Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)

1978-02-01 / nr. 11026

I I I I I I I I I I I I I FAPTUL DIVERS " Mulţi ani, cu sănătate ! Ion Murgu, din comuna Vrincioaia, este cel mai în virstă cetăţean al Vrancei. In acte, ca an al naşterii, scrie negru pe alb 1874. Dar se spune că ar fi o greşeală, că de fapt ar avea nu 104, ci 105 ani. Tot aşa i-a spus el insuşi corespondentului nostru pentru judeţul Vrancea, Dan Drăgulescu : — M-au făcut mai tinerel cu un an, dar nu mă supăr. Unde a mers suta... Eu, taică, sint tare mulţumit că n-am fost bolnav niciodată in viata mea. Ba, ca să nu mint, înainte de a împlini suta am lucrat intr-o zi cam prea mult la strinsul finului şi am avut aşa, un fel de betegeală. Dar m-am făcut repede bine. Că de muncă nu moare nimeni. Ea m-a adus unde am ajuns şi vă doresc şi dumneavoastră viaţă lungă, să mă intreceţi. II I 2+13+56+30 La prima vedere, o adunare simplă. Dar scrisoarea Lenuţei Săulescu din Turda ne oferă şi semnificaţia respectivelor cifre. Iată : 2 părinţi au adus pe lume 13 copii (7 fete şi 6 băieţi) care, la rindul lor, au 56 de copii, iar o parte din aceştia au şi ei... 1 copii pină acum 30 la număr. In total , 101 părinţi, copii, nepoţi şi strănepoţi. Alţi ciţiva strănepoţi sunt „pe drum“ şi vor spori în curind această numeroasă familie, căreia îi adresăm de 101 ori urarea de viaţă lungă I şi bucurie. I Bucuria... neuitării " I Ne scrie Ioan Indrei, din sa- I tul Crişan, judeţul Hunedoara : " I „Poate că rindurile mele au să vă surprindă, dar nici nu vă nu- I chipuiti cit de mare poate fi I bucuria unui om care nu se simte singur pe lume si care n-a fost uitat de cei cu care a lucrat timp de 22 de ani in sub- teran. Un accident m-a tin- tuit la pat si am fost nevoit să mă pensionez. Nici acum, după I cinci ani, nu m-am simtit I niciodată singur, uitat sau I I părăsit. De la ortacii cu care i am lucrat şi pină la direc- tor vin şi mă vizitează, îmi po- , vestesc de noutăţile de la mină, mă îmbărbătează. De fiecare I dată, doctorii au observat că mă I simt mult mai bine“. : I I I . Consacrare Şcoala generală din Vultu- •reşti-Argeş a devenit cunoscută , nu numai în ţară, ci şi în lumea largă. Picturile elevilor săi au fost distinse cu premii şi medalii la Paris, Moscova, To- Ikio, New York, Istanbul etc. Alte picturi au fost reproduse pe plicuri şi cărţi poştale ilus- , trate. La 60 a ajuns acum nu- Imărul de pictori consacraţi din I! Vultureşti. Dar corespondentul nostru pentru judeţul Ar Igeş, Gh. Cristea, ne informează că la Vultureşti bat la uşa consacrării incă 300 de pictori, ■ întrucit toţi copiii, de la grădiniţă pină la clasa a VIII-a, II pictează. Şi încă foarte frumos! Se caută un păgubaş ! De o lună de zile, la postul de miliţie din comuna Nicolae I Bălcescu, judeţul Vilcea, se află , un geamantan care-şi aşteaptă stăpînul. După cum ne infor- | I mează subofiţerul D. Dinescu, geamantanul cu pricina (de cu- I loare roşie, cu carouri) a fost găsit pe şoseaua principală a comunei, nu după-amiaza ultimei zile a anului trecut. Se pare că el a căzut din autobuzul I de călători de pe ruta Bucureşti — Hm. Vilcea. „întrucitt pină acum, din investigaţiile în- treprinse, nu am dat de urma pă-gubaşului (care se pare că este ■ din altă parte a ţării), vă ru-f găm să ne înlesniţi să-l găsim cu ajutorul rubricii «Faptul divers». Nu de alta, dar geamantanul conţine obiecte care nu-s de lepădat“. Care eşti, noroj coşule ? ! „Instructorul“ 1 neinstruit I Instructorul unei grupe de vinători sportivi din Satu Mare a atras atenţia celor din jur să respecte cu strictele reguliler obligatorii privind încărcarea şi descărcarea armelor, in scopul prevenirii oricărui accident ne- dorit. Totul a decurs normal in timpul partidei de vinătoare, iar la terminarea acesteia, cu toţii şi-au descărcat armele şi le-au aşezat in stoc. Un singur vinător nu s-a conformat