Scînteia, ianuarie 1978 (Anul 47, nr. 11001-11025)

1978-01-15 / nr. 11012

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11012 Prima ediţie Duminică 15 ianuarie 1978 6 PAGINI - 30 BANI LARGĂ DEZBATERE DEMOCRATICĂ, GOSPODĂREASCĂ Milioane de ţărani sunt chemaţi să analizeze şi să hotărască măsuri pentru sporirea producţiei şi eficienţei economice în acest an De săptămina viitoare încep să se desfăşoare adunările generale ale cooperativelor agricole de producţie. Ca foruri supreme de conducere a unităţilor agricole cooperatiste, ele sunt chemate ca, o dată cu analiza activităţii din anul trecut, să dezbată in mod aprofundat, în lumina sarcinilor subliniate in Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile ce le revin din planul naţional unic pe anul 1978, să adopte măsurile politice şi organizatorice pentru realizarea şi depăşirea lor, să aleagă noile organe de conducere. Semnificaţia aparte a actualelor adunări generale constă in aceea că ele au loc la Începutul unui an în care, şi în agricultură, în spiritul orientărilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, oamenii muncii sunt chemaţi să înfăptuiască un salt calitativ in toate domeniile de activitate. Aceasta cere ca, in cadrul adunărilor generale ale cooperativelor agricole, să se stabilească şi adopte măsuri care să asigure perfecţionarea, in continuare, a organizării şi conducerii producţiei, statornicirea şi în această ramură a spiritului de ordine şi disciplină din industrie, creşterea răspunderii pentru calitatea lucrărilor executate în tot timpul anului, pentru valorificarea mai intensă a rezervelor de sporire a producţiei agricole. Cu alte cuvinte, se cere mai mult spirit gospodăresc, angajare mai fermă în soluţionarea problemelor esenţiale ale creşterii producţiei agricole din partea tuturor celor ce lucrează în unităţile cooperatiste — de la preşedinte, specialişti şi pînă la cooperatori. Desigur, în funcţie de specificul activităţii din fiecare unitate agricolă, dezbaterile trebuie concentrate asupra problemelor de interes major legate de gospodărirea judicioasă şi folosirea intensivă a pâmîntului, realizarea programelor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole, organizarea muncii, introducerea acelor tehnologii de lucrare a solului, de creştere a animalelor şi sisteme de amplasare a culturilor care să asigure obţinerea unei producţii-marfă superioare şi creşterea eficienţei economice. Cu cea mai mare răspundere se cuvine să fie analizate posibilităţile de depăşire a producţiei planificate la toate culturile, şi îndeosebi la porumb, de sporire a efectivelor de animale şi creştere peste prevederile de plan a producţiilor medii şi totale în zootehnie, de livrare la fondul central de stat a unor cantităţi suplimentare de produse agricole, coo__________operatorii din fiecare unitate luindu-şi în această privinţă angajamente concrete, mobilizatoare, ca răspuns la chemările la întrecere din acest an. Deosebit de important este ca planul de creştere a producţiei şi a eficienţei economice, angajamentele în intre- ------------------------------cere, ca şi programul de măsuri pentru înfăptuirea lor să fie rezultatul dezbaterilor exigente şi responsabile cu participarea tuturor, al hotărîrii adunării generale a cooperativei; numai în acest fel ele vor fi cu adevărat viabile şi vor uni toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. De fapt, in aceasta constă afirmarea puternică a democraţiei cooperatiste şi, tocmai de aceea, organizaţiile de partid şi consiliile de conducere din fiecare unitate agricolă au datoria să organizeze şi să orienteze în aşa fel desfăşurarea adunărilor, incit fiecare cooperator şi specialist să-şi spună cuvintul deschis, un spirit critic, constructiv, asupra