Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)

1977-11-01 / nr. 10948

PAGINA 2 IMNUL ŢĂRII, imnul vibraţiei patriotice a naţiunii noastre, al victoriei socialiste, imnul care ne însoţeşte spre viitorul comunist Drapel, stemă şi imn — însemnele unui stat. Drapelul tricolor, stema îmbrăţişată de eşarfa tricoloră, imnul inălţat culorilor nemuritoare ale patriei — însemnele Republicii Socialiste România. Inegalabilă unitate a celor mai de preţ simboluri ale noastre. Aprobarea noului Imn de Stat, momentul de înaltă sem­nificaţie patriotică şi revoluţionară al intonării lui de către unanimitatea deputaţilor Marii Adunări Naţionale se înscriu ca o clipă de seamă, de neştearsă amintire, în istoria po­porului nostru. Evenimentul, eveniment istoric, a străbătut Din prima zi am intonat in atelier acest imn al muncii, al bărbăţiei şi dragostei de ţară de la un canat la altul meleagurile strămoşeşti, din aula in care a fost adoptată legea de seamă a aprobării noului Imn, pină in cele mai mici aşezări ale ţării. Acordurile şi ver­surile lui vibrează in glasurile tuturor cetăţenilor României. Numeroase scrisori sosite la redacţie dau glas satisfacţiei unanime cu care fiii naţiunii socialiste au luat cunoştinţă şi aprobă din adincul inimii noul Imn, cint revoluţionar, aureolat de tradiţie, întinerit prin versurile inspirate de noile realităţi, imbold­in lupta revoluţionară de făurire a viitorului comunist al patriei. Să ne însoţească paşii pe treptele cele mai înalte împreună cu tovarăşii mei de muncă din atelierul de sudură al secţiei I. Şantie­rul naval Galaţi, am luat cunoştinţă cu vie emoţie de adoptarea noului Imn de Stat al republicii. Cunoş­team desigur acest cîntec, noi şi părinţii noştri, l-am intonat de nenumărate ori fiindcă el ne vorbea despre voinţa acestui popor de a fi unit şi puternic. Textul său de acum exprimă cum nu se­ poate mai bine istoria luptei de veacuri pentru neatîrnare, pentru o viaţă liberă, ferici­t Ca tînăr muncitor, mă „ui­t mindru să regăsesc exprimat în Im­nul de Stat al ţării mele ro­lul pe care muncitorii l-au avut şi îl au în făurirea is­toriei noi a patriei. Noi, cei de la Şantierul na­val gălăţean, am şi cîntat noul imn, chiar în ziua cind a fost dat publicităţii. L-am intonat in atelier. Noul imn ne mobilizea­ză, ne îndeamnă la făuri­rea ţelurilor cutezătoare ce ni le-am propus sub con­ducerea partidului. Am doi copii, încă destul de mici , cel dinţii cîntec pe care ii voi invăţa va fi Imnul ţării. Este cîntecul de muncă, bărbăţie şi dragoste de pa­trie al întregii noastre na­ţiuni socialiste. Pascu DRAGAN brigadier. Şantierul naval Galaţi De fiecare dată cind m-am aflat peste hotare, departe de ţară, de cei dragi, la auzul imnului nostru naţional, în­soţind înălţarea drapelului patriei pe cel mai înalt ca­targ — ca urmare a victo­riei sportive — sufletul imi vibra de mîndrie. Pentru că eu văd înmănuncheate în Imnul ţării cele mai scumpe simţăminte şi aspiraţii ale fiecărui cetăţean al patriei noastre. Noul Imn de Stat l-am as­cultat la radio chiar în pri­ma seară când a fost trans­mis. Deşi melodia o cunoş­team bine, parcă am auzit-o pentru prima oară, datorită versurilor care m-au impre­sionat puternic. Ele vorbesc minunat despre ceea ce s-a înfăptuit la noi în anii so­cialismului, despre lupta şi elanul muncitoresc, despre năzuinţele noastre de viitor. Mă gîndesc in mod deosebit la ultima strofă a imnului nostru drag, prin care se în­trevede României o strălu­cire asemenea unei stele nu era comunistă. Noi, şcolarii din oraşul meu, am evitat