cu însămintarea la un înalt nivel agrotehnic a griului — de care depinde in mod hotărîtor re­colta anului 1978. Nici un efort nu este prea mare cind este vorba de hrana poporului, de bunăstarea în­tregii societăţi ! Intrăm acum în ultimul trimes­tru al anului 1977. In lunile care ne mai despart de sfîrşitul anului se cer intensificate eforturile în vederea obţinerii de noi şi im­portante succese în toate domenii­le construcţiei socialiste. Aceasta vă constitui o nouă şi grăitoare ilus­trare a adeziunii si hotărîrii în­tregului popor de a asigura trans­punerea în viaţă a politicii parti­dului, cel mai potrivit mijloc de a întîmpina marile evenimente ce se apropie — Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 30-a ani­versare a republicii. Concentrind eforturile poporului în direcţia îndeplinirii sarcinilor de care depind realizarea pla­nului cincinal, ridicarea nivelu­lui de trai material şi spi­ritual al poporului, partidul nos­tru manifestă o preocupare stă­ruitoare pentru crearea condiţiilor internaţionale optime desfăşurării unei asemenea opere constructive, adică a unui climat de pace, secu­ritate, cooperare rodnică între po­poare, în aceasta găsindu-si expre­sie CONCORDANTA DEPLINA, U­­NITATEA DIALECTICA STRÎNSA, INDISOLUBILA DINTRE POLITI­CA INTERNA SI EXTERNA A ROMÂNIEI SOCIALISTE. Acţio­nind astfel, partidul si statul nos­tru slujesc nu numai interesele fundamentale ale poporului român, ci, implicit, aspiraţiile de libertate, independentă si progres ale tutu­ror popoarelor. In aceste coordonate, clar stabi­lite de Congresul al XI-lea, de Programul, partidului, s-a înscris­­ si in cursul acestei luni, ca întot­deauna. PREOCUPAREA PENTRU ADINCIREA PRIETENIEI ŞI CO­LABORĂRII CU TOATE ŢĂRILE SOCIALISTE — element funda­mental al întregii noastre politici externe. O pregnantă ilustrare în acest sens a­ constituit-o vizita în­treprinsă la începutul acestei luni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R.P. Bulgaria. Prin rezultatele­ sale deosebit de fruc­tuoase, noua întîlnire dintre tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov marchează un moment re­marcabil în dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre ţările, partidele şi popoarele noastre, în folosul pro­păşirii ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului, progresu­lui social si păcii. O mare semnificaţie politică are in acest sens Declaraţia semnată de cei doi conducători de partid si de stat, în spiritul căreia, chiar în timpul vizitei, au fost încheiate un sir de acorduri si înţelegeri ce des­chid ample orizonturi pentru con­tinua întărire a prieteniei si conlu­crării multilaterale româno-bul­­gare. Consecvenţa cu care partidul nostru acţionează pentru extinde­rea si întărirea­ relaţiilor cu toate ţările socialiste poate fi de aseme­nea ilustrată de schimbul de mesaje dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Hua Kuo-fen, pre­şedintele C.C. al P.C. Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, prilejuit de vizita la Pekin a delegaţiei de prietenie a poporu­lui român, de semnarea unui pro­tocol de colaborare şi cooperare tehnico-ştiinţifică intre România si U.R.S.S. , de convorbirile guver­namentale purtate la Berlin pri­vind extinderea colaborării eco­nomice între România si R.D.G., ca si numeroase alte acţiuni. In acelaşi timp, ca momente im­portante pe linia dezvoltării rela­ţiilor dintre ţările socialiste se în­scriu in această perioadă vizitele întreprinse de preşedintele I.B. Tito în U.RS.S. R.P.D. Coreeană şi R.P. Chineză, precum si semnarea noului Tratat de prietenie, colabo­rare si asistentă mutuală dintre R.P. Bulgaria si R-D. Germană. Un eveniment de o deosebită im­portantă în efortul de EDIFICARE A SECURITĂȚII EUROPENE — cauză fată de care