problemelor esenţiale ale activităţii cooperativei, să facă propuneri gospodăreşti, bine gîndite, menite să sporească contribuţia fiecăruia la găsirea celor mai bune căi de soluţionare a acestor probleme, la creşterea producţiei agricole şi a eficienţei economice. In felul acesta, adunarea generală îşi va îndeplini întocmai rolul său de adevărat for suprem de conducere a cooperativei. Anul 1978 trebuie să marcheze un salt calitativ în activitatea cooperativelor agricole și, tocmai de aceea, (Continuare în pag. a V-a) încep adunările generale ale cooperadvelor agricole BAIA MARE. Noile blocuri alcătuiesc o frumoasă intrare în oraș Foto : I. Herteg Fierbintele omagiu al naţiunii la aniversarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu MEREU ÎMPREUNĂ CU POPORUL Gîndire revoluţionară de largă viziune în formarea oamenilor, a cadrelor Ne-a învăţat şi ne-a ajutat să construim temeliile adevăratei egalităţi, îi mulţumim! Cu înaltă răspundere pentru prezentul şi viitorul flu ■■ ţarii Prin natura preocupărilor noastre, oamenii de ştiinţă, universitarii cunoaştem printre primii ce e tai nou în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică, al învăţămîntului, pe plan mondial, inclusiv ce e nou în concepţia asupra rolului, menirii şi căilor de dezvoltare ale acestor domenii de activitate. Cu atît mai mult cu cit ştiinţa şi invăţămintul nostru, în special ca grad de acces şi de difuzare in mase, a moştenit o situaţie grea de la regimurile trecute, străduindu-ne să ajungem din urmă alte ţări, cu un grad mai avansat de dezvoltare, am constatat la un moment dat că, în lume, invăţămintul, mai ales cel mediu şi superior, se confruntă cu cerinţe tot mai urgente de modernizare. Chiar în statele cu economie avansată se formulau critici, se exprimau nemulţumiri asupra faptului că şcoala, universitatea au rămas în urma cerinţelor revoluţiei ştiinţifico-tehnice, că absolvenţii nu ies de pe băncile instituţiilor respective suficient de pregătiţi în sensul celor, cerute de viaţă. Iată însă că ştiinţa şi invăţămintul nostru au fost scutite de situaţia ca asemenea probleme să se acutizeze. Partidul Comunist Român s-a îngrijit să traseze din timp celor ce lucrează în aceste domenii o cale limpede, o soluţie îndrăzneaţă prin noutatea ei, dar simplă, ca orice mare adevăr : împletirea strînsă a cercetării ştiinţifice, invăţămîntului şi practicii în producţie. Ştiam, din studiul documentelor de partid, că această concepţie, revoluţionară, asupra învăţămîntului nostru aparţine gindirii de largă viziune a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, teoreticianul activ, novator, Prof. dr. docent Ing. Valeriu BLIDARU (Continuare în pag. a V-a) Printre marile merite, nepieritoarele merite care se leagă de numele şi personalitatea, de priceperea de a conduce şi grija părintească faţă de popor ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu se înscriu, la foc de cinste, şi clarviziunea şi consecvenţa cu care, sub conducerea sa, partidul a elaborat şi înfăptuit politica deplinei egalităţi intre toţi cetăţenii patriei noastre socialiste. Nu este vorba numai de egalitatea constituţională a oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate ; nu este vorba numai de poziţia lor egală în societate, de măsuri de garantare a libertăţilor prevăzute în legi, de condiţii pentru liberă exprimare, pentru invăţămînt, cultură şi altele, realităţi temeinic statornicite in orînduirea noastră. In concepţia asupra egalităţii tuturor oamenilor, stimatul secretar general al partidului şi preşedinte al republicii a inspirat un suflu nou, esenţial şi aducător de viaţă, ca ploaia de primăvară. Am fost, după Congresul al IX-lea al partidului şi Conferinţa Naţională din 1967, martorii jalonării unei noi arhitecturi