Imnul în fiecare zi, la începerea şi încheierea orelor de şcoală. Ca sportivi, ne dorim fier­binte ca la prima confrun­tare internaţională de­­presti­giu să urcăm pe treapta cea mai inaltă a podiumului in acordurile noului nostru Imn de Stat, atit de drag tuturor cetăţenilor patriei noastre. Nadia COMANECI multiplă campioană Erou al Muncii Socialiste Un cintec al întregului popor Fiinţează un timp şi peste timp sonul unor cuvinte, vi­braţia acestor cuvinte sim­ple, clădite pe scara melo­dică a unui cîntec simplu, a unui imn care te urmăreşte, revine, te caută, te solicită. II ştii din copilărie, îl cîntai pe băncile şcolii. II auzi din gura altor generaţii, este şi rămîne proaspăt, nou, impri­mat pe memorie şi pe me­moria afectivă, cum a fost creat de preadăruitul muzi­cian Ciprian Porumbescu. Compozitorul l-a creat a­­tunci cu o vibraţie anume, cu un elan înscris în aria marilor sentimente care ge­nerează, în existenţa unui popor, a unei naţiuni, con­ştiinţa perenităţii, a dreptu­lui său sub soare în spaţiul geografic şi istoric. Ca toate marile cintece patriotice, imnul acesta avea să-şi ur­meze, cu timbru-i inspirat, rosturile măreţe, de-a lun­gul generaţiilor. Act de o importanţă deo­sebită, adoptarea Imnului Republicii Socialiste Româ­nia este primită cu entu­ziasm de noi toti, de în­treaga suflare a tării, a cărei inimă bate puternic sub fal­durile tricolorului. Melodia aceasta atît de cunoscută de poporul nostru l-a însufleţit in muncă şi luptă, se leagă de momente deosebite pe drumul afirmării conştiinţei naţionale, face intr-adevăr parte din însuşi fondul pe­ren al spiritualităţii noastre. De bună seamă că noul imn relevă realizările noastre de pînă acum, dar şi ceea ce dorim să înfăptuim. In acest fel, sintetizează legătura tre­cutului glorios cu prezentul măreţ, textul său dimpreu­nă cu melodia pe care se înalţă alcătuiesc crezul nos­tru comunist în destinul de azi şi de mîine al patriei. Imnul nostru este forma de exprimare a preaplinu­lui simţirii şi înflăcărării, a mîndriei unui popor întreg pentru împlinirile obţinute prin muncă şi luptă. Imnul nostru este instrunat în ga­ma solemnă a marilor înfăp­tuiri. Simbol ce înmănun­chează cromatic valori esen­ţiale de existenţă ale nea­mului nostru. Imnul Repu­blicii Socialiste România ex­primă concis, în efigie, ade­vărurile lumii noastre de azi, aspiraţiile ce nu călăuzesc în dorinţa de a împodobi patria cu noi şi noi frumuseţi. Imnul ne însoţeşte cu simţul demnităţii, în mar­şul nostru creator de so­cietate socialistă, spre co­munism, amintindu-ne des­pre veacurile din care ve­nim, despre strămoşii că­rora le suntem­ datori, dar şi, mai ales, de nepoţii şi stră­nepoţii din viitor, cărora avem datoria să le lăsăm o patrie înfloritoare, stupină pe destinul ei, în care să trăiască oameni liberi, fru­moşi, demni. Să purtăm in acest mers al nostru spre marile idea­luri ale socialismului şi co­munismului, înfrăţit cu stea­gul de purpură, mişcarea tu­telară a celor trei culori ! Radu BOUREANU Pentru patria socialista Nețărmurită ne-a fost e­­motia, a mea si a tuturor consătenilor, cei peste 7000 de locuitori ai comunei Ci­prian Porumbescu, aflînd că melodia noului imn este cu­noscutul cîntec patriotic compus de fiul si mindria meleagurilor noastre, compo­zitorul atît de apropiat de sufletul, firea şi năzuinţele Întregului popor. Am privit întotdeauna ca o deosebită cinste faptul că melodiile lui Ciprian,­ cânte­cul său „Tricolorul“ au fost insusite de întregul nostru popor, însufleţind idealurile patriotice ale unui şir întreg