România mani­festă un profund atașament — ii constituie reuniunea general-euro­­peană ce urmează să înceapă la 4 octombrie la Belgrad — în pregăti­rea căreia a avut loc în luna înche­iată o intensă activitate politică, în concepţia ţării noastre, apro­piata reuniune este chemată să facă nu numai o evaluare aprofundată a ceea ce s-a realizat în ce priveşte aplicarea Actului final de la Hel­sinki, ci şi — mai ales — să sta­bilească un program concret de măsuri pentru extinderea relaţiilor reciproce şi întărirea securităţii, prin măsuri efective de dezangaja­re militară şi dezarmare pe conti­nent, dezvoltarea largă a cooperării, asigurind, în acest scop, continuarea in forme organizate a procesului iniţiat de Conferinţa general-euro­­peană. • • ,.incepind din cea­ de-a doua ju­­rbătate a lunii septembrie, se des­făşoară lucrările sesiunii anuale a Adunării Generale a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite — sesiu­ne care dobindeşte un relief aparte, atit prin problemele deo­sebit de importante pentru evolu­ţia pozitivă a vieţii internaţionale înscrise pe ordinea de zi — cum sunt cele privind lichidarea subdez­voltării şi înfăptuirea noii ordini economice şi politice mondiale, re­alizarea dezarmării, reglementarea paşnică a conflictelor, abolirea ves­tigiilor colonialismului etc — cit și prin ampla activitate politico-diplo­­matică pe care o favorizează. Sesiunea a debutat favorabil, prin primirea în O.N.U. a Republicii So­cialiste Vietnam — eveniment care încununează lupta eroică a poporu­lui vietnamez pentru libertate, in­dependenţă şi unitate naţională, în­­scriindu-se, totodată, în contextul tendinţelor pozitive, realiste, de justiţie internaţională. Atit admi­terea R.S. Vietnam, cit şi a Re­publicii Djibouti apropie O.N.U. de realizarea principiului ei funda­mental — universalitatea , care, desigur, nu poate fi concepută doar numeric, ci şi în sensul asigurării condiţiilor ca toate statele, inclusiv cele mici şi mijlocii, să poată parti­cipa neîngrădit, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, la viaţa orga­nizaţiei, să-şi spună cuvîntul şi să-şi apere interesele. Poziţiile de principiu construc­tive ale României in principalele probleme la ordinea zilei, aşa cum sint ele definite în documentele de partid şi de stat, în cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, hotărîrea ţării noastre de a-şi aduce, alături de celelalte state membre, contribuţia la obţinerea unor rezultate fructuoase în cadrul lucrărilor acestei sesiuni şi-au gă­sit expresie în cuvîntarea rostită în cadrul dezbaterii generate de ministrul român al afacerilor ex­terne, cuvintare care a fost primită cu viu interes în cercurile O.N.U. Aşa cum este ştiut, România are un rol de pionierat în eforturile pentru ÎNTĂRIREA ROLULUI O.N.U. ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA AC­TIVITĂŢII EI, rezoluţiile adoptate din iniţiativa ţării noastre stind la baza activităţii ce se desfăşoară în comisia de resort, în scopul de a se ajunge, prin consensul general, la măsuri care să contribuie ca or­ganizaţia şi Carta ei să răspundă mai bine aşteptărilor popoarelor. înainte de a începe lucrările ac­tualei sesiuni, s-a consumat o res­tanţă a lucrărilor sesiunii preceden­te, discuţiile în acest cadru fiind consacrate examinării rezultatelor Conferinţei privind cooperarea economică între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate — aşa­­numitul „dialog Nord-Sud“. Se poate considera ca un rezultat prac­tic şi pozitiv al acestor dezbateri abandonarea cadrului restrins de negocieri al acestei conferinţe, la­­ care au participat doar un număr limitat de ţări (9 ţări dezvoltate şi 18 ţări in curs de dezvoltare) şi faptul că s-a ajuns la concluzia ge­nerală de a concentra