regulilor sta-bilite, şi acela a fost insuşi G.S., Instructorul, care şi-a ţinut arma intr-un „toc“ de piele. La un moment dat, vrind să ve- | rifice dacă arma e descărcată, a apăsat trăgaciul prin toc şi un I cartuş... uitat pe ţeavă l-a rănit pe un vinător, care a decedat la I spital. Din primele cercetări rezultă că făptaşul, respectiv in I structorul, a mai comis in „ca- rriera“ lui de vinător alte două imprudente. , Rubrică realizată de Petre POPA • cu sprijinul corespondenților „Scînteii" PAGINA 2 ! ■ MMM Mii Mt MM MM— III MBM MST ! In acest an - şapte tone ! DE PORUMB BOABE LA HECTAR! Desfăşurate în spiritul exigenţelor formulate la ConferinţaNaţională a partidului, al indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind dezvoltarea intensivă, cu mult randament a agriculturii, adunarea generală a cooperatorilor din Pecineaga, judeţul Constanţa, a fost axată pe problemele esenţiale ale creşterii producţiei vegetale şi animale. Râspunzînd chemării la întrecere a cooperativei agricole , din Drăgăneşti- Vlaşca, judeţul Teleorman, în cadrul adunării generale, cooperatorii din Pecineaga s-au angajat să obţină un medie la hectar, pe întreaga suprafaţă cultivată: 4 500 kg griu, 7 000 kg porumb, 47 000 kg sfeclă de zahăr. Pe baza depăşirii producţiilor planificate vor fi livrate statului 3 500 tone cereale, din care 415 tone peste plan, 8145 tone sfeclă de zahăr, cu 175 tone peste prevederi şi 12 540 hl lapte de vacă şi de oaie, adică cu 460 hl lapte mai mult decit s-a planificat. In darea de seamă, prezentată de Ion Muşat, preşedintele cooperativei, în programul de măsuri pe acest an şi in cuvîntul participanţilor la dezbateri — Victor Pătraşcu, Maria Lepădatu şi alţii — au fost reliefate problemele privind creşterea recoltelor la toate culturile şi a producţiei în zootehnie, menţinerea in continuare a echilibrului intre cheltuieli şi venituri, sporirea eficienţei economice pe baza măsurilor întreprinse în urma analizei preţului de cost pe fiecare produs. In centrul dezbaterilor au stat problemele sporirii producţiei de porumb, care are ponderea principală în structura culturilor, ocupind 1 600 ha. Analiza exigentă, deschisă, în spirit critic, constructiv a activităţii desfăşurată în această direcţie, propunerile făcute de cooperatori şi specialişti, măsurile stabilite se constituie intr-un veritabil „program al porumbului“. Cooperatorii au evidenţiat că stă în puterea lor să obţină 7 tone de porumb boabe la hectar, aşa cum s-au angajat, dar pentru aceasta trebuie să se aplice corect tehnologia acestei culturi, să se înlăture cu desăvârşire cauzele care au determinat diferenţe mari de recoltă dintre ferme cu condiţii asemănătoare. Cooperatorii şi specialiştii care au luat cuvîntul s-au referit atît la experienţa fermei nr. 4 care a realizat anul trecut 5 619 kg porumb la ha. cit şi la unele cauze care au făcut ca pe terenurile fermei nr. 1 să se obţină numai 4 100 kg la hectar. „Drumul recoltelor sporite îl croim noi înşine“ , s-a subliniat în adunare şi, tocmai de aceea, in dezbateri s-a insistat asupra măsurilor ce urmează să fie aplicate în vederea creşterii producţiei de porumb la hectar. Fertilizarea terenului se va însemnări de la adunarea generală face pe suprafeţe mult mai mari decit in alti ani. In acest scop s-a menţionat că pe 100 ha. cu potenţial productiv mult mai redus decit celelalte terenuri ale cooperativei, in urma fertilizării cu cantităţi mari de dejecţii de la complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor, s-au recoltat peste 8 000 kg porumb boabe la hectar. în cuvîntul lor, mai mulţi vorbitori au arătat că suprafaţa prevăzută in programul de măsuri pentru a fi fertilizată cu îngrăşăminte naturale este insuficientă faţă de cerinţele culturilor irigate, cu atît mai mult cu cit cantitatea de îngrăşăminte chimice repartizată nu este asigurată in totalitate. Ei