de generaţii. Alături de toţi cetăţenii comunei Ciprian Porumbes­cu, imi exprim, pe această cale, adinea mulţumire că muzica inflăcăratului compo­zitor patriot a fost pusă în cea mai înaltă lumină de către conducerea superioară de partid, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de către Marea Adunare Naţională, devenind noul Imn de Stat al României socialiste. Sunt convins că, în toată munca noastră de astăzi si de mii­­ne, imnul va constitui un imbold in tot ce vom face pentru înălţarea tării. Telul nostru este ca România să strălucească — asa cum se spune in noul text, atît de inspirat — ca un astru nu era comunistă, cel căruia ii în­chinăm năzuinţele şi toate puterile noastre. Nicolae CAILEAN ţăran cooperator din satul Ciprian Porumbescu — judeţul Suceava SCINTEIA — marți 1 noiembrie 1977 UMĂR LA UMAR, CA ADEVĂRAŢI TOVARĂŞI Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) ..Noi, toţi cei ce trăim şi muncim pe înfloritoarele meleaguri ale ju­deţului Buzău, ne exprimăm convin­gerea ca statornicirea cuvintului ..to­s varas“ in relaţiile de muncă, ca şi în raporturile cu unităţile, instituţiile, cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti va cultiva cu şi mai multă fermitate spiritul de egalitate şi­ demnitate, conştiinţa unităţii de ţe­luri şi interese, mobilizînd întregul popor la înfăptuirea neabătută a po­liticii clarvăzătoare a Partidului Co­munist Român de înaintare a pa­triei spre comunism“, se spune în telegrama trimisă de Comitetul ju­deţean Buzău al P.C.R. şi Consiliul popular judeţean. „Ne exprimăm adeziunea faţă de legea cu privire la normele de adre­sare între cetăţenii Republicii So­cialiste România, care corespunde schimbărilor structurale intervenite în societatea noastră, esenţei ei de societate a celor ce muncesc pentru înflorirea continuă a patriei socia­liste“, se spune în telegrama trimisă de membrii Academiei Republicii Socialiste România şi lucrătorii din unităţile sale. Au mai adresat telegrame în care, în numele colectivelor de oameni ai muncii, sărut exprimate aprobarea şi acordul total faţă de legile adopta­te. Comitetul judetean Constanta al P.C.R.. Comitetul iudetean Sălaj­­ al P.C.R.. Comitetul judetean Vrancea al P.C.R.. Comitetul de partid al a­­paratului C.C. al­ P.C.R.. comitetele de partid si consiliile populare ale sectoarelor 1, 2, 5 si 6 din munici­piul Bucuresti. Consiliul municipal al sindicatelor București. Comitetul municipal București al Uniunii Tine­retului Comunist. Consiliul municipal Buzău al Frontului Un­itătii Socia­liste, întreprinderile „Vulcan“, de ţevi „Republica“, mecanică de mate­rial rulant „Grivita rosie“, „Adesgo“, de utilaj chimic ,.Grivita rosie“. Centrala de constructii-mon­taj. Cen­trala industriei pielăriei, cauciucu­lui, încălţămintei şi întreprinde­rea „Dîmboviţa“ din Bucureşti, Centrala industrială siderurgică şi Şantierul naval din Galaţi, întreprin­derea „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii, întreprinderea de tractoare şi întreprinderea de stofe „Carpatex“ din Brasov, Combinatul chimic Fă­găras, întreprinderea „Electroputere“ si Combinatul chimic din Craiova, întreprinderea integrată de lină Con­stanta, întreprinderea de utilaje si piese de schimb. Combinatul de celuloză, hirtie si fibre artifi­ciale si întreprinderea judetea­nă de constructii-montaj din Su­ceava. întreprinderea „Ceramica“, din Jimbolia, combinatul de pielărie si încălțăminte „Clujeana“ din Cluj- Napoca. întreprinderea de vagoane si Combinatul pentru prelucrarea lemnului Drobeta Turnu-Severin. în­treprinderea „Textila“, Galaţi, între­prinderea industria linii şi întreprin­derea mecanică­ din Timişoara, co­lectivul schimbului I din secţia, scu­­lărie a întreprinderii­­ „Tehnofrig“ din Cluj-Napoca. Întreprinderea de reparaţii auto Tecuci, întreprinderea de sîrmă şi produse din firmă Buzău. Ministerul Energiei Electrice. Minis­terul Industriei Construcţiilor de Ma­şini. Ministerul Industriei Uşoare. Ministerul de Interne. Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“. Uni­versitatea din Bucureşti. Universita­tea din Braşov. Institutul de con­strucţii Bucureşti. Institutul de cer­cetări şi proiectări pentru automati­zări (I.P.A.). Institutul de cercetări şi proiectări echipamente termoener­­getice Bucureşti. Uniunea artiştilor plastici. Teatrul Naţional din Bucu­reşti. Inspectoratul şcolar al mu­nicipiului Bucureşti, liceul „Uni­rea“ din Braşov, Spitalul clinic Fun­­deni. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gotlob, judeţul Timiş, şi Salcea,­ judeţul Suceava, întreprin­derea agricolă de stat Suceava. I.A.S. Varias, judeţul Timiş. I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, comitetele comunala de partid si consiliile populare ale comunelor Baciu. judetul Cluj, si Brădeanu, judetul Buzău, comitetul de partid si consiliul de conducere al C.A.P. Pechea. judetul Galati, membrii C.A.P. din comuna Bosanci, judetul Suceava, numeroşi oameni de stiintă, artă si cultură, cetăţeni virst­­nici si tineri, de cele mai diferite profesii, de pe întreg cuprinsul tării Ecoul Imnului in inima ostaşului L-am învăţat chiar din prima zi. Toti militarii îl ştiu. De cite ori îl cîntăm sau il ascultăm inima ni se umple de emoţie si mîndrie patriotică. Fiecare vers, fie­care strofă poartă sentimen­tele noastre cele mai alese, cele mai calde, fată de tre­cutul glorios al poporului, faţă de prezentul nostru tot mai luminos, năzuinţele noastre cele mai arzătoare. Parcă văd trecind prin faţa ochilor, venind din adâncu­rile istoriei, generaţii şi ge­neraţii de eroi, care, prin jertfa şi sîngele lor, au fă­cut, aşa cum spun atît de frumos versurile noului imn: „Să trăim stăpîni in ţară, / Ziditori ai lumii noi". Şi văd sub faldurile tri­colorului neasemuitele pla­iuri ale patriei străbune. Împodobite zi de zi cu noi înfăptuiri măreţe. Sínt mân­dru că-s fiu al acestui po­por brav, demn, liber şi cu­tezător! Sínt mândru că ste­garul tuturor izbînzilor noas­tre este Partidul Comunist Român, in frunte cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidu­lui, preşedintele republicii si comandantul nostru su­prem, căruia noi, ostaşii, ii purtăm o neţărmurită dra­goste şi stimă. Pentru mine, ostaşul de veghe, culorile din falduri au o semnificaţie deosebită — semnificaţie căreia autorul versurilor i-a dat glas ales. Cîntind noul imn ne întărim jurâmîntul ce i-am depus, cu mina pe tricolor, de a fi demni de misiunea sacră ce ne-a fost încredinţată -- de a fi apărători ai cuceririlor noastre revoluţionare. Fruntaş Nedelcu MIHALACHE „Glorificare­a tradiţiilor de luptă ale poporului român pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării“ — Agenţii internaţionale de presă despre noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România — „Parlamentul român — scrie agenţia REUTER — a aprobat un nou Imn naţional. Imnul, care il înlocuieşte pe cel vechi de 20 de ani, glorifică tradiţiile de luptă ale po­porului român in apărarea libertăţii şi independenţei ţării“. La rindul său, agenţia ASSOCIA­TED PRESS scrie: „Noul Imn na­ţional al României are la bază un cintec