a teritoriului ţării, îmi amintesc — făceam parte dintr-un grup cu care tovarăşul Ceauşescu s-a sfătuit îndeaproape, pentru a cunoaşte, in spiritul adevăratei democraţii, opiniile locuitorilor tinărului judeţ Harghita — îmi amintesc, repet, de înţelegerea cu care lua cunoştinţă de părerile noastre, de siguranţa cu care, ţinind seama şi de ele, con-FÜSTÖS Maria preşedinta Consiliului oamenilor muncii, de la întreprinderea de tricotaje din Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a V-a) De 20 de ani de cînd muncesc aici, la întreprinderea „Vulcan“, unde am ajuns să fabricăm agregate de mare complexitate pentru economia naţională, îmi spun gîndurile prin munca mea de zi cu zi, prin contribuţia mea modestă, alături de tovarăşii mei de muncă, la realizarea programului partidului de făurire a bunăstării noastre materiale. Afirm acest lucru şipentru a arăta că n-am încercat să pun prea des mîna pe condei. Acum o fac din toată inima, deoarece gîndurile pe care le aştern pe hirtie izvorăsc din adincul fiinţei mele şi sînt adresate, în pragul aniversării zilei sale de naştere, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omului nostru cel mai drag, pe care-l simţim zi de zi alături. Spun asta deoarece toţi cei cu care muncesc gîndesc aşa. Ne este atît de drag şi apropiat pentru că tot ceea ce a făcut şi face este spre binele ţării, spre binele nostru al tuturor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dovedit şi dovedeşte prin întreaga sa activitate că ne înţelege pe deplin viaţa noastră, dorinţele şi gîndurile noastre. A venit şi la noi în întreprindere de multe ori să vadă cum muncim şi cum trăim. Pe fiecare dată ne-a ascultat şi s-a sfătuit cu noi, dîndu-ne indicaţii preţioase, in care noi, muncitorii, am văzut cit de mare este grija partidului nostru, a preşedintelui nostru pentru prezentul şi viitorul ţării. Această grijă pentru viitorul ţării, pentru generaţiile care vor urma străbate ca un fir roşu întreaga politică a partidului. Atît in ce priveşte investiţiile, folosirea materiilor prime, formarea şi pregătirea cadrelor, a oamenilor chibzuinţă în utilizarea resurselor solului şi subsolu-Florian DANILA lăcătuş, şef de echipă, întreprinderea „Vulcan" Bucureşti (Continuare in pag. a V-a) Noi şi însufleţitoare CHEMĂRI LA ÎNTRECERE pentru depăşirea planului, pentru creşterea eficienţei economice în anul III al cincinalului IN PAGINA A ll-A întreprinderea de materiale de construcţii Călăraşi Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Miroşi, judeţul Argeş Schela de extracţie Moreni, judeţul Dâmboviţa Staţia de cale ferată Socola, judeţul Iaşi „BLAJUL" DE LA GALAŢI înaintea primei curse Galaţi, 14 ianuarie 1978. O nouă navă primeşte botezul apelor Dunării: mineralierul „Blaj“ de 55 000 tdw, cea mai mare navă construită vreodată pe şantierul gălăţean sau pe vreun alt şantier de la Dunăre. „Scoaterea din doc a acestui vas — precizează Anatolie Mehic, secretarul comitetului de partid al şantierului naval — are loc în preajma unui eveniment drag nouă, tuturor. Peste puţine zile, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împlineşte vîrsta de 60 de ani, din care 45 i-a dăruit mişcării revoluţionare, edificării vieţii noi, bunăstării şi fericirii poporului român. Mineralierul „Blaj" marchează finalizarea unei sarcini de onoare încredinţate colectivului nostru de către secretarul general al partidului, constituind o nouă şi puternică dovadă a hărniciei şi priceperii navaliştilor gălăţeni.