au criticat pe bună dreptate consiliul de conducere pentru slaba preocupare în această privinţă şi au cerut să se stabilească măsuri pentru o mai largă utilizare a îngrăşămintelor naturale. Ele există din belşug in cooperativă, dar, de mai mulţi ani, zac în straturi pe o suprafaţă de cîteva hectare in apropierea complexului de creştere şi ingrăşare a porcilor. Dintr-un calcul făcut de inginerul-şef Petre Şes rezultă că aici ar fi circa 60 000 mc dejecţii, cu care pot fi fertilizate sute de hectare. O cauză — nu singura — a acestei situaţii constă în lipsa mijloacelor mecanice pentru încărcarea în remorci şi camioane a acestor dejecţii semisolide. Oare este atit de greu de procurat un încărcător adecvat acestei operaţii ? Sporirea randamentului la cultura porumbului necesită totodată, aşa cum s-a arătat în cadrul dezbaterilor, generalizarea hibrizilor cu înalt randament la hectar, în condiţii asemănătoare, la hibrizii din grupele 225 şi 335 s-au obţinut numai 4 000 kg boabe la hectar, pe 720 ha, faţă de 5 200 kg cit s-au cules de pe tarlalele însăminţate cu hibrizii simpli 400 şi 405. Dacă întreaga suprafaţă destinată porumbului ar fi fost cultivată cu hibrizi corespunzători — s-a subliniat în adunare — se puteau obţine suplimentar 864 tone de boabe. De menţionat că hibridul simplu 400, cultivat pe 94 ha, a dat, în medie, 6 700 kg boabe la hectar — cu 1 700 kg mai mult decit s-a cules la alt hibrid dintr-un alt lan, situat la numai trei metri distanţă, cit reprezintă lăţimea unui drum de ţară. Constatările pe mai mulţi ani, propunerile făcute de cooperatori şi de şefii de fermă, între care Alexandru Fedeleş, Tudor Asăvoaie ,ş.a., au determinat hotărîrea de a se generaliza, încă din acest an, hibrizii cu potenţial productiv superior. Totodată, au fost stabilite măsuri cuprinzătoare menite să asigure perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii în cadrul formaţiilor de lucru, instaurarea unei discipline ferme, astfel incit toate lucrările să fie executate la timp şi de bună calitate. La adunarea generală a cooperatorilor din Pecineaga au participat şi reprezentanţi ai organelor agricole judeţene şi preşedinţii celorlalte cooperative agricole din cadrul consiliului intercooperatist „23 August“, ceea ce a prilejuit o cunoaştere directă a problemelor cooperativei şi un util schimb de experienţă pentru toţi participanţii. Esenţial este ca, acum, la Pecineaga să se acţioneze perseverent, cu participarea tuturor cooperatorilor, pentru aplicarea punct cu punct a hotărîrilor adoptate, astfel ca planul și angajamentele asumate pe acest an să fie exemplar îndeplinite. C. BORDEIANU CREŞTEREA MEDIE Ain industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei RETRIBUŢIEI TARIFARE NETE în industria sticlei, porţelanului şi faianţei 1975 1978 Cifrele pe ansamblul cincinalului vor fi îmbunătăţite corespunzător majorării suplimentare stabilite pe economie de Conferinţa Naţională a partidului (Urmare din pag. I) râsfrînt negativ asupra evoluţiei întregului mecanism economic. Astfel, în vreme ce înregistram ritmuri înalte de creştere a metalurgiei, energeticii, industriei construcţiilor de maşini, ramurile producătoare de bunuri de consum — industria uşoară, industria alimentară etc. — evoluau cu mult in urma necesităţilor creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Este marele merit al secretarului general al partidului de a fi sesizat la timp această anomalie, iniţiind măsuri ample de restabilire a proporţionalităţii între cele două sectoare. Astfel, de la un cincinal la altul s-au alocat fonduri de investiţii tot mai mari pentru lărgirea producţiei bunurilor de consum, ceea ce a permis realizarea unui ritm de creştere simţitor apropiat de cel al producţiei mijloacelor de producţie. Expresia cea mai elocventă a acestei preocupări stăruitoare o constituie