a cărui melodie a fost compusă de compozitorul clasic român Ciprian Porumbescu şi este inspirat din folclorul şi trecutul istoric al acestei ţări. Melodia, cu­noscută sub numele „Tricolorul“, a fost compusă în 1880 şi se referă la culorile naţionale ale României „ roşu, galben şi albastru“. Informînd despre atmosfera plină de însufleţire in care s-a desfăşu­rat şedinţa Marii Adunări Naţionale care a adoptat Imnul de Stat, agenţia citată relevă că „membrii parlamentului, inclusiv preşedintele Republicii, secretarul general al partidului, Nicolae Ceauşescu, s-au ridicat in picioare şi au evitat cu profundă emoţie Imnul de stat la încheierea şedinţei parlamentului. Noul imn, care a devenit oficial la 28 octombrie — arată in continuare agenţia — glorifică lupta seculară a românilor pentru a fi propriii lor stăpîni şi de a trăi liberi in ţara lor, reflectind accentul pus pe rolul Partidului Comunist in dezvoltarea României“. - . cinema • Aripi frinte (în cadrul „Zilelor filmului sovietic“) : PATRIA — 0,30 ; 12 , 15 ; 17,30 ; 20. • Taburetul prințesei : VICTO­RIA — 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16­­ , 18,15 ; 20,15. • Surisul mamei : CAPITOL — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Chirurgii; CENTRAL — 9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 , 18 , 20. • Din lumea filmului de altăda­tă : EFORIE — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FAVORIT — 9,15 ; 11,45 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15. • Regăsire ; SCALA — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FE­ROVIAR — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Salty : FLAMURA - 9. • Ținutul uitat de timp : CASA FILMULUI (B-dul Magheru 29) - 10; 12; 14; 16; 18, 20, FESTI­VAL - 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, EXCELSIOR - 9 ; 11,15 ; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MODERN — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Veronica : DOINA — 9,30. • Buzduganul cu trei peceţi : DOINA — 11,30 ; 15,30 ; 19, PACEA — 15 , 18 30. • Rocky ! TIMPURI NOI — 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 , 20. • Iarna bobocilor : BUZEȘTI , 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20.15, ME­LODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Spada neagră : GRIVIȚA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,15. • Tănase Scatiu : PROGRESUL — 16 ; 19. • Program de desene animate — 9. Marele singuratic — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15 ; BUCEGI. • Tatăl soldatului (spectacol de gală) : CINEMATECA — 20. • A cincea pecete : POPULAR — 15,45 ; 18 , 20. • Judecătorul Fayard zis „Șeri­ful“ : LIRA - 15,30 ; 18 ; 20,15. • Atentatul de la Sarajevo : DRUMUL SĂRII - 16 ; 19. • Pintea : FERENTARI - 15 ; 17;15 ; 19,30. • Piedone, comisarul fără armă : GIULEȘTI - 9 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20. • Făgăduiala : COTROCENI — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15, VOL­GA - 9 ; 11,30 ; 14 ; 10.30 ; 19. • Atit timp cit bate ceasul : COS­MOS - 16 ; 18 , 20. • Johnny Chitară ! FLOREASCA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20.15, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Vieţi scurte : VIITORUL — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Comoara din lacul de argint : AURORA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Căpitan la 15 ani : MIORIŢA — 9 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 , 20. • Ochii Shivanei : MUNCA — 9,15 ; 11,45 ; 14,15 ; 17 ; 19,30. • Valea prafului de puşcă : FLA­CARA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Corsarul negru : ARTA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,10; teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sa­la mare) : Căsătoria — 19,30. (sala mică) : Viaţa unei femei — 19,30. • Filarmonica „George Enescu“ (sala mică a Palatului) : Recital de pian, Eduardo Ricci — 20. • Opera Română : Aida — 19. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra“ (sala Schitu Măgureanu) : Ferma — 19.30. (sala Grădina I­­coanei) : Tineri căsătoriţi caută cameră — 19.30. • Teatrul Mic : Raţa sălbatică — 19.30. • Teatrul de comedie : Plicul — 19.30. • Teatrul „Nottara“ (sala Maghe­­ru): Jucătorii de cărţi şi Ursul — 19.30. • Teatrul Giuleşti : Comedie fără titlu — 19.30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­nase“ (sala Savoy) : Salutări de la Vasile — 19,30, (sala Victoria) : Varietăţi pe portativ — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Cunună de frumuseţi — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Păpu­şa cu piciorul rupt ; Pufuşor şi Mustăcioară — 17. • Circul Bucureşti : Super circ — 19,30. tv PROGRAMUL 1­9.00 Teleşcoală 10.00 Antologia filmului pentru copil şi tineret : Stan şi Bran 10.55 Din cununa ţării mele. Me­lodii populare din Oaş şi Maramureş 11.15 Cîntare omului. Emisiune de versuri 11.30 Arii şi scene din opere 12.00 Telex 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.35 Curs de limbă engleză 17.05 Tragerea de amortizare ADAS 17.15 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 17.30 Alger — o poartă spre Sa­hara 17.55 Mult e dulce... 18.15 Melodii populare 18.25 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 19.00 Tribuna TV — Viaţa in lu­mina normelor eticii şi echi­tăţii socialiste 19.20­­­001 de seri 19.30 Telejurnal • In intimpinarea alegerilor de la 20 noiembrie 19.50 Roadele politicii partidului de dezvoltare economico-so­­cială a ţării. Azi, judeţul Dîmboviţa 30.15 Seară de teatru : Fata bună din cer, de Corneliu Leu. Premieră TV. 21.35 stelele cântecului şi dansului 22.30 Telejurnal PROGRAMUL 3 19.50 Film serial pentru copil : Ivanhoe 20.15 Viaţa economică a Capitalei 20.45 Tineretul Capitalei 21.15 Telex 21.20 stagiunea camerală a Radio­televiziunii 21.55 Inscripţii pe celuloid : Mo­meală... sonoră. Documentar despre noile tehnici folosite de pescarii japonezi. (Film realizat de studiourile de televiziune din Tokio) Suntem­ tovarăşi prin munca, prin viaţa şi aspiraţiile noastre comune Să ne adresăm unul celuilalt , firesc, din adîncul inimii: TOVARĂŞE! Societatea noastră de oameni liberi, pe deplin egali, stă­­pini De destinele lor, de făurari şi beneficiari ai tuturor celor făurite, trăieşte satisfacţia de a vedea consacrată prin înalta autoritate a legii o normă generală de adresare, unica in măsură să reflecte, cu putere de simbol, transformările uriaşe, mutaţiile revoluţionare fundamentale, relaţiile profund noi dintre oameni. O istorie de luptă, bogate tradiţii militante au impăminte­­nit, de decenii, cuvintul „tovarăş" ca termen de respect şi încredere, de apropiere si căldură omenească, de solidari- Cuvint revoluţionar între oamenii orînduirii noastre revoluţionare tate si înţelegere. Astăzi in România socialistă, cind toate aceste virtuţi au căpătat forţa realităţii generalizate, cind oamenii muncii decid şi înfăptuiesc, umăr la umăr, soarta prezentului şi dimensiunile viitorului, a devenit cit se poate de firesc să ne adresăm unii altora cu termenii care oglin­desc adevărurile politice, sociale, economice, morale