“ Construcţia mineralierului — cu o lungime de 220 m şi o lăţime de 32,2 m — este marcată de o seamă de momente în care colectivul şantierului naval gălăţean şi-a demonstrat capacitatea şi experienţa, puterea sa creatoare. Iată ciţiva dintre autorii acestei nave şi faptele lor de muncă. De pildă, Ion Petrea, şef de brigadă. Alături de alţi constructori, brigada sa a montat primele secţii în camera de construcţie a docului. Eroul Muncii Socialiste Nicu Macovei, şeful atelierului montat, alături de tovarăşii săi de muncă, a condus execuţia multor operaţii legate de construcţia navei. Bunăoară, ridicarea de la sol şi montarea celui mai greu bloc aj supra-Un succes al navaliştilor gălăţeni. Ieri a fost lansat mineralierul de 55 000 tdw, cea mai mare navă construită vreodată pe Dunăre structurii mineralierului, cântărind circa 300 tone, operaţie dificilă şi pretenţioasă desfăşurată printr-o singură ridicare de macara, la rîndul ei un „uriaş" cu capacitatea de 320 t.f. dirijată de experimentaţii macaragii Trofin Zahara şi Tudorel Caramarin. Desigur, numărul celor care au contribuit la construcţia mineralierului „Blaj“ este mult mai mare. Aşa cum mult mai mare este şi numărul „momentelor grele“ in procesul de execuţie, depăşite însă cu calm şi siguranţă, cu priceperea recunoscută de care dau dovadă navaliştii gălăţeni. ...Uriaşa poartă a docului se deschide pentru a face loc navei. Mineralierul este tras în Dunăre cu ajutorul crrcurilor şi remorcherelor. Acţiunea este condusă de experimentaţii piloţi ai Administraţiei fluviale a Dunării de Jos, care, în repetate rinduri, au mai condus pe fluviu vase mari. Niciodată însă unul de asemenea capacitate... Alături de ei au participat constructori de pe şantier şi marinari gălăţeni. Treptat, pe măsură ce nava avansează in largul Dunării, emoţia cu care este urmărită această manevră scade. Mineralierul acostează la una din danele şantierului. Nu pentru multă vreme. Curînd va părăsi definitiv Galaţiul pentru a porni in prima sa misiune, pe întinderile de mări şi oceane. Acum, în urmă. In docul uscat al şantierului de la mila 80 a Dunării, începe să prindă contur o nouă navă — cel de-al doilea mineralier gălățean de 55 000 tdw. Dan PLAEȘU corespondentul „Scîntei" IN ZIARUL DE AZI: Ideile Conferinţei Naţionale — organic integrate în învăţămîntul de partid . Teme vii, dezbateri concrete — premisa unor rodnice rezultate practice. Muncă. Răspundere. Competenţă : „O mare satisfacţie, dar şi o mare obligaţie : concepţia proprne la baza producţiei de utilaj petrolier românesc". O viaţă pentru primăvara comunismului in România Primeniri de esenţă, la scară socială in viaţa complexă a ţării — iată nervul vital al acestui timp. Niciodată ca acum marile energii ale naţiunii n-au fost intr-atit stimulate, adunate intr-un unic flux generator de putere pentru a pune in opera crezul nostru comunist. Puterea care a ridicat la putere această uriaşă forţă, aşezînd-o pe o direcţie de acţiune limpede, consecvent comunistă, innobilind-o cu tenacitate, cutezanţă, incredere neclintită in drumul ales, hrănind aspiraţia spre parametri de civilizaţie mai înalţi, este Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Recunoaştem drept reper distinct in această amplă desfăşurare de energii energia bărbatului vrednic căruia poporul întreg îi cinsteşte, in aceste zile, 60 de ani de viaţă, din care 45 dăruiţi — ca ostaş al partidului, ca fiu demn al poporului — fericirii poporului, cauzei revoluţiei. Orînduirea nouă pe care o edificăm este operavie a poporului condus de partid, de secretarul său general care, in răstimpul de aproape un deceniu şi jumătate de cînd se află la timona destinelor României socialiste, a statornicit drept constantă a existenţei noastre afirmarea spiritului creator, revoluţionar, in stare să declanşeze ample perfecţionări în toate laturile vieţii materiale şi spirituale. Care-i amplitudinea acestui vector de acceleraţii, cum se conturează intr-o uzină calitatea nouă din suflul uman fierbinte şi primenitor, devenit combustibilul nostru