dezbaterile şi negocierile în această problema­tică la O.N.U. cu participarea, pe baze egale, a tuturor statelor. Este punctul de vedere care a fost sus­ţinut in permanenţă de România, ţară m­embră a „grupului celor 77“, care, împreună cu toate cele peste 110 ţări din acest grup, se pronunţă şi acţionează pentru EDIFICAREA NOII ORDINI ECONOMICE ŞI POLITICE, in cadrul căreia să-şi găsească soluţii corespunzătoare problemele subdezvoltării şi ale unei cooperări internaţionale echi­tabile şi rodnice, în avantajul tu­turor naţiunilor, al progresului ge­neral. Un şir de evenimente ale lunii încheiate au menţinut in atenţia îngrijorată a opiniei publice situa­ţia din Orientul Mijlociu, care, in condiţiile nereglementării proble­melor conflictuale, generează in permanentă noi pericole pentru pa­cea şi securitatea internaţională — aşa cum au arătat, de pildă, noile incidente din sudul Libanului din­tre forţele musulmano-palestine­­ne şi cele creştin-conservatoare, care au primit sprijin militar din partea forţelor militare israeliene. După zece zile de lupte, a fost rea­lizat un acord de încetare a focului în sudul Libanului, care este, in ge­nere, respectat. In aceste împrejurări, evident nefavorabile, a continuat să se des­făşoare o intensă activitate poli­­tico-diplomatică, indreptată spre reluarea Conferinţei de pace de la Geneva asupra Orientului Mijlociu, în cadrul căreia un loc aparte ocu­pă convorbirile dintre oficialităţile americane şi miniştrii de externe ai ţărilor direct implicate in con­flict. Nu se cunoaşte încă rezulta­tul acestor contacte; important este insă că în această perioadă au fost afirmate unele poziţii mai realiste. Astfel, S.U.A. au recunoscut pentru prima oară în mod oficial necesita­tea prezenţei palestinenilor la Con­ferinţa de la Geneva, iar guver­nul israelian s-a pronunţat in sensul acceptării unei delegaţii a­­rabe unice pentru reluarea Confe­rinţei de la Geneva, hotărire con­diţionată insă de o serie de factori, între care refuzul în continuare de a stabili orice contacte cu Organi­zaţia pentru Eliberarea Palestinei, ceea ce blochează in continuare reconvocarea conferinţei. In ceea ce o priveşte, România ac­ţionează stăruitor pentn­ intensifi­carea eforturilor îndreptate spre rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu pe baza retragerii trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, a recunoaşterii dreptului la autode­terminare a poporului palestinean, inclusiv a dreptului de a-şi consti­tui un stat arab palestinean. a asi­gurării independenţei şi suverani­tăţii tuturor statelor din regiune. Ţara noastră se pronunţă pentru convocarea cit mai curînd a Confe­rinţei de la Geneva, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, şi consideră că O.N.U. tre­buie să aibă un rol şi mai activ in soluţionarea problemelor din această parte a lumii. ★ Şi in cursul lunii încheiate, eve­nimentele ne dau temei să apre­ciem cu satisfacţie că politica ex­ternă a ţârii noastre, ca şi cea in­ternă, se află în pas cu mersul is­toriei, aducind o contribuţie sub­stanţială la eforturile ce se între­prind pentru adîncirea cursului po­zitiv al vieţii internaţionale, făuri­rea unei lumi mai drepte şi mai bune, a păcii, colaborării şi pro­gresului. Tudor OLARU I. FINT1NARU ^ CRONICA LUNII SEPTEMBRIE -------1 fateTM** şi internaţională ------­ SCÍNTEIA — sîmbâtâ 1 octombrie 1977 ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII CIPRU SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ Excelenţei Sale Domnului SPYROS KYPRIANOU Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Cipru, am plăcerea să vă adresez, in numele poporului român, al guvernului şi al meu personal, calde fe­licitări şi cele mai bune urări de fericire şi succes, de pace şi prosperi­tate