ale so­cietăţii noastre. Sintem un popor de oameni ai muncii, o tară cu cetăţeni efectiv si pe deplin egali intre ei, trebuie si fim, între noi, numai şi numai TOVARĂŞI. Cuvintul tovarăş mi-a în­soţit viaţa incă din fragedă tinereţe, din clipa aceea de neuitat pentru mine, din '45, cind am intrat în rindurile partidului comunist. Pentru mine şi toţi comuniştii mai vîrstnici, care am parcurs din plin, cu toate bucuriile şi greutăţile, etapele de pină acum ale edificării societăţii socialiste, cea mai dreaptă şi umană orinduire, cuvintul tovarăş a constituit cuvin­­tul-şcoală, cuvint revolutio­nar care a inm­urit in pro­funzime relaţiilanthol dintre oamenii" societăţii­ "noastre noi. Ce cuvint poate expri­ma mai cald, mai adevărat şi mai uman raporturile de reală egalitate, de frăţietate, colaborare şi întrajutorare ce s-au statornicit in Româ­nia noastră socialistă intre milioanele de oameni ai muncii, indiferent de naţio­nalitate, ce trăiesc şi mun-­­cesc uniţi pentru cauza fe­ricirii lor comune, cauza partidului comunist. Iată de ce şi eu, ca de alt­fel toti oamenii muncii din tara noastră, apreciez juste­ţea deplină şi oportunitatea noilor reglementări — ini­ţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului — in pri­vinţa normelor de adresare intre cetăţenii Republicii Socialiste România , _ norme in cadrul cărora acuvintului „tovarăş“?" termenilor ■ de „om al muncii“, „personal muncitor“, „cetăţean“, li se conferă atributele conţinute in însăşi esenţa orânduirii noastre socialiste, revoluţio­nare. Gheorghe MARE lăcătuş, la întreprinderea „23 August" din Satu Mare Aşa ne spunem pentru că aşa sîntem Nu sunt mare meşter la scris şi, poate, cuvintele mele n-ar reuşi să spună tot ce simt eu. Dar dacă am luat condeiul în mină să scriu la ziar, să ştiţi, stimaţi tovarăşi, că am făcut-o vrind să vă încredinţez citeva din gindurile mele, tocmai des­pre acest cuvint : tovarăş. Intîi şi-ntîi vreau să zic că şi pentru noi, ţăranii, cuvin­tul „tovarăş“ reprezintă, de multă vreme, ca şi pentru muncitori, un, cuvint cu în­ţeles foarte precis, aş zice , pe înţelesul oricui. Adică , eu înţeleg să fiu, sînt şi nu pot fi decit tovarăş cu cei ce lucrează alături de mine in cooperativă, cu oamenii noş­tri harnici, cu vecinii mei, împreună cu ei am pus şi punem umărul să ne facem casa, strada, circumscripţia, comuna noastră tot mai fru­moasă. Apoi tovarăş sunt cu toţi oamenii de treabă, cu brigadierul şi cu preşedin­tele cooperativei noastre, cu primarul, că tot de-ai noş­tri sunt. Doar toţi avem ace­leaşi probleme pentru care ne zbatem : să crească pro­ducţia, să sporească puterea economică a cooperativei, să înflorească satul. De aceea simt şi zic că e bine că s-a stabilit şi prin legea votată de Marea Adu­nare Naţională ca între noi, cetăţenii României socialiste, să folosim cuvintul tovarăş. După mine, e un cuvint ca­­re-ţi porneşte din inimă, pe care-l adresezi unuia pe ca­­re-l preţuieşti şi te preţuieş­te, îl ajuţi şi te ajută. Dar mai sunt şi dintre aceia care nu-şi văd de treabă, care încalcă regulile noastre. Deocamdată, unora ca aceştia nu le pot spune tovarăşi. Eu nu vreau să-l dezonorez cu totul şi să le spun „domni“. Ar însemna că mi-am pierdut orice nă­dejde in ei. Cu aceştia eu sunt, deocamdată, la nivel de „cetăţean“, ceea ce exprimă încrederea că, tot ai noştri fiind, vor dovedi prin fapte, prin muncă, prin comporta­rea lor, că s-au schimbat şi putem deveni din nou tova­răşi. Petru MASCHIN ţăran cooperator comuna Vinga, judeţul Arad Legea exprimă un simţămint adine