de fiecare zi, iată ideile-forţă. Ideile-pilon ce ordonează faptele transcrise la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Capitală. PAGINA A III-A in lumina tă, de veacuri, in firea poporului nostru să-şi însoţească necontenit viaţa cu viersul, să-şi afle în tainica putere germinatoare a cîntecului izvorul veşnic viu al tăriei morale, al visării şi încrederii în izbindă, al voinţei de a ctitori fără odihnă — cu patima meşterului Manole — in ciuda atîtor şi-atîtor vitregii care, nu o dată, i-au pus în pericol însăşi existenţa fizică, naţională. Dăinuind prin vremuri şi contopindu-se întotdeauna cu aspiraţiile cele mai înalte ale maselor muncitoare — „suflet in sufletul poporului“ — cîntecul patriotic a cunoscut, de-a lungul istoriei, numeroase momente de înflorire : anul revoluţionar 1848, Unirea din 1859, războiul independenţei din 1877, desăvîrşirea unităţii naţionale în 1918, deceniile de aprigă luptă muncitorească şi revoluţionară, începînd din 1893 şi pînă vn zorii eroicului 23 August 1944, anii de reconstrucţie şi de făurire a societăţii socialiste în România se înscriu ca etape decisive in dezvoltarea acestui gen muzical de cea mai largă audienţă. Dacă fiecare din aceste impresionante arcade sonore a cunoscut o anume amplitudine determinată de condiţiile istorice, politice şi sociale, iată că ne este dat să fim martori şi părtaşi, de mai bine de zece ani, la un nou avînt al cîntecului patriotic şi revoluţionar, avînt care întrece, ca dimensiuni şi ecou, tot ce s-a făcut mai înainte, desăvîrşind, parcă, viziunile cele mai îndrăzneţe ale înaintaşilor, o muzică „de mase“, cu adevărat „a maselor“. în acest sens, Festivalul naţional „Cîntarea României“, conceput de gindirea ardentă şi vizionară a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca un etalon al puterii de însemnări de Teodor BRATU creaţie multilaterală a milioanelor de oameni ai muncii din patria noastră socialistă — s-a dovedit a fi, încă de la întîia sa ediţie, cea mai impetuoasă descătuşare şi desfăşurare de forţe artistice, realizînd, totodată, pentru prima oară, o fuziune de mare profunzime a artei culte, profesioniste, cu arta amatoare, populară, intr-o viziune unitară, organică, pe cit de originală, pe atît de bogată în semnificaţii. Sutele de cîntece create şi difuzate in cadrul „Cintării României“, precum şi numeroasele premii obţinute de compozitori, poeţi şi interpreţi la această veritabilă întrecere a maeştrilor cîntăreţi în faţa unui public care a numărat milioane de auditori — demonstrează, o dată mai mult, viabilitatea şi tinereţea nepieritoare a cîntecului de masă, cintec politic prin excelenţă, militant şi educativ. Fără îndoială, rolul primordial in declanşarea acestei plenare înfloriri a muzicii corale — in ce ne priveşte — revine istoricelor documente adoptate de Congresele IX, X şi XI ale Partidului Comunist Român cu privire la locul artei in societatea socialistă multilateral dezvoltată, cuvîntărilor programatice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, cu căldura şi sinceritatea ce-l caracterizează, ne-a arătat în atitea rinduri nouă ,făuritorilor de frumos, misiunea nobilă şi de mare răspundere pe care o avem în faţa imperativelor , majore de făurire a unei culturi noi, superioare, pe măsura civilizaţiei socialiste şi comuniste , a subliniat datoria ce ne revine in păstrarea, valorificarea şi dezvoltarea glorioaselor tradiţii, de două ori milenare, moştenite de la moşii şi strămoşii noştri, necesitatea de a ne adresa in căutările creatoare surselor celor mai autentice, generatoare de noi valori, concretizate in spiritualitatea românească, în izvorul veşnic viu al artei populare, al cîntecului şi dansului, evitînd plăsmuirile sterile, atemporale. (Continuare în pag. a IV-a)