elaborarea, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Programului dezvoltării producţiei şi desfacerii către populaţie a bunurilor de consum în perioada actualului cincinal, prin care se prevăd ritmuri de creştere net superioare nivelurilor stabilite prin Directivele Congresului al XI-lea al partidului. BUNASTARE. CIVILIZAŢIE PENTRU TOŢI FIII ŢARII. Umanismul adinc al operei teoretice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu se evidenţiază puternic şi prin contribuţiile sale hotărîtoare la fundamentarea politicii de repartizare raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării, la sistematizarea teritorială a localităţilor. In concepţia secretarului general al partidului, afirmată răspicat în cuvintarea de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, egalitatea dintre toţi fiii naţiunii trebuie să se manifeste, înainte de toate, în sfera vieţii economice. Nu este deloc dificil să ne închipuim cum ar fi arătat astăzi imaginea ţării şi viaţa multora dintre noi dacă nu s-ar fi trecut, în urmă cu un deceniu, din iniţiativa secretarului general al partidului, la noua organizare administrativă a ţării , alături de puternice nuclee industriale ar fi dăinuit vaste zone vegetînd în activităţi economice cu o redusă productivitate a muncii, cu o slabă folosire a potenţialului material si uman, si de aici şi cu un scăzut nivel de trai. Or, in prezent, nu există oraş sau comună din ţară in care să nu se simtă din plin suflul prefacerilor înnoitoare, efervescenţa unei intense activităţi economice cu reverberaţii puternice asupra nivelului de trai al locuitorilor săi. REPARTIŢIA DIN SPIRITUL ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE. Profund originale sunt contribuţiile secretarului general al partidului si in ce priveşte repartiţia fondului de consum in societatea socialistă multilateral dezvoltată. Esenţa lor constă in faptul că promovează normele eticii şi echităţii socialiste in cointeresarea materială, în sensul realizării unui raport echitabil între veniturile oamenilor muncii, al diminuării unor discrepanţe. De la circa 23 la 1, cit a fost in 1950, raportul dintre retribuţiile nete cele mai mari şi cele mai mici a ajuns la aproximativ 7 la 1 în 1970 şi la circa 5,53 la 1 in 1975. Calea principală trasată de secretarul general al partidului pentru crearea unui raport cit mai echitabil intre veniturile oamenilor muncii este creşterea intr-un ritm mai rapid a retribuţiilor mici. Se ştie că în anii construcţiei socialiste, şi cu deosebire în ultimul deceniu, s-a înregistrat o creştere apreciabilă a gradului de tehnicitate şi complexitate a muncii, ridicarea nivelului de pregătire tehnico-profesională, ştiinţifică şi culturală a celor ce muncesc. Tocmai aceste realităţi le-a avut în vedere secretarul general al partidului cînd a preconizat ca în raport cu diminuarea deosebirilor esenţiale între diferitele munci, cu sporirea contribuţiei tuturor oamenilor muncii la progresul societăţii şi desigur cu posibilităţile sporite ale economiei aflate în plin avint, să se asigure şi o sporire mai accentuată a veniturilor mici, diminuarea decalajelor dintre venituri. Intensa preocupare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru asigurarea unei continue perfecţionări a formelor de repartiţie, pentru a le da o solidă fundamentare teoretică, concomitent cu o eficienţă practică sporită, s-a reliefat din nou şi incuvintarea rostită cu prilejul decernării titlurilor de doctor în ştiinţe politice şi doctor în economie, cînd a fost formulată o idee nouă de largă perspectivă, aceea a legării mai strinse a veniturilor oamenilor muncii de beneficiile obţinute în activitatea productivă. Astfel, oamenii muncii vor putea primi o parte mai mare de venituri — premii etc. — fără a limita aceasta la trei retribuţii, cum este practica actuală. în aceeaşi idee, se preconizează şi legarea directă