şi o voinţă unanimă Predau la şcoală geografia patriei. Imi cunosc ţara şi aşa cum arăta pină la întro­narea stăpinirii poporului, şi aşa cum ni se înfăţişează astăzi in anii glorioşi de cind poporul condus de partid işi este sieşi singurul stăpin. Adesea m-am între­bat cum ar fi arătat Româ­nia dacă noi — in uzine şi pe ogoare, in şcoli şi insti­tute, la sărbătoare şi bucurii, ca şi in ceasurile de cumpă­nă — n-am fi fost împreună uniţi, tovarăşi. E lesne de­­ înţeles că tot ceea ce am în­făptuit a fost posibil tocmai pentru că ne-am fost unii altora tovarăşi, că omenia comunistă ce ne caracteri­zează, modul nostru de a fi, se fundamentează pe senti­mentul că ne sîntem tova­răşi, că viitorul comunist al ţării creşte cu tărie din voinţa comună de a ne fi tovarăşi. Cred că toţi gîndim şi simţim la fel această puter­nică unitate a întregului nostru popor. Acestui adine simţămînt i-a dat expresie secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propunind ca normă de adresare intre ce­tăţenii patriei cuvintul Înăl­ţător prin frumuseţe şi ade­văr — tovarăş. Legea adop­tată de forul suprem al pu­terii de stat exprimă voinţa poporului. Ca educator comunist imi fac o îndatorire de onoare, partinică şi cetăţenească, de a imprima fiecărui elev atit­­ trăsăturile pe care le implică in conţinutul său cuvintul tovarăş, cit şi respectul faţă de acest conţinut ; de ase­menea, obişnuinţa de a-i fo­losi ca pe un termen ce ne defineşte şi ne uneşte pe toţi datorită relaţiilor noi făurite în anii socialismului şi ba­zate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă intre toţi membrii societăţii. Maria GHEORGHIŢA profesoară la Liceul industrial nr. 4 din Tulcea De ce să ni se spună „domnule“ ?! Imi exprim totala adeziu­ne faţă de noua lege privind normele de adresare intre cetăţenii patriei noastre. Cum e­ şi firesc, ea vine să con­sfinţească, şi prin viu grai, profundele transformări in­tervenite în viaţa societăţii noastre, concretizate în fap­tul că, odată cu dispariţia claselor exploatatoare, între oamenii muncii s-au stator­nicit şi s-au cimentat relaţii bazate pe egalitate şi stimă reciprocă. Relaţii tovărăşeşti de muncă şi viaţă. Cu toţii — strungar, medic, dascăl, membru cooperator — sîntem stăpîni deopotrivă pe avuţia naţională, pe roadele muncii noastre şi trăim intr-un cli­mat social din care au dis­părut inegalităţile de clasă generate de vechea orinduire. Aşa stind lucrurile, ne sim­ţim surprinşi şi jigniţi cind cineva ni se adresează după tipicul vechi : „domnule doc­tor“. De ce, ne-am întrebat nu o dată, frumosul şi băr­bătescul cuvint tovarăş să se potrivească strungarului sau activistului de partid şi nu — după unii — şi doctoru­lui ? ! Nu-i e doctorul tova­răş celui în suferinţă, indi­ferent de munca pe care o prestează, nu-i e tovarăş omul care se străduieşte ca el să-şi recapete mai repede sănătatea ? Nu împreună cu întregul popor şi noi, medi­cii, muncim şi luptăm pentru socialism şi comunism pe pă­­mintul patriei ? Ba da, şi de aceea avem tot dreptul să ne considerăm pentru toţi tova­răşi şi deloc domni, cum ni se mai spune. Poate că şi noi purtăm o parte din vină că am tratat cu indiferenţă folosirea, de către unii, a unor termeni anacronici, deplasaţi, împreu­nă cu organizaţiile noastre de partid şi de masă din sis­temul sanitar, vom face to­tul in spiritul legii ca noile formule de adresare „tova­răş, tovarăşă“, „cetăţean şi cetâţeană“ să stăruie in per­manenţă pe buzele fiecăruia dintre noi Dr. Ion OSMAN directorul Direcţiei sanitare judeţene Argeş

Next