poporului cipriot prieten, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii, Înţelegerii şi cola­borării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cu 17 ani în urmă, la 1 octombrie 1960, constituirea Republicii Cipru ca, stat indepen­dent şi suveran a re­prezentat o victorie istorică în îndelungata luptă dusă de poporul cipriot pentru înlătu­rarea dominaţiei străi­ne şi dezvoltare liberă, de sine stătătoare. Pro­cesul consolidării inde- pendenţei şi suverani­tăţii, apărării integri­tăţii teritoriale a ti­­nărului stat a fost marcat, de-a lungul anilor, de o serie de evenimente dramatice, determinate în mod deosebit de interese şi ingerinţe străine, atin­­gind, după cum se ştie, în repetate rinduri, forma unor confruntări armate. Cu toate greutăţile cărora au trebuit să le facă faţă, ciprioţii au obţi­nut, prin efortul co­mun, însemnate reali­zări pe calea transfor­mării insulei intr-un stat modern. Măsurile pe linia dezvoltării pe plan intern au fost conjugate cu o politică externă activă, de pace şi colaborare cu toate ţările, indiferent de orinduirea socială. Intre România si Re­publica Cipru s-au statornicit de la început bune relaţii de priete­nie, pe plan politic, economic si cultural. Aceste relaţii au cu­noscut, an de an, un curs ascendent, pe baza dorinţei comune de a se acţiona, în continuare, pentru dez­voltarea colaborării dintre cele două ţări, în interesul popoarelor român si cipriot, al cauzei păcii in regiu­nea noastră geografică si în întreaga lume. Aniversarea de astăzi are loc intr-un moment de multiple consultări si eforturi destinate soluţionării probleme­lor care confruntă re­publica cipriotă, în ve­derea restabilirii în­ţelegerii si încrederii intre cele două comu­nităţi — greacă şi turcă — ce trăiesc pe insulă. Poporul român, care a urmărit, permanent, cu cel mai viu interes şi simpatic lupta de eliberare a nonarului cipriot pentru salvgar­darea independenţei, suveranităţii şi inte­grităţii teritoriale a statului, consideră că problema Ciprului tre­buie soluţionată de că­tre ciprioţii insisi — de către ciprioţii turci si ciprioţii greci — fără amestec din afară, prin discuţii directe intre reprezentanţii ce­lor două comunităţi, in spiritul intereselor fundamentale ale în­tregului popor. Româ­nia — sublinia to­varăşul NICOLAE CEAUSESCU — con­sideră că o importanţă deosebită are soluţio­narea pe cale politică a situaţiei din Cipru — ţară cu care avem bune relaţii de priete­nie şi colaborare — pe baza respectării inde­pendenţei şi integrită­ţii acestui stat, a neu­tralităţii sale, a asigu­rării condiţiilor ne­cesare unei convieţuiri paşnice a celor două comunităţi. Complexitatea aspec­telor legate de rezol­varea problemei ci­priote, în situaţia exis­tentă, impune, desigur, noi eforturi, spirit de înţelegere şi receptivi­tate din partea tutu­ror factorilor implicaţi, a tuturor ţărilor prie­tene pentru realizarea unei soluţionări echi­tabile şi trainice, care să asi­gure materiali­zarea aspiraţiilor fun­damentale ale popotu­­lui cipriot — indepen­denţa, suveranitatea şi integritatea statală, asigurarea condiţiilor ca el să-şi poată consacra, în unitate, totalitatea forţelor operei de dezvoltare economico-socială, de prosperitate şi creş­tere a bunăstării. So­luţionarea problemei cipriote, pe această bază, s-ar înscrie în acelaşi timp ca o con­tribuţie substanţială la consolidarea destinde­rii, a procesului de edificare a securităţii in Peninsula Balcanică Si in zona Mării Medi­­terane, pe continentul nostru, a păcii în lume. V. PAUNESCU A REPUBLICII FEDERALE NIGERIA Excelenţei Sale General-locotenent OLUSEGUN OBASANJO Şeful Guvernului militar federal şi comandant suprem al Forţelor armate ale R.F. Nigeria LAGOS Cu ocazia celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei na­ţionale a Nigeriei, am deosebita plăcere de a vă adresa, in numele po­porului şi guvernului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres, bună­stare şi pace poporului nigerian prieten. îmi amintesc cu multă plăcere de vizita pe care am făcut-o anul acesta in frumoasa dumneavoastră ţară, de convorbirile fructuoase pe care le-am avut împreună. Sunt pe deplin convins că, în spiritul importantelor înţele­geri la care am ajuns împreună, relaţiile de cooperare, prietenie şi solida­ritate statornicite între ţările şi popoarele noastre vor cunoaşte o dezvol­tare tot mai largă în viitor şi că se va admnei conlucrarea dintre ţările noastre pe tărâmul vieţii internaţionale, corespunzător intereselor fundamen­tate ale popoarelor noastre, ale cauzei păcii, înţelegerii, ale luptei pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cucerindu-şi inde­pendenţa in urmă cu 17 ani, Republica Fe­derală Nigeria cunoaş­te un proces de rapidă dezvoltare, stimulat de voinţa poporului ni­gerian de a pune ca­păt urmărilor domina­ţiei coloniale, de a-şi făuri o viaţă mai bună. „Uriaşul Africii“, cum i se spune adeseori, se întinde pe o suprafaţă de 923 768 kmp şi dis­pune de un număr de 63 milioane de locui­tori, fiind cel mai populat stat al conti­nentului. în subsolul său se găsesc mari ză­căminte de petrol, gaze naturale, huilă, mine­reuri de fier, cupru, aur etc., care formea­ză obiectul unei vaste acţiuni de valorifica­re în interesul pro­gresului şi bunăstării poporului nigerian Astfel, la Port Har­­court au fost înălţate un mare complex pe­trochimic şi un lami­nor de aluminiu ; la Alam a fost construi­tă o centrală electrică, iar la Kinil, pe Niger, o hidrocentrală cu o putere instalată de 900 000 kW. Localități pierdute altădată în imensitatea teritoriu­lui ca Zaria, Kano, Kaduna, Emugu, Iba­dan s-au transformat in centre industriale in plină afirmare. Au fost ridicate fabrici de ciment, de îngrăşămin­te chimice, de produ­se alimentare­ şi tex­tile. Animat de senti­mente de profundă prietenie faţă de po­poarele Africii, solidar cu eforturile lor pen­tru consolidarea şi progresul noilor state independente, poporul român urmăreşte cu viu interes eforturile depuse de poporul ni­gerian pentru dezvol­tare economică şi so­cială. Intre Republica Socialistă România şi Republica Federală Nigeria s-au statorni­cit relaţii de prietenie şi colaborare, care se dezvoltă an de an. Un moment de cea mai mare însemnătate in evoluţia ascendentă a raporturilor româr­o- nigeriene l-au consti­tuit vizita întreprinsă în Nigeria, în cursul lunii martie a.c., de preşedintele Republi­cii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi convor­birile purtate cu şeful guvernului militar fe­deral, generalul-loco­­tenent Olusegun Oba­­sanjo. Pornindu-se de la posibilităţile largi existente pentru ex­tinderea colaborării in asemenea domenii de interes comun ca in­dustriile minieră, pe­trolieră, forestieră, a­­gricultura, transportu­rile, cercetarea ştiin­ţifică şi tehnologică. în timpul convorbirilor oficiale s-a ajuns la o serie de înţelegeri con­crete,­intre care şi cea privind constituirea Comisiei mixte de cooperare economică şi tehnică. Aceste ho­­tăriri vor da, fără în­doială, un nou impuls conlucrării româno­­nigeriene, care a în­registrat şi pină acum o serie de rezulta­te semnificative, ca de exemplu crearea de societăţi mixte şi par­ticiparea specialiştilor români la construirea a două combinate-gi­­gant de prelucrare a lemnului — la Ondo şi Calabar. Extinderea continuă a colaborării româno­­nigeriene corespunde, fără îndoială, interese­lor ambelor ţări şi po­poare, constituind, tot­odată, o contribuţie importantă la cauza păcii şi înţelegerii in­ternaţionale. Nicolae N. LUPU

Next