a unei părţi din veniturile oamenilor de ştiinţă de beneficiile rezultate prin introducerea în producţie a cercetărilor realizate. CU PRECĂDERE — CREŞTEREA VENITURILOR DIRECTE ALE OAMENILOR MUNCII. înrădăcinarea normelor eticii şi echităţii socialiste in repartiţie şi-a găsit o expresie semnificativă şi în măsura iniţiată de secretarul general al partidului de a se asigura creşterea cu prioritate a veniturilor directe ale oamenilor muncii, adică a acelor părţi repartizate din fondul social de consum in funcţie de cantitatea si calitatea muncii prestate. O asemenea măsură s-a justificat în actuala etapă de dezvoltare a economiei naţionale şi pe considerentul că înşişi oamenii muncii îşi cunosc cel mai bine nevoile, orientînd ca atare veniturile lor sporite tocmai spre acele direcţii care răspund în cel mai înalt grad satisfacerii necesităţilor şi preferinţelor proprii. Desigur, gusturile şi cerinţele oamenilor muncii s-au diversificat simţitor in ultimii ani, iar dezvoltarea accelerată a producţiei materiale a asigurat posibilităţile pentru satisfacerea lor la un nivel superior. Or, recompensarea din fondul social de consum acţionează uniform pentru toţi cetăţenii. Numai prin creşterea mai rapidă a veniturilor directe se creează posibilitatea ca fiecare om al muncii să-şi satisfacă într-o măsură sporită trebuinţele tot mai variate. In concepţia secretarului general privitoare la ridicarea nivelului de trai, creşterea rapidă a veniturilor directe are loc concomitent cu sporirea cheltuielilor social-culturale. Se cuvine să amintim că, în vreme ce retribuţia nominală medie în acest cincinal va spori cu 38 la sută, iar veniturile țărănimii cu 30 la sută, fondurile social-culturale se vor majora cu peste 44 la sută, ajungînd astfel pe ansamblul cincinalului la considerabila sumă de 316,6 miliarde lei. Tocmai pe această bază au fost posibile sporirea pensiilor în medie cu 22 la sută, majorarea, într-o primă etapă, a alocaţiilor pentru copii, ridicarea cuantumului ajutoarelor pentru mamele cu mulţi copii, cit şi creşterea însemnată a cheltuielilor destinate invăţămîntului, sănătăţii etc. Noile măsuri iniţiate în domeniul creşterii nivelului de trai, de sporire mai accentuată a veniturilor directe pun în lumină deosebit de expresiv marea profunzime şi mobilitatea dialectică a gindirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Sporirea rolului veniturilor directe constituie — aşa cum a relevat secretarul general al partidului — un mijloc de stimulare a atitudinii înaintate fată de muncă, a preocupărilor si eforturilor pentru ridicarea ■ ■ ■ nivelului de calificare, pentru valorificarea superioară a capacităţilor creatuve — intr-un cuvint, conturarea trăsăturilor proprii omului societăţii comuniste. Aceasta se înscrie firesc în procesul îndelungat, dialectic al evoluţiei spre retribuţia comunistă, în care creşterea rolului retribuţiei individuale în etapa actuală pregăteşte premisele pentru ca să se poată trece, în perspectivă, la acel tip de repartiţie pe care il conturează Programul partidului — repartiţia după nevoi raţional concepute. Nu putem încheia rindurile de faţă asupra contribuţiei teoretice a secretarului general la conturarea unei strategii a creşterii nivelului de trai fără a releva claritatea cu care a arătat poporului calea de urmat — singura posibilă — francheţea cu care a dezvăluit întotdeauna dimensiunea eforturilor ce se cer făcute, adevărul că bunăstarea şi fericirea nu vor fi aduse pe tavă de undeva de aiurea, ci că pentru ele va trebui să muncim noi înşine, cit mai mult şi cit mai bine. Efortul propriu al naţiunii constituie forţa propulsoare a nivelului de trai. Nimic altceva nu poate să ne asigure creşterea continuă a bunăstării. Tocmai această luciditate asupra ţelurilor spre care ne îndreptăm şi a obstacolelor pe care trebuie să ne depăşim ne-a făcut să ne suflecăm mînecile, să descoperim neîncetat în fabricile şi pe ogoarele noastre noi posibilităţi şi noi resurse pentru a realiza de fiecare dată mai mult decit ne-am propus. O dovadă strălucită a marilor resurse de progres pe care le deţine societatea noastră a constituit-o elaborarea, din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Programului suplimentar de dezvoltare economico-socială a ţării pină în 1980 şi, pe această bază, a Programului de creştere mai accentuată a nivelului de trai, la a cărui aplicare s-a trecut încă la jumătatea anului precedent. Mai bine ca oricînd s-a evidenţiat acum relaţia obiectivă care există intre creşterea sănătoasă, viguroasă a economiei şi ridicarea rapidă a nivelului de trai. Tocmai aceasta ne impune fiecăruia responsabilitatea de a ne preocupa în cel mai inart grad de creşterea accelerată a productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, reducerea substanţială a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, energie şi combustibil, diminuarea generală a costurilor de producţie, întronarea unui înalt spirit gospodăresc in întreaga activitate economică. Ideile curajoase si realiste ale marelui fiu al naţiunii noastre ne-au fost cheia tuturor izbînzilor, ele ne deschid drumul larg spre bunăstarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului victorios. BUNĂSTAREA POPORULUI ■ SCINTEIA — miercuri 1 februarie 1978 INCEPIND DE AZI, 1 FEBRUARIE, ALŢI PESTE 0 JUMĂTĂŢI DE MILION DE OAMENI AI MUNCII VOR PRIMI RETRIBUŢII MAJORATE „La sporul de o muma de mai buna calitate“ Răspunzând noilor măsuri de majorare a retribuţiilor — mărturie grăitoare a politicii consecvente a partidului nostru de creştere a nivelului de trai al întregului popor , colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile in care se aplică, incepind de azi, majorările de retribuţii, în prima etapă, se angajează să adauge noi fapte de muncă la bilanţul realizărilor de pină acum, conştiente fiind că unica sursă a bunăstării o constituie munca lor, sporirea continuă a producţiei şi productivităţii muncii. Regionala de căi ferate Galaţi acţionează pe teritoriul a opt judeţe, realizând prestaţii specifice pentru mari unităţi şi centre economice . Combinatul siderurgic de la Galaţi, Combinatul de celuloză, hirtie şi fibre artificiale Brăila, porturile din Galaţi şi Brăila, platformele industriale ale Bacăului, Vrancei şi Buzăului etc. Bilanţul cu care oamenii muncii de aici se prezintă la data de 1 februarie, cînd beneficiază de majorarea retribuţiilor, este deosebit de bogat în realizări. în prima lună a acestui an, planul la tone mărfuri expediate a fost îndeplinit cu două zile şi jumătate mai devreme, iar cu combustibilul economisit se pot expedia în plus, în fiecare zi, patru trenuri de tonaj sporit pe distanţa Galaţi — Bucureşti. — Noua majorare a retribuţiei ceferiştilor — ne-a declaratmecanicul de locomotivă Cristian Dobre, tată a trei copii — este încă o dovadă a preţuirii de care se bucură în ţara noastră detaşamentul muncitoresc a! ceferiştilor. Retribuţia mea creşte de la 1 februarie cu 480 lei, la care se adaugă şi mărirea sporului de vechime şi creşterea alocaţiilor pentru copii , acordată încă de anul trecut. Mulţumesc partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija ce ne-o poartă nouă, ceferiştilor, tuturor oamenilor muncii, şi mă angajez să răspund prin noi fapte de muncă măsurilor care au drept scop un trai tot mai bun pentru fiecare dintre noi. — In cazul meu — adaugă Iile Vlad, lăcătuş de reparaţii la locomotive în cadrul depoului din Galaţi — bugetul de familie va spori de la 1 februarie cu peste 800 lei pe lună — reprezentind majorarea retribuţiei mele şi a soţiei, care lucrează tot la calea ferată. — Asemenea întregii ţări, oamenii muncii din unitatea noastră — ne spune Dumitru Cozlov, secretarul comitetului de partid pe complexul C.F.R. Galaţi — au trăit cu emoţie şi nespusă bucurie marea sărbătoare : împlinirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a 60 de ani de viaţă şi 45 ani dăruiţi luptei revoluţionare. Şi cu acest fericit prilej. Şi acum, cu ocazia aplicării creşterii retribuţiilor, ne angajăm în faţa secretarului general al partidului să muncim mai bine, să ne facem datoria cum ştim noi, muncitoreşte, răspunzind astfel prin fapte de muncă grijii pe care partidul o are faţă de ceferişti. Regionala noastră este hotărîtă ca pină la sfîrşitul anului, prin aplicarea unor noi măsuri tehnicoorganizatorice, să realizeze economii în valoare de peste 30 milioane lei, izbutind astfel să acopere mai mult de jumătate din fondul de retribuţie suplimentar de 57,5 milioane lei alocat lor în acest an. Este răspunsul nostru la noua majorare a retribuţiilor şi cu toţii suntem hotăriţi să-l înfăptuim. (Dan Plăeşu). ★ In preajma Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul de muncă de la întreprinderea de geamuri din Buzău înscria in bilanţul succeselor sale îndeplinirea angajamentului anual asumat in întrecerea socialistă şi se angaja ca pină la sfîrşitul anului 1977 să realizeze suplimentar un important volum de producţie fizică, angajament pe care l-a îndeplinit cu succes. Documentele adoptate de forumul comuniştilor, intre care programul suplimentar de dezvoltare a economiei naţionale in următorii ani ai cincinalului şi Programul de creştere a nivelului de trai, care formează un tot unitar, au mobilizat puternic şi colectivul întreprinderii buzoiene. „Hotărâţi să înfăptuim întocmai sarcinile care ne revin din aceste programe — ne spune muncitoarea Maria Ene — deşi în prima lună a acestui an planul de producţie a crescut cu 10 la sută faţă de nivelul anului precedent, am realizat o depăşire a acestuia cu peste 1,5 la sută, numai pe seama creşterii productivităţii muncii. Fiecare om al muncii din întreprinderea noastră a primit cu nemărginită satisfacţie şi profundă recunoştinţă măsura creşterii retribuţiei. In ce mă priveşte, aveam pină acum, la categoria a treia, treapta a doua, o retribuţie lunară de 1 460 lei. Pe viitor voi primi cu 264 lei mai mult. Soţul meu, Dumitru Ene, lăcătuş mecanic tot în această întreprindere, va beneficia, prin majorare, de un spor al retribuţiei lunare de 271 lei. Insumînd, in familia noastră se vor adăuga de acum înainte în fiecare lună 535 lei. Cu acest spor de venit ne putem acoperi rata la mobila pe care ne-am luat-o, cum procedează şi alte familii tinere cum este a noastră. Dovadă a responsabilităţii cu care colectivul secţiei priveşte necesitatea intensificării eforturilor pentru a obţine rezultate tot mai bune în producţie o constituie angajamentul de a realiza lunar, în acest an, 150 parbrize auto peste plan, prin creşterea productivităţii muncii, de a reduce cu 1 la suită consumul de materii prime şi materiale şi de a îmbunătăţi neîncetat calitatea şi eficienţa întregii noastre activităţi“. (Mihai Bâzu). Ca urmare a majorării retribuţiilor, oamenii muncii de la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujeana“ — prestigioasă unitate a industriei uşoare , vor încasa în plus de la 1 februarie a.c. şi până la finele anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, peste 23 milioane lei. Iniţial, majorarea retribuţiilor în industria pielăriei urma să se aplice de la 1 martie. Data a fost însă devansată cu o lună, ceea ce pentru bugetul familiilor de la „Clujeana“ înseamnă un cîştig suplimentar de circa 2 milioane lei. Cifrele sunt, desigur, grăitoare, dar ele nu spun totul cu privire la cîştigul real al oamenilor muncii de aici, întrucit la aceste sume se adaugă sporurile rezultate din depăşirea normelor, din economiile de materii prime şi materiale. Dar despre toate acestea, despre preocupările majore ale acestor zile sâ-i lăsăm să ne vorbească pe cei care, in calitatea lor de producători, proprietari şi beneficiari, se străduiesc să dea noi dimensiuni calităţii muncii lor. Primul interlocutor: Maria Luca, ştanţator in piele : „ Pină la 1 februarie aveam o retribuţie lunară de 1588 lei, plus 159 lei sporul de vechime. De la 1 februarie retribuţia creşte la 1867 lei, plus sporulde vechime de 187 lei, deci în total 2 054 lei. In afară de aceasta, eu încasez lunar cîteva sute de lei drept premii pentru economii de materiale : în fiecare lună economisesc in medie cite 3 000—5 000 decimetri pătraţi de piele, din care se pot confecţiona circa 200 perechi de pantofi bărbăteşti. Nu numai eu, ci majoritatea dintre ştanţatori realizează economii faţă de normele de consum şi deci beneficiază de premii. Ne vom strădui să acţionăm şi mai ferm pentru gospodărirea raţională a materiilor prime şi a materialelor, pentru că numai astfel putem contribui la acoperirea eforturilor pe care partidul şi statul le fac pentru ridicarea continuă a nivelului nostru de viaţă, al întregului popor. La capătul unei benzi de fabricaţie discutăm cu maistrul Ioó Árpád : „Lucrez în combinat de peste 25 de ani, din care 18 în calitate de maistru. Până acum aveam o retribuţie lunară de 2 179 lei, plus 218 lei sporul de vechime. De la 1 februarie voi încasa în plus 375 lei lunar. Soţia lucrează şi ea în combinat, este confecţioneră de încălţăminte. Va primi un spor lunar de circa 300 lei. Ştim că sursa de majorare a retribuţiei este munca noastră de tot mai bună calitate şi de aceea vom face totul să ne sporim contribuţia la înfăptuirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor in producţie, realizînd produse de bună calitate, cit mai diversificate sortimental, la nivelul cerinţelor cumpărătorilor noştri“. (Al. Mureşan). BĂTĂLIA PENTRU 28000 TONE DE CĂRBUNE PESTE PLAN (Urmare din pag. I) acest fel creşte răspunderea fiecăruia pentru ceea ce are de făcut. — Dacă lipseşte de la lucru unul din ei ? — Vedeţi ! Acesta e „secretul“ nostru : nimeni nu lipseşte de la muncă; în brigada noastră a dispărut noţiunea de absenţă nemotivată. La noi oamenii se înţeleg bine unii cu alţii, îşi fac datoria, cîştigă bine. Cei mai „îndărătnici“ care au existat cindva au fost repede daţi pe brazdă de colectivul brigăzii. Avem o brigadă închegată, sudată sufleteşte, în stare să facă faţă oricăror sarcini dificile. — Ne puteti da un exemplu de o astfel de comportare intr-un moment important pentru producție ? — Bunăoară, a trebuit să demontăm sistemul mecanizat dintr-un panou și să-l montăm în altul. Operația a durat numai 20 de zile, în loc de 30—35 de zile, cit ar fi fost prevăzut In cele 10—15 zile cîştigate am extras cărbune. In primăvară vom repeta o asemenea operaţie. încă da pe acum ne gîndim la ea, la modul cum trebuie să o organizăm. 3. CALIFICAREA. Ţinîndu-se seama de dotarea tehnică complexă, un accent deosebit se pune pe instruirea temeinică atit a minerilor, cit şi a electromecanicilor care răspund de întreţinerea şi repararea utilajelor. Au şi început unele cursuri de calificare şi perfecţionare a pregătirii profesionale, care, în acest an, vor fi absolvite de 200 de muncitori. Totodată, urmind indicaţiile secretarului general al partidului referitoare la policalificarea şi specializarea minerilor şi electrolăcătuşilor, vor fi formaţi in acest an 50 de mineri mecanizatori cu un larg orizont tehnic, capabili să mînuiască, să întreţină şi să repare utilajele din dotare. Rezultatele din luna ianuarie sunt bune : ei au extras cu 5 000 tone mai mult cărbune decit in luna decembrie, din care 1000 tone o reprezintă cantitatea de cărbune dată peste plan. Intre fruntașii întrecerii se situează, deocamdată, brigăzile conduse de Constantin Ciobănoiu, Fazakas Francisc, Ilie Filichie, Vincze Francisc, Kalman Géza. Deocamdată... întrecerea continuă ! ! închideţi